FISCALITATE – 2008 1. Grupaţi veniturile de mai jos în impozite directe si impozite indirecte: a) impozit pe profit; b) taxa pe valoarea adăugată; c) accize; d) taxe vamale; e) impozitul pe dividende de la societăţile comerciale; f) impozit pe venit; g) impozit pe veniturile microîntreprinderilor; Răspuns: Conform clasificaţiei veniturilor bugetului de stat (a se vedea Legea nr.388/2007 pentru aprobarea bugetului de stat/2008 MOF 902/2007), putem clasifica veniturile de mai sus astfel: Impozite directe a) impozitul pe profit; d) taxe vamale; e) impozitul pe dividende de la societăţile comerciale; f) impozit pe venit; g) impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Impozite indirecte b) taxa pe valoarea adăugată; c) accize; Venituri nefiscale h) taxe consulare; i)taxe pentru eliberarea certificatului de cazier fiscal. !! 2 Se cunosc următoarele date din legile bugetului de stat al României pe anii 2006 şi 2007: Indicator 2006 2007 1.Venitri curente, din care: 42761.5 55496.3 a)Venituri fiscale 40486.6 52185.9 b)Contributii de asigurari 271.0 352.0 c)Venituri nefiscale 2003.9 2958.4 2.Venituri de capital 56.1 74.3 3.Incasari din ramburs. imprum.acord. 5.0 4.9 Sursa: Legea Bugetului de Stat pe 2007 nr. 486/2006, publicată în Monitorul Oficial, Nr. 1043/2006 şi Legea Bugetului de Stat pe 2008 nr. 388/2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 902/2007 Se cunosc de asemenea urmatoarele valori ale produsului intern brut(PIB):
Indicator PIB
2006 344.535,5
2007 404.708,8
Pe baza datelor de mai sus determinati rata fiscalitatii in fiecare dintre cei 2 ani.
1
3.Enumerati si explicati care sunt principiile fiscalitatii in viziunea legiuitorului roman. Raspuns-art.3 Cod fiscal.
-Neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiţii egale investitorilor, capitalului român şi străin. -Certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale -Echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, în funcţie de mărimea acestora -Eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiţionale majore. 4. Clasificaţi impozitele după fond şi formă. Dezvoltaţi pe scurt categoriile identificate. După trăsăturile de fond şi formă impozitele se clasifică în impozite directe şi impozite indirecte. Impozitele directe se stabilesc nominal în sarcina unei persoane, cuantumul lor fiind influenţat, în cele mai multe cazuri, de nivelul veniturilor şi/sau averii, precum şi de cotele de impozitare. În categoria impozitelor directe de cuprind impozitele reale (impozite percepute asupra unor obiecte –clădiri, terenuri etc.) şi impozitele personale (pe venit şi pe avere). Impozitele indirecte sunt impozite percepute pe cheltuieli (ele sunt impozite pe consum). 5. De câte feluri sunt impozitele directe? Impozitele directe sunt de 2 feluri: impozite reale şi impozite personale. 6. Prin ce se caracterizează imnpozitele reale? Impozitele reale sunt impozite percepute asupra unor obiecte –clădiri, terenuri etc. Ele nu ţin cont de situaţia personală a subiectului impozitului, ci doar de obiectul impozabil. 7. Ce semnifică impozitele personale? Impozitele persoanale sunt impozite instituite asupra veniturilor sau averii având legătură cu situaţia (venitul sau averea) persoanei impozabile. 8. Clasificaţi impozitele după obiectul impunerii După obiectul impunerii impozitele se împart în: impozite pe venit, impozite pe avere şi impozite pe cheltuieli. 9. Ce se intelege prin caracterul obligatoriu al impozitului? Raspuns:
2
Prin caracterul obligatoriu al impozitului se intelege faptul ca acesta este stabilit prin lege. 10.Ionescu Ion este un contribuabil persoana fizica , platind impozit pe venitul din salarii.Nemultumit de calitatae serviciilor publice oferite de stat , el solicita rambursarae impozitului platit in anul 2007, considerand ca suma platita nu este echivalenta cu serviciile publice de care a beneficiat.Este aceasta solicitare intemeiata ?argumentati. Raspuns: -nu este intemeiata solicitarea; -caracterul obligatoriu al impozitului;plata acestuia catre bugetul statului nu presupune o contraprestatie directa si imediata in favoarae contribuabilului. 11. Societatea comerciala X SRL vireaza in luna aprilie 2008 suma de 120 lei reprezentand impozit pe veniturile din salarii pt. Salariata sa Andreescu Andreea Identificati subiectul si obiectul impozitului in acest caz. Raspuns: -subiect- Andreescu A. -obiect-venitul din salarii 12. Marimea impozitelor datorate de fiecare persoana trebuie sa fie certa ,nu arbitrara ,iar termenele,modalitatea si locul de plata sa fie stabilite fara echivoc pentru a fi cunoscute si respectate de fiecare platitor. Acesta este enuntul carui principiu al impunerii formulat de Adam Smith? Raspuns:-certitudinea impunerii 13 Ce reprezinta stopajul la sursa?Exemplificati. Raspuns- retinerea de catre platitorul de venit a impozitului aferent venitului realizat de catre contribuabil, in vederea virarii acestuia in contul bugetar corespunzator. Exemple: -impozit pe salarii,impozit pe venitul nerezidentilor etc !14. Se dau urmatoarele cote progresive simple Transa de venit
cota
Pana la 1500 1501-2500 lei 2501-4000 lei peste 4000 lei
10% 15% 25% 30%
cota progr.comp. 150 lei +15% pt. ce dep. 1500 300 lei +25%pt. ce dep. 2500 675 lei + 30% pt. ce dep.4000
impozit 150 lei 300 lei 675 lei ……
Pe baza cotelor progresive simple de mai sus construiti tabelul otelor progresive compuse.
3
15.Impozitul pe venitul din transferul propriet. imobiliare din patrim. Personal se calculeaza, in situatia in care imobilul a fost instrainat intr-o pertioada mai mica de 3 ani de la dobandire, pe baza urmatoarelor cote: Transa de venit cota Pana la 200.000 lei Peste 200.000 lei
3% 6.000 lei + 2% pt. Ceea ce depaseste 200.000 lei
Precizati ce tip de cote de impunere sunt acestea. Raspuns:-cote progresive compuse. 16. Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea unei cote de 16% asupra profitului impozabil.Ce fel de tip de cota de impunere este aceasta? Raspuns – cota procentuala fixa . 17.Contribuabilul X realizeaza doua venituri impozitale,unul de 1.000 u.m.si unul de 3.500 u.m.,care se impoziteaza separat dupa urmatoarele cote de impunere : Transa de venit (u.m.) Pana la 1.500 u.m. 1.501.-2.500 u.m. 2.501.-4.000 u.m. Peste 4.000 u.m.
Cota (%) 10% 150 u.m.+15% pentru ceea ce depaseste 1.500 u.m. 300 u.m.+25% pentru ceea ce depaseste 2.500 u.m. 675 u.m.+30% pentru ceea ce depaseste 4.000 u.m.
Determinati suma totala a impozitului platit de contribuabilul X. RaspunsImpunerea venitului de 1000 um=1000 x 10%=100 um Impunerea venitului de 3500um=300 +(3500-2500) x25%=550um Impozit total=100 + 550 =650 um 18.Contribuabilul Y realizeaza doua venituri impozitale,unul de 1.000 u.m. si unul de 3.500 u.m.,care se impoziteaza global dupa urmatoarele cote de impunere : Transa de venit (u.m.) Pana la 1.500 u.m. 1.501.-2.500 u.m. 2.501.-4.000 u.m. Peste 4.000 u.m.
Cota (%) 10% 150 u.m.+15% pentru ceea ce depaseste 1.500 u.m. 300 u.m.+25% pentru ceea ce depaseste 2.500 u.m. 675 u.m.+30% pentru ceea ce depaseste 4.000 u.m.
Determinati suma totala a impozitului platit de contribuabilul Y.
4
Raspuns
Venitul global=1000+3500=4500 um Impozit global=675 +(4500-4000) x30%=825 um 19. O societate comercială supusă impozitului pe profit realizează în primul semestru al anului 2008 venituri totale în sumă de 50.000 lei din care 40.000 lei sunt venituri realizate din activitatea unui bar de noapte. Suma totală a cheltuielilor deductibile efectuate de agentul economic este de 35.000 lei, dintre care 28.000 lei sunt aferenti activitatii de bar de noapte.Determinaţi cuantumul impozitului pe profit aferent semestrului I .Stiind că agentul economic a constituit şi plătit la sfârşitul primului trimestru al anului 2008 impozit pe profit în sumă de 4.000 lei determinaţi cât este cuantumul impozitului pe profit de plată aferent trimestrului II 2008. Rãspuns: Pas 1. Identificarea veniturilor şi cheltuielilor aferente fiecărui tip de activităţi Pentru bar de noapte: Venituri = 40.000 lei Cheltuieli = 28.000 lei Pentru celelalte activităţi Venituri = 50.000 – 40.000 = 10.000 lei Cheltuieli = 35.000 – 28.000 = 7.000 lei Pas 2. Determinarea impozitului pe profit aferent activităţii de bar de noapte(art.18CF) Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maximă dintre: - 16% xProfitul impozabil din aceasta activitate sau 5% xTotal venituri din aceasta activitate . Astfel, vom calcula impozitul pe profit în ambele moduri, urmând să decidem ulterior care este suma de plată. Cu cota de 16%: Impozit = 16% x (40.000 – 28.000) = 1.920 lei Cu cota de 5%: Impozit = 5%x 40.000 = 2.000 lei Impozitul pe profit datorat pentru semestrul I din activitatea barului de noapte = 2.000 lei Pas 3. Determinarea impozitului pe profit aferent celorlalte activităţi Pentru celelalte activităţi impozitul pe profit se determină prin aplicarea cotei de 16% la profitul impozabil. Impozitul pe profit datorat pentru semestrul II pentru alte activităţi = 16% * (10.000 – 7.000) = 480 lei Pas 4. Determinarea impozitului pe profit datorat pentru semestrul I Impozit datorat = Impozitbar + Impozitalteact. = 2.000 + 480 = 2.480 lei Pas 5. Determinarea impozitului pe profit de plată aferent trimestrului II Impozit pe profit plătit în trimestrul I = 4.000 lei Impozit pe profit datorat cumulat de la începutul anului pentru semestrul I = 2.480 lei. Societatea are de recuperat impozit pe profit în sumă de 4.000 – 2.480 = 1.520 lei 20 O organizaţie non-profit realizează următoarele venituri în anul 2008: - venituri din cotizaţiile membrilor = 5000 lei - venituri din donaţii şi sponsorizări = 15.000 lei - venituri din finanţări nerambursabile de la Uniunea Europeană = 30.000 lei 5
- venituri din activităţi comerciale = 10.000 lei Corespunzător acestor venituri ea realizează următoarele cheltuieli: - cheltuieli aferente activităţii non-profit = 48.000 lei; - cheltuieli aferente activităţii comerciale = 7000 lei Determinaţi impozitul pe profit datorat de această organizaţie non-profit pentru activităţile desfăşurate în cursul anului 2008, dacă cursul de schimb este 3,65 lei/euro. Rãspuns: Pas 1. Determinarea veniturilor impozabile a.Pentru veniturile din cotizaţiile membrilor, donaţii şi sponsorizări şi finanţări nerambursabile de la Uniunea Europeană organizaţia non-profit este scutită de plata impozitului pe profit. b.Organizaţiile non-profit sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile din activităţi economice ce nu depăşesc 15.000 euro, dar nu mai mult de 10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit. Deci, limita veniturilor scutite ,din activităţi economice, este minimul dintre 15.000 euro şi 10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit,respectiv: 15.000 euro = 15.000 x3.65 = 54.750 lei 10% (5000 + 15000 + 30000) = 5.000 lei - veniturile din activităţi economice sunt scutite în limita a 5.000 lei, pentru restul de 5000 lei datorându-se impozit pe profit. Pas 2. Determinarea profitului impozabil Organizaţia non-profit va datora impozit pentru partea din profit care corespunde cuantumului veniturilor impozabile. Profitul activităţilor economice = Veconomice – Ch.economice = 10.000 – 7000 = 3000 lei. Profitul aferent veniturilor impozabile = 3000 x (5000/10000) = 1500 lei Pas 3. Determinarea impozitului pe profit Impozit pe profit = 16% x 1500 = 240 lei 21 Se dau următoarele tipuri de cheltuieli: - cheltuieli pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat; - cheltuielile de protocol; - cheltuielile cu provizioane; - cheltuielile cu impozitul pe profit; - cheltuieli cu amenzile datorate autorităţilor române; - cheltuieli de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei; - cheltuieli cu achiziţionarea ambalajelor; - cheltuieli reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori; - cheltuieli cu mărfurile vândute; - cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile. Clasificaţi aceste cheltuieli în categoriile: a) cheltuieli deductibile; b) cheltuieli cu deductibilitate limitată; c) cheltuieli nedeductibile
6
din punctul de vedere al impozitului pe profit. Rãspuns: Conform Codului Fiscal, art. 21, cheltuielile de mai sus se clasifică astfel: a) Cheltuieli deductibile: - cheltuieli pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat; - cheltuieli de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei; - cheltuieli cu achiziţionarea ambalajelor; - cheltuieli cu mărfurile vândute; b) Cheltuieli cu deductibilitate limitată: - cheltuielile de protocol; - cheltuielile cu provizioane; - cheltuieli reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori; c) Cheltuieli nedeductibile: - cheltuielile cu impozitul pe profit; - cheltuieli cu amenzile datorate autorităţilor române; - cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile. 22. O societate comercială realizează următoarele venituri şi cheltuieli aferente trimestrului I 2008: - venituri din vânzarea mărfurilor: 50.000 . lei; - venituri din prestări servicii: 20.000 . lei; - venituri din dividende primite de la o societate comercială română = 1.000 lei; - cheltuieli cu mărfurile vândute: 30.000 lei; - cheltuieli cu serviciile de la terţi: 10.000 lei; - cheltuieli de protocol: 1.000 lei; - cheltuieli salariale: 2.000 lei - cheltuieli cu amenzile datorate autorităţilor române: 3.000 lei - cheltuieli cu tichetele de masă: 800 . lei, din care 200 lei peste limita legală Determinaţi impozitul pe profit datorat de societatea comercială. Rãspuns: Pas 1. Determinarea veniturilor impozabile Venituri impozabile = Venituri din vânzarea mărfurilor + venituri din prestări servicii = = 50.000 + 20.000 = 70.000 lei Pas 2. Determinarea cheltuielilor deductibile Pentru determinarea sumei cheltuielilor deductibile vom analiza fiecare tip de cheltuială în parte: - cheltuielile cu mărfurile vândute sunt integral deductibile Chelt. Ded. = 30.000 lei - cheltuielile cu serviciile de la terţi sunt integral deductibile Chelt. Ded. = 10.000 lei - cheltuielile cu protocolul sunt deductibile limitat Limita = 2% x (Venituri impozabile – Cheltuieli aferente veniturilor impozabile altele decât cele cu impozitul pe profit şi protocolul) = 2% x (70.000 – 30.000 – 10.000 – 2.000 – 3.000 – 800) = 24.200 lei x 2%= 484 lei şi chelt neded = 516 lei. - cheltuielile salariale sunt integral deductibile Chelt. Ded. = 2.000 mil. lei - cheltuielile cu amenzile sunt integral nedeductibile Chelt. Neded. = 3.000 mil. lei - cheltuielile cu tichetele de masă sunt deductibile în limita prevederilor legale
7
Chelt. Ded. = 600 mil. lei şi Chelt. Neded. = 200 mil. lei. Total cheltuieli deductibile = 30.000 + 10.000 + 484 + 2.000 + 600 = 43.084 lei Pas 3. Determinarea profitului impozabil Profit impozabil = 70.000 – 43.084 = 26.916 lei Pas 4. Determinarea impozitului pe profit Impozitul pe profit = 26.916x 16% = 4.307 lei. 23. O societate comercială realizează în anul 2008 venituri totale impozabile în valoare de 10.000 lei şi cheltuieli deductibile totale în valoare de 8.000 lei. Separat de aceste cheltuieli societatea înregistrează cheltuieli cu dobânzile aferente împrumuturilor de la bănci în sumă de 1.200 lei. Valoarea capitalului propriu este de 125.000 lei la începutul anului şi 150.000 lei la sfârşitul anului. Valoarea împrumuturilor pe termen lung este de 400.000 lei la începutul anului şi 300.000 lei. Determinaţi valoarea impozitului pe profit de plată aferent anului 2008. Rãspuns: Pas 1. Determinarea deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile Cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor de la bănci autorizate de BNR sunt integral deductibile. Pas 2. Determinarea profitului impozabil Profit impozabil = 10.000 – 8.000 – 1.200 = 800 lei Pas 3. Determinarea impozitului pe profit Impozit pe profit = 16% x 800 = 128 lei 24. O societate comercială a realizat cumulat de la începutul anului pe primele şase luni ale anului 2008 venituri totale impozabile în valoare de 40.000 lei, din care cifra de afaceri reprezintă 38.000 lei şi cheltuieli totale în valoare de 30.000 lei, din care 600 lei cheltuieli cu impozitul pe profit. Separat de aceste cheltuieli, în luna mai societatea a acordat o sponsorizare în valoare de 250 lei. Determinaţi care este suma impozitului pe profit pe care societatea trebuie s-o plătească la 25 iulie 2008, ştiind că impozitul pe profit constituit pentru primul trimestru a fost plătit la termenul legal. Rãspuns: Pas 1. Determinarea profitului impozabil aferent primelor şase luni ale anului. Venituri impozabile = 40.000 lei Cheltuieli deductibile = 30.000 – 600 = 29.400 lei sau ( 30250-850) Profit impozabil = 40.000 – 29.400 = 10.600 lei Pas 2. Determinarea impozitului pe profit datorat pentru semestrul II Impozit pe profit datorat = 16% x 10.600 = 1.696 lei Cheltuielile cu sponsorizarea pot fi deduse din impozitul pe profit în limita a 3‰ din cifra de afaceri şi 20% din impozitul pe profit datorat. 3‰ x CA = 3‰ x 38.000 = 114 lei 20% x Impozit = 20% x 1.696 = 339,2 lei din impozitul datorat putem deduce cheltuieli cu sponsorizarea în sumă de 114 lei Impozit pe profit datorat = 1696 – 114 = 1.582 lei Pas 3. determinarea impozitului pe profit de plată
8
Impozit pe profit de plată = Impozit pe profit datorat - Impozit pe profit plătit = 1.582 – 600 = 982 lei 25. La sfârşitul anului 2007 o societate comercială pe acţiuni înregistrează un profit net în valoare de 200.000 lei.Acţionarii societăţii sunt: o persoană fizică română ce deţine 30% din capitalul social şi o persoană juridică română ce deţine din anul 2001 70% din capitalul social. În condiţiile în care societatea practică o rată de distribuire a dividendelor de 50% determinaţi: a) valoarea totală şi pe beneficiari a dividendului brut; b) impozitul pe dividende; c) valoarea dividendului net pe beneficiari; d) până la ce dată trebuie plătit impozitul pe dividende. Rãspuns: a) Dividend brut = 200.000 x 50% = 100.000 lei-repartizat actionarilor - persoana fizică = 100.000 x 30% = 30.000 lei; - persoana juridică 100.000 x 70% = 70.000 lei; b) Impozitul pe dividende - persoana fizică = 30.000 x 16% = 4.800 lei (Cod fiscal, art. 67, alin 1); - persoana juridică = 0; (Dividendele sunt scutite de impozit, conform, art. 36, alin 4, Cod Fiscal); c) Dividendul net - persoana fizică = 30.000 – 4.800 = 25.200 lei; - persoana juridică = 70.000 – 0 = 70.000 lei; d) Impozitul pe dividende va fi plătit în anul 2008, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul ori de câte ori acţionarii decid ridicarea dividendelor, pentru impozitul aferent acestora, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2008 (Cod fiscal, art. 67, alin 1-pt. divid. distribuit actionrilor, dar neridicat). 26. La data de 31 decembrie a exerciţiului N, o societate comercială plătitoare de impozit pe profit (16%) a înregistrat următorii indicatori economico-finanicari: Capital social subscris şi vărsat ............................................................1.000 lei Venituri totale şi impozabile ...............................................................70.000 lei Cheltuieli totale şi deductibile fiscal ...................................................60.000 lei Să se constituie rezerva legală conform limitei maxime de deductibilitate admise de legislaţia în vigoare, în condiţiile în care AGA a hotărât constituirea integrală a rezervei legale. Rãspuns: 200 lei Metodologia de calcul: Profit brut (70.000 lei – 60.000 lei)......................................................10.000 lei Suma maximă admisă a rezervei legale ....................................................200 lei 10.000 lei x 5% = 500 lei 1.000 lei x 20% = 200 lei 500 lei > 200 lei Rezultă suma maximă admisă de 200 lei
9
27. La data de 31 decembrie a exerciţiului N, o societate comercială plătitoare de impozit pe profit (16%) a înregistrat următorii indicatori economico-financiari: Capital social subscris şi vărsat ............................................................1.000 lei Venituri totale şi impozabile ...............................................................70.000 lei Cheltuieli totale şi deductibile fiscal ...................................................60.000 lei Societatea se afla in primul an de activitate Sa se calculeze impozitul pe profit annual in conditiile in care AGA a hotarat constituirea rezervei la nivelul maxim de deductibilitate admisa. Rãspuns: 1568 lei Metodologia de calcul: I. Determinarea sumei maxime admise a rezervei legale Profit brut (70.000 lei – 60.000 lei)......................................................10.000 lei Suma maximă admisă a rezervei legale ....................................................200 lei 10.000 lei x 5% = 500 lei 1.000 lei x 20% = 200 lei 500 lei > 200 lei Rezultă suma maximă admisă de 200 lei II. Determinarea impozitului pe profit anual Profit impozabil (10.000 - 200)...........................................................9.800 lei Impozit pe profit anual (9.800 x 16%)...................................................1.568 lei Legislaţie: Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 22 (1) a şi art. 19 (1) 28. O societate care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, la data de 31 decembrie a exerciţiului N a înregistrat următorii indicatori economico-financiari: Venituri totale şi impozabile ...............................................................10.000 lei Cheltuieli totale şi deductibile fiscal .....................................................6.000 lei Să se calculeze impozitul pe profit aferent exerciţiului N. Rãspuns: 640 lei Metodologia de calcul: Profit impozabil (10.000 lei – 6.000 lei)..................................................4.000 lei Impozitul pe profit prin aplicarea cotei de 16%: (4.000 x 16% = 640 lei) Determinarea impozitului de 5% aplicat veniturilor realizate din aceste activităţi: (10.000 x 5% = 500 lei) Determinarea impozitului pe profit datorat ................................................640 lei (640 lei > 500 lei) Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 18
10
29. O societate care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor,cazinourilor sau pariurilor sportive, la data de 31 decembrie a exerciţiului N a înregistrat următorii indicatori economico-financiari: Venituri totale şi impozabile ...............................................................10.000 lei Cheltuieli totale şi deductibile fiscal .....................................................7.500 lei Să se calculeze impozitul pe profit aferent exerciţiului N. Rãspuns: 500 lei Metodologia de calcul: Profit impozabil (10.000 lei – 7.500 lei)..................................................2.500 lei Impozitul pe profit prin aplicarea cotei de 16%: (2.500 x 16% = 400 lei) Determinarea impozitului de 5% aplicat veniturilor realizate din aceste activităţi: (10.000 x 5% = 500 lei) Determinarea impozitului pe profit datorat ................................................500 lei (500 lei < 400 lei) Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 18 30. La data de 31 martie a exerciţiului N o societate comercială plătitoare de impozit pe profit 16% a înregistrat următorii indicatori economico-financiari: Venituri totale.......................................................................................14.000 lei din care - dividende primite de la o persoană juridică română ......................................................................................2.000 lei Cheltuieli totale.......................................................................................10.000 lei Din care - majorări şi penalităţi de întârziere pentru neplata la termen a TVA .....................................................100 lei Să se calculeze impozitul pe profit datorat aferent trim. I. Rãspuns: 336 lei Metodologia de calcul: Profit contabil (14.000 lei – 10.000 lei)...................................................4.000 lei Profit impozabil (4.000 lei – 2.000 lei + 100 lei).....................................2.100 lei Impozitul pe profit (2.100 lei x 16%) .........................................................336 lei Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 19 (1)
31. La o societate comercială s-au înregistrat următorii indicatgori economico-financiari: Total venituri impozabile .......................................................................10.000 lei Total cheltuieli ........................................................................................7.000 lei Din care - cheltuieli de protocol ...............................................................................200 lei Total cheltuieli ........................................................................................7.000 lei Din care
11
- cheltuieli de protocol ...............................................................................200 lei - cheltuieli cu impozitul pe profit ..............................................................340 lei Să se calculeze cheltuielile de protocol deductibile maxim admise, ştiind că societatea este plătitoare de impozit pe profit şi neplătitoare de TVA. Rãspuns: 70,8 lei Metodologia de calcul: Total venituri impozabile .......................................................................10.000 lei Total cheltuieli ........................................................................................7.000 lei Baza de calcul a limitei cheltuielilor de protocol deductibile ................. 3.540 lei (10.000 lei – 7.000 lei + 200 lei + 340 lei)=3.540 lei Cheltuieli de protocol deductibile (2% x 3.540 lei) .....................................70,8 lei Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 21 (3) a). 32. La data de 30 iunie a exerciţiului N, o societate comercială plătitoare de impozit pe profit 16% şi de TVA 19% a înregistrat următorii indicatori economico-financiari: Total venituri impozabile .......................................................................10.000 lei Total cheltuieli ........................................................................................7.000 lei Din care - cheltuieli de protocol (băuturi alcoolice şi produse din tutun,suma exclusiv tva)……… ……………………………………………………................200 lei - cheltuieli cu impozitul pe profit Trim. I..................................................340 lei Să se determine impozitul pe profit cumulat la 30 iunie, din care impozitul pe profit aferent trim II, ştiind ca totalul cheltuielilor include şi TVA-ul nedeductibil aferent produselor de protocol. Rãspuns: 561 lei impozit pe profit cumulat la 30 iunie, 221 lei impozit pe profit aferent trim II Metodologia de calcul: I. Determinarea cheltuielilor de protocol deductibile Total venituri impozabile .......................................................................10.000 lei Total cheltuieli ........................................................................................7.000 lei Baza de calcul a limitei cheltuielilor de protocol deductibile ................. 3.540 lei (10.000 lei – 7.000 lei + 200 lei + 340 lei) Cheltuieli de protocol deductibile (2% x 3.540 lei) .....................................70,8 lei II. Determinarea cheltuielilor nedeductibile Cheltuieli de protocol nedeductibile (200 lei – 70,8 lei) ...........................129,2 lei TVA nedeductibilă aferentă cheltuielilor de protocol ..................................38 lei (200 lei x 19% = 38 lei) Cheltuieli cu impozitul pe profit Trim. I......................................................340 lei Cheltuieli nedeductibile Total......................................................................507,2 lei III. Determinarea impozitului pe profit cumulat la 30 iunie Profit contabil (10.000 lei – 7.000 lei) .......................................................3.000 lei Profit impozabil (3.000 lei + 507,2 lei) ......................................................3.507,2 lei Impozit pe profit cumulat la 30 iunie (16% x 3.507,2 lei)..............................561 lei IV. Determinarea impozitului pe profit aferent Trim II.
12
Impozit pe profit aferent Trim II. ..................................................................221 lei (561 lei – 340 lei = 221 lei) Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 21 (3) a )şi art. 145 (5) b). 33. La 30 iunie, o societate comercială plătitoare de impozit pe profit 16% prezintă următoarea situaţie financiară: Venituri totale impozabile .......................................................................700.000 lei Cheltuieli totale .......................................................................................600.000 lei din care - cheltuieli de protocol.................................................................................12.000 lei - cheltuieli cu impozitul pe profit aferent Trim. I........................................10.000 lei - cheltuieli reprezentând majorări de întârziere şi penalizări pentru neplata la termen a TVA ....................................................................2.000 lei Să se determine limita maximă de deductibilitate a cheltuielilor de protocol admisă la 30 iunie. Rãspuns: 2.440 lei Metodologia de calcul: Profit contabil (700.000 lei – 600.000 lei) .......................................................100.000 lei Baza de calcul a limitei cheltuielilor de protocol deductibile ...........................122.000 lei (100.000 lei + 12.000 lei + 10.000 lei) Cheltuieli de protocol deductibile (2% x 122.000 lei) ..........................................2.440 lei Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 21 (3) a). 34. La 30 iunie, o societate comercială plătitoare de impozit pe profit 16% şi TVA 19% prezintă următoarea situaţie financiară: Venituri totale impozabile .......................................................................700.000 lei Cheltuieli totale .......................................................................................600.000 lei Din care - cheltuieli de protocol.................................................................................12.000 lei - cheltuieli cu impozitul pe profit aferent Trim. I.........................................10.000 lei - cheltuieli reprezentând majorări de întârziere şi penalizări pentru neplata la termen a TVA ....................................................................2.000 lei Să se calculeze impozitul pe profit cumulat la 30 iunie, din care impozitul pe profit aferent trim II, ştiind că totalul cheltuielilor include şi cheltuielile cu TVA colectată aferentă cheltuielilor de protocol nedeductibile. Rãspuns: 19.740 lei impozit pe profit cumulat la 30 iunie 9.740 lei impozit pe profit aferent trim II Metodologia de calcul: I. Determinarea limitei maxime de deductibilitate a cheltuielilor de protocol Profit contabil (700.000 lei – 600.000 lei) .......................................................100.000 lei Baza de calcul a limitei cheltuielilor de protocol deductibile ...........................122.000 lei (100.000 lei + 12.000 lei + 10.000 lei) Cheltuieli de protocol deductibile (2% x 122.000 lei) ..........................................2.440 lei II. Determinarea cheltuielilor nedeductibile Cheltuieli de protocol nedeductibile (12.000 lei – 2.440 lei) ...........................9.560 lei
13
Cheltuieli cu TVA colectată aferentă cheltuielilor de protocol nedeductibile.....1816,4 lei (9560 lei x 19% = 1816,4 lei) Cheltuieli cu impozitul pe profit Trim. I...........................................................10.000 lei Cheltuieli reprezentând majorări de întârziere şi penalizări pentru neplata la termen a TVA .........................................................................2.000 lei Cheltuieli nedeductibile Total............................................................................23.376,4 lei III. Determinarea impozitului pe profit cumulat la 30 iunie Profit impozabil (100.000 lei + 23.376,4 lei) ..................................................123.376,4 lei Impozit pe profit cumulat (123.376,4 lei x 16%)..............................................19.740,22 lei IV. Determinarea impozitului pe profit aferent Trim II. Impozit pe profit aferent Trim II. ............................................................................9.740 lei 32 (19.740 lei – 10.000 lei = 9.740 lei) Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 21 (3) a) şi (4) a) şi HG 44/2004 privind Normele de Aplicare a Codului Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, Titlul VI TVA, pct. 6 (11) şi (12). 35. O societate commercială a obţinut cumlat, de la începutul anului până la data de 31 decembrie 2007, un profit impozabil de 750.000 lei, conform calculelor finalizate în luna aprilie 2008. În cursul anului s-a plătit un profit impozabil astfel: Impozit pe profit trim. I .................................36.000 lei Impozit pe profit trim. II.................................40.000 lei Impozit pe profit trim. III................................12.000 lei Să se determine impozitul pe profit care trebuie virat bugetului de stat până la data de 25 ianuarie, aferent trim IV, urmând ca plata finală a impozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până la data de 15 aprilie a anului următor şi care va fi diferenţa de plată pentru acel an. Rãspuns: 12.000 lei impozit pe profit pentru trim. IV 20.000 lei diferenta de platã pentru anul 2007 Metodologia de calcul: I. Determinarea impozitului pe profit Trim. IV Impozit pe profit pentru Trim. IV .............................................................12.000 lei (sumă egală cu impozitul pe Trim. III) II. Determinarea impozitului pe profit anual Profit impozabil......................... .............................................................750.000 lei Impozit pe profit anual (750.000 lei x 16%)........................................... 120.000 lei III. Determinarea diferenţei de plată pentru anul 2007 Impozit pe profit plătit până la data de 25 ianuarie ..................................100.000 lei (36.000 lei + 40.000 lei + 12.000 lei + 12.000 lei) Diferenţa de plată pentru anul 2007 ...........................................................20.000 lei (120.000 lei – 100.000 lei) Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 34 (10) şi art. 35 (1). 36. La data de 31 martie 2008, la o societate comercială avem următoarea situaţie:
14
- lei 1 ianuarie 2007 31 martie 2007 Capital propriu 100.000 120.000 Capital împrumutat 110.000 90.000 Cheltuieli cu dobânzile aferente unui împrumut de la o bancă românească autorizată de BNR 0 40.000 Venituri din dobânzi 0 22.000 Celelate venituri impozabile 0 150.000 Să se calculeze nivelul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile la data de 31 martie 2008. Rãspuns: Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile adicã sunt în sumã de 40.000 lei. Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 23 (4). 37. La data de 31 martie 2008, la o societate comercială avem următoarea situaţie: - lei lei 1 ianuarie 2008 31 martie 2008 Capital propriu 100.000 120.000 Capital împrumutat 110.000 150.000 Cheltuieli cu dobânzile aferente unui împrumut de la un acţionar al societăţii comerciale 0 60.000 Venituri din dobânzi 0 22.000 Celelate venituri impozabile 0 170.000 Să se calculeze nivelul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile la data de 31 martie 2008. Rata dobânzii la care sa contractat împrumutul de la acţionar este inferioară ratei dobânzii de referinţă stabilite de BNR. Rãspuns: Cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile în sumã de 60.000 lei. Metodologia de calcul: I. Determinarea nivelului cheltuielilor cu dobânzile posibil deductibile Cheltuielilor cu dobânzile posibil deductibile ..................................................... 60.000 lei (se încadrează în limita dată de nivelul ratei dobânzii de referinţă stabilite de BNR) II. Determinarea gradului de îndatorare a capitalului GR. Trim I = 110.000 +150.000= 1.18 100.000 +120.000 III. Determinarea cheltuielilor cu dobânzile deductibile în trim I Cheltuieli cu dobânzile deductibile în trim I. ....................................................60.000 lei (grad îndatorare < 3) Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 23 (5) şi art. 23 (1) 38. La data de 31 martie 2008, la o societate comercială avem următoarea situaţie:
15
- lei 1 ianuarie 2008 31 martie 2008 Cheltuieli cu dobânzile aferente unui împrumut de la un acţionar 0 70.000 Venituri din dobânzi 0 30.000 Celelate venituri impozabile 0 220.000 Să se determine nivelul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile la 31 martie 2008, în cazul în care gradul de îndatorare al capitalului este pozitiv dar mai mic ca 3 şi în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este pozitiv dar mai mare ca trei. Dacă pentru împrumutul contractat s-ar fi plătit dobânzi calculate cu rata de referinţă aBNR, volumul acestora pentru trim. I ar fi fost 50.000 lei. Rãspuns: Grad de îndatorare Cheltuieli deductibile cu dobânzile la 31 martie 2008 <3 >3
50.000 lei 0lei
Metodologia de calcul: I. Determinarea nivelului cheltuielilor cu dobânzile posibil deductibile Cheltuieli cu dobânzile posibil deductibile ....................................................... 50.000 lei (numai cele care se încadrează în limita dată de nivelul ratei dobânzii de referinţă stabilite de BNR ar fi posbil deductibile. Restul de 10.000 sunt integral nedeductibile). II. Determinarea cheltuielilor cu dobânzile deductibile în trim I în funcţie de gradul de îndatorare a capitalului Caz I. Grad de îndatorare < 3 Cheltuieli cu dobânzile deductibile în trim I. ....................................................50.000 lei (Cheltuielile cu dobânzile posibil de dedus vor fi integral deductibile în trim I) Caz II. Grad de îndatorare > 3 Cheltuieli cu dobânzile deductibile în trim I. ....................................................0 lei (Cheltuielile cu dobânzile posibil de dedus vor fi integral nedeductibile în trim I si se vor reporta până când gradulde îndatorare va fi mai mic decât 3). Legislaţie: Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 23 (1), (2) şi (5) 39. O societate achiziţionează, pe data de 15 decembrie 2007 un utilaj. Valoarea contabilă de intrare este de 56.000 lei, durata normală de utilizare 5 ani. În condiţiile aplicării pentru calculul amortizării fiscale a metodei de amortizare accelerată, care este mărimea amortizării fiscale în anul 2009? La calculul amortizării accelerate se va utiliza cota maximă de amortizare admisă. . Rãspuns: 7000 lei Metodologia de calcul: Amortizarea accelerată în primul an de funcţionare (2008)...............................28.000 lei (56.000 lei x 50%) Amortizarea în al doilea an de funcţionare (2009)...............................................7.000 lei
16
(28.000 lei : 4 ani = 7.000 lei/an) Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 24 . 40. La data de 01 martie 2007, o societate achiziţionează o clădire pentru extinderea activităţii. Valoarea contabilă de intrare este de 2.000.000 lei, durata normală de utilizare 40 ani. Să se calculeze amortizarea fiscală pentru anul 2007. Rãspuns: 37.500 lei Metodologia de calcul: Amortizarea fiscală anuală pe baza metodei liniare............................................50.000 lei (2.000.000 lei : 40 ani) Amortizarea fiscală în anul 2007..........................................................................37.500 lei (50.000 lei x 9/12 =37.500 lei) Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 24 (6), (7), (11). 41. Un contribuabil achiziţionează, în data de 03 Octombrie 2007 un brevet de invenţie pe care îl utilizeaza începând cu data de 10 Octombrie 2007. Valoarea de facturare a brevetului de invenţie este de 145.775 lei, din care TVA 23.275 lei. Durata normală de utilizare este de 3 ani, iar contribuabilul aplică regimul de amortizare liniară. Să se determine amortizarea fiscală aferentă lunii noiembrie 2007. Rãspuns: 3.402,77 lei Metodologia de calcul: Valoarea contabilă de intrare (145.775 lei – 23.275 lei) ...............................122.500 lei Amrtizarea fiscală lunară ..................................................................................3.402,77 lei (122.500 lei : 36 luni = 3402,77 lei) Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 24 (6), (7), (11). 42. Se înregistrează o lipsă de materiale auxiliare din gestiune în valoare de 1.000 lei. AGA hotărăşte descărcarea gestiunii fără a emite decizie de imputare. Materialele nu au fost asigurate. Care este tratatmentul fiscal din punct de vedere al TVA şi al impozitului pe profit pentru această situaţie? Rãspuns: Tratatment din punct de vedere al TVA Constatarea existenţei de bunuri lipsă în gestiune se consideră livrare către sine, pentru care societatea trebuie să colecteze TVA , se va colecta TVA în sumă de 100.000 x 19% = 19.000 lei. Acest TVA colectat este cheltuială a societăţii. Tratatment din punct de vedere al impozitului pe profit Cheltuiala cu stocul constatat lipsă în gestiune, precum şi cu TVA aferent este deductibilă fiscal numai dacă stocul a fost asigurat, în limita asigurării. Cum stocul nu a fost asigurat, atât cheltuiala cu stocul, cât şi TVA colectată aferentă stocului vor fi cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit.
17
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 21 (4) lit. c, art. 128 (4), art. 155 (2) şi HG 44/2004 privind Normele de Aplicare a Codului Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, Titlul VI TVA, pct. 70 (1) şi (2). 43. O societate comercială plătitoare de impozit pe profit, a încheiat in cursul trim.1un contract de leasing operaţional în calitate de utilizator de leasing pentru un utilaj şi a înregistrat următoarele cheltuieli pe cumulat: Cheltuieli privind mărfurile ………………………………………….. 100.000 lei Cheltuieli cu salariile …………………………………………………...20.000 lei Cheltuieli cu amortizarea bunului luat în leasing ………………………..1.000 lei Cheltuieli cu serviciile bancare ……………………………………………500 lei Una din aceste cheltuieli nu a fost înregistrată corespunzător operaţiunii economice realizate de societate. Să se indice grupa de cheltuieli incorect înregistrată şi cine trebuia să le înregistreze, precum şi regimul fiscal al acesteia la calculul profitului impozabil. Rãspuns: Cheltuielile cu amortizarea obiectului de leasing sunt incorrect înregistrate la utilizator deoarece societatea a încheiat un contract de leasing operaţional. Aceste cheltuieli cu amortizarea obiectului de leasing se înregistrează de către locator şi sunt cheltuieli deductibile fiscal la calculul profitului impozabil. Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 25 44. În cursul anului 2008, după aprobarea bilanţului contabil aferent anului 2007, la o societate comercială avem următoarea situaţie: Profit net de repartizat sub formă de dividende ............................................ 300.000 lei Capital social subscris şi vărsat .......................................................................30.000 lei Din care: Asociat „A”/Persoană juridică română ............................................25.000 lei Asociat „B”/Persoană fizică română .............................................. ...5.000 lei Asociatul „A” deţine părţile sociale începând cu anul 2000. Să se determine suma dividendelor ce trebuie încasate de către fiecare asociat şi a impozitului pe dividende reţinut de societatea comercială. Rãspuns: Dividende de încasat Impozit pe dividende Asociat „A” 249.990 lei 0 lei Asociat „B” 42.008 lei 8.002 lei TOTAL 291.998 lei 8.002 lei Metodologia de calcul: I. Determinarea ponderii părţilor sociale în total capital Asociat „A” 25.000 lei : 30.000 lei = 83,33% Asociat „B” 5.000 lei : 30.000 lei = 16,67% 30.000 lei = 100% II. Repartizarea profitului net sub formă de dividende Asociat „A” 300.000 lei x 83,33% = 249.990 lei Asociat „B” 300.000 lei x 16,67% = 50.010 lei 300.000 lei x 100% = 300.000 lei III. Determinarea impozitului pe dividend datorat Asociat „A” 249.990 lei x 0% = 0 lei
18
Asociat „B” 50.010 lei x 16% = 8.001,6 lei = 8.002 lei 8.002 lei IV. Suma dividendelor de încasat de către asociaţi Asociat „A” 249.990 lei -0 = 249.990 lei Asociat „B” 50.010 lei – 8002 = 42.008 lei 291.998 lei Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 36 (1), (2), (4) şi art. 67 (1). 45. În cursul anului 2008, după aprobarea bilanţului contabil aferent anului 2007, la o societate comercială avem următoarea situaţie: Profit net de repartizat sub formă de dividende ............................................ 200.000 lei Capital social subscris şi vărsat .......................................................................40.000 lei Din care: Asociat „A”/Persoană fizică română ...............................................25.000 lei Asociat „B”/Persoană fizică română ............................................. 15.000 lei Să se determine suma dividendelor ce trebuie încasate de către fiecare asociat şi a impozitului pe dividende reţinut de societatea comercială. Rãspuns: Dividende de încasat Impozit pe dividende Asociat „A” 105.000 lei 20.000 lei Asociat „B” 63.000 lei 12.000 lei TOTAL: 168.000 lei 32.000 lei Metodologia de calcul: I. Determinarea ponderii părţilor sociale în total capital Asociat „A” 25.000 lei : 40.000 lei = 62,50% Asociat „B” 15.000 lei : 40.000 lei = 37,50% 40.000 lei = 100% II. Repartizarea profitului net sub formă de dividende Asociat „A” 200.000 lei x 62,50% = 125.000 lei Asociat „B” 200.000 lei x 37,50% = 75.000 lei 200.000 lei x 100% = 200.000 lei III. Determinarea impozitului pe dividend datorat Asociat „A” 125.000 lei x 16% = 20.000 lei Asociat „B” 75.000 lei x 16% = 12.000 lei 32.000 lei IV. Suma dividendelor de încasat de către asociaţi Asociat „A” 125.000 lei -20.000 = 105.000 lei Asociat „B” 75.000 lei – 12.000 = 63.000 lei 169.000 lei Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 67 (1).
46. În categoria contribuabililor impozitului pe profit intră şi persoanele juridice române. Descrieţi categoriile de de persoane juridice române ce datorează impozit pe profit, precum şi sfera de cuprindere a impozitului datorat deaceste persoane.
19
Raspuns În categoria persoanelor juridice plătitoare de impozit pe profit se cuprind: companiile naţionale, societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital străin sau cu capital integral străin, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică, organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice altă entitate care are statutul legal de persoană juridică constituită potrivit legislaţiei române. Aceste persoane datorează impozit asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate. 47. În categoria contribuabililor impozitului pe profit intră şi persoanele juridice străine. Descrieţi activităţile şi profitul impozabil pentru care aceste societăţi datorează impozitul pe profit. Raspuns Persoanele juridice străine intră sub incidenţa impozitului pe profit în următoarele situaţii: - persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, pentru profitului impozabil atribuibil sediului permanent; - persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei personae; - persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri. 48. În ce condiţii asociaţiile de proprietari sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile realizate? Raspuns Asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare sunt scutite de impozit pe profit pentru veniturile obţinute din activităţi economice, care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune. 49. Organizaţiile non-profit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului peprofit, în anumite condiţii, pentru veniturile realizate din activităţi economice. Care sunt aceste condiţii? Raspuns Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru veniturile din activităţi economice realizate până la
20
nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. 50.Sa se prezinte formula generala de calcul a impozitului pe profit IP=(Ven.din orice sursa-Chelt.aferente ven-Ven. neimp.+Chelt. neded.)xK%* *K%=16%-regula generala =art.38Cod. fiscal-exceptii, cote diferite Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. 51. Să se determine impozitul pe profit datorat de o organizaţie non-profit pentru anul 2008, dacă se cunosc următoarele date despre venituri şi cheltuieli: - venituri din serbări, conferinţe, tombole 24.000 lei; - venituri din cotizaţii 3.000 lei; - donaţii în bani şi bunuri primite prin sponsorizare 9.000 lei; - venituri obţinute din reclamă şi publicitate 25.000 lei; - venituri din activităţi economice 7.000 lei; - cheltuielile totale aferente anului 2007 sunt în sumă de 5.000 lei, din care cheltuielile efectuate pentru realizarea de venituri din activitati economice sunt în sumă de 2000 lei. Cursul de schimb mediu anual este de 1 euro = 3,3 lei. echiv.15000 euro = 15000 x 3,3 = 49500 lei 10% x (24000 + 3000+ 9000 +25000) = 6100 lei Rezultă că veniturile din actrivităţile economice neimpozabile sunt de 6100 lei, deci veniturile impozabile sunt de 7000 - 6100 = 900 lei. Profit impozabil = (7000 – 2000)x900/7000 = 643 lei Impozit = 643 x 16% = 103 lei. 52. Ce condiţii cumulative trebuie să îndeplinească imobilizarea corporală pentru a reprezenta un mijloc fix amortizabil din punctul de vedere al codului fiscal? Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative; b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (1800 lei); c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an. Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot sau set,la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare componentă în parte.
21
53. Prezentaţi regulile generale pe baza cărora se poate stabili regimul de amortizare (liniar, degresiv sau accelerat) în cazul mijloacelor fixe. Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli: a) în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară; b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor, precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată; c) în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă. 54. Cum se calculează amortizarea fiscală prin fiecare din cele 3 metode de amortizare (liniară, degresivă şi accelerată)? În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizare liniară la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil. Cota de amortizare liniară se calculează raportând numărul 100 la durata normală de utilizare a mijlocului fix. În cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de amortizareliniară cu unul dintre coeficienţii următori: a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani; b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani; c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani. Cotele de amortizare determinate de aplică la valoarea rămasă de amortizat la finalul fiecărui an de amortizare până în momentul în care amortizarea anuală determinată în sistem regresiv devine mai mică decât raportul între valoarea rămasă de amortizat şi numărul de ani rămaşi de amortizat, moment în care amortizarea anuală devine egală cu raportul menţionat anterior. În cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează după cum urmează: a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix; b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia. 55. Începând cu anul 2007 ce condiţii trebuie îndeplinite pentru ca dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la o filială a sa situată într-un stat membru să fie neimpozabile? Sunt neimpozabile dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la o filială a sa situată într-un stat membru, dacă persoana juridică română întruneşte cumulativ următoarele condiţii: 1. plăteşte impozit pe profit, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări; 2. deţine minimum 15% din capitalul social al persoanei juridice dintr-un stat membru de la care primeşte dividendele, respectiv minimum 10%, începând cu 1 ianuarie 2009; 3. la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 2, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani.
22
56. Daţi 3 exemple de cheltuieli deductibile la determinarea profitului impozabil, indiferent de nivelul lor. Se vor alege 3 tipuri de cheltuieli din cele enumerate mai jos: a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către contribuabil; b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; c) cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; d) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor; e) cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate, efectuate de către salariaţi şi administratori; f) contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit; g) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă; h) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat; i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii; j) cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil; k) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării conform cu standardele de calitate; l) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor; m) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale; 57. Care este limita de deductibilitate a cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţiilor în România şi/sau în străinătate? Suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate este deductibilă în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice. 58. Care este, din punctul de vedere al impozitului pe profit, regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea? Cheltuielile cu sponsorizarea sunt cheltuieli nedeductibile fiscal. Ele se scad din impozitul pe profit datorat în limita minimului dintre următoarele 1. 3o/00 din cifra de afaceri; 2. 20% din impozitul pe profit datorat. 59. Ce regim fiscal au provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor?
23
Sunt deductibile fiscal. 60. Ce dobânzi şi diferenţe de curs valutar nu intră sub incidenţa gradulului de îndatorare în ceea ce priveşte deductibilitatea din punctul de vedere al impozitului pe profit? Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine, instituţiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii, precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată nu intră sub incidenţa gradului de îndatorare. 61. Cum se determină gradul de îndatorare în vederea stabilirii dacă cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile sau nu? Gradul de îndatorare se calculează ca raport între media capitalului împrumutatcu termen de rambursare mai mare de un an şi media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la începutul anului şi la sfârşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit. Capit.impr.01 01+capit.impr.31.12 Grad indatorare=--------------------------------------------------Capit.propiu 01 01+ capit.propriu 31.12 62. Un agent economic obţine în anul 2008 un profit impozabil dintr-un bar de noapte în valoare de 1.000 lei. Veniturile aferente barului de noapte sunt de 9.000 lei. Să se determine impozitul pe profit datorat. Impozitul în cazul barurilor de noapte este 16% din profitul impozabil, dar nu mai puţin de 5% din veniturile din astfel de activitati. 16% x 1000 = 160 lei 5% x 9000 = 450 lei În acest caz impozitul este 450 lei. 63. Să se calculeze amortizarea anuală a unui mijloc fix amortizabil prin utilizarea regimului de amortizare degresivă prevăzut la art 24, alin 8 din Codul fiscal. Se cunosc următoarele date: - valoarea de intrare 35.000 lei; - durata normală de funcţionare conform catalogului 10 ani; - cota anuală de amortizare liniară = 100/10 = 10%; - cota anuală de amortizare degresivă este 10% x 2 = 20 %.
Anul 1 2 3
Valoare la inceputul anului 35000 28000 22400
Amortizare 35000 x 20%=7000 28000 x 20%=5600 22400 x 20%=4480
Valoare ramasa de amortizat 28000 22400 17920
Valorea ramasa Durata ramasa 3111 2800 2560
24
4 5 6 7 8 9 10
17920 14336 11468.80
17920 x 20%=3584 14336 14336 x20%=2867.2 11468.80 11468.8 /5 =2293.76 9175.04 2293.76 2293.76 2293.76 2293.76
2389 2293.76 2293.76 2293.76 2293.76 2293.76 2293.76
64. Care este regimul fiscal al pierderilor în cazul impozitului pe profit? Raspuns Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi (7 ani incepand cu 01 01 2009). Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora. Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa prin divizare sau fuziune nu se recuperează de către contribuabilii nou-înfiinţaţi sau de către cei care preiau patrimoniul societăţii absorbite, după caz. În cazul persoanelor juridice străine, pierderea se recuperază luându-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România. Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au revenit la sistemul de impozitare a profitului. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani. 65. Contrbuabilii au obligaţia de a plăti impozitul pe profit la anumite termene şi a depune declaraţii de impozit peprofit. Se cere să se menţioneze pentru anul 2007 termenele la care se face plata, ca regulă şi pe categorii de contribuabili, precum şi ce fel de declaraţii de impozit pe profit se depun şi la ce date? Raspuns Contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial (scadenţa este data de 25, inclusiv, a primei luni a trimestrului următor). Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual (impozitul anual – plăţile anticipate) este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit (15 aprilie). Celelalte societăţi comerciale au obligaţia de a declara (declaraţia 100) şi plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 15 aprilie inclusiv a anului următor. Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
25
Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. 66.Cine sunt considerati contribuabili in cazul impozitului. pe profit? Raspuns-art.13 L571-privind Codul fiscal. Sunt contribuabili în cazul impozitului pe profit: a) persoanele juridice române; b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România; c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică; d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română; e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română. 67.Care este cota de impunere a profitului in 2008? Raspuns-16% cu exceptia preved. Art.38-L571/2003Cod fiscal 68.Care este regimul fiscal din punct de vedere al impozitului pe profit in cazul rezervei legale? Raspuns- -art.22(1) lit a)-L571/2003 Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. În cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi societăţilor comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil. 69.Cum se determina impozitul pe dividende datorat de un actionar persoana juridica , daca plata dividendelor se face in anul fiscal 2008?
26
Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit către o persoană juridică română. Nu se datorează impozit în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deţine minimum 15%, respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data plăţii dividendelor, pe o perioadă de 2 ani împliniţi până la data plăţii acestora. 70 .Societatea Alfa SRL , societate de expertiza contabila platitoare de impozit pe profit,achita in anul 2008 o cotizatie obligatorie catre CECCAR in valoare de 16.000 lei. Determinati suma deductibila la calculul impozitului pe profit ;-1 euro=3.6 lei. Raspuns: Deductibila neplafonat conform art.21(2) lit.g )Cod fiscal si pct.30 N. Metod. Aprob. Prin HG.44/2004 Art.21(2) lit.g) : sunt cheltuieli deductibile “taxele de inscriere , cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare , precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca” 71. Societatea ALFA SRL,societate de expertiza contabila,platitoare de impozit pe profit,achita in anul 2008 o cotizatie obligatorie catre CECCAR in valoare de 16.000 lei.De asemenea,ea se inscrie in Asociatia Internationala de Fiscalitate,o organizatie nonprofit avand ca scop cercetarea in domeniul fiscal,pentru care achita o cotizatie in anul 2008 de 18.000 lei. Determinati suma deductibila la calculul impozitului pe profit aferenta acestor cheltuieli,stiind ca pentru cursul de schimb se foloseste valoarea 1 euro=3.6lei. Raspuns -suma de 16.000 lei –este deductibila integral-a se vedea raspunsul la problema 70 cf. Prevederilor art.21(2) lit.g) CF si pct. 30N Met. -contributia la Asociatia Internationla de fiscalitate este deductibila in limita echivalentului in lei a 4.000 euro anual cf. Art.21(4) lit. s) din L571/2003 Cod fiscal, respectiv: 4000x3.6 lei/euro=14.400 lei;-diferenta de 3.600 lei(18.000-14.400) fiind nedeductibila. Total cotizatii deductibile =16.000 lei +14.400 lei=30.400 lei. Art 21(40 lit s)- sunt cheltuieli nedeductibile -“cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatii profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4000 euro annual, altele decat cele prevazute la alin.2 lit g )si m)”
27
72. O societate comerciala a realizat in anul 2008 venituri totale de 250.000 lei si cheltuieli totale de 175.000 lei. In cadrul acestor cheltuieli s-a inclus o suma de 20.000 lei reprezentand asigurari de pensii facultative suportate de angajator pentru cei 10 angajati ai sai in anul 2008, respectiv 2.000 lei pe angajat. Determinati suma deductibila a cheltuielilor cu asigurarile de pensii facultative, stiind ca pentru cursul de schimb se foloseste valoarea de 1 euro= 3.6 lei. Raspuns: Sunt deductibile limitat cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant; Suma deductibila = 200 euro*3.6 lei*10 salariati=7.200 lei
73. O societate comerciala a realizat in anul 2008 venituri totale de 250.000 lei, reprezentand cifra de afaceri, si cheltuieli totale de 175.000 lei. In cadrul acestor cheltuieli sunt incluse si urmatoarele: - suma de 3.300 lei reprezentand tichete de cresa acordate salariatilor; -suma de 10.000 lei reprezentand o bursa privata acordata unui student; - suma de 75.000 lei reprezentand cheltuieli cu salariile personalului; - suma de 5.000 lei reprezentand impozit pe profit declarat si platit aferent anului 2008, restul fiind cheltuieli deductibile. Determinati impozitul pe profit aferent anului 2008, precum si diferenta de impozit de plata sau de recuperat. Raspuns: Cheltuieli sociale deductibile 2%*75.000 lei= 1.500 lei >>> 3.300-1.500 = 1.800 lei cheltuiala nedeductibila cu tichetele de cresa; 3/1000 din CA= 250.000 lei *3/1000= 750 lei 20% din I/P datorat = 20%*5.000 lei=1.000 lei Profit contabil = 250.000-175.000= 75.000 lei Profit impozabil = 75.000 +1.800+10.000+5.000= 91.800 lei I/P = 91.800*16%=14.688 lei I/P de plata = 14.688 – 5.000 – 750 = 8.938 lei i/p platit bursa privata 74. O societate comerciala detine un mijloc fix cu o valoare de intrarede 25.000 lei, amortizat in suma de 20.000 lei. La data de 15 mai 2008, societatea caseaza bunul, obtinand in urma valorificarii prin vanzare a partilor componente suma de 7.000 lei. Comentati deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu valoarea ramasa neamortizata a mijlocului fix. Raspuns: Cheltuiala de 5000 lei = 25.000 ( val fiscalade intrare )- 20.000 ( amortizarea fiscala) este o cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit conform art 24, alin 15 din Codul
28
fiscal, completata de art 71, indice 6 din norme. Aceste cheltuieli se considera a fi facute in scopul realizarii de venituri impozabile.
75. O societate comerciala detine un mijloc fix cu o valoare de intrarede 25.000 lei, amortizat in suma de 20.000 lei. La data de 15 mai 2008, societatea caseaza bunul, obtinand in urma valorificarii prin vanzare a partilor componente suma de 2.000 lei. Comentati deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu valoarea ramasa neamortizata a mijlocului fix. Raspuns: Cheltuiala de 5000 lei = 25.000 ( val fiscalade intrare )- 20.000 ( amortizarea fiscala) este o cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit conform art 24, alin 15 din Codul fiscal, completata de art 71, indice 6 din norme. Aceste cheltuieli se considera a fi facute in scopul realizarii de venituri impozabile. acelasi raspuns ca la problema 74. Codul fiscal nu prevede ca veniturile obtinute in urma valorificarii partilor componenete ale bunului casat sa fie mai mari decit cheltuiala cu val neamortizata pentru ca, aceasta din urma, sa fie deductibila. in concluzie, se aplica aceleasi articole din CF ca la problema 74
76. O societate comerciala a inregistrat in cursul anului 2008 o suma de 2.500 lei reprezentand cheltuieli cu repararea unui autovehicul, neavand insa contract incheiat pentru aceasta prestare de servicii. La un control asupra impozitului pe profit aceasta suma s-a considerat ca fiind nedeductibila intrucat reprezinta o prestare de servicii de care contribuabilul a beneficiat fara a detine contract de presatri servicii, desi s-a constatat ca acest serviciu a fost necesar si existau toate documentele justificative care sa demonstreze ca serviciul a fost efectiv prestat. Decizia luata in urma controlului este corecta? Explicati. Raspuns: Decizia luata in urma controlului nu pare corecta deoarece cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor, pentru a fi deductibile fiscal trebuie justificate cu documente legale. Daca in speta existau toate ducumentele justificative care sa demonstreze ca serviciul a fost efectiv prestat si s-a constatat ca acest serviciu a fost necesar, consideram ca suma de 2.500 lei trebuia considerata cheltuiala deductibila la calculul profitului impozabil. completare- raspunsul din fisierul atasat este corect si are la baza urmatoarele: art 21, alin 4, lit m) din Codul Fiscal completat cu art 48 din norme in care se precizeaza: "Nu intra sub incidenta conditiei privitoare la incheierea contractelor de prestari servicii, prevazuta la art 21, alin 4, lit m), serviciile cu caracter ocazional, prestate d epersoane fizice
29
autorizate si d epersoane juridice, cum sint: cele de intretinere si reparare a activelor, serviciile postale, serviciile de comunicatii si d emultiplicare, parcare, transport si altele asemenea 77. SC ALFA SRL, platitoare de impozit pe profit, a efectuat in anul 2008 plati de redevente catre o persoana juridica nerezidenta. Conform contractului incheiat intre parti suma de plata era de 10.000 lei. Beneficiarul redeventei nu a acceptat retinerea din aceasta suma a impozitului pe veniturile nerezidentilor , a carui cota este de 10%, astfel ca SC ALFA SRL a calculat ea impozitul, considerand suma de 10.000 lei ca fiind suma neta de impozit, si l-a inregistrat in cheltuielile sale. Determinati suma impozitului calculat de SC ALFA SRL pentru redeventele platite nerezidentului si comentati deductibilitatea acesteia la calculul impozitului pe profit. Raspuns: Impozitul calculat si datorat este de 1.111 ron ( suma bruta este 11.111 lei *10%= 1.111 ron) si este nedeductibila la calculul impozitului pe profit conform art 21, alin 4, lit a) din CF.
78 .C ALFA SRL, platitoare de impozit pe profit , a efectuat in 2008 urmatoarele plati de impozit pe profit: -tr.1= 2000 lei, -tr.2 =2500 lei, -tr.3 = 900 lei, Determinati suma de plata reprezentand impozitul pe profit aferent tr.4 stiind ca ALFA SRL nu finalizeaza pana la data de 15 02 2008 inchiderea exercitiuilui financiar/2007. Raspuns=900 lei 79.Care este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit(101)? Raspuns-15 aprilie a anului urmator-art.35 L571/2003.
80. O societate plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor realizează următoarea situaţie a veniturilor desprinsă din balanţa lunii martie 2008: Tip venit Valoare cumulatã de la începutul anului (lei) Venituri din vânzarea mărfurilor 10.000 Venituri din producţia de imobilizări corporale 2.000 Venituri din cedarea activelor fixe 7.000 Venituri din provizioane 500 Venituri din dobânzi 50 30
Venituri din diferenţe de curs valutar Venituri din despăgubiri acordate de societ.de asig. pentru pagubele la activele corporale proprii
70 200
În luna februarie societatea comercială achiziţionează şi pune în funcţiune o casă de marcat în valoare de 500 lei. Determinaţi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trim. I 2008. Rãspuns: Veniturile supuse impozitului pe veniturile microîntreprinderilor = Venituri din vânzarea mărfurilor + Venituri din cedarea activelor fixe + Venituri din dobânzi + Venituri din diferenţe de curs valutar = 10.000 + 7.000 + 50 + 70 = 17.120 lei Din veniturile supuse impozitului pe venit putem scădea valoarea casei de marcat. Impozit pe venit = 2,5%x (17.120 – 500) = 2,5%x16.620 = 416 lei 81. Trei societăţi comerciale prezintă următoarea situaţie la 31.12.2006: Indicator Societatea A Societatea B Societatea C Obiectul de activitate Comerţ cu articole de Jocuri de noroc Prest. Serv. coafură imbracaminte Tip capital soc. Integral Privat Integral privat Integral privat Venituri (lei) 250.000 300.000 480.000 Număr salariaţi 10 4 5 Ştiind că la 31 decembrie 2006 cursul leu/euro a fost de 3,3817 lei/euro care din societăţile de mai sus se pot încadra pentru anul 2007 la categoria plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, având în vedere că nici una dintre ele nu a mai fost încadrată în această categorie Rãspuns: Nici una dintre societăţile de mai sus nu se poate încadra în categoria microîntreprinderilor în 2007,deoarece: - societatea A are 10 salariaţi, condiţia impusă de lege limitând numărul de salariaţi la 9 (Cod Fiscal, art. 103, lit. b); - societatea B activează în domeniul jocurilor de noroc, domeniu în care nu se pot înfiinţa microîntreprinderi(Cod Fiscal, art. 104, alin 5, lit. c); - societatea C a realizat venituri peste 100.000 euro/an, condiţia impusă de lege limitând valoarea veniturilor la 100.000 euor pe an (Cod Fiscal, art. 103, lit. c).
82. O societate plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor a înregistrat în trim I 2008 venituri impozabile în valoare de 200.000 lei şi cheltuieli totale de 150.000 lei. Să se calculeze impozitul pe venit. Rãspuns: 5.000 lei
31
Metodologia de calcul: Determinarea impozitului pe venit ............................................................. 4.000 lei (200.000 lei x 2,5% = 5.000 lei) Legislaţie: Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 107 şi 108. 83. O societate plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor a înregistrat în trim I 2008 venituri totale impozabile în valoare de 18.000 În cursul lunii februarie achiziţionează şi pune în funcţiune o casă de marcat fiscală în valoare de 1.500 lei. Să se calculeze impozitul pe venit aferent trim I 2008. Rãspuns:413 lei Metodologia de calcul: Determinarea bazei de calcul pentru impozitul pe venit ............................. 16.500 lei (18.000 lei – 1.500 lei = 16.500 lei) Determinarea impozitului pe venit .................................................................. 330 lei (16.500 lei x 2.5% = 413 lei) Legislaţie: Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 107 şi 108. 84. O societate plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor a înregistrat în trim I 2008 următoarele venituri: Venituri din vânzarea produselor finite ................................................... 12.000 lei Venituri din dobânzi ..................................................................................... 200 lei Venituri din variaţia stocurilor ....................................................................1.000 lei Venituri din producţia de impobilizări corporale şi necorporale ................................................................................ 700 lei Să se determine impozitul pe venit. Rãspuns: 305 lei Metodologia de calcul: Determinarea bazei de calcul pentru impozitul pe venit ............................. 12.200 lei (12.000 lei + 2.000 lei = 12.200 lei) Determinarea impozitului pe venit .................................................................. 244 lei (12.200 lei x 2.5% = 305 lei) Legislaţie: Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 107 şi 108. 85. O societate plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor achiziţionează şi pune în funcţiune în cursul lunii februarie 2008 o casă de marcat fiscală în valoare de 1.400 lei. Balanţa la 31 martie 2008 înregistrează următoarele venituri: Venituri din comercializarea mărfurilor ................................................... 10.000 lei Venituri din dobânzi ..................................................................................... 100 lei Venituri din provizioane................................................................................ 200 lei Să se determine impozitul pe venit. Rãspuns: 218 lei Metodologia de calcul: Determinarea bazei de calcul pentru impozitul pe venit ............................. 8.700 lei
32
(10.000 lei + 100 lei – 1.400 lei = 8.700 lei) Determinarea impozitului pe venit .................................................................. 174 lei (8.700 lei x 2,5% = 218 lei) Legislaţie: Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 107 şi 108. 86.In cazul caror persoane juridice legiuitorul permite optarea pentru plata impozitului pe venitul microintreprinderilor? Raspuns: -art.103 si 104 din L571/2003 privind Codul fiscal Pot opta pentru impozitarea cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor persoanele juridice române care îndeplinesc cumulative următoarele condiţii: a) realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 50% din veniturile totale; b) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv; c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro; d) capitalul social al persoanei juridice este deţinut de persoane, altele decât statul, autorităţile locale şi instituţiile publice. Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române care: a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar; b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii; c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor; d) au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi 87. Care este cota de impunere pentru anul fiscal 2008 in cazul platitorilor de impozit pe veniturile microintreprinderilor? Raspuns: 2.5% -cf. Art.107 din L571/2003 Cod fiscal 88. Cum se determina baza impozabila aferenta impozitului pe venitul microintreprinderilor? Raspuns: -cf.art.108 L571/2003 Cod fiscal Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad: a) veniturile din variaţia stocurilor; b) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale; c) veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse pentru finanţarea investiţiilor; d) veniturile din provizioane;
33
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor legale; f) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii. În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit legii
89. Care este cursul de schimb care trebuie folosit pentru a transforma veniturile din lei in euro in scopul verificarii, pe parcursul anului, a conditiei de a avea venituri anuale sub 100.000 euro care trebuie indeplinita de platitorii de impozit pe veniturile microintreprinderilor? Răspuns: cursul de schimb din ultima zi a fiecarei luni in care este realizat venitul. Conform art 10, indice 1, de la titlul IV din norme.
90. O societate comerciala, inregistrata ca platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor, obtinand venituri din prestari servicii reparatii auto, inregistreaza urmatoarele valori ale veniturilor si cheltuielilor lunare in anul 2008: Luna Venituri Cheltuieli
Ianuarie 75.000 50.000
feb 59.000 45.000
martie 85.000 35.000
lei, valori lunare aprilie mai 65.000 75.000 50.000 45.000
iunie 56.000 25.000
Se stie ca evolutia cursului de schimb leu/euro inregistrat in ultima zi a lunii a fost : Luna Ianuarie Curs de 3.7246 schimb
feb 3.6548
martie 3.7202
lei/euro, in ultima zi a lunii aprilie mai iunie 3.6531 3.6755 3.6505
Stiind ca valoarea cursului de schimb leu/euro din ultima zi a anului 2007 a fost de 3.6102 lei/euro, precizati daca societatea isi poate mentine statutul de platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor in primul semestru al anului 2008. Raspuns: Norme cod fiscal: “ Cursul de schimb LEU/EUR pentru determinarea echivalentului în euro a veniturilor realizate de microîntreprinderi este cel comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a fiecărei luni a perioadei căreia îi este aferent venitul respectiv.”
34
Luna Venituri Curs Venituri EUR Venituri cumulat eur
Ianuarie 75.000 3,7246
feb 59.000 3,6548
martie 85.000 3,7202
aprilie 65.000 3,6531
mai 75.000 3,6755
iunie 56.000 3,6505
20.136,39
16.143,15
22.848,23
17.793,11
20.405,39
15.340,36
20.136,39
36.279,54
59.127,78
76.920,89
97.326,27
112.666,64
Avand in vedere prevederile art 1071 societatea nu mai poate mentine statutul de platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor, datorita veniturilor mai mari de 100 000 eur.
91. O societate comerciala, inregistrata ca platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor, obtinand venituri din prestari servicii reparatii auto, inregistreaza urmatoarele valori ale veniturilor si cheltuielilor lunare in anul 2008: Luna Venituri Cheltuieli
Ianuarie 75.000 50.000
feb 59.000 45.000
martie 85.000 35.000
lei, valori lunare aprilie mai 65.000 75.000 50.000 45.000
iunie 56.000 25.000
Se stie ca evolutia cursului de schimb leu/euro inregistrat in ultima zi a lunii a fost : Luna Ianuarie Curs de 3.7246 schimb
feb 3.6548
martie 3.7202
lei/euro, in ultima zi a lunii aprilie mai iunie 3.6531 3.6755 3.6505
Stiind ca valoarea cursului de schimb leu/euro din ultima zi a anului 2007 a fost de 3.6102 lei/euro, precizati suma impozitului pe care trebuie sa il plateasca societatea pentru primele 2 trimestre ale anului 2008 ( impozit pe profit sau impozit pe veniturile microintreprinderilor) Răspuns: Luna Venituri Cheltuieli Curs Venituri cumulat lei Cheltuieli cumulat lei Venituri EUR
Ianuarie 75.000 50.000 3,7246 75.000 50.000 20.136
feb 59.000 45.000 3,6548 134.000 95.000 16.143
martie 85.000 35.000 3,7202 219.000 130.000 22.848
aprilie 65.000 50.000 3,6531 284.000 180.000 17.793
mai 75.000 45.000 3,6755 359.000 225.000 20.405
iunie 56.000 25.000 3,6505 415.000 250.000 15.340
35
Venituri cumulat eur IMP MICRO/IMP PE PROF Baza impozabila Impozit
20.136
36.280
59.128 2,50% 219.000 5.475
76.921
97.326
112.667 16% 165.000 26.400
92. O societate comerciala care are ca obiect principal de activitate “ activitati de consultanta pentru afaceri si management” poate fi platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor? Răspuns: Da, daca veniturile realizate din activitatea principala “ activitati de consultanta pentru afaceri si management” sunt in proportie de sub 50% din veniturile toatle.
93. O societate comerciala, inregistrata ca platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor, obtinand venituri din prestari servicii reparatii auto si consultanta pentru afaceri, inregistreaza urmatoarele valori ale veniturilor in anul 2008 : lei, valori cumulate de la inceputul anului Luna ian Venituri din 15.000 prestari servicii Venituri din 5.000 consultanta
feb 35.000
martie 50.000
aprilie 77.000
mai 107.000
iunie 115.000
10.000
11.000
15.000
20.000
25.000
Precizati suma impozitului pe care trebuie sa il plateasca societatea pentru primele 2 trimestre ale anului 2008 ( impozit pe profit sau impozit pe veniturile microintreprinderilor) Răspuns: In toate lunile, societatea realizeaza venituri din prestari servicii in proportie de peste 50% din veniturile totale. Rezulta ca plateste impozit pe veniturile microintreprinderilor. Total venituri trim. I = 226.000 lei Impozit = 2.5%*226.000 =5.650 lei Total venituri trim. II = 359.000 lei Impozit = 2.5%*359.000= 8.975 lei
94. O societate comerciala, inregistrata ca platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor, obtinand venituri din prestari servicii reparatii auto si consultanta pentru afaceri, inregistreaza urmatoarele valori ale veniturilor in anul 2008 :
36
lei, valori cumulate de la inceputul anului Luna Venituri din prestari servicii Venituri din consultanta Cheltuieli deductibile
ian 15.000
feb 35.000
martie 50.000
aprilie 77.000
mai 107.000
iunie 115.000
5.000
10.000
11.000
35.000
110.000
135.000
10.000
15.000
33.000
45.000
55.000
85.000
Precizati suma impozitului pe care trebuie sa il plateasca societatea pentru primele 2 trimestre ale anului 2008 ( impozit pe profit sau impozit pe veniturile microintreprinderilor) Răspuns: In trim.I, societatea realizeaza venituri din prestari servicii in proportie de peste 50% din veniturile totale. Rezulta ca plateste impozit pe veniturile microintreprinderilor. Total venituri trim. I = 226.000 lei Impozit = 2.5%*226.000 =5.650 lei Total venituri prestari servicii trim II = 299.000 lei Total venituri consultanta trim. II – 280.000 lei >>> ca in trim II realizeaza venituri din consultanta in proportie de peste 50% din veniturile totale. Prin exceptie de la prevederile art. 109 alin. (2) si (3), daca in cursul unui an fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 50% inclusiv, aceasta va plati impozit pe profit luand in calcul veniturile si cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal, fara posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile prezentului titlu. Calculul si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu trimestrul in care s-a depasit oricare dintre limitele prevazute in acest articol, fara a se datora majorari de intarziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad platile reprezentand impozitul pe veniturile microintreprinderilor efectuate in cursul anului fiscal. Total venituri cumulate trim I+II = 226.000+299.000+280.000=805.000 lei Total cheltuieli deductibile trim.I+II = 243.000 lei Rezultat fiscal = 805.000-243.000=562.000 lei I/P = 562.000*16% = 89.920 lei I/P de platit pt. trim. II = 89.920-5.650= 84.270 lei ??? Suma inregistrata ca impozit pe venit in trim. I este nedeductibila la calculul impozitului pe profit din trim. II???
37
95. O societate comerciala se infiinteaza in anul 2007 ca platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor. Exercitiul financiar al anului 2007 inregistreaza o pierdere de 2.000 lei. In 2008 trece la regimul de platitoare de impozit pe profit. Poate societatea sa-si recupereze, in scopul calcularii impozitului pe profit pe anul 2008, pierderea inregistrata in anul 2007? Răspuns: NU CF Art26: “(4) Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani.” 96. Pana cand sunt obligati contribuabilii sa depuna optiunea de platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor in situatia in care indeplinesc conditiile si nu au mai fost niciodata platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor? Răspuns: Pana la 31 ianuarie.
97. Precizati care sunt cheltuielile care pot fi scazute din baza impozabila in scopul calcularii impozitului pe veniturile microintreprinderilor. Răspuns: In cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul in care au fost puse in functiune, potrivit legii.
98. Precizati 3 tipuri de venituri care nu intra in baza impozabila in scopul calcularii impozitului pe veniturile microintreprinderilor. Răspuns: Baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa, din care se scad: a) veniturile din variatia stocurilor; b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale; c) veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor; d) veniturile din provizioane; e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale; 38
f) veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.
99. Din veniturile enumerate mai jos selectaţi-le pe cele impozabile în anul 2008, în sensul impozitului pe venit: a) venituri din dividende; b) veniturile din pensii pentru invalizi de război; c) indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă; d) sumele primite sub formă de sponsorizare; e) indemnizaţia pentru creşterea copilului; f) indemnizaţia lunară a asociatului unic; g) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică; h) venituri din cedarea folosinţei bunurilor; i) venituri din drepturi de proprietate intelectuală; j) venituri din jocuri de noroc. Rãspuns: Conform prevederilor Titlului III din Codul Fiscal, sunt venituri impozabile în sensul impozitului pe venit următoarele: a) venituri din dividende; c) indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă; f) indemnizaţia lunară a asociatului unic; g) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică; h) venituri din cedarea folosinţei bunurilor; i) venituri din drepturi de proprietate intelectuală; j) venituri din jocuri de noroc. 100. O salariată a unei societăţi comerciale obţine la locul de muncă de bază ,pe baza unui contract de munca cu timp normal,următoarele venituri, în luna martie 2008: - salariu de bază = 1.000 lei; - spor de vechime = 15%; (neinclus în salariul de bază) - 20 tichete de masă în valoare de 7.88 lei/tichet. - un cadou cu ocazia zilei de 8 martie în valoare de 250 lei. Salariata are în întreţinere un copil minor şi pe mama sa care nu obţine venituri şi este proprietara unui teren agricol în suprafaţă de 5.000 mp Determinaţi venitul net din salarii, impozitul pe salarii aferent lunii martie, şi drepturile salariale incasate de angajata, cunoscandu-se ca procentele de contributii sociale suportate de salariati sunt: CAS-9.5%, CASS-6.5%,somaj 0.5%, iar luna martie 2008 a avut 21 zile lucratoare pe care salariata le-a lucrat integral(deducerea se rotunjeste in sus la 10 lei..?)
39
Rãspuns: Pas 1. Determinarea venitului brut din salarii Salariul de bază face parte integral din venitul brut=1000 lei Sporul de vechime = 15% x 1.000 = 150 lei face parte integral din venitul brut Valoarea tichetelor de masă este neimpozabilă în limita a unui tichet pe zi lucrătoare. Cum luna martie 2008 a avut 23 zile lucrătoare, valoare tichetelor de masă nu se include în venitul brut. Cadoul primit cu ocazia zilei de 8 martie este neimpozabil în limita a 150 lei. Deci se va include în venitul brut suma de 100 lei Venitul brut din salarii = 1000 + 150 + 100 = 1250 lei Pas 2. Determinarea contribuţiilor obligatorii Contribuţia de asigurări sociale = 1250x 9,5% =119 lei Contribuţia de asigurări sociale de sănătate = 1250x 6,5% = 81 Contribuţia de asigurări pentru şomaj = 1250 x0.5%= 6 lei Pas 3. Determinarea venitului net din salarii Venit net = Venit brut – Contribuţii obligatorii = 1250-119-81-6=1044lei Pas 4. Determinarea deducerii personale Deducerea personală se stabileşte în funcţie de numărul de persoane considerate în întreţinere: - copilul minor este întotdeauna considerat în întreţinere; - mama contribuabilei este şi ea considerată în întreţinere şi nu obţine venituri, iar suprafaţa de teren deţinută este de doar 5.000 mp. Ea n-ar fi fost considerată persoană în întreţinere dacă suprafaţa de teren deţinută depăşea 10.000 mp în zonele colinare şi de şes sau 20.000 mp în zonele montane. Deducerea personala = 400lei(Vezi OMFP 1016/18 07 2005,venit brut intre 1223 –1266 lei si cu 2 pers. in intretinere) Pas 5. Determinarea venitului impozabil Venitul impozabil = Venit net – Deducere personala = 1044-400 = 644 lei Pas 6. Determinarea impozitului pe venitul din salarii Impozit = 16% x644 = 103 lei Pas 7. Determinarea drepturilor salariale primite de angajată în luna martie 2008 În luna martie salariata primeşte: - un salariu net în numerar în valoare de 1000 + 150+100– 119-81-6 -103 =941 lei; - 20 de tichete de masă în valoare totală de: 20x7.88 = 157.60 lei - un cadou neimpozabil cu ocazia zilei de 8 martie în valoare de 150 lei(250-100 cuprins in venitul brut) 101. O persoană fizică obţine la locul de muncă de bază un venit net lunar de 1.500 lei şi la un loc de muncă unde are un contract individual de muncă cu timp parţial un venit net lunar de 950 lei. Persoana fizică lucrează la locul de muncă de bază în perioada ianuarie – septembrie 2008, iar la celălalt loc de muncă în perioada februarie – iunie 2008. Ştiind că persoana fizică are în întreţinere o persoană şi deducerea personală lunară aferentă este de 210, determinaţi: a) impozitul lunar pe veniturile din salarii plătit de persoana fizică;
40
b) impozitul total plătit în cursul anului 2008 pentru veniturile din salarii; c) venitul net anual impozabil aferent veniturilor din salarii Rãspuns: a) Determinarea venitului lunar pe veniturile din salarii Pentru locul de muncă de bază: Venit impozabil = Venit net – Deducerea personala = 1500 – 150 = 1350 lei Impozitul lunar = 16% x Venit Impozabil = 16% x1350 = 216 lei Pentru celălalt loc de muncă: Venit impozabil = Venit net = 950 lei Impozitul lunar = 16% * Venit Impozabil = 16% x 950 = 152 lei b) Determinarea impozitului total plătit în cursul anului 2008 pentru veniturile din salarii: Impozit total plătit în cursul anului 2008: 216x 9 + 152x5 =1944+760=2704 lei c) Conform Codului Fiscal art. 57 beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final. Deci venitul din salarii nu se ia in calcul la determinarea venitului net anual impozabil. 102. Pentru care dintre vaniturile de mai jos,obtinute in anul 2008 de o persoana fizica română cu domiciliul în România, este aceasta obligată să depună declaraţie privind venitul realizat? a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală; c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor; d) venituri din salarii; d) venituri nete determinate pe bază de norme de venit. Rãspuns: Pentru veniturile obtinute in anul 2008 nu s-a aprobat inca formularistica specifica impozitului pe venit.??) Pentru anul 2007, dintre veniturile enumerate, trebuie depusă declaraţie specială privind veniturile realizate, pentru: b) venituri din drepturi de proprietate intelectuală; c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor; 103. O persoană fizică desfăşoară activităţi de servicii de sonorizare muzicală şi optează pentru impunerea în sistem real. Ea estimează că în anul 2008 va realiza următoarele venituri: - venituri din prestarea serviciilor de sonorizare: 70.000 lei - venituri din dobânzi aferente disponibilităţilor din conturile la vedere prin care se deruleaza incasarile si platile aferente activitatii economice desfasurate: 500 lei - venituri din sponsorizări: 3000 lei În aceeaşi perioadă, ea estimează că va realiza următoarele cheltuieli: - cheltuieli cu achiziţionarea de materiale consumabile şi obiecte de inventar: 20000 lei - cheltuieli cu chiria spaţiului unde îşi are sediul: 12000 lei - cheltuieli cu salariile: 18000 lei - cheltuieli privind amenzile datorate autorităţilor române: 1500 lei - cheltuieli de protocol: 1000 lei
41
Pepersoana fizica estimeaza ca la 1 iunie 2008 va contracta un împrumut în sumă de 30000. lei, rambursabil integral peste 12 luni, de la o altă persoană fizică, la o rată a dobânzii de 20% pe an. Rata dobânzii de referinţă stabilită de BNR este de 15% pe an Determinaţi impozitul plătit sub formă de plăţi anticipate în contul impozitului pe venit în cursul anului la scadenţele legale. Rãspuns: Pas 1. Determinarea venitului brut Venitul brut = venituri din prestarea serviciilor + venituri din dobânzi = 70000 + 500 = 70500 lei Pas 2. Determinarea cheltuielilor deductibile Vom determina deductibilitatea fiecărui tip de cheltuială, astfel: - cheltuielile cu achiziţionarea de materiale consumabile şi obiecte de inventar sunt integral deductibile Ch. Ded. = 20000 lei - cheltuielile cu chiria spaţiului sunt integral deductibile Ch. Ded. = 12000 lei - cheltuielile cu salariile sunt integral deductibile Ch. Ded. = 18000 lei - cheltuielile privind amenzile datorate autorităţilor române sunt integral nedeductibile Ch. Neded. =1500 lei - cheltuielile cu dobânzile la împrumuturile contractate de la alte persoane fizice sunt deductibile în limita ratei dobânzii de referinţă a BNR. Valoarea dobânzii lunare = 30.000x 20% x (1/12) = 500 lei Valoarea dobânzii conform ratei de referinţă a BNR: 30.000x 15% x (1/12) = 375 lei persoana fizică îşi va putea deduce o cheltuială cu dobânda lunară de 375 lei. Numărul de luni de plată a dobânzii = 7 Ch. Ded. = 7x375 = 2625 lei Ch Neded = 7x (500 – 375) = 875 lei - cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată diferenţei dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, protocol şi cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale Limita deduct= 2% x (70500 – 20.000– 12.000 – 18.000 – 2625 )== 2%x17.875 =358 lei Ch. Neded. = 1000 – 358 = 642 lei Total cheltuieli deductibile = 20.000 + 12.000 + 18.000 + 2625+ 358 = = 52983 lei Pas 3. Determinarea venitului net Venit net = Venit brut – Cheltuieli deductibile = 70500 – 52983 = 17517 lei Pas 4. Determinarea plăţilor anticipate în contul impozitului pe venit Impozit pe venit estimat = 17517x 16% = 2803 lei La 15 martie 2008: plăţile anticipate în contul impozitului pe venit = 2803 / 4 = 700,75 lei La 15 iunie 2006: plăţile anticipate în contul impozitului pe venit = 2803 / 4 = 700,75 lei La 15 septembrie 2006: plăţile anticipate în contul impozitului pe venit = 2803 / 4 = 700,75 lei. La 15 decembrie 2006: plăţile anticipate în contul impozitului pe venit = 2803 / 4 = 700,75 lei. 104. O persoană fizică realizează în cursul anului 2008 următoarele venituri din drepturi de autor:
42
Luna Tipul de venit Suma (lei) Iunie 2008 Opere literare 2000 Septembrie 2008 Opere monumentale 5000 Octombrie 2008 Opere literare 1000 Determinaţi venitul net anual impozabil aferent drepturilor de proprietate intelectuală aferente anului 2008 şi impozitul sub formă de plăţi anticipate în contul impozitului pe venit plătit în cursul anului, ştiind că contribuabilul a fost pe parcursul întregului an angajat la o societate comercială cu contract individual de muncă cutimp întreg. Rãspuns: Pas 1. Determinarea venitului brut anual pe tipuri de venituri Venit brut din opere literare = 2000 + 1000 = 3000 lei Venit brut din opere monumentale = 5000 lei Pas 2. Determinarea cheltuielilor forfetare pe tipuri de venituri Pentru veniturile din opere literare cota de cheltuieli forfetare este de 40% Cheltuielile forfetare pentru operele literare sunt egale cu 3000 x 40% = 1200 lei Pentru veniturile din opere monumentale cota de cheltuieli forfetare este de 50% Cheltuielile forfetare pentru operele monumentale sunt egale cu 5000 x 50% = 2500 lei Pas 3. Determinarea venitului net pe tipuri de venituri Venitul net = Venit brut – Cheltuieli forfetare – Contribuţii sociale obligatorii Cum persoana fizică a realizat pe tot parcursul anului şi venituri din salarii, ea nu mai plăteşte nici un fel de contribuţii sociale pentru venitul obţinut din drepturi de proprietate intelectuală Venit net = Venit brut – Cheltuieli forfetare Venit net pentru operele literare = 3000– 1200 = 1800 lei Venit net pentru operele monumentale = 5000 – 2500 = 2500 lei Pas 4. Determinarea venitului net anual impozabil Venitul net anual impozabil = 1800 + 2500 = 4300 lei Pas 5. Determinarea impozitului sub formă de plăţi anticipate În luna iunie 2008: Impozit = 2000 x 10% = 200 lei În luna septembrie 2008: Impozit = 5000x 10% = 500 lei În luna octombrie 2008: Impozit = 1000x 10% = 100 lei Legislaţie aplicabilă: Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 50;52 105. Studiul de caz: Persoană angajată cu contract individual de muncă cu timp normal; Venitu lunar brut din salarii la fct.de bază (de încadrare)................1.000 lei; Deducere personală (are o persoană în întreţinere) ....................... .....350 lei; Cota de asigurări sociale indiv.pt.cond. norm.de muncă .....................9.5%; Cota de asig. Soc. de sanat. Suport de angajat…………………………6.5% Cota de contrib. salariati la fd. Somaj………………………………….0.5% Sa se calculeze impozitul pe venitul din salarii Rãspuns: 78lei Metodologia de calcul: Venit lunar brut .....................................................................................1.000 lei
43
Contribuţia la asigurări sociale (9,5% x 1.000 lei).....................................95 lei Contribuţia la fondul de şomaj (0.5% x 1.000 lei).......................................5 lei Contribuţia la asigurări sociale de sănătate (6,5% x 1.000 lei)...................65 lei Total contribuţii obligatorii ......................................................................165 lei (95 lei + 5 lei + 65 lei) Venit net.....................................................................................................835lei (1.000 lei – 165lei) Deducere personală ...................................................................................350 lei Venit bază de calcul ................................................................................. 485 lei Impozit pe venitul din salarii (16% x 480 lei)..............................................78 lei Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 56 şi 57 106.Studiu de caz: Persoană angajată cu contract individual de muncă; Venitu lunar brut din salarii la funcţia de bază (de încadrare)................1.000 lei; Deducere personală (are o persoană în întreţinere) ............................. 350 lei; Cota de asigurări sociale indiv.pt.cond. norm.de muncă .....................9.5%; Cota de asig. Soc. de sanat. sport de angajat…………………………6.5% ota de contrib. salariati la fd.somaj………………………………… 0.5% Cotizaţia sindicală ...................................................................................10 lei; Contribuţii la fondurile de pensii facultative ...........................................30 lei. (contribuţia la nivelul anului nu depăşeşte echivalentul în lei a 200 euro) Să se calculeze impozitul pe venitul din salarii. Rãspuns: 71 lei Metodologia de calcul: Venit lunar brut ....................................................................................1.000 lei Contribuţia la asigurări sociale (9,5% x 1.000 lei)............................................95 lei Contribuţia la fondul de şomaj (0.5%x1.000 lei)................................................5 lei Contribuţia la asigurări sociale de sănătate (6,5% x 1.000 lei).........................65 lei Total contribuţii obligatorii ..............................................................................165lei (95 lei + 10 lei + 65 lei) Venit net.............................................................................................................835 lei (1.000 lei – 170 lei) Deducere personală ...........................................................................................350 lei Cotizaţia sindicală ...............................................................................................10 lei Contribuţii la fondurile de pensii facultative ......................................................30 lei Deducere personală şi contribuţii facultative – total .........................................390 lei (350 lei + 10 lei + 30 lei) Venit bază de calcul ........................................................................................ .445lei (835lei – 390 lei) Impozit pe venitul din salarii (16% x 445lei)..........................................................71 lei Legislaţie: Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 56 şi 57 107.Studiu de caz: Persoană ce desfăşoară activităţi în baza unui contract încheiat conform Codului Civil
44
Venitul brut obţinut...................................................................................2.000 lei; La închierea contractului persoana nu şi-a exercitat opţiunea de impozitare a venitului brut .Să se determine impozitul pe venit reţinut la sursă de plătitorul de venit. Raspuns;-nu s-a retinut la sursa nici un impozit, persoana neexercitandu-si optiunea pt. impozitarea prin retinere la sursa Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 78 şi 79 108. O persoană fizică a obţinut în luna martie 2008, în baza unui contract privind cesiunea unor drepturi de proprietate intelectuală, venituri în valoare de 2.000 lei. Stabiliţi valoarea impozitului ce trebuie virat statului de către plătitorul de venit în luna aprilie şi suma netă încasată de persoana fizică. Raspuns Impozit = 10% x 2.000 = 200 lei. Venit net = 2.000 – 200 = 1.800 lei. 109. Cine sunt consideraţi contribuabili în cazul impozitului pe venit? Contribuabili: a) persoanele fizice rezidente; b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România; c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România; 110. Care este sfera de cuprindere în cazul impozitului pe venit pentru veniturile realizate de persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România? Impozitul pe venit în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România se aplică asupra veniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României. 111. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de o persoană pentru a fi considerată în întreţinere din punctul de vedere al deducerii personale ce se acordă salariaţiilor? Raspuns: Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunar. Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere: a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 mp în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane; b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă. Art.56 alin 4)-7) din L571/2003 Cod fisacal
45
112. Potrivit legislaţiei cu privire la impozitul pe veniturile persoanelor fizice care sunt categoriile de venituri pentru care se depune anual Declaraţia specială privind veniturile realizate (Formularul 200)? Raspuns: Declaraţia se completează de către contribuabilii persoane fizice care obţin venituri din: activităţi independente (activităţi comerciale, profesiuni libere, drepturi de proprietate intelectuală), din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole şi din transferul titlurilor de valoare.
113. O persoana fizica obtine venituri din taximetrie, fiind impusa pe baza normelor de venit. Pentru anul 2008 is-a stabilit o norma anuala de venit de 75.000 lei. Veniturile efectiv obtinute de persoana fizica in anul 2008 au fost de 200.000 lei, iar cheltuielile au fost de 90.000 lei. Determinati suma impozitului pe venit aferenta anului 2008 datorata de persoana fizica. Rezolvare: Impozitul pe venit aferent an 2008 datorata de persoana fizica = Norma anuala de venit stabilita * 16% = 75.000lei *16% = 12.000 lei. 114. O persoana fizica obtine venituri din taximetrie, fiind impusa pe baza normelor de venit. Pentru anul 2008 i s-a stabilit o norma anuala de venit de 75.000 lei. Veniturile efectiv obtinute de persoana fizica in anul 2008 au fost de 200.000 lei , iar cheltuielile au fost de 90.000 lei. Determinat suma impozitului pe venit aferenta anului 2008 datorata de persoana fizica si precizati la ce termene trebuie achitat acesta si in ce sume. Rezolvare 1. Determinarea impozitului pe venit aferent an 2008 Impozitul pe venit aferent an 2008 datorata de persoana fizica = Norma anuala de venit stabilita * 16% = 75.000lei *16% = 12.000 lei. Art 82. alin 1. Contribuabilii care realizeaza venituri • din activitati independente • din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendare • din activitati agricole sunt obligati sa efectueze in cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit exceptandu-se cazul veniturilor pentru care platile anticipate se stabilesc prin retinere la sursa. Alin3. Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu exceptia impozitului pe veniturile din arendare.
46
Norma 169. In cazul contribuabililor impusi pe baza de norme de venit, stabilirea platilor anticipate se face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de impunere, corespunzator activitatii desfasurate. In concluzie, impozitul anual de 12.000 trebuie platit astfel: • 12.0000/4=3.000 lei pana pe 15 martie 2008 inclusiv • 12.0000/4=3.000 lei pana pe 15 iunie 2008 inclusiv • 12.0000/4=3.000 lei pana pe 15 septembrie 2008 inclusiv • 12.0000/4=3.000 lei pana pe 15 decembrie 2008 inclusiv 115. O persoana fizica obtine venituri din taximetrie, fiind impusa pe baza normelor de venit. Pentru anul 2008 i s-a stabilit o norma anuala de venit de 75.000 lei. In cursul anului 2008 persoana s-a imbolnavit pentru o perioada de trei luni, avand in acest scop certificat medical. Pe baza acestuia a solicitat reducerea normei de venit, iar administratia financiara a acceptat aceasta reducere. Determinati suma impozitului pe venit aferenta anului 2008 datorata de persoan fizica. Rezolvare Norma 45. Pt intreruperile temporare de activitate in cursul anului, datorate unor accidente, spitalizari si altor cauze obiective, inclusiv cele de forta majora, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduce proportional cu perioada nelucrata, la cererea contribuabililor. Norma 46. Pt contribuabilii impusi pe baza de norme de venit, care isi exercita activitatea o parte din an, in sit prevazute la pct. 44 sau 45, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determina prin raportarea normei anuale de venit la 365 zile, iar rezultatul se inmulteste cu numarul zilelor de activitate. Presupunem ca a avut concediu medical 90 zile (3 luni).Rezulta numar zile lucrate = 36590= 275 zile. Determinarea normei de venit aferenta perioadei lucrate= Norma venit /365 zile * Numar zile efectiv lucrate = 75.000/365*275 = 56.507 lei 116. O persoana fizica obtine venituri dintr-o activitate comerciala, determinandu-si venitul net in sistem real. In anul 2008, a realizat venituri din vanzarea marfurilor de 135.000 lei, cheltuieli cu marfurile de 89.000 lei, cheltuieli cu cotizatia la Asociatia Comerciantilor Romani de 2.000 lei si cheltuieli de protocol de 10.000 lei. Determinat limita de deductibilitate a cheltuielilor de protocol? Rezolvare Art 48 alin 5 lit b. Cheltuielile de protocol sunt deductibile in limita unei cote de 2% din baza determinata conform alin 6. Art 48 alin 6 . Baza de calcul se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat: - chelt de sponzorizare, mecenat, pt acordarea de burse private.
47
-
cheltuielile de protocol si cotizatiile platite la asociatiile profesionale.
Limita de deductibilitate a ch protocol = 2% * Baza de calcul Baza de calcul = Total venituri brute .............................135.000 - Chelt deductibiele .................................89.000 = ............................................................46.000 Limita de deductibilitate = 2% * 46.000 =920 lei 117. O persoana fizica obtine venituri dintr-o activitate comerciala, determinandu-si venitul net in sistem real. In anul 2008 a realizat venituri din vanzarea marfurilor de 135.000 lei, cheltuieli cu marfuri de 89.000, cheltuieli cu cotizatia la Asociatia Comerciantilor Romani de 2.000 lei si cheltuieli de sponzorizare de 10.000 lei. Determinati limita de deductibilitate a cheltuielilor de sponsorizare. Rezolvare Art 48 alin 5 lit a. Cheltuielile de sponzorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, sunt deductibile in limita unei cote de 5% din baza determinata conform alin 6. Art 48 alin 6 . Baza de calcul se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat: - chelt de sponzorizare, mecenat, pt acordarea de burse private. - cheltuielile de protocol - si cotizatiile platite la asociatiile profesionale. Limita de deductibilitate a ch cu spons = 5% * Baza de calcul Baza de calcul = Total venituri brute ................135.000 lei - Chelt deductibile......................89.000 lei = .................................................46.000 lei Limita de deductibilitate = 5%*46.000 lei = 2.300 lei 118. O persoana fizica obtine venituri dintr-o activitate comerciala, determinandu-si venitul net in sistem real. In anul 2008 a realizat venituri din vanzarea marfurilor de 135.000 lei, cheltuieli cu marfurile de 89.000 lei, cheltuieli cu cotizatia la Asociatia Comerciantilor Romani de 2.000 lei si cheltuieli de protocol de 10.000 lei. Determinati venitul net. Rezolvare Determinarea venitului net Venituri din vanzarea marfurilor.....................................................................135.000 lei
48
-Cheltuieli cu marfurile .....................................................................................89.000 lei -Cheltuiala cu cotizatia la Asoc Comerciantilor Rom – partea deductibila ...........920 lei -Cheltuieli de protocol – partea dedecutibila .........................................................920 lei =Venit net ....................................................................................................... . 44.160 lei Calculul limitei de deductibilitate a chelt cu cotizatia la Asoc Comerc Rom = 2% * Baza de calcul Baza de calcul = venit brut- chelt deductibile altele decat ch spon, mecenat, burse private, ch de protocol si ch cu cotizatiile platite asoc profesionale Baza de calcul = 135.000-89.000 = 46.000 Limita de deduct ch cu cotiz Asoc Comerc Rom = 2%* 46.000 = 920 lei. Rezulta ca ch cu cotizatia este deductibila in limita sume de 920 lei. Calcul limitei de deductibilitate a ch de protocol Limita de deductibilitate a ch cu spons = 2% * Baza de calcul = 2% * 46.000= 920 lei 119. O persoana fizica obtine venituri dintr-o activitate comerciala, determinandu-si venitul net in sistemul real. In anul 2008 a realizat venituri din vanzarea marfurilor de 135.000 lei, cheltuieli cu marfurile de 89.000 lei, cheltuieli cu cotizatia la Asociatia Comerciantilor Romani de 2.000 lei si cheltuieli cu sponsorizarea de 10.000 lei. Deteminati venitul net. Rezolvare Determinarea venitului net Venituri din vanzarea marfurilor.....................................................................135.000 lei -Cheltuieli cu marfurile .....................................................................................89.000 lei -Cheltuiala cu cotizatia la Asoc Comerciantilor Rom – partea deductibila ...........920 lei -Cheltuieli cu sponzorizarea – partea dedecutibila ..............................................2.300 lei =Venit net ...........................................................................................................42.780 lei Calculul limitei de deductibilitate a chelt cu cotizatia la Asoc Comerc Rom = 2% * Baza de calcul Baza de calcul = venit brut- chelt deductibile altele decat ch spon, mecenat, burse private, ch de protocol si ch cu cotizatiile platite asoc profesionale Baza de calcul = 135.000-89.000 = 46.000 Limita de deduct ch cu cotiz Asoc Comerc Rom = 2%* 46.000 = 920 lei. Rezulta ca ch cu cotizatia este deductibila in limita sume de 920 lei. Calcul limitei de deductibilitate a ch cu spons Limita de deductibilitate a ch cu spons = 5% * Baza de calcul = 5% * 46.000= 2.300 lei
49
120. O persoana fizica autorizata desfasoara o activitate comerciala pentru care venitul net se determina in sistem real. La sfarsitului anului 2007 ea inregistreaza urmatoarele valori in contabilitatea in partida simpla: - venituri din vanzari de marfuri =120.000 lei; -cheltuieli cu marfurile = 80.000 lei; -cheltuieli cu acordarea in bani a unei burse private = 4.800 lei; -cheltuieli cu impozitul pe venit platit anticipat = 1.500 lei. Determinat impozitul pe venit final datorat pentru intregul an 2007. Rezolvare Determinarea venitului net Venituri din vanzari de marfuri ....................................................120.000 lei -Cheltuieli cu marfurile...................................................................80.000 lei -Cheltuieli cu personalul ..................................................................5.600 lei -Cheltuieli cu acordarea unei burse private – partea deductibila ......1.720 lei =Venit net ........................................................................................32.680 lei Determinarea limitei de deductibilitate a ch cu bursa privata acordata Ch cu acordare de burse private sunt dedecutibile in limita a unei cote de 5% din baza de calcul (art 48, alin 5 lit a) Baza de calcul = venituri brute – cheltuieli deductibile, altele decat cele de spon, mecenat, acordarea burse, ch de protocol, ch cu cotizatiile la asoc profesionale (art 48, alin 6) Baza de calcul = vt din vz mf (120.000) – ch mf (80.000) – ch personal (5.600)= 34.400 lei Limita de decuctibilitate = 5% * 34.400 = 1720 lei. Impozitul pe venit datorat pt intregul an 2007 = 32.680*16% = 5.229 lei 121. O persoane fizica autorizata desfasoara o activitate comerciala pentru care venitul net se determina in sistem real. La sfarsitului anului 2007 ea inregistreaza urmatoarele valori in contabilitatea in partida simpla: - venituri din vanzari de marfuri = 120.000 lei; -cheltuieli cu marfurile = 80.000 lei; -cheltuieli cu personalul = 5.600 lei; -cheltuieli cu acordarea in bani a unei burse private = 4.800 lei; - cheltuieli cu impozitul pe venit platit anticipat = 1.500 lei. Determinati diferenta de impozit de plata sau de recuperat pentru intregul an 2007. Rezolvare
50
Determinarea venitului net Venituri din vanzari de marfuri ....................................................120.000 lei -Cheltuieli cu marfurile...................................................................80.000 lei -Cheltuieli cu personalul ..................................................................5.600 lei -Cheltuieli cu acordarea unei burse private – partea deductibila ......1.720 lei =Venit net ........................................................................................32.680 lei Determinarea limitei de deductibilitate a ch cu bursa privata acordata Ch cu acordare de burse private sunt dedecutibile in limita a unei cote de 5% din baza de calcul (art 48, alin 5 lit a) Baza de calcul = venituri brute – cheltuieli deductibile, altele decat cele de spon, mecenat, acordarea burse, ch de protocol, ch cu cotizatiile la asoc profesionale (art 48, alin 6) Baza de calcul = vt din vz mf (120.000) – ch mf (80.000) – ch personal (5.600)= 34.400 lei Limita de decuctibilitate = 5% * 34.400 = 1720 lei. Impozitul pe venit datorat pt intregul an 2007 = 32.680*16% = 5.229 lei S-a platit anticipat 1.500, rezulta ca mai are de platit 5.229-1.500=3.729 lei
122. Persoană ce desfăşoară activităţi în baza unuei conventii încheiate conf. Cod. Civil Venitul brut lunar obţinut....................................................................... 1.200lei; La închierea conventiei persona a optat pentru impozitarea venitului brut.Determinati impozitul pe venit reţinut de societatea X SRL in 2008 daca venitul brut lunar realizat este in suma de 1200 lei si contractul s-a desfasurat pe o perioada de 10 luni din anul 2008. Raspuns; 1200 lei x10 luni x 16%=1920 lei
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 78 şi 79
123. O persoana fizica este angajata la o societate comerciala cu contract individual de munca cu timp normal. Pe baza acestuia obtine urmatoarele venituri in luna aprilie 2008: -salariu de baza de 2.500 lei; -indemnizatie de conducere de 10% din salariul de baza;
51
-tichete cadou pentru sarbatoarea de Paste in valoare de 150 lei (persoana fizica are un copil minor) -un stimulent in natura reprezentand 10 kg carne evaluate la un pret fara TVA de 10 lei /kg. -o indemnizatie de deplasare pentru deplasare in interes de serviciu in afara localitatii in valoare de 100 lei. Determinati venitul brut al persoanei fizice. Rezolvare Conform codului fiscal art 55 urmatoarele venituri nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile: • tichete cadou pentru sarbatoarea de Paste in valoare de 150 lei (persoana fizica are un copil minor) • indemnizatie de deplasare pentru deplasare in interes de serviciu in afara localitatii in valoare de 100 lei. Precizari Pentru ca salariul net (calculat inainte de influenta avantajelor in natura) sa nu fie afectat de toate avantajele in natura de care beneficiaza salariatul, sunt considerate avantaje nete, iar in venitul brut realizat se vor cuprinde valoarea bruta a acestor avantaje. In venitul brut se vor include valoarea bruta a avantajelor in natura. Sal net= Venit brut – Contributii – Impozit Avantaj net = Avantaj brut – Contributii – Impozit Avantaj net = Avantaj brut – (9.5%+6.5%)*Avantaj brut – 16%*[ Avantaj brut – (9.5%+6.5%)*Avantaj brut] Dupa rezolvarea ecuatiei rezulta : Avantaj brut = Avantaj net /0.7056 Remarca: la calculul contributiilor s-a luat in considerare doar CAS si CASS suportate de salariat, deoarece contributia pt somaj se suporta doar din salariul baza. Deducerea personala nu s-a luat in calcul, deoarece ea se calculeaza in functie de venitul total brut, si nu separat. Toate avantajele in natura sunt purtatoare de TVA si soc trebuie sa colecteze TVA aferent atat timp cat la procurarea acelor avantaje societatea a dedus TVA Determinarea venitului brut total Salariu realizat (presupunem ca persoana lucrat zilele lucratoare din luna aprilie 2008)................................2.500 lei +Indemnizatia de conducere .........................................10%*2.500=250 lei + Avantaj in natura reprezentat de 10 kg carne la valoare bruta .................10kg*10lei/kg*1.19/0.7056 = 84 =Venitul brut realizat ................................................................................2834 lei.
52
124. O persoana fizica este angajata la o societate comerciala cu contract individual de munca cu timp normal. Pe baza acestuia obtine urmatoarele venituri in luna aprilie 2008: -salariu de baza de 2.500 lei; -indemnizatie de conducere de 10% din salariul de baza; -tichete cadou pentru sarbatoarea de Paste in valoare de 150 lei (persoana fizica are un copil minor) -un stimulent in natura reprezentand 10 kg carne evaluate la un pret fara TVA de 10 lei /kg. -o indemnizatie de deplasare pentru deplasare in interes de serviciu in afara localitatii in valoare de 100 lei. Determinati deducerea personala care i se poate acorda angajatului in luna aprilie 2008, stiind ca are in intretinere un copil minor. Rezolvare Conform codului fiscal art 55 urmatoarele venituri nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile: • tichete cadou pentru sarbatoarea de Paste in valoare de 150 lei (persoana fizica are un copil minor) • indemnizatie de deplasare pentru deplasare in interes de serviciu in afara localitatii in valoare de 100 lei. Precizari Pentru ca salariul net (calculat inainte de influenta avantajelor in natura) sa nu fie afectat de toate avantajele in natura de care beneficiaza salariatul, sunt considerate avantaje nete, iar in venitul brut realizat se vor cuprinde valoarea bruta a acestor avantaje. In venitul brut se vor include valoarea bruta a avantajelor in natura. Sal net= Venit brut – Contributii – Impozit Avantaj net = Avantaj brut – Contributii – Impozit Avantaj net = Avantaj brut – (9.5%+6.5%)*Avantaj brut – 16%*[ Avantaj brut – (9.5%+6.5%)*Avantaj brut] Dupa rezolvarea ecuatiei rezulta : Avantaj brut = Avantaj net /0.7056 Remarca: la calculul contributiilor s-a luat in considerare doar CAS si CASS suportate de salariat, deoarece contributia pt somaj se suporta doar din salariul baza. Deducerea personala nu s-a luat in calcul, deoarece ea se calculeaza in functie de venitul total brut, si nu separat.
53
Toate avantajele in natura sunt purtatoare de TVA si soc trebuie sa colecteze TVA aferent atat timp cat la procurarea acelor avantaje societatea a dedus TVA Determinarea venitului brut total Salariu realizat (presupunem ca persoana lucrat zilele lucratoare din luna aprilie 2008)................................2.500 lei +Indemnizatia de conducere .........................................10%*2.500=250 lei + Avantaj in natura reprezentat de 10 kg carne la valoare bruta .................10kg*10lei/kg*1.19/0.7056 = 84 =Venitul brut realizat ................................................................................2834 lei. Determinarea deducerii personale Daca venitul brut realizat este cuprins intre 1.000 si 3.000 lei atunci deducerea pesonala lunara (DPL) este: DPL= DPT * [1-(VBT-1000)/2000] Unde: DPT = deducerea personala teoretica, stabilita cf Codului Fiscal, iar pt o persoana in intretinere aceasta este 350 lei. VBT = venit brut total. DPL = 350* [1-(2834-1000)/2000]=281 lei
125. O persoana fizica este angajata la o societate comerciala cu contract individual de munca cu timp normal. Pe baza acestuia obtine urmatoarele venituri in luna aprilie 2008: -salariu de baza de 2.500 lei; -indemnizatie de conducere de 10% din salariul de baza; -tichete cadou pentru sarbatoarea de Paste in valoare de 150 lei (persoana fizica are un copil minor) -un stimulent in natura reprezentand 10 kg carne evaluate la un pret fara TVA de 10 lei /kg. -o indemnizatie de deplasare pentru deplasare in interes de serviciu in afara localitatii in valoare de 100 lei. Determinati impozitul pe venit aferent venitului salarial obtinut de persoanna fizica, considerand cotele de contributii individuale CAS – 9.5%, CASS – 6.5%, somaj – 0.5% aplicabile la venitul brut (valorile contributiilor si impozitului se rotunjesc la intreg). Rezolvare Conform codului fiscal art 55 urmatoarele venituri nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile:
54
• •
tichete cadou pentru sarbatoarea de Paste in valoare de 150 lei (persoana fizica are un copil minor) indemnizatie de deplasare pentru deplasare in interes de serviciu in afara localitatii in valoare de 100 lei.
Precizari Pentru ca salariul net (calculat inainte de influenta avantajelor in natura) sa nu fie afectat de toate avantajele in natura de care beneficiaza salariatul, sunt considerate avantaje nete, iar in venitul brut realizat se vor cuprinde valoarea bruta a acestor avantaje. In venitul brut se vor include valoarea bruta a avantajelor in natura. Sal net= Venit brut – Contributii – Impozit Avantaj net = Avantaj brut – Contributii – Impozit Avantaj net = Avantaj brut – (9.5%+6.5%)*Avantaj brut – 16%*[ Avantaj brut – (9.5%+6.5%)*Avantaj brut] Dupa rezolvarea ecuatiei rezulta : Avantaj brut = Avantaj net /0.7056 Remarca: la calculul contributiilor s-a luat in considerare doar CAS si CASS suportate de salariat, deoarece contributia pt somaj se suporta doar din salariul baza. Deducerea personala nu s-a luat in calcul, deoarece ea se calculeaza in functie de venitul total brut, si nu separat. Toate avantajele in natura sunt purtatoare de TVA si soc trebuie sa colecteze TVA aferent atat timp cat la procurarea acelor avantaje societatea a dedus TVA Determinarea venitului brut total Salariu realizat (presupunem ca persoana lucrat zilele lucratoare din luna aprilie 2008)................................2.500 lei +Indemnizatia de conducere .........................................10%*2.500=250 lei + Avantaj in natura reprezentat de 10 kg carne la valoare bruta .................10kg*10lei/kg*1.19/0.7056 = 84 =Venitul brut realizat ................................................................................2834 lei. Determinarea venitului net Venit brut realizat .................................................................2834 lei -CAS 9.5%* VBT......................................................9.5%*2834 = 269 -CASS 6.5% * VBT .................................................6.5%*2834 = 184 -Somaj 0.5%*Salariu de baza...................... 0.5% *1500=8 =Venit net..........................................................................2373
55
Determinarea deducerii personale Daca venitul brut realizat este cuprins intre 1.000 si 3.000 lei atunci deducerea pesonala lunara (DPL) este: DPL= DPT * [1-(VBT-1000)/2000] Unde: DPT = deducerea personala teoretica, stabilita cf Codului Fiscal, iar pt o persoana in intretinere aceasta este 350 lei. VBT = venit brut total. DPL = 350* [1-(2834-1000)/2000]=281 lei Determinarea venitului impozabil si a impozitului pe venit Venit net .........................................................2373 -Deducerea personala....................................281 =Venit impozabil ........................................2592 Impozitul pe venit din salarii = Venit impozabil * 16% = 2592*0.16=415 lei 126. O persoana fizica incheie un contract de inchiriere unui apartament la 1 ianuarie 2008 pentru care va obtine in anul 2008 un venit de 2.500 lei / luna. La 31.12.2008 proprietarul constata ca persoana chiriasa a efectuat cheltuieli cu modernizarea apartamentului in valoare de 10.000 lei, in favoarea sa. Determinati impozitul sub forma de plati anticipate care va fi achitat pentru venitul din cedarea folosintei bunurilor. Rezolvare Art 62 alin 1. Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta. Art 62 alin 2 Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut. Art 63. Un contribuabil care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor pe parcursul unui an, cu exceptia veniturilor din arendare, datoreaza plati anticipate in contul impozitului pe venit catre bugetul de stat, cf art 82. Art 82 alin 2. Platile anticipate se stabilesc luandu-se ca baza de calcul venitul anul estimat sau venitul net realizat in anul precedent dupa caz.
56
Art 82 alin 3. Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Pentru a se calcula impozitul sub forma de plati anticipate se determina venitul anul estimativ. Venitul brut estimativ = 2.500 * 12 luni = 30.000 lei Venitul net estimativ = Venitul brut estimativ – Cota de cheltuaiala forfetara de 25% = 30.000 – 30.000*25% = 30.000-7.500 = 22.500 lei Impozitul pe venit anual calculat pt platile anticpative = 22.500*16% = 3.600 lei Platile de impozit pe venit: - la 15 martie : 3.600/4 = 900 lei - la 15 iunie : 900 lei - la 15 septembrie : 900 lei - la 15 decembrie : 900 lei. 127. O persoana fizica incheie un contract de inchiriere unui apartament la 1 ianuarie 2008 pentru care va obtine in anul 2008 un venit de 2.500 lei / luna. La 31.12.2008 proprietarul constata ca persoana chiriasa a efectuat cheltuieli cu modernizarea apartamentului in valoare de 10.000 lei, in favoarea sa. Determinati impozitul final aferent venitului din cedarea folosintei bunurilor. Rezolvare Art 62 alin 1. Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta. Art 62 alin 2 Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut. Art 63. Un contribuabil care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor pe parcursul unui an, cu exceptia veniturilor din arendare, datoreaza plati anticipate in contul impozitului pe venit catre bugetul de stat, cf art 82. Art 82 alin 2. Platile anticipate se stabilesc luandu-se ca baza de calcul venitul anul estimat sau venitul net realizat in anul precedent dupa caz. Art 82 alin 3. Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Pentru a se calcula impozitul sub forma de plati anticipate se determina venitul anul estimativ. Venitul brut estimativ = 2.500 * 12 luni = 30.000 lei Venitul net estimativ = Venitul brut estimativ – Cota de cheltuaial forfetara de 25% = 30.000 – 30.000*25% = 30.000-7.500 = 22.500 lei 57
Impozitul pe venit anual calculat pt platile anticpative = 22.500*16% = 3.600 lei Platile de impozit pe venit: - la 15 martie : 3.600/4 = 900 lei - la 15 iunie : 900 lei - la 15 septembrie : 900 lei - la 15 decembrie : 900 lei. Venitul net final = Venit brut total - Cota de cheltuaiala forfetara de 25% = 2.500*12+10.000- 25% * (2.500*12+10.000) = 40.0000.25*40.000 = 30.000 Impozitul final este = 30.000*16% = 4.800 lei Daca contribuabilul a achitat la termen toate paltile anticipate de impozit, rezulta ca dupa 31.12.2008 contribuabilul mai are de platit : 4.800-3.600 = 1.200 lei 128. O persoana fizica incheie un contract de inchiriere unui apartament la 1 ianuarie 2008 pentru care va obtine in anul 2008 un venit de 2.500 lei / luna. La 31.12.2008 proprietarul constata ca persoana chiriasa a efectuat cheltuieli cu modernizarea apartamentului in valoare de 10.000 lei, in favoarea sa. Determinati diferenta de impozit de plata sau de recuperat aferenta anului 2008. Rezolvare Art 62 alin 1. Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta. Art 62 alin 2 Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut. Art 63. Un contribuabil care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor pe parcursul unui an, cu exceptia veniturilor din arendare, datoreaza plati anticipate in contul impozitului pe venit catre bugetul de stat, cf art 82. Art 82 alin 2. Platile anticipate se stabilesc luandu-se ca baza de calcul venitul anul estimat sau venitul net realizat in anul precedent dupa caz. Art 82 alin 3. Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Pentru a se calcula impozitul sub forma de plati anticipate se determina venitul anul estimativ. Venitul brut estimativ = 2.500 * 12 luni = 30.000 lei Venitul net estimativ = Venitul brut estimativ – Cota de cheltuaial forfetara de 25% 58
= 30.000 – 30.000*25% = 30.000-7.500 = 22.500 lei Impozitul pe venit anual calculat pt platile anticpative = 22.500*16% = 3.600 lei Platile de impozit pe venit: - la 15 martie : 3.600/4 = 900 lei - la 15 iunie : 900 lei - la 15 septembrie : 900 lei - la 15 decembrie : 900 lei. Venitul net final = Venit brut total - Cota de cheltuaiala forfetara de 25% = 2.500*12+10.000- 25% * (2.500*12+10.000) = 40.0000.25*40.000 = 30.000 Impozitul final este = 30.000*16% = 4.800 lei Daca contribuabilul a achitat la termen toate platile anticipate de impozit, rezulta ca dupa 31.12.2008 contribuabilul mai are de platit : 4.800-3.600 = 1.200 lei 129. O persoane fizica are incheiate pentru anul 2008 sase contracte de inchiriere a unor imobile in urma carora obtine urmatoarele venituri: - pentru primul contract o chirie de 1.200 /luna - pentru al doilea contract o chirie de 1.700 lei /luna - pentru al treilea contract o chirie de 1.600 lei /luna; - pentru al patrulea contract o chirie de 2.000 lei/luna; - pentru al cincilea contract o chirie de 1.900 lei/luna. Care este metoda de determinare a venitului net? Rezolvare Cf ordinul ANAF nr 2333/2007 pt aprobarea Procedurii privind declararea si stabilirea impozitului pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor realizate din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de inchiriere (referinta art 46 din Cod Fiscal pct 232 dinNorme): “Persoanele fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor din derularea unui nr mai mare de 5 contracte de inchiriere sau subinchiriere la sf anului fiscal, incepand cu anul fiscal urmator, califica aceste venituri in categoria VENITURILOR DIN ACTIVITATI INDEPENDENTE. Aceste persoane stabilesc venitul net in sistem real, si conduc contabilitatea in partida simpla.
130. O persoana fizica obtine in anul 2008 urmatoarele venituri brute din dobanzi: a) 1.000 lei la un cont curent; b) 2.000 lei la un depozit pe 3 ani, constituit la 30.10.2007;
59
c) 500 lei la obligatiuni municipale. Determinat impozitul pe veniturile din investitii care i se va retine persoanei fizice. Rezolvare Cf art 65 alin 2. Sunt neimpozabile urmatoarele venituri din dobanzi - veniturile din dobanzi la conturile curente - venituri din dobanzi aferente obligatiunilor municipale. Prim urmare., venitul impozabil este reprezentat de dobanzile la depozitul pe 3 ani, respectiv 2.000 lei. Impozitul pe veniturile din investitii retinut = 16% * 2.000 = 320 lei calculat si retinut in momentul constituirii depozitului. 131. O persoane fizica obtine in anul 2008 urmatoarele venituri brute din dividende: a) 1.000 lei de la SC ALFA SA; b) 2.000 lei la SC BETA SA. Determinati impozitul pe veniturile din investitii care i se va retine persoanei fizice. Rezolvare Art 67 alin 1. Veniturile sub forma de dividende se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice, odata cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. Termenul de virare a impozitului este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata. SC ALFA SA va calcula, retine si vira urm impozit pe venituri din dividende: Imp/ven din dividende = 1.000*16% = 160 lei. SC BETA SA va calcula, retine si vira urm impozit pe venituri din dividende: Imp/ven din dividende = 2.000*16% = 320 lei. In total, impozitul pe veniturile din investitii care i se va retine persoanei fizice = 160+320=480 lei. Raspuns : 480 lei 132. Cine are obligatia de virare la stat a impozitului pe veniturile din dobanzi obtinute de persoane fizice? Rezolvare Impozitul pe veniturile din dobanzi obtinute de persoane fizice, se calculeaza, se retine si se vireaza la stat de catre platitorii acestor venituri.
60
133. O persoană fizică deţine ca locuinţă de domiciliu un aprtament în mediul urban întrun bloc cu 4 etaje şi 15 apartamente construit în anul 1940 cu o suprafaţă desfăşurată de 95 mp. Valoarea impozabilă a clădirii este de 669 lei/mp, iar coeficientul de corecţie pozitivă determinat pe baza rangului localităţii şi zonei din cadrul localităţii este 2,40. Determinaţi impozitul pe clădiri ce trebuie plătit de persoana fizică în contul anului 2008. Rãspuns: Pas 1. Determinarea suprafeţei construite desfăşurate Suprafaţa construită desfăşurată = 95 mp Pas 2. Determinarea valorii impozabile iniţiale Valoare impozabilă iniţială =95 mp x 669 lei/mp = 63.555 lei Pas 3. Determinarea coeficientului de corecţie Conform tabelului coeficientul de corecţie = 2,40 Cum apartamentul este într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente coeficientul de corecţie se diminuează cu 0,10 coeficientul de corecţie = 2,40 – 0,10 = 2,30 Pas 4. Determinarea valorii impozabile după aplicarea coeficientului de corecţie Valoare impozabilă după aplicarea coeficientului de corecţie = 63.555x 2,30 = 146.176,50 lei Pas 5. Determinarea reducerii datorate anului terminării Blocul are o vechime de peste 50 de ani la data de 01 ianuarie 2008 persoana fizică va beneficia de reducerea valorii impozabile cu 20% Pas 6. Determinarea valorii impozabile după aplicarea reducerii datorată anului terminării Valoarea impozabilă după aplicarea reducerii datorată anului terminării = 146.176,50 146.176,50x 20% = 116.941,20 lei. Pas 7. Determinarea majorării datorate suprafeţelor mari Suprafaţa construită nu depăşeşte 150 mp, deci nu se va aplica majorare datorită suprafeşei mari. Pas 8. Determinarea valorii impozabile finale Valoarea impozabilă finală = 116.941,20 lei. Pas 9. Determinarea impozitului de plată Impozit = 0,1% x 116.941,20 = 117 lei 134. O persoană fizică deţine ca locuinţă de domiciliu o casă în Bucureşti cu valoare impozabilă de 669 lei/mp şi suprafaţă utilă de 80 mp, construită în anul 2005. La 15 aprilie 2008 persoana fizică mai achiziţionează tot în Bucureşti, un apartament într-un bloc cu 2 etaje şi 5 apartamente cu o suprafaţă desfăşurată de 50 mp, valoare impozabilă 669 lei/mp, construit în anul 2006. Începând cu 01 iulie 2008 persoana fizică dă spre închiriere noul apartament, pentru care încheie un contract de închiriere pe 3 ani. Coeficientul de corecţie este 2,60. Determinaţi impozitul pe clădiri ce trebuie plătit de persoana fizică separat pentru casă şi apartament.
61
Rãspuns: a)pentru casa Pas 1. Determinarea suprafeţei desfăşurate Suprafaţa desfăşurată construită = 80x 1,2 = 96 mp Pas 2. Determinarea valorii impozabile Valoarea impozabilă = 96 x 669 = 64.224 lei Pas 3. Aplicarea coeficientului de corecţie Valoarea impozabilă = 64.224 x 2,60 = 166.982,4 lei Pas 4. Aplicarea reducerii datorate anului terminării Pentru că vechimea casei este de numai 2 ani persoana fizică nu va beneficia de reducerea valorii impozabile datorită anului terminării Pas 5. Aplicarea majorării datorate suprafeţelor mari Deoarece suprafaţa construită nu depăşeşte 150 mp, nu se va aplica majorare datorită suprafeţei mari. Pas 6. Determinarea impozitului anual Impozit anual = 166.982,4 x 0,1% = 167 lei Pas 7. Determinarea impozitului de plată Impozitul de plată = impozitul anual = 167 lei b)pentru apartament Pas 1. Determinarea suprafeţei desfăşurate Suprafaţa desfăşurată construită = 50 mp Pas 2. Determinarea valorii impozabile Valoarea impozabilă = 50x 669 = 33.450 lei Pas 3. Aplicarea coeficientului de corecţie Valoarea impozabilă = 33.450 x 2,60 = 86.970 lei Pas 4. Aplicarea reducerii datorate anului terminării Pentru că vechimea apartamentului este de numai 2 ani persoana fizică nu va beneficia de reducerea valorii impozabile datorită anului terminării Pas 5. Aplicarea majorării datorate suprafeţelor mari Deoarece suprafaţa construită nu depăşeşte 150 mp, nu se va aplica majorare datorită suprafeţei mari. Pas 6. Determinarea impozitului anual Impozit anual = 86.970 x 0,1% = 86,97 lei Pas 7. Determinarea impozitului de plată Pentru apartament se va plăti impozitul numai pentru perioada mai-decembrie, adică pentru 8 luni. Însă pentru cel de-al doilea imobil valoarea impozitului se majorează cu 15%, întrucât este prima clădire în afara celei dedomiciliu. Majorarea nu se va aplica în lunile în care imobilul a fost dat spre închiriere Majorarea se aplică pentru perioada mai-iunie , impozitul de plată = 86,97x 2/12x 1,15 + 86,97 x 6/12 = 16,67 + 43,49 = 60,16 =60 lei. 135. O societate comercială are înregistrată în contabilitate o clădire cu o valoare de inventar de 800.000 lei,amortizată integral. Cota de impozit stabilită prin hotărâre a Consiliului Local este de 0,5%. Determinaţi impozitul pe clădiri ce trebuie plătit de respectiva societate comercială. Rãspuns:
62
Pas 1. Determinarea valorii impozabile Valoarea impozabilă este dată de valoarea de intrarea a clădirii. În cazul clădirilor amortizate integral, valoarea impozabilă se reduce cu 15% (Cod fiscal, art. 253, alin 4) Valoarea impozabilă = 800.000 x (100% - 15%) = 680.000 lei Pas 2. Determinarea impozitului pe clădiri Impozitul = 0,5% x 680.000 = 3.400 lei 136. O instituţie de învăţământ preuniversitar deţine un teren în intravilan destinat construcţiilor în suprafaţă de 500 mp, din care 100 mp sunt ocupaţi de o clădire. Valoarea impozabilă a terenului este de 6148 lei/ha. Determinaţi impozitul pe teren datorat bugetului local. Rãspuns: Terenurile aparţinând instituţiilor de învăţământ preuniversitar sunt scutite de la plata impozitului pe teren (Cod fiscal, art. 257, lit. d) pentru acest teren nu se datorează impozit. 137. Care sunt bonificaţiile ce pot fi acordate pentru plata impozitului pe teren? Rãspuns: Conform legii se poate acorda o bonificaţie pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv a anului respectiv de până la 10%, cu condiţia ca ea să fie stabilită prin Hotărâre a Consiliului Local. (Cod fiscal, art. 260, alin. 2). 138. O persoană fizică deţine un autoturism cu o capacitate cilindrică de 2400 cm3. Valoarea impozitului asupra mijloacelor de transport este de 9 lei/200 cm3. Ştiind că persoana fizică a achiziţionat automobilul pe data de 18 februarie 2008 determinaţi cuantumul impozitului asupra mijloacelor de transport de plată către bugetul local pentru anul 2008. Rãspuns: Pas 1. Determinarea bazei impozabile Baza impozabilă = 2400/200 = 12 fracţiuni de 200cm3 Pas 2. Determinarea impozitului pentru întreg anul Impozitul asupra mijloacelor de transport = 9 x 12 = 108 lei Pas 3. Determinarea impozitului de plată la buget Număr luni în care autoturismul a fost deţinut = 10 Taxa asupra mijloacelor de transport de plată = 108x 10/12 = 90 lei un apartament, situat într-un imobil cu două etaje, fiecare etaj cu două apartamente, construit în anul 1990, cu pereţii din beton armat, cu instalaţii de apă,canalizare, electrice şi de încălzire, în suprafaţă construit desfăşurată de 57 m2. Localitatea unde se află imobilul a fost încadrată la rangul II, zona D, cu un coeficient de corecţie de 2,10. Stabiliţi impozitul pe clădire datorat de proprietarul apartamentului pentru annul 2007, ştiind că valoarea impozabilă unitară a fost stabilită de consiliul local la 669 lei/m2, iar plata impozitului se face integral până la data de 31 martie 2008 (prin hotărârea consiliului local, pentru plata anticipată a impozitului pe clădiri se acordă bonificaţia maximă prevăzută în Codul fiscal, de 10%).
63
Raspuns Impozit anual = 57 x 669 x 2,1 x 0,1% = 80 lei Bonificaţie = 80 x 10% = 8 lei Impozit de plată = 80 – 8 = 72 lei. 139.O persoana fizica detine in proprietate intr-un oras,in anul fiscal 2008,un apartament situat intr-un imobil cu doua etaje,fiecare etaj cu doua apartamente,construit in anul 1990,cu peretii din beton armat,cu instalatii de apa,canalizare,electrice si de incalzire,in suprafata construita desfasurata de 57 m 2 .Localitatea unde se afla imobilul a fost incadrata la rangul II,zona D,cu un coeficient de corectie de 2,10. Stabiliti impozitul pe cladire datorat de proprietarul apartamentului pentru anul 2008,stiind ca valoarea impozabila unitara a fost stabilita de consiliul local la 669 lei/m2,iar plata impozitului se face integral pana la data de 31 martie 2008(prin hotararea consiliului local,pentru plata anticipata a impozitului pe cladiri se acorda bonificatia maxima prevazuta in Codul fiscal,de 10%). Rezolvare: Impozit annual=57x669x2.1x0.1%=80 lei Bonificatie=80 x10%= 8 lei Impozit de plata=80-8=72 lei. 140. În anul fiscal 2008 o persoană fizică deţine în proprietate un autoturism înmatriculat în România, cu o capacitate cilindrică de 1895cm3. Calculaţi impozitul pe mijloacele de transport datorat de proprietar ştiind că valoarea impozitului unitar este stabilită de consiliul local la 15 lei/200 cm3 sau fracţiune de capacitate, iar plata impozitului se face integral până pe 31 martie 2008 (prin hotărârea onsiliului local, pentru plata anticipată a impozitului pe clădiri se acordă bonificaţia maximă prevăzută în Codul fiscal, de 10%). Rezolvare: Nr unităţi de 200 cm3 = 1895/200 = 10 Impozit anual = 10 x 15 = 150 lei Bonificaţie = 150 x 10% = 15 lei Impozit de plată = 150 – 15 = 135 lei 141. Cine datorează impozitul pe clădiri, respective taxa pe clădiri? Raspuns: Impozitul pe clădiri este datorat de proprietarii clădirilor. Taxa pe clădiri este datorată de persoanele juridice care au concesionate, închiriate, primite sau luate în folosinţă clădiri proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale.
64
142. Cum se calculează impozitul pe clădiri în cazul în care proprietarul este o persoană fizică ce deţine în proprietate doar o clădire? Raspuns: În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii. Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimate în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/m2 (ajustată cu un coeficient de corecţie în funcţie de rangul localităţii şi zona în cadrul localităţii). În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie se reduce cu 0,10. Valoarea impozabilă a clădirii,se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează: a) cu 20%, pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă; b) cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la data de 1ianuarie a anului fiscal de referinţă. În cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri pătraţi, valoarea impozabilă a acesteia se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 metri pătraţi sau fracţiune din aceştia. Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20. 143. Cum se calculează impozitul pe clădiri în cazul unei persoane juridice? RASPUNS: În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,50%inclusiv. În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă, cota impozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti între 5% şi 10% şi se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare. În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15%. 144. Care este scadenţa de plată a impozitului pe clădiri? Raspuns: 31 martie şi 30 septembrie 145. Cine sunt contribuabilii impozitului pe teren, respectiv taxa pe teren? Raspuns: Contribuabilii impozitului pe teren sunt proprietarii acestora.
65
Taxa pe teren este datorată de persoanele care au concesionate, închiriate, primite sau luate în folosinţă clădiri proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale. 146. Cum se fundamentează impozitul pe teren, pentru un teren situat în intravilan, la altă categorie de folosinţă decât teren pentru construcţii? Raspuns: În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu impozitul unitar, iar acest rezultat se înmulţeşte cu un coeficient de corecţie. 147. Care sunt contribuabilii în cazul impozitului asupra mijloacelor de transport? RASPUNS Persoanele care deţin în proprietate un mijloc de transport datorează impozitul asupra mijloacelor de transport. În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar. 148. Cum se stabileşte cuantumul taxei asupra mijloacelor de transport în cazul autovehiculelor? Raspuns: Impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea numărului de unităţi de 200 de cm3 sau fracţiuni din acestea (determinate prin împărţirea capacităţii cilindice la 200, iar rezultatul rotunjit la întreg prin adăugare) cu impozitul unitar.
159. O societate comercială înregistrată în scop de TVA realizează în luna mai 2008 următoarele operaţiuni: - achiziţionează 1.000 kg deşeuri metale neferoase la preţul de 1,5 lei/kg fără TVA; - achiziţionează 2.000 kg fructe la preţ de 2,0 lei/kg fără TVA; - livrează 1500 kg fructe la preţul de 2,5 lei/kg fără TVA. Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferent lunii mai 2008. Toate achiziţiile/livrările se fac pe plan intern de la/către persoane înregistrate în scop de TVA. Rãspuns: Pas 1. Determinarea TVA deductibil Pentru achiziţia de deşeuri metale neferoase de la o persoană înregistrată în scop de TVA se aplică măsurile de simplificare, conform Art. 160 Cod fiscal, în sensul că acestea se supun regimului de taxare inversă. Astfel, TVA-ul aferent acestora se trece şi la TVA deductibil şi la TVA colectat, nefăcându-se însă plăţi între furnizor şi client pentru acest TVA. Astfel, TVA deductibil = 1.000x 1,5x19% + 2.000 x 2,0 x 19% = 1.045 lei
66
Pas 2. Determinarea TVA colectat TVA colectat = 1.000 x 1,5 x19% + 1500 x 2,5x 19% = 997,5 lei Pas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperat Cum TVA deductibil > TVA colectat TVA de recuperat = 1.045 – 997,5 = = 47,5 lei 160. O persoană juridică înregistrată în scop de TVA ce activează în domeniul producţiei de mobilier realizează în luna iunie 2008 următoarele operaţiuni: - achiziţii de masă lemnoasă pe picior utilizată ca materie primă 850.000 preţ fără TVA; - achiziţii de materiale consumabile în valoare de 250.000, preţ fără TVA; - înregistrează facturi pentru cazarea personalului trimis în delegaţie în valoare de 25.000, fără TVA; - achiziţionează produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii de protocol în valoare de 15.000 fără TVA; - livrează produse finite (mobilier) în valoare de 1.450.000 lei, preţ cu TVA. Determinaţi TVA aferent lunii iunie 2008. Ştiind că la sfârşitul lunii mai 2008 societatea raportase TVA de recuperat în valoare de 2.500 lei, determinaţi care este valoarea TVA pe care societatea o datorează către bugetul statului la sfârşitul lunii iunie. Toate operaţiunile se desfăşoară pe plan intern, furnizorii şi clienţii fiind persoane înregistrate în scop de TVA. Rãspuns: Pas 1. Determinarea TVA deductibil Pentru determinarea TVA deductibil vom analiza fiecare tip de achiziţie: - achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVA colectat în valoare de 850.000 19% = 161.500 lei;(vezi art.160-masuri de simplificare) - achiziţiile de materiale consumabile generează un TVA deductibil de 250.000 x 19% = 47.500 lei; - prestarea de servicii de cazare se impozitează cu cota de 9%, deci, TVA-ul deductibil generat de aceste facturi va fi de 25.000x 9% = 2.250 lei; - pentru achiziţionarea de produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii de protocol societatea nu are dreptul de deducere a TVA ; nu se înregistrează TVA deductibil Deci, TVAdeductibil = 161.500 + 47.500 + 2.250 = 211.250 lei Pas 2. Determinarea TVA colectat Pentru determinarea TVA colectat vom analiza fiecare operţiune: - achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVA colectat în valoare de 850.000 x 19% = 161.500 lei - pentru livrarea de produse finite vom aplica cota de TVA recalculată: TVA colectat = 1.450.000 x (19/119) = 231.512,61 lei Deci, TVAcolectată = 161.500 + 231.512,61 = 393.012,61 lei Pas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperat aferent lunii iunie 2008 TVA colectat > TVA deductibil TVA de plată = 393.012,61 – 211.250 = 181.762,61 lei Pas 4. Determinarea TVA de plată la bugetul statului TVA de plată la buget = 181.762,61 – 2.500 = 179.262,61 lei 161. În luna iulie 2008 o persoană juridică plătitoare de TVA realizează operaţiunile:
67
- livrări de bunuri pe piaţa internă în valoare de 220.000 fără TVA, TVA 19%; - prestări de servicii pe piaţa internă scutite cu drept de deducere în valoare de 110.000 lei; - prestări de servicii pe piaţa internă scutite fără drept de deducere în valoare de 180.000 lei; - achiziţii de mărfuri în valoare de 100.000 fără TVA, TVA 19%, destinate în întregime operaţiunilor cu drept de deducere; - achiziţii de materiale consumabile şi servicii în valoare de 190.000 lei fără TVA, TVA 19%, din care 70% sunt destinate activităţilor cu drept de deducere şi 30% activităţilor fără drept de deducere. Determinaţi TVA de plată în luna iulie 2008 Rãspuns: Pas 1. Determinarea TVA deductibil Întrucât societatea a ţinut evidenţa aprovizionărilor separat pentru activităţile cu drept de deducere şi pentru activităţile fără drept de deducere vom lua în calculul TVA-ului deductibil numai acele achiziţii destinate realizării operaţiunilor cu drept de deducere, nefiind necesară utilizarea pro-ratei. TVA deductibil = 100.000 x 19% + 190.000 x 70% x 19% = 44.270 lei Pas 2. Determinarea TVA colectat TVA colectat = 220.000x 19% = 41.800 lei Pas 3. determinarea TVA de plată sau de recuperat aferent lunii iulie 2008 TVA colectat < TVA deductibil TVA de recuperat = 44.270 – 41.800 = 2.470 lei 162. În luna august 2008 o societate plătitoare de TVA realizează următoarele operaţiuni: - exporturi (în afara Comunităţii) în valoare de 400.000 lei; - livrări de bunuri pe piaţa internă în valoare de 250.000 lei fără TVA, TVA 19%; - prestări de servicii pe piaţa internă scutite fără drept de deducere în valoare de 200.000 lei; - achiziţii de materii prime şi materiale consumabile de pe piaţa internă în valoare de 600.000 lei fără TVA, TVA 19%, destinate realizării activităţilor firmei; - beneficiază de prestări servicii de la terţi în valoare de 560.000 lei, preţ cu TVA, TVA 19% Determinaţi TVA de plată către bugetul statului în luna august 2008. Rãspuns: Pas 1. Determinarea TVA deductibil Întrucât societatea nu a reflectat separat achiziţiile destinate operaţiunilor cu drept de deducere şi cele destinate operaţiunilor fără drept de deducere, vom calcula TVA deductibil aferent tuturor achiziţiilor şi apoi, pe baza proratei, TVA ce poate fi dedus . TVA deductibil = 600.000x 19% + 560.000 x (19/119) = 203.411,77 lei Pro rata = (livrări cu drept de deducere) / (total livrări) = (400.000 + 250.000) / (400.000 + 250.000 + 200.000) = 650.000 / 850.000 = 76,47% TVA ce poate fi dedus = 203.411,77 x 76,47% = 155.548,98 lei
68
Pas 2. Determinarea TVA colectat TVA colectat = 250.000x 19% = 47.500 lei Pas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperat TVA colectat < TVA ce poate fi dedus = TVA de recuperat = 155.548,98 – 47.500 = 108.048,98 lei 163. Agentul economic X achiziţionează de la producătorul Y o cantitate de 1.000 perechi de pantofi la preţul de producţie de 250 lei / pereche, preţ fără TVA. Producătorul Y decide acordarea unui discount de 10% pentru această comandă. Agentul economic X aplică un adaos comercial de 30% la preţul de achiziţie al pantofilor după care vinde 800 de perechi agentului economic W şi 200 de perechi agentului economic Z. Întrucât agentul economic W este un vechi client, X decide să-i acorde un discount de 5% la vânzarea celor 800 perechi de pantofi. Ştiind că toţi agenţii economici participanţi la circuit sunt înregistraţi în scop de TVA România, iar toate operaţiunile au loc în România, determinaţi TVA de plată sau de recuperat pentru agentul economic X. Raspuns: Pas 1. Determinarea TVA deductibil Preţ de producţie pantofi = 250 lei / pereche Discount = 10% Preţ de achiziţie fără TVA = 250 – 250 x 10% = 225 lei / pereche TVA deductibil = 225 x 1.000 x 19% = 42.750 lei Pas 2. Determinarea TVA colectat Preţ achiziţie = 225 lei / pereche Adaos comercial = 225x 30% = 67,5 lei / pereche Preţ vânzare fără TVA = 292,5 lei / pereche Pentru vânzarea către W: Preţ vânzare = 292,5 lei/pereche Discount = 5% x 292,5 = 14,63 lei/pereche Preţ vânzare fără TVA = 277,87 lei / pereche TVA colectat = 277,87x 800 x19% = 42.236,24 lei Pentru vânzarea către Z: Preţ vânzare = 292,5 lei / pereche TVA colectat = 292,5 x 200 x19% = 11.115 lei TVA colectat = 42.236,24 + 11.115 = 53.351,24 lei . 53.351 lei Pas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperat TVA colectat > TVA deductibil TVA de plată = 53.351 – 42.750 = 10.601 lei 164. O societate comercială achiziţionează un mijloc fix pentru care plăteşte un avans de 30% din valoare în luna iulie 2008, urmând ca restul de 70% să fie achitat în luna septembrie, atunci când mijlocul fix îi este livrat. Factura este făcută pentru întraga valoare în luna iulie 2007. Dacă valoarea mijlocului fix este de 500.000 lei, preţ fără TVA, determinaţi TVA-ul deductibil aferent lunii iulie 2008. Rãspuns: TVA devine exigibilă la data facturii astfel că societatea îşi înregistrează în luna iulie 2008 un TVA deductibil de 500.000x 19% = 95.000 lei.
69
165. O societate comercială achiziţionează în luna martie mărfuri în valoare de 40.000 lei fără TVA pe care le achită în proporţie de 60% în luna martie şi 40% în luna aprilie. Tot în luna martie ea facturează către clienţi mărfuri în valoare de 50.000 lei preţ fără TVA pentru care va primi contravaloarea integral în luna aprilie. Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferent lunii aprilie, ştiind că toate operaţiunile au loc în România, între persoane înregistrate în scop de TVA în România. Rãspuns: TVA devine exigibilă la data livrării sau data facturării. Astfel, TVA-ul aferent achiziţiilor este exigibil în luna martie, iar TVA-ul aferent livrărilor este exigibil tot în luna martie , pentru luna aprilie societatea nu are de plătit sau de recuperat, întrucât ea nu a desfăşurat operaţiuni impozabile cu exigibilitate în luna aprilie. 166. În cadrul unei societăţi comerciale înregistrate în scop de TVA în România au loc următoarele operaţiuni în luna iunie 2008: - emiterea de facturi în valoare de 30.000 lei fără TVA, cota 19% pentru livrarea de bunuri în România; - emiterea de facturi în valoare de 10.000 lei fără TVA, cota 19% pentru prestarea de servicii având locul în România; - achiziţia din România, de la furnizorii interni, de bunuri în valoare de 25.000 lei, cota TVA 19%; - primirea facturii de 1.500 lei fără TVA privind rata 15 de plată aferentă achiziţionării unui utilaj cu plata în rate de pe piaţa internă (contractul a fost încheiat în 2006); - primirea facturii externe referitoare la plata ratei de leasing extern pentru un automobil contractat în luna februarie 2007 prin leasing extern din Franţa, în valoare de 280 euro, inclusiv TVA francez în cotă de 19,6%. Conform contractului, data de plată este de 15 a fiecărei luni. Cursul de schimb este 3,3 lei/euro Determinaţi: a) TVA deductibil; b) TVA colectat; c) TVA de plată sau de recuperat. Rãspuns: a) Determinarea TVA deductibil Pentru bunurile achiziţionate în rate prin contracte încheiate înainte de 31.12.2006, TVA devine exigibilă la data plăţii fiecărei rate (Cod Fiscal, art. 161, alin (15)). Pentru operaţiunile leasing extern pentru mijloace de transport, locul prestării este unde este stabilit prestatorul (Cod Fiscal, art. 133, alin (1)). TVA deductibil = 25.000 x 19% + 1.500 x 19% = = 5.035 lei b) Determinarea TVA colectat TVA colectat = 30.000 x 19% + 10.000x 19% = 7.600 lei c) Determinarea TVA de plată TVA de plată = 7.600 – 5.035 = 2.565 lei 167. Selectaţi dintre operaţiunile prezentate mai jos acele operaţiuni pentru care se aplică cota redusă de TVA de9%: - prestări de servicii medicale;
70
- livrări de produse ortopedice; - livrările de organe, de sânge şi de lapte de provenienţă umană; - livrarea de manuale şcolare; - activitatea de învăţământ; - dreptul de intrare la muzee; - cazarea în cadrul sectorului hotelier; Rãspuns: Operaţiunile pentru care se aplică cota redusă de 9% sunt: - livrări de produse ortopedice; - livrarea de manuale şcolare; - dreptul de intrare la muzee; - cazarea în cadrul sectorului hotelier. Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 140, alin 2 168. O societate comercială A produce o cantitate de 2.000 sticle de vin spumos a 0,75 l/sticlă la un preţ de producţie de 8 lei/sticlă. Societatea A vinde către societatea B cele 2.000 de sticle în luna aprilie 2008. Valoarea accizei specifice pentru vinul spumos este de 34,05 euro/hl. produs, iar cursul de schimb este de 3,3 lei/euro. Determinaţi valoarea accizei şi a TVA aferente lunii aprilie pe care trebuie să le declare societatea B la administraţia financiară, dacă B nu mai realizează nici o altă operaţiune în luna aprilie 2008. Rãspuns: Societatea B este comerciant, nu producător, ca urmare ea nu are obligaţii declarative în ceea ce priveşte accizele. Pentru determinarea TVA-ului de declarat trebuie să determinăm preţul fără TVA la care B va cumpăra de la A. Acest preţ = Preţ de producţie + Acciza Preţ de achiziţie fără TVA = (2.000x 8) + (34,05x 3,3 x 2.000x 0,75 / 100) = 16.000 + 1685,48 = 17.685,48 lei TVA deductibil = 17.685,48 x 19% = 3.360 lei Deci societatea trebuie să declare un TVA de recuperat de 3.360 lei.
169. La inventarierea de la sfârşitul exerciţiului financiar 2007 se constată lipsa unui mijloc fix în valoare de20.000 lei care a fost amortizat în proporţie de 30%,lipsa nefiind imputabila. Explicaţi tratamentul fiscal din punct de vedere al TVA. Rãspuns: Bunul constatat lipsă în gestiune şi neimputabil este o livrare către sine pentru care societatea comercială trebuie să colecteze TVA. Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 128 (4), art. 155 (2) şi HG 44/2004 privind Normele de Aplicare a Codului Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, Titlul VI -TVA, pct. 70 (1) şi (2).
71
170. Un furnizor acordă clientului său în momentul facturării mărfurilor o reducere comercială. Să se determine TVA aferentă mărfurilor vândute de către furnizor, cunoscând următoarele: Preţ de vânzare ..........................................................2.000 lei Rabat 10% acordat mărfurilor vândute. Rãspuns: =342 lei Metodologia de calcul: Preţ de vânzare ..........................................................2.000 lei Rabat 10% (2.000 lei x 10%) .......................................200 lei Baza de impozitare TVA...........................................1.800 lei (2.000 lei – 200 lei = 1.800 lei) TVA 19% (1.800 lei x 19%).........................................342 lei Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art.137 (3). 171. Un furnizor acordă clientului său în momentul facturării mărfurilor reduceri comerciale. Să se calculeze TVA aferentă mărfurilor vândute de către furnizor, cunoscând următoarele: Preţ de vânzare ..........................................................2.000 lei Rabat 10% şi remiză 5% acordate mărfurilor vândute. Rãspuns: 325 lei Metodologia de calcul: Preţ de vânzare ..........................................................2.000 lei Rabat 10% (2.000 lei x 10%) .......................................200 lei Subtotal......................................................................1.800 lei (2.000 lei – 200 lei = 1.800 lei) Remiză 5% (1.800 lei x 5%) ..........................................90 lei Baza de impozitare TVA...........................................1.710 lei (1.800 lei – 90 lei = 1.710 lei) TVA 19% (1.710 lei x 19%).........................................325 lei Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 137 (3). 172. Se importă din SUA produse finite spre a fi comercializate. Să se calculeze TVA datorată în vamă, în condiţiile în care se cunosc următoarele date: Valoarea în vamă a mărfurilor ....................................100.000 lei; Taxe vamale 10%, comision vamal 0,5%. Importatorul nu beneficiază de certificat de amânare la plata TVA în vamă. Rãspuns: 20.995 lei Metodologia de calcul: Valoarea în vamă a mărfurilor ...................................................100.000 lei Taxă vamală10% (100.000 lei x 10%) ..........................................10.000lei Comision vamal 0,5% (100.000 lei x 0,5%) ......................................500 lei Total bază de impozitare TVA.........................................................110.500 lei TVA 19% (110.500 lei x 19%)...........................................................20995 lei Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 139
72
173. Se importă din SUA produse finite spre a fi comercializate. Să se calculeze TVA datorată în vamă, în condiţiile în care se cunosc următoarele date: Valoarea în vamă a mărfurilor ...................................... 100.000 lei; Taxe vamale 10%, comision vamal 0,5%, acciza 30% Importatorul nu beneficiază de certificat de amânare la plata TVA în vamă. Rãspuns: 27.294 lei Metodologia de calcul: Valoarea în vamă a mărfurilor ..........................................................100.000 lei Taxă vamală10% (100.000 lei x 10%) ................................................10.000 lei Comision vamal 0,5% (100.000 lei x 0,5%) ............................................500 lei Total ...................................................................................................110.500 lei Acciza 30% (110.500 lei x 30%)..........................................................33.150 lei Total bază de impozitare TVA...........................................................143..650 lei TVA 19% (143.650 lei x 19%)..............................................................27.294 lei Legislaţie: Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 139 174. O societate comercială realizează din producţia internă artcole de cristal. Să se calculeze TVA, cunoscând următoarele date: preţ de livrare, mai puţin accizele, al produselor 20.000 lei, acciza 55%. Rãspuns: 5.890 lei Metodologia de calcul: Preţ de livrare al produselor ................................................................20.000 lei Acciza aplicabilă 55% (20.000 lei x 55%)...........................................11.000 lei Total bază de impozitare TVA.............................................................31.000 lei TVA 19% (31.000 lei x 19%).................................................................5.890 lei Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 137 175. Să se determine pro-rata cunoscându-se următoarele date: Venituri obţinute din operaţiuni taxabile care dau drept de deducere: 115.000 lei; Venituri obţinute din operaţiuni scutite fără drept de deducere 57.500 lei. Rãspuns: 67% Metodologia de calcul: Venituri obţinute din operaţiuni care dau drept de deducere................115.000 lei Venituri obţinute din operaţiuni scutite fără drept de deducere............. 57.500 lei. Pro-rata. =115.000/(115.000 +57.500)...................................................... 67% Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 147 (6) şi (7). 176. Să se determine TVA de dedus aplicând pro-rata, cunoscând următoarele date: Venituri obţinute din operaţiuni taxabile care dau drept de deducere: 115.000 lei; Venituri obţinute din operaţiuni scutite fără drept de deducere 57.500 lei; Bunuri şi servicii achiziţionate atât pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi de operaţiuni care nu dau drept de deducere 1.190 lei, din care TVA 190 lei. Rãspuns: 127 lei Metodologia de calcul:
73
I. Determinarea pro-rata Venituri obţinute din operaţiuni care dau drept de deducere................115.000 lei Venituri obţinute din operaţiuni scutite fără drept de deducere............. 57.500 lei. Pro-rata.(115.000/(115.000 +57.000) ..................................................... 67% II. Determinarea TVA de dedus........................................................................127 lei 190 lei x 67% = 127 lei TVA de dedus 190 lei x 33% = 63 lei TVA nedeductibilă Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 147 (6) - (11) 177. Să se determine TVA de plată, cunoscând următoarele date: Venituri obţinute din operaţiuni taxabile care dau drept de deducere: 115.000 lei; Venituri obţinute din operaţiuni scutite fără drept de deducere 57.500 lei; Bunuri şi servicii achiziţionate atât pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi de operaţiuni care nu dau drept de deducere 1.190 lei, din care TVA 190 lei; Bunuri şi servicii achiziţionate destinate exclusiv realizării de operaţiuni care dau drept de deducere 119.000 lei, din care TVA 19.000 lei; Rãspuns: 2.723 lei Metodologia de calcul: I. Determinarea pro-rata Venituri obţinute din operaţiuni care dau drept de deducere................115.000 lei Venituri obţinute din operaţiuni scutite fără drept de deducere............. 57.500 lei. Pro-rata.......................................................................................................... 67% II. Determinarea TVA de dedus...................................................................127 lei 190 lei x 67% = 127 lei TVA de dedus 190 lei x 33% = 63 lei TVA nedeductibilă III. Determinarea TVA de plată TVA colectată. (115.000 lei x 19%)............................................................21.850 lei TVA deductibilă.(19.000 lei + 127 lei )........................................................19.127 lei TVA de plată (21.850 lei – 19.127 lei = 2.723 lei).........................................2.723 lei Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 147 (6) - (11) şi art. 1471 178. La data de 31 martie 2007 din evidenţele contabile s-au centralizat următoarele date: TVA de rambursat (recuperat) din decontul lunii precedente..........................3.230 lei TVA colectată ..................................................................................................7.460 lei TVA deductibiliă .............................................................................................2.850 lei Societatea obţine numai venituri din operaţiuni care dau drept de deducere. Să se calculeze TVA care rezultă din regularizarea datelor la sfârşitul lunii. Rãspuns: 1.380 lei Metodologia de calcul: TVA colectată ..................................................................................................7.460 lei TVA deductibiliă .............................................................................................2.850 lei TVA de plată în luna martie 2007 ...................................................................4.610 lei TVA de rambursat (recuperat) din decontul lunii precedente..........................3.230 lei 74
TVA de plată la 31 martie 2007 (4.610 lei – 3.230 lei)....................................1.380 lei Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 1471 179. Ce tipuri de operaţiuni intră în sfera de aplicare a TVA? Raspuns: În sfera de aplicare a Tva în România intră: livrările de bunuri (la intern, intracomunitare, exportul), achiziţiile intracomunitare, prestările de servicii şi importul. 180. Care sunt cotele de TVA în România? Raspuns: Cotele de TVA sunt 19% şi 9%. Mai pot exista operaţiuni scutite cu sau fără drept de deducere, precum şi operaţiuni neimpozabile în România. 181. Când devine exigibilă taxa pe valoarea adăugată în cazul achiziţiilor intracomunitare? Raspuns:-art.135 ali 2) si3) din codul fiscal -alin.2):”in cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine in cea de-a 15 zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator”. -alin 3):”prin exceptie de la prevederile alin 2,exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevazuta in legislatia altui stat membru la articolul echivalent art.155(1), daca aceasta este emisa inainte de cea de-a 15 zi a lunii urmatoare faptului generator. Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: a) activităţi independente; b) salarii; c) cedarea folosinţei bunurilor; d) investiţii; e) pensii; f) activităţi agricole; 182.SC ALFA SRL, o societate comerciala stabilita in Romania si inregistrata in scop de TVA in Romania, vinde catre societatea BETA, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Ungaria, fructe care sunt transportate din Romania in Ungaria de catre BETA. Ce operatiune realizeaza SC ALFA SRL si care sunt conditiile pentru ca SC ALFA SRL sa factureze operatiunea “scutit cu drept de deducere”? Raspuns: Operatiunea= livrare intracomunitara; exista transport; locul operatiunii= locul taxarii, deci in Romania, unde incepe transportul. Conform art.143 alin.2 lit a din Cod Fiscal, ca sa factureze operatiunea “scutit cu drept de deducere”, trebuie sa indeplineasca 2 conditii: sa existe dovada transportului (documente) si sa aiba cod valid de TVA atribuit de alt stat membru, decat cel in care incepe transportul.Obligatia de plata a TVA-ului (art.150/CF) o are furnizorul (ALFA SRL), obligatia de plata a TVA-ului fiind in Ungaria. 183.SC ALFA SRL, o societate comerciala stabilita in Romania si inregistrata in scop de TVA in Romania, vinde catre o societate BETA, stabilita si inregistrata in scop de TVA in 75
Ungaria, fructe care sunt transportate din Buzau, de la sediul societatii ALFA, in Oradea, la un sediu permanent al societatii BETA. In ce conditii poate SC ALFA SRL sa factureze aceasta livrare intracomunitara cu conditia “scutit cu drept de deducere”? Raspuns: Deoarece ALFA e persoana impozabila=> operatiune de livrare, dar nu intracomunitara. Locul operatiunii= locul taxarii (Buzau, lucul de unde incepe). ALFA nu poate sa factureze aceasta livrare “scutit cu drept de deducere”. Plata TVA-ului se va face de catre ALFA (Furnizor). 184. SC ALFA SRL, o societate comerciala stabilita in Romania si inregistrata in scop de TVA in Romania, vinde catre o societate BETA, stabilita in Ungaria si inregistrata in scop de TVA in Ungaria, fructe care sunt transportate din Romania in franta. Beta ii comunica societatii ALFA un cod de TVA valabil. Emis de autoritatile din Ungaria, SC ALFA SRL detinand documente de transport care atesta transportul bunurilor din Romania in Ungaria. SC ALFA SRL factureaza aceasta operatiune cu TVA 19%, conform cotei din Romania, argumentand ca nu poate factura “scutit cu drept de deducere”, intrucat BETA nu ii furnizeaza un cod valabil de TVA emis de autoritatile din Franta, locul unde ajung bunurile. Este corect? Argumentati. Raspuns: Livrarea are loc intre Romania si Ungaria. Este o livrare intracomunitara (Pers impozabila este furnizorul= ALFA. Locul operatiunii este in Romania, unde incepe transportul. SC ALFA SRL putea factura “scutit cu drept de deducere” cu doua conditii: dovada transportului si cod valabil de TVA (din Ungaria). Pers obligata la plata nu este ALFA, ea emite o factura cu drept de deducere. Asadar, nu este corecta argumentarea facturarii cu TVA 19%, fiind indeplinite conditiile de facturare “scutit cu drept de deducere”. 185. SC ALFA SRL , o societate comerciala stabilita in Romania si inregistrata in scop de TVA in Romania, achizitioneaza de la SC GAMA SRL, stabilita in Portugalia si inregistrata in scop de TVA in Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia in Romania. Care sunt conditiile in care SC GAMA SRL ii poate factura societatii ALFA SRL cu conditia “scutit cu drept de deducere”? Raspuns: -persoana impozabila SC ALFA SRL -Peratiune: achizitie intracomunitara (PotugaliaRomania) -Locul op: unde se sfarseste- in Romania -Scutiri? NU- niciodata la achizitii intracomunitare nu avem scutiri -Persoana obligata la plata: SC ALFA SRL : taxare inversa (4427=4426) -Conditii : 2 conditii: transportul din Portugalia in Romania; o fc scutita cu drept de deducere 186.SC ALFA SRL, o societate comerciala stabilita in Romania si inregistrata in scop de TVA in Romania, achizitioneaza de la societatea GAMA, stabilita in portugalia si inregistrata in scop TVA in Portugalia, fructe care sunt transportate din portugalia in romania de catre GAMA, existand documente de transport in acest sens.
76
Ce operatiune realizeaza SC ALFA SRL si cum va inregistra TVA aferenta acestei operatiuni, stiind ca fructele achizitionate vor fi utilizate pentru operatiuni care dau dreptul de deducere a tVA? Raspuns: transport de la Gama (Portugalia) la ALFA (Romania) -pers impozabila este ALFA - op= achizitie intracomunitara - locul op+ Romania, unde se incheie -scutiri= NU - pers obligata ALFA, prin taxare inversa. 187. SC ALFA SRL, o societate comerciala stabilita in Romania si inregistrata in scop de TVA in Romania, achizitioneaza de la societatea GAMA, stabilita in portugalia si inregistrata in scop de TVA in Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia in Romania de catre GAMA, existand documente de transport in acest sens. Ce operatiune realizeaza SC ALFA SRL si in ce declaratie trebuie raportata acesta operatiune? Raspuns: idem 186; Operatiunea va fi raportata in in decontul 300, in declaratia 390 si in decl intrastat daca este cazul. 188. SC X SRL, cu sediul in Bucuresti, Romania, inregistrata in scopuri de TVA in Romania, livreaza catre Z inregistrata in scop de TVA in Germania, bunuri in valoare de 10.000 lei, fara TVA.Bunurile sunt transportate din romania in Germania de catre un transportator in contul societetii X SRL. Care este suma de TVA sau mentiunea pe care o trece pe factura SC X SRL si ce conditii trebuie indeplinite pentru a trece aceasta suma? Raspuns: -mentiunea “scutit cu drept de deducere” conditii: dovada transportului (documentele aferente) si existenta unui cod valid de TVA. 189. SC ALFA SRL , cu sediul in Bucuresti, Romania, care beneficiaza de regimul special de scutire pentru intreprinderi mici, livreaza catre Z, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Germania, telefoane in valoare de 10.000 lei, fara TVA.Telefoanele sunt transportate din romania in Germania de catre un transportator in contul societatii X SRL. Care este suma TVA sau mentiunea pe care o trece pe factura SC ALFA SRL? Raspuns: -valoarea telefoanelor: 10.000 lei,fara TVA. Nu este platitor de TVA (Art.126, alin.9; Art.126, alin.3 lit.a).=> factureaza fara TVA (neimpozabil in Romania) - mentiunea la rubrica Tva: scutit fara drept de deducere. 190.SC BETA SRL, cu sediul in Bucuresti, Romania, inregistrata in scop de TVA in Romania, livreaza catre GAMA, stabilita in Franta si inregistrata in scop de TVA in Franta si Romania, televizoare in valoare de 200.000 lei, fara TVA.GAMA dispune ca televizoarele sa fie transportate de la sediul societatii BETA din Bucuresti la un depozit inchiriat de GAMA in Iasi. Care este suma TVA sau mentiunea pe care o trece pe factura SC BETA SRL? Raspuns:
77
-
este o livrare locala (de la Bucuresti la Iasi), deci e platitor de TVA
-
suma TVA= 38.000 lei
191.SC ALFA SRL, cu sediul in Iasi, inreg in scop de TVA in Romania, livreaza catre BBB, stabilita in Franta si inregistrata in scop de Tva in Franta, televizoare in valoare de 200.000 lei, fara TVA. BBB dispune ca televizoarele sa fie transportate in Germania si ii comunica SC ALFA SRL codul de inregistrare in scopuri de TVA in Franta. Care este suma TVA sau mentiunea pe care o trece pe factura SC ALFA SRL si ce conditii trebuie indeplinite pentru a trece aceasta suma? Raspuns: -este o livrare intracomunitara, locul = unde incepe transportul -SC ALFA e scutita cu drept de deducere, indeplinind cele 2 conditii (cod valabil de Tva si docum transport) -obligatia de plata este BBB, in Germania, =achizitie intracomunitara. 192. SC GAMA SRL, cu sediul in Ploiesti, Romania, inregistrata in scopuri de TVA in Romania, livreaza catre SC ALFA, care beneficiaza de regimul special pentru intreprinderi mici conform legislatiei din Ungaria, fructe in valoare de 15.000 lei, fara TVA. Fructele sunt transportate din Romania in Ungaria de catre ALFA. Care este suma TVA sau mentiunea pe care o trece pe factura SC GAMA SRL? Raspuns: -conf art.152; pesr impozab= ALFA -livrare intracomunitara; locul= Romania -scutiri: NU (art.143, alin.2 lit.a) -pers obligata la plata = ALFA 193. SC X SRL, stabilita si inregistrata in scopuri de TVA in Romania, achizitioneaza de la Z, stabilita si inregistrata in scopuri de tva in Marea Britanie, bunuri in valoare de 80.000 lire sterline pret fara TVA.Acestea vor fi transportate din Marea Britanie in Romania de catre SC X SRL. Ce date trebuie sa-I transmita SC X SRL societatii Z, pentru ca Z sa poata justifica efectuarea unei livrari intracomunitare scutite cu drept de deducere? Raspuns: pesr impoz= X; op= achizitie intracomunitara AIC; locul op=Romania, unde se incheie transportul -scutiri: Nu, la achizitii intracomunitare, niciodata.; -persoana obligata la plata= X -date= cod valid de TVA. 194. SC X SRL, stabilita si inregistrata in scopuri de TVA in Romania, schizitioneaza de la Z, stabilita si inregistrata in scopuri de TVA in Germania, bunuri in valoare de 10.000 euro pret fara TVA.Acestea vor fi transportate din Germania in Romania de catre SC X SRL. Considerand ca SC X SRL i-a transmis societatii Z codul de inregistrare in scop de TVA din Romania, precum si copii de pe documentele de transport ale bunurilor din Germania
78
in Romania, determinati suma TVA inscrisa pe factura de Z, si suma TVA inregistrata in contabilitate de SC X SRL. Cursul de schimb valutar este 1 euro=3.6 lei. Raspuns: -pt Z, fara TVA in Germania, fiind indeplinite cele 2 conditii de scutire. -pt X= taxare inversa 4426= 4427 10.000*19%*curs euro= 6840 lei 195. SC X SRL , stabilita si inregistrata in scop TVA in Romania, achizitioneaza de la XYZ stabilita in Ungaria si inregistrata in scopuri de TVA in Ungaria si in Romania, piese de schimb, care vor fi comercializate in valoare de 5000 euro pret fara TVA. XYZ dispune ca produsele sa fie transportate de la depozitul sau din Satu Mare la sediul societatii in Ploiesti. Ce suma de TVA sau ce mentiune va trece XYZ pe factura? Cursul de schimb valutar este de 1 euro= 3.6 lei. Raspuns: -pers impoz= XYZ: op= livrare; locul= Romania, unde incepe transportul; -scutiri: NU -pers obligata la plata XYZ Art.150 al.1) -XYZ emite factura cu TVA 19%= 950 euro. 196. SC BETA SRL, cu sediul in Buzau, considerata intreprindere mica, neinregistrata in scopuri de TVA in Romania, achizitioneaza de la ALFA, stabilita si inregistrata in scopuri TVA in Franta, mobilier in valoare de 25.000 euro. Produsesle vor fi transportate din Franta in Romania. Descrieti obligatiile societatii BETA SRL din punct de vedere al TVA pentru aceasta tranzactie.Curs euro=3.6 lei/leu Raspuns: -Beta fiind o intreprindere mica, nu are drept de deducere si nici obligatie de a colecta TVA 197. SC GAMA SRL, stab si inreg in scop de TVA in Romania, transporta trei imprimate, produse de aceasta, la o expozitie de tehnologie care are loc in franta.Dupa expozitie imprimantele sunt aduse inapoi in romania. Ce obligatii are SC GAMA SRL din punct de vedere al TVA pentru ac easta tranzactie? Raspuns: -Art.128 –livrarea de bunuri, alin.12 => nontransfer. 198. SC ALFA SRL se infiinteaza la data de 19 iunie 2008. Cu aceasta ocazie estimeaza ca nu va realiza o cifra de afaceri foarte mare in anul 2008 si ca urmare nu se inregistreaza in scop de TVA, optand pentru aplicarea regimului special pentru intreprinderi mici. La 31.12.2008 constata ca cifra ei de afaceri a ajuns la nivelul de 72.000 lei. Daca nivelul cursului de schimb este 1 euro= 3.3817 lei, mai poate pastra SC ALFA regimul de intreprindere mica neplatitoare de TVA? Argumentati raspunsul. Raspuns:- 19.06.2008
79
31.12.2008 CA=72.000 / 3.38 = 21291.06 euro. Da, nu depaseste plafonul de TVA pt intreprinderile mici, deci mai poate pastra acelasi regim. 199. idem 198 200. Explicati ce reprezinta “structura de comisionar” din punct de vedere al TVA. Raspuns: Norme cod fiscal (2) În sensul art. 128 alin. (2) din Codul fiscal, transmiterea de bunuri efectuată pe baza unui contract de comision la cumpărare sau la vânzare se consideră livrare de bunuri atunci când comisionarul acţionează în nume propriu, dar în contul comitentului. Comisionarul este considerat din punct de vedere al taxei cumpărător şi revânzător al bunurilor, indiferent dacă acţionează în contul vânzătorului sau cumpărătorului, comitent, procedând astfel: a) primeşte de la vânzător o factură sau orice alt document ce serveşte drept factură emisă pe numele său, şi; b) emite o factură sau orice alt document ce serveşte drept factură cumpărătorului. (3) Prevederile alin. (2) se aplică sub denumirea de structură de comisionar în cazurile prevăzute la pct. 19 alin. (3) şi (4). R: daca se refactureaza in contract de comision se refactureaza inclusiv bunurile/serviciile achizitionate in numele clientului, aduca structura de comisionar; daca se deconteaza doar sumele platite atunci NU se aplica tva se fac doar facturi de decontare. ( Art 137 …(3) Baza de impozitare nu cuprinde următoarele: …. e) sumele achitate de furnizor sau prestator, în numele şi în contul clientului, şi care apoi se decontează acestuia, precum şi sumele încasate în numele şi în contul unei alte persoane. Norme: b) sume încasate în contul altei persoane, dacă factura este emisă de această altă persoană către un terţ. Pentru decontarea sumelor încasate de la terţ cu persoana care a emis factura, conform înţelegerii dintre părţi, pot fi întocmite facturi de decontare conform alin. (3);) 201. Care este documentul in baza caruia se colecteaza TVA in cazul unei livrari catre sine? Raspuns: Autofactura (art.155alin .1) 202.SC ALFA SRL, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Romania, realizeaza servicii de transport pentru beneficiarul Gama, persoana juridica stabilita in Polonia si inregistrata in scop de TVA in polonia. Serviciul facturat este reprezentat de transport de bunuri din Bucuresti in Timisoara, in valoare de 10.000 lei pret fara TVA. Precizati ce suma de TVA sau ce mentiune va trece ALFA SRL pe factura daca GAMA ii comunica societatii ALFA codul sau de inregistrare in scop de TVA in Romania. Raspuns: -se taxeaza unde se face transportul (Romania-Timisoara); -pers impozabila= ALFA SRL; op= transport de bunuri; locul= Romania (art.133) -scutiri = NU. -PERS OBLIGATA = alfa 10000*19%= 1900 LEI tva.
80
203. SC ALFA SRL, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Romania, realizeaza servicii de transport pentru beneficiarul GAMA, persoana juridica stabilita in polonia si inreg in scop TVA in Polonia. serviciul facturat este reprezentat de transportul de bunuri din bucuresti in Berlin in valoare de 10.000 li pret fara tVA. Precizati ce suma de Tva sau ce mentiune va trece Alfa pe factura, daca Gama ii comunica societatii ALFA codul sau de inregistrare in scop de TVA in Polonia. Raspuns: -pers impozabila= ALFA SRL; op= transport intracomunitar; locul= Romania (art.133) -scutiri = DA, cu resp celor 2 conditii: cod valid de TVA+transport. -se muta in locul taxarii (neimpozabil in Romania, plata TVA in Germania.) 204. SC ALFA SRL stabilita si inregistrata in scop de TVA in Romania, realizeaza servicii de transport pentru beneficiarul TETA, persoana juridica stabilita in romania si inreg in scopuri TVA in Romania. Serviciul facturat= transportul de bunuri din Bucuresti la Berlin in valoare de 10.000 lei pret fara TVA. Precizati ce suma de TVA sau ce mentiune va trece ALFA pe factura, daca TETA ii comunica SC ALFA codul sau de inregistrare in scop TVA din Romania. Raspuns: -pers impoz= ALFA; op= transport intracomunitar de bunuri; locuo op= in Romania -scutiri: NU -obligatia de plata= ALFA, emite factura cu TVA (=1900 lei). 205. SC ALFA SRL, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Romania presteaza servicii de consultanta in domeniul contabil pentru beneficiarul GAMA, peroana juridica stabilita in Polonia si inreg in scop de Tva in Polonia si care nu are nici un sediu fix si nici un sediu permanent in Romania. serviciul facturat= 10.000 lei pret fara TVA. Precizati ce suma de TVA sau ce mentiune va trece ALFA pe factura, daca TETA ii comunica SC ALFA codul sau de inregistrare in scop TVA din Romania. Rspuns: Art.153; op= prestare de serviciu; locul taxarii= Romania; -art.133, alin.2, lit.G- serv de consultanta : locul taxarii este acolo unde este beneficiarul. -neimpozabil. 206.SC ALFA SRL stabilita si inregistrata in scop de TVA in Romania presteaza servicii de consultanta in domeniul contabil pentru beneficiarul GAMA, societate comerciala stabilita in Polonia care beneficiaza de regimul special de scutire pentru intreprinderi mici conform legislatiei din polonia si care nu are nici un sediu fix si nici un sediu permanent in Romania. serviciul facturat= 10.000 lei pret fara TVA. Precizati ce suma de TVA sau ce mentiune va trece ALFA pe factura. Raspuns: art.133,alin.2, lit.G -pers impoz= ALFA, platitoare de TVA -op=prest serv de consultanta; locul op= Polonia -scutiri= NU, niciodata -oblig la plata: se taxeaza in polonia. ALFA face plata in Polonia.(TVA) 207.SC ALFA SRL este o societate de asigurari stabilita in Romania si neinregistrata in scop de TVA in Romania intrucat realizeaza numai operatiuni scutite fara drept de deducere. Ea beneficiaza de servicii de consltanta in domeniul contabil in valoare de
81
1.200 euro de la societatea GAMA, societate stabilita in polonia si care nu are nici un sediu fix si nici un sediu permanent in Roamania. Precizati suma sau ce mentiune va trece GAMA pe factura precum si care sunt obligatiile din punct de vedere al TVA ale societatii ALFA. Cursul de schimb este 1 euro= 3.6 lei. Raspuns: - ALFA nu are nicio obligatie; op= scutita fara drept de deducere - locul taxarii= unde se afla clientul; TVA=> RO, se inreg in Romania. 208.SC ALFA SRL stabilita si inreg in scop de TVA in Romania ii inchiriaza o cladire SC BETA SRL, stabilita si inreg in scop de TVA in Romania. SC ALFA SRL opteaza pentru facturarea acestei operatiuni cu TVA, incepand chiar din data inchirierii, 10.05.2008.Realizand ca pentru a putea face acest lucru este nevoie de depunerea unei notificari de taxare a operatiunii la admin financiara, SC Alfa DEPUNE NOTIFICAREA LA DATA DE 30.11.2008, precizand in notificare ca data de la cvare isi exercita optiunea este 10.05.2008. la un control realizat la SC BETA SRL inspectorii fiscali constata acest lucru si apreciaza ca SC BETA nu avea dreptul de deducere a TVA pe perioada dintre momentul inchirierii si momentul depunerii notificarii de taxare, astfel ca exclud de la deducere TVA aferenta facturilor de chirie din perioada mai-noiembrie 2008. Este corect? Raspuns: Nu este corect. Art.141, lit.e alin.3 din Norme; Art.145,146/alin.1= dreptul la deducere ia nastere la momentul exigibilitatii de taxe Art,146, alin.1, lit.A= cat am o fc cu TVA, am dreptul sa deduc TVA 209. Care sunt termenele de depunere a declaratiei recapitulative de TVA? Raspuns: Termenul pentru depunerea declaratiei 390 este 25 ale primei luni dupa fiecare trimestru. 210. O societate comerciala isi trimite directorul general intr-o delegatie in Ungaria cu autoturismul proprietate a societatii comerciale. In Ungaria directorul alimenteaza cu benzina dupa care se intoarce in Romania. Trebuie declarata aceasta operatie in declaratia recapitulativa a tva? Argumentati. Raspuns: NU. Operatiunea nu reprezinta o achizitie intracomunitara. Este o achizitie locala in Ungaria. Societatea poate sa solicite TVA in Ungaria. persoana oblig la plata= furnizorul. Aceasta este o achizitie scutita fara drept de deducere pentru cumparator si o livrare locala pentru vanzator intrucat locul livrarii se considera a fi in afara Romaniei, deci nu se declara in declaratia recapitulativa a TVA. 211. O pf achizitioneaza automobile din Germania si apoi le revinde in Romania, realizand acest lucru cu un caracter de continuitate, fiind activitatea din care obtine venitul sau principal. Trebuie sa se inregistreze aceasta persoana in scopuri de TVA? Argumentati. Raspuns: DA. Art.127, pct.3 din Norme. Activitate economuca= pers fiz este impozabila. Op=livrare de bunuri; locul op= Romania (de regula unde sunt puse la dispoz, bunurile.) -scutiri: NU. Obligatia la plata= Furnizorul / pers fiz. art.152 212. Un agent economic importă din America de Sud 10.000 sticle alcool etilic concentraţie 50%, de 0,5 l/sticlă la preţ extern de 100 euro/sticlă, nefiind plasate în regim 82
suspensiv. Acciza specifică pentru alcool etilic este de 750euro/hl alcool pur. Cursul de schimb este 3,3 lei/euro. Determinaţi valoarea accizei care trebuie plătită în vamă Rãspuns: Acciza = 750 x 3,3 x [(10.000 x 0,5) / 100] x 50% = 61.875 lei 213. O societate comercială produce în luna mai 2008 2.000 pachete ţigări cu 10 ţigări în pachet. Acciza pentru ţigări este de 50 euro/1000 ţigări, iar cursul de schimb este de 3,3 lei/euro. Cât este acciza datorată la bugetul de stat pentru producţia realizată, dacă ţigările sunt eliberate în consum în luna mai 2008? Rãspuns: Acciza = 50 x 3,3 x (2.000 x 10)/1.000 =3300 lei 214. Precizaţi produsele pentru care se aplică accize armonizate. Rãspuns: Accizele armonizate se datorează pentru: - bere; - vinuri; - băuturi fermentate, altele decât berea şi vinurile; - produse intermediare; - alcool etilic; - tutun prelucrat; - produse energetice; - energie electrică. Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 162 215. Un agent economic importă în 2008 din Rusia 40 bucăţi articole din cristal al un preţ de producător de 50 euro/bucată. Cheltuielile cu transportul extern al acestor produse au fost de 500 euro. Pentru aceste produse taxa vamală este de 20%, comisionul vamal de 0,5%, iar acciza de 55%. Determinaţi valoarea accizei ce trebuie plătită în vamă, dacă cursul de schimb este 3,3 lei/euro Rãspuns: Valoarea în vamă = 40 x 50 x 3,3 + 500 x 3,3 = 6.600 + 1.650 = 8.250 lei Taxa vamală = 20% x 8.250 = 1.650 lei Comisionul vamal = 0,5% x 8.250 = 41,25 lei Acciza = 55% x (8.250 + 1.650 + 41,25) = 5.468 lei 216. O societate realizează din producţia internă bijuterii din aur, cu excepţia verghetelor. Preţul de livrare, mai puţin accizele, al produselor este de 8.000 lei. Acciza care se aplică conform Codului Fiscal este de 15%. Să se determine valoarea de facturare fără TVA a produselor, inclusiv acciza. Rãspuns: 9.200 lei Metodologia de calcul: Baza de impozitare – Preţul de livrare, mai puţin accizele.................................8.000 lei Acciza aplicabilă (15% x 8.000 lei)....................................................................1.200 lei Valoarea de facturare fără TVA, inclusiv acciza ........................................... ...9.200 lei
83
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 208 217. Se importă din Canada produse de parfumerie pentru a fi comercializate. Să se caluleze valoarea accizei în condiţiile în care se cunosc umrătoarele date: Valoarea în vamă 180.000 lei, taxă vamală 10%, comision vamal 0,5%, acciza 35%. Rãspuns: 69.615 lei Valoarea în vamă a produselor ..........................................................180.000 lei Taxă vamală10% (180.000 lei x 10%) ................................................18.000 lei Comision vamal 0,5% (180.000 lei x 0,5%) ............................................900 lei Total ...................................................................................................198.900 lei Acciza 35% (198.900 lei x 35%)..........................................................69.615 lei Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 208 218. În luna martie 2008 un agent economic producător de bere a înregistrat o producţie de 10.000 hl, cu o concentraţie alcoolică de 4,5% şi un număr de 6 grade Plato. Stabiliţi acciza datorată de producător ştiind că acciza unitară este 0,43 euro/ 1 hl grad Plato, iar cursul de schimb din prima zi lucrătoare a lunii octombrie 2006 este 1 euro = 3,4 lei. Rãspuns: A = 6 x 0,43 x 3,4 x 10000 = 87.720 lei 219. Care este sfera de aplicare a accizelor armonizate în România? Rãspuns: Sfera de aplicare a accizelor armonizate este următoarea:: a) berea; b) vinurile; c) băuturile fermentate, altele decât berea şi vinurile; d) produsele intermediare; e) alcoolul etilic; f) tutunul prelucrat; g) produsele energetice; h) energia electrică. Art.162 L571/2003 Cod fisc.
220. Un Importator rom achizit in luna mai 2007 din brazilia 4000kg cafea boabe prajia la pret extern de 2 euro/kg, taxa vamala 10%, comision vamal 0.5% acciza 900 euro/tona, tva 19 %. Determ acciza utilizand un curs de 1 euro = 3.4 lei. Raspuns: Acciza: 4000kg/1000 * 900 euro/tona * 3.4 lei/1eur = 12240 lei
221. Un antrepozit fiscal livreaza spre consum 80.000de pachete de tigari a 20 tigarete /pachet, pret extern 0.8 euro/pachet, iar pretul de vanzare cu amanuntul maxim declarat =
84
7lei/pachet. Acciza pentru tigarete este de 16.28 euro/1000 tigarete + 29 %, 1 euro =3.3 lei. Acciza minima pentru tigarete este=110419 lei/1000 tigarete. Determinati acciza care trebuie virata la stat. Raspuns: nr tigarete : 80000 x 20 = 1.600.000 tigari acciza minima : 110.419x 1.600.000/1000 = 176.670.400 lei acciza minima stabilita : 176670400x 91% = 160.770.064 lei acciza specifica : (16,28 x 1.600.000/1000) x 3,3 = 85.958,4 lei acciza ad valorem : 29% x 7 x 80000 = 162.400 lei acciza calculata : acciza specifica + acciza ad valorem = 85958,4+162400 = 248.358,4 acciza calculata(248358,4) < acciza minima stabilita(160.770.064) => se plăteşte acciza minimă stabilita. Acciza de plata : 160.770.064 lei CF art 177 - Pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem, dar nu mai puţin de 91% din acciza aferentă ţigaretelor din categoria de preţ cea mai vândută, care reprezintă acciza minimă. Când suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem este mai mică decât acciza minimă, se plăteşte acciza minimă.- Semestrial, prin ordin al ministrului, Ministerul Finanţelor Publice va stabili nivelul accizei minime în funcţie de evoluţia accizei aferente ţigaretelor din categoria de preţ cea mai vândută. - Acciza specifică se calculează în echivalent euro pe 1.000 de ţigarete. - Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal stabilit, asupra preţului maxim de vânzare cu amănuntul. - Preţul maxim de vânzare cu amănuntul este preţul la care produsul este vândut altor persoane decât comercianţi şi care include toate taxele şi impozitele. - Preţul maxim de vânzare cu amănuntul pentru orice marcă de ţigarete se stabileşte de către persoana care produce ţigaretele în România sau care importă ţigaretele şi este adus la cunoştinţă publică în conformitate cu cerinţele prevăzute de norme. - Este interzisă vânzarea, de către orice persoană, a ţigaretelor pentru care nu s-au stabilit şi declarat preţuri maxime de vânzare cu amănuntul. - Este interzisă vânzarea de ţigarete, de către orice persoană, la un preţ ce depăşeşte preţul maxim de vânzare cu amănuntul, declarat.
222. Ce reprezinta produse accizabile in intelesul Codului fiscal? Raspuns: Produsele accizabile reprezinta produse provenite din producţia internã sau din import, pentru care se datoreazã bugetului de stat taxe speciale de consum. Aceste produse sunt: a) bere; b) vinuri; c) bãuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri; d) produse intermediare; e) alcool etilic;
85
f) tutun prelucrat; g) produse energetice; h) energie electricã.
223. Ce document trebuie sa însoţeasca mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv? Rãspuns: Documentul administrativ de însoţire. Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 195(2) a). 224. Ce documente trebuie sa insoteasca miscarea intracomunitara a produselor accizabile cu acciza platita? Rasuns: Factura, precum si documentele de insotire simplificate, dupa caz Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 195(2) b),c). COD PROCEDURA FISCALA 225. Care este organul fiscal competent teritorial pentru administrarea impozitelor şi taxelor datorate de contribuabili, alţii decât marii contribuabili? Rãspuns: Cod de procedura fiscala, republicat in iulie 2007, art. 33, alin 1 : „(1) Pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, competenţa revine acelui organ fiscal, judeţean, local sau al municipiului Bucureşti stabilit prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau al plătitorului de venit, în cazul impozitelor şi contribuţiilor realizate prin stopaj la sursă, în condiţiile legii.” Competenţa de administrarea a contribuabilului de un organ fiscal poate fi transmisă altui organ fiscal cu acordul contribuabilului şi a primului organ fiscal. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 33, alin 1 226. În ce condiţii un alt organ fiscal decât cel competent teritorial, potrivit legii, şi anume cel în raza căruia contribuabilul îşi are domiciliul fiscal, poate prelua competenţa pentru administrarea impozitelor şi taxelor datorate de respectivul contribuabil? Rãspuns: Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 33, alin 3, „(3) Pentru administrarea de către organele fiscale din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a creanţelor fiscale datorate de marii contribuabili, inclusiv de sediile secundare ale acestora, competenţa poate fi stabilită în sarcina altor organe fiscale decât cele prevăzute la alin. (1), prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.” Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 33, alin 3
86
227. Societatea „X” SRL a depus la data de 25 Aprilie 2008 decontul de taxă pe valoarea adăugată aferent trimestrului I 2008, solicitând totodată şi rambursarea sumei negative înscrisă în decontul respectiv, de 10.000 lei Pentru soluţionarea cererii de rambursare, organul fiscal efectuează o inspecţie fiscală pe parcursul căreia decide şi verificarea impozitului pe salariu Inspecţia fiscală se finalizează în data de 10 iunie 2008 şi are ca rezultat stabilirea unei diferenţe suplimentare la impozitul pe salariu faţă de cel datorat şi declarat la 25 ianuarie, de 5.000 lei. Organul fiscal competent emite nota de compensare a TVA de rambursat cu diferenţa datorată la impozitul pe salariu în data de 20 iunie 2007. Să se calculeze cuantumul majorărilor de întârziere datorat de contribuabil pentru diferenţa suplemntară de impozit pe salariu, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi. Rãspuns: 730 lei Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 120, alin 1, „(1) Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. „Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 122, alin 1, lit. b „b) pentru compensările din oficiu, data stingerii este data înregistrării operaţiei de compensare de către unitatea de trezorerie teritorială, conform notei de compensare întocmite de către organul competent;” Perioada pe care se calculează majorările de întârziere: 26 Ianuarie – 20 Iunie 2007 Majorări de întârziere = 5.000 x 146 zile x 0,1% = 730 lei Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120, alin 1 şi art. 122, alin 1, lit. b 228. Care este domiciliul fiscal al unui contribuabil persoană fizică? Rãspuns: În cazul creanţelor fiscale administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin domiciliu fiscal se înţelege: a) pentru persoanele fizice, adresa unde îşi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu; b) pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, sediul activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală; Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 33, alin 1 lit. a şi b 229. Dl. „A”, medic, cu domiciliul în Bucureşti, sectorul 1, are un cabinet individual pentru acordarea de consultaţii medicale în Bucureşti, sectorul 3, având program în 4 zile din săptămână. Dl. „A” mai deţine un cabinet de consultaţii medicale şi în oraşul Buftea, judeşul Ilfov, la acesta din urmă având program doar o zi pe săptămână. Care este domiciliul fiscal al domnului „A”? Explicaţi. Rãspuns: Bucuresti, Sectorul 3
87
În cazul creanţelor fiscale administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin domiciliu fiscal se înţelege: pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, sediul activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 33, alin 1 lit. b 230. Societatea „X” SRL calculează impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului I 2008 în sumă de 20.000 lei. Societatea virează la termenul legal – 25 Aprilie 2008 – impozitul datorat. De asemenea, la termenul din 25 Aprilie 2008 societatea depune Declaraţia 100 la organul fiscal competent, însă omite să înscrie în această declaraţie impozitul pe microîntreprinderi calculat, în sumă de 20.000 lei. Care sunt efectele juridice ale plăţii impozitului pe venitul microîntreprinderilor asupra obligaţiei de declarare a acestuia? Rãspuns: Obligaţia de a depune declaraţia fiscală se menţine şi în cazul în care a fost efectuată plata obligaţiei fiscale. Astfel, chiar dacă plata a fost efectuată, nu înseamnă că nu mai există obligaţia de declarare. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 81, alin 3 231. Codul de procedură fiscală prevede obligaţia contribuabilului de a aduce la cunoştinţa organului fiscal orice modificare ulterioară a datelor din declaraţia de înregistrare fiscală prin depunerea declaraţiei de menţiuni. În ce termen trebuie depusă declaraţia de menţiuni? Rãspuns: în termen de 30 de zile de la data producerii modificării Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 77, alin 1 232. Societatea „X” SRL datorează impozit pe profit astfel: a) Creanţe principale reprezentând impozit pe profit, conform declaraţiei fiscale: Trimestrul I 2007: 1.000, scadente la 25 aprilie 2007; Trimestrul II 2007: 1.500, scadente la 25 iulie 2007; Trimestrul III 2007: 200, scadente la 25 octombrie 2007; Trimestrul IV 2007: 1.700, scadente la 25 ianuarie 2008. b) Creanţe rezultate din inspecţia fiscală, cu termen de plată, conform deciziei de impunere comunicată în data de 20 ianuarie 2008: Diferenţă trimestrul I 2007: =400 lei; Accesoriu aferent diferenţei de 400 calculat până la 15 ianuarie 2008 (data finalizării controlului):=100 lei; Diferenţă trimestrul III 2007:= 500 lei; Accesoriu aferent diferenţei de 800 lei calculat până la 15 ianuarie 2008 (data finalizării controlului):= 60 lei; Total: o Principal:= 900 lei; o Accesoriu: =160.lei
88
c) Creanţe accesorii stabilite prin decizie pentru neplata la scadenţă a impozitului pe profit: Comunicată la data de 10 iulie 2007:= 200 lei; Comunicată la data de 10 ianuarie 2008=: 300 lei. Societatea efectuează pentru impozitul pe profit o plată de 3.500, la data de 10 martie 2008. Să se precizeze cum va efectua organul fiscal stingerea obligaţiilor în evidenţa sa fiscală prin aplicarea regulii privitoare la ordinea de stingere a datoriilor din Codul de procedură fiscală. Rãspuns: data Suma dat. Suma acop pl.10.03 Ramas de plata 10.03.08 25.04.07-princip. 1000 1000 0 10.07.07-accces. 200 200 0 25.07.07-princip. 1500 1500 0 25.10.07-princip. 200 200 0 10.01.08-acces. 300 300 0 25.01.08-princip. 1700 1700 0 Total=5960 3500 2460 Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 115, alin 2 şi 3 233. Cum se stabileşte vechimea obligaţiilor de plată accesorii în scopul aplicării regulii de stingere a datoriilor? Rãspuns: Vechimea obligaţiilor fiscale de plată se stabileşte astfel: a) în funcţie de scadenţă, pentru obligaţiile fiscale principale; b) în funcţie de data comunicării, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de organele competente, precum şi pentru obligaţiile fiscale accesorii; c) în funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de contribuabil. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 115, alin 3 234. Care este termenul legal în care organul fiscal trebuie să soluţioneze o cerere a unui contribuabil în cazul în care pentru aceasta sunt necesare informaţii suplimentare? Rãspuns: Ca regulă generală, cererile depuse de către contribuabil potrivit Codului de procedură se soluţionează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare. În situaţiile în care, pentru soluţionarea cererii, sunt necesare informaţii suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungeşte cu perioada cuprinsă între data solicitării şi data primirii informaţiilor solicitate. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 70, alin 1 şi 2
89
235. Societatea „X” SRL a stabilit şi declarat la data de 25 Ianuarie 2008 un impozit pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului IV 2007 în sumă de 12.000 lei. Ulterior, societatea constată că a calculat greşit impozitul, suma corectă a acestuia fiind de 10.000 lei. Ca urmare, societatea îşi exercită dreptul de a corecta declaraţia şi depune în data de 25 Aprilie 2007 declaraţia rectificativă, dată la care efectuează şi plata sumei de 10.000 de lei în contul impozitului datotorat. Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorat ca urmare a neplăţii la scadenţă a impozitului pe venitul microântreprinderilor aferent trimestrului IV 2007, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi. Rãspuns: Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 120, alin 1, „(1) Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.” Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 120, alin 3, „(3) În situaţia în care diferenţele rezultate din corectarea declaraţiilor sau modificarea unei decizii de impunere sunt negative în raport cu sumele stabilite iniţial, se datorează majorări de întârziere pentru suma datorată după corectare ori modificare, începând cu ziua imediat următoare scadenţei şi până la data stingerii acesteia inclusiv. Perioada pe care se calculează majorările de întârziere: 26 Ianuarie – 25 Aprilie 2008 Suma la care se datorează majorările: 10.000 Majorări de întârziere = 10.000 x 90 zile x 0,1% = 900 lei Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120, alin 1 şi 2 236. Care este termenul în care debitorii pot solicita organului fiscal corectarea erorilor din documentele de plată a impozitelor şi taxelor? Rãspuns: Un an de la data plăţii Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 114, alin 237. Care este termenul în care actul administrativ fiscal este considerat comunicat în cazul comunicării lui prin publicitate? Rãspuns: 15 zile de la data afişării anunţului. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 44, alin 3 238. Camera profesionala „C”, persoană juridică de utilitate publică are organizate in structura sa desmembraminte (sedii secundare) fără personalitate juridică, denumite „filiale”. Parte din aceste desmembrăminte (sedii secundare), neavând mai mult de 5 salariaţi, nu îndeplinesc condiţia cerută de lege pentru a fi înregistrate ca puncte de lucru plătitoare de impozit pe venitul din salarii şi, pe cale de consecinţă, de a li se atribui cod de identificare propriu. Aceste desmembrăminte trebuie însă declarate la organul fiscal, fără a primi cod de identificare propriu. Cum se declară şi care este organul fiscal competent pentru îndeplinirea obligaţiei de înregistrare în cazul sediilor secundare care au mai puţin de 5 salariaţi? Rãspuns:
90
Declararea se face în termen de 30 de zile de la înfiinţarea sediilor secundare (Cod procedură fiscală) prin depunerea declaraţiei privind sediile secundare (OMFP 1329/2004). Competenţa teritorială pentru administrarea acestora revine organului fiscal în a cărui rază teritorială acestea se află situaţie. (Cod procedură fiscală) Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 34 şi art. 74 şi OMFP 1329/2004 239. Până la ce dată poate organul fiscal să efectueze inspecţia fiscală şi, eventual, să modifice prin decizie de impunere impozitul pe profit aferent trimestrului I 2004? Explicaţi Rãspuns: 31 decembrie 2009 Baza de impunere s-a constituit în trim I 2004, termenul de prescripţie începe să curgă de la 01 ianuarie 2005, deci inspecţia se poate efectua până la 31 decembrie 2009. Inspecţia fiscală se efectuează în cadrul termenului de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel. Termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală potrivit art. 23, dacă legea nu dispune altfel. Dacă legea nu prevede altfel, dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 23, art. 91 şi art. 98 240. Societatea „X” SRL face obiectul unei inspecţii fiscale generale care începe pe data de 10 Aprilie 2007 şi se finalizează la data de 30 iunie 2007, dată la care are loc discuţia finală cu contribuabilul asupra constatărilor incluse în Raportul de inspecţie fiscală. În cursul discuţiilor, reprezentantul legal al societăţii invocă prescripţia dreptului organului fiscal de a stabili diferenţa de 50.000 lei aferentă impozitului pe profit pentru trimestrul I 2002, declarat de societate la data de 25 Aprilie 2002. Invocarea are ca motivare în drept prevederile legale aplicabile conform cărora prescripţia se împlineşte „în termen de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaraţiei pentru perioada respectivă”. Cum va proceda organul fiscal? Va emite sau nu decizia de impunere pentru diferenţa de 5.000 lei? Explicaţi. Rãspuns: DA. Va emite decizia de impunere, întrucât, conform prevederilor legale „Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel. Termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală”. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 91
91
241. Societatea „X” SRL depune la data de 25 aprilie 2008 declaraţia 100 privind obligaţiile la bugetul de stat în care declară un impozit pe profit datorat de 30.000 lei. La aceeaşi dată societatea depune şi decontul cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată în sumă de 50.000 lei, solicitând şi rambursarea. La data de 30 Aprilie 2008 societatea înregistrează la organul fiscal cererea de compensare a celor două obligaţii reciproce. Organul fiscal, analizând cererea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată, constată că soluţionarea necesită efectuarea în prealabil a inspecţiei fiscale. Ca urmare, se stabileşte prin decizie emisă la data de 10 iunie 2008, că taxa pe valoarea adăugată la care este îndreptăţit contribuabilul este de 20.000 lei. La data de 15 iunie 2008 se emite şi nota de compensare. Contribuabilul, primind actele administrative fiscale corespunzătoare acestor acţiuni ale organului fiscal, le acceptă şi efectuează plata diferenţei de 10.000 lei în data de 24 iunie 2008. Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de societate, în urma soluţionării celor două cereri depuse la organul fiscal, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi. Rãspuns: Pentru suma de 20.000 lei admisă la compensare majorările se calculează pe perioada 26– 30 Aprilie 2008 Pentru suma de 10.000 lei neadmisă la compensare majorările se calculează pe perioada 26 Aprilie – 24 Iunie 2008 Majorări de întârziere = 20.000 x 5 zile x 0,1% + 10.000 x 60 zile x 0,1% = 100 + 600 = 700 lei Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 120, alin 1 şi 2 „(1) Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. (2) Pentru diferenţele suplimentare de creanţe fiscale rezultate din corectarea declaraţiilor sau modificarea unei decizii de impunere, majorările de întârziere se datorează începând cu ziua imediat următoare scadenţei creanţei fiscale pentru care s-a stabilit diferenţa şi până la data stingerii acesteia inclusiv.” Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 122, alin 1, lit. b „a) pentru compensările la cerere, data stingerii este data depunerii la organul competent a cererii de compensare;” Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120, alin 1 şi 2 şi art. 122, alin 1, lit. b 242. Societatea „X” SRL depune la data de 25 aprilie 2008 declaraţia 100 privind obligaţiile la bugetul de stat în care declară un impozit pe profit datorat de 30.000 lei. La aceeaşi dată societatea depune şi decontul cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată în sumă de 50.000 lei, solicitând şi rambursarea. La data de 25 Aprilie 2008 societatea înregistrează la organul fiscal cererea de compensare a celor două obligaţii reciproce. Organul fiscal, analizând cererea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată, constată că soluţionarea necesită efectuarea în prealabil a inspecţiei fiscale. Ca urmare, se stabileşte prin decizie emisă la data de 10 iunie 2007, că taxa pe valoarea adăugată la care este
92
îndreptăţit contribuabilul este de 40.000 lei. La data de 15 iunie 2007 se emite şi nota de compensare. Contribuabilul, primind actele administrative fiscale corespunzătoare acestor acţiuni ale organului fiscal, le acceptă. Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de societate, în urma soluţionării celor două cereri depuse la organul fiscal, ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi. Rãspuns: Nu se vor calcula majorări de întârziere. Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 120, alin 1 şi 2 „(1) Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. (2) Pentru diferenţele suplimentare de creanţe fiscale rezultate din corectarea declaraţiilor sau modificarea unei decizii de impunere, majorările de întârziere se datorează începând cu ziua imediat următoare scadenţei creanţei fiscale pentru care s-a stabilit diferenţa şi până la data stingerii acesteia inclusiv.” Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 122, alin 1, lit. b, „a) pentru compensările la cerere, data stingerii este data depunerii la organul competent a cererii de compensare;” Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120, alin 1 şi 2 şi art. 122, alin 1, lit. b 243. Una dintre componentele registrului contribuabililor este vectorul fiscal. La ce se referă informaţia conţinută în vestorul fiscal al unui contribuabil? Rãspuns: Vectorul fiscal cuprinde categoriile de obligaţii fiscale de declarare, potrivit legii. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 78, alin 1 lit. b 244. Societatea „X” SRL depune la data de 25 Aprilie 2008 decontul cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată în sumă de 40.000 lei, fără a solicita şi rambursarea acestei sume. La aceeaşi dată, societatea mai depune şi declaraţia privind obligaţiile la bugetul de stat în care declară un impozit pe profit datorat de 30.000 lei, dar pe care nu-l achită. Poate organul fiscal să efectueze din oficiu compensarea celor două creanţe reciproce? Rãspuns: NU Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de câte ori constată existenţa unor creanţe reciproce, cu excepţia sumelor negative din deconturile de taxă pe valoarea adăugată fără opţiune de rambursare. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 116, alin 4 245. Care este termenul general de soluţionare a cererilor depuse de contribuabili potrivit Codului de procedură fiscală? Rãspuns: 45 de zile de la înregistrare Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 70, alin 1
93
246. Societatea „X” SA are datorii restante la bugetul de stat, pentru care organele fiscale au pornit executarea silită prin poprire, atât asupra disponibilităţilor băneşti din conturile bancare, cât şi asupra sumelor pe care alte societăţi le datorează soicetăţii „X”. Societatea se confruntă cu dificultăţi financiare şi, pe fondul lipsei de disponibilităţi în conturile bancare, este în imposibilitate de a achita salariile. Pentru depăşirea situaţiei, societatea solicită aplicarea prevederilor din Codul de procedură fiscală care prevăd următoarele: „(12) În măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizării băncii, potrivit alin. (11), sumele existente, precum şi cele viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei şi în valută sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data şi ora primirii adresei de înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, şi nu vor accepta alte plăţi din conturile acestora până la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale înscrise în adresa de înfiinţare a popririi, cu excepţia sumelor necesare plăţii drepturilor salariale.” Poate organul fiscal să dea curs solicitării societăţii debitoare cu privire la eliberarea de către terţul poprit în favoarea sa a sumelor necesare plăţii drepturilor salariale? Explicaţi. Rãspuns: NU. Terţul poprit nu poate elibera sume în favoarea debitorului, chiar şi numai pentru plata drepturilor salariale ci poate onora numai documentele de plată emise de debitor în vederea plăţii dreturilor salariale. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 149, alin 12 247. Este permis, conform Codului de procedură fiscală ca plata datoriei fiscale să fie efectuată de altă persoană decât debitorul? Rãspuns: DA Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori, distinct pe fiecare impozit, taxă, contribuţie şi alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv majorări de întârziere. Obligatia poate fi achitata de orice persoana interesata, precum de un coobligat sau de un fidejusor. Obligatia poate fi achitata chiar de o persoana neinteresata; aceasta persoana trebuie insa sa lucreze in numele si pentru achitarea debitorului, sau de lucreaza in numele ei propriu, sa nu se subroge in drepturile creditorului. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 114, alin 2 şi Cod Civil, Art. 1093 248. Care este, potrivit Codului de procedură fiscală, momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili impozite şi taxe şi cât este acest termen? Rãspuns: „Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel. Termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală”. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 91
94
249. Care este primul act de executare silită în cazul creanţelor fiscale? Rãspuns: Somaţia Art. 145 (1) Executarea silită începe prin comunicarea somaţiei Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 145 250. Care este termenul de depunere a unei contestaţii împotriva unui act de executare silită al organului fiscal? Rãspuns: Contestaţia se poate face în termen de 15 zile, sub sancţiunea decăderii, de la data când: a) contestatorul a luat cunoştinţă de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somaţiei sau din altă înştiinţare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod; b) contestatorul a luat cunoştinţă, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare; c) cel interesat a luat cunoştinţă, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă. Contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 173, alin. 1 şi 2 251. Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data şi ora primirii adresei de înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, şi nu vor accepta alte plăţi din conturile acestora până la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale înscrise în adresa de înfiinţare a popririi. Care sunt sumele exceptate de la aceste dispozitii? Rãspuns: sumele necesare plăţii drepturilor salariale. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 149, alin 12 252. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit în data de 05 Martie 2007 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2007 în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată: - 15 martie: 1.000 lei; - 15 iunie: 1.000 lei; - 15 septembrie: 1.000 lei; - 15 decembrie: 1.000 lei; Contribuabilul nu plăteşte ratele. După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2007, respectiv la data de 15 mai 2008, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte un impozit anual de 4.000 lei. Contribuabilul achită acest din urmă debit în data de 27 Octombrie 2008. Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.
95
Rãspuns: Majorări calculate în anul 2007: Pentru plata anticipată 1: 1.000 x 291 zile x 0,1% = 291 lei Pentru plata anticipată 2: 1.000 x 199 zile x 0,1% = 199 lei Pentru plata anticipată 3: 1.000 x 107 zile x 0,1% = 107 lei Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 lei Majorări calculate în anul 2008: 4.000 x 300 x 0,1% = 1.200 lei Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120, alin 6 253. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit în data de 05 Martie 2007 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2007 în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată: - 15 martie: 1.000 lei; - 15 iunie: 1.000 lei; - 15 septembrie: 1.000 lei; - 15 decembrie: 1.000 lei; Contribuabilul nu plăteşte ratele. După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2007, respectiv la data de 15 mai 2008, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte un impozit anual de 2.000 lei. Contribuabilul achită acest din urmă debit în data de 27 Octombrie 2008. Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi. Rãspuns: Majorări calculate în anul 2007: Pentru plata anticipată 1: 1.000 x 291 zile x 0,1% = 291 lei Pentru plata anticipată 2: 1.000 x 199 zile x 0,1% = 199 lei Pentru plata anticipată 3: 1.000 x 107 zile x 0,1% = 107 lei Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 lei Majorări calculate în anul 2008: 2.000 x 300 x 0,1% = 600 lei Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120, alin 6 254. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit în data de 05 Martie 2007 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2007 în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată: - 15 martie: 1.000 lei; - 15 iunie: 1.000 lei; - 15 septembrie: 1.000 lei; - 15 decembrie: 1.000 lei; Contribuabilul plăteşte doar primele trei rate. După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2007, respectiv la data de 15 mai 2008, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte un impozit anual de 3.000 lei. Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi. Rãspuns:
96
Majorări calculate în anul 2007: Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 lei Majorări calculate în anul 2008: 0 lei Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120, alin 6 255. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit în data de 05 Martie 2007 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2007 în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată: - 15 martie: 1.000 lei; - 15 iunie: 1.000 lei; - 15 septembrie: 1.000 lei; - 15 decembrie: 1.000 lei; Contribuabilul plăteşte doar primele trei rate. După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2007, respectiv la data de 15 mai 2008, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte un impozit anual de 5.000 lei. Contribuabilul achită în data de 27 Octombrie 2008, respectiv în termenul de 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere anuală, stabilite de Codul fiscal pentru achitarea diferenţelor rămase de achitat faţă de plăţile anticipate, întreaga datorie de 2.000 lei. Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi. Rãspuns: Majorări calculate în anul 2007: Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 lei Majorări calculate în anul 2008: 1.000 x 300 x 0,1% = 300 lei Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120, alin 6 256. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit în data de 05 Martie 2007 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2007 în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată: - 15 martie: 1.000 lei; - 15 iunie: 1.000 lei; - 15 septembrie: 1.000 lei; - 15 decembrie: 1.000 lei; Contribuabilul plăteşte doar primele două rate. După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2007, respectiv la data de 15 mai 2008, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte un impozit anual de 4.000 lei. Contribuabilul achită datoria în data de 27 Octombrie 2008. Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi. Rãspuns: Majorări calculate în anul 2007: Pentru plata anticipată 3: 1.000 x 107 zile x 0,1% = 107 lei Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 lei
97
Majorări calculate în anul 2008: 2.000 x 300 x 0,1% = 600 lei Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120, alin 6 257. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit în data de 05 Martie 2007 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2006 în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată: - 15 martie: 1.000 lei; - 15 iunie: 1.000 lei; - 15 septembrie: 1.000 lei; - 15 decembrie: 1.000 lei; Contribuabilul plăteşte doar primele trei rate. După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2007, respectiv la data de 15 mai 2008, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte un impozit anual de 5.000 lei. Contribuabilul achită în data de 31 Decembrie 2008, depăşind astfel cu 100 de zile termenul de 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere anuală, stabilite de Codul fiscal pentru achitarea diferenţelor rămase de achitat faţă de plăţile anticipate, întreaga datorie de 2.000 lei. Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi. Rãspuns: Majorări calculate în anul 2007: Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 lei Majorări calculate în anul 2008: 1.000 x 365 x 0,1% + 1.000 x 100 x 0,1% = 365 + 100 = 465 lei Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120, alin 6 258. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit în data de 05 Martie 2007 decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2007 în care organul fiscal a stabilit următoarele sume de plată: - 15 martie: 1.000 lei; - 15 iunie: 1.000 lei; - 15 septembrie: 1.000 lei; - 15 decembrie: 1.000 lei; Contribuabilul plăteşte doar primele trei rate. După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2007, respectiv la data de 15 mai 2008, organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte un impozit anual de 0 lei şi un drept la restituire de 2.000 lei. Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi. Rãspuns: Majorări calculate în anul 2007: Pentru plata anticipată 4: 1.000 x 16 zile x 0,1% = 16 lei Majorări calculate în anul 2008: 0 lei.
98
Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120, alin 6 259. Societatea „X” SRL a făcut obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreia au fost stabilite sume suplimentare de plată în cuantum de 50.000 lei. Societatea nu este de acord şi contestă la organul fiscal competent suma de 30.000 lei. Totodată, societatea se adresează şi instanţei competente de contencios administrativ, solicitând suspendarea executării deciziei de impunere prin care au fost stabilite diferenţele de plată. Care este suma cauţiunii pe care societatea trebuie să o plătească pentru soluţionarea cererii de suspendare a executării deciziei? Rãspuns: Cauţiunea = 20% din suma contestată = 20% x 30.000 = 6.000 lei Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 215, alin 2 260. În ce condiţii este posibilă suspendarea executării unui act administrativ fiscal? Rãspuns: În situaţia în care s-a cerut suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauţiune de până la 2.000 lei. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 215, alin 2 de organele fiscale, numai dacă termenii şi condiţiile acestora au fost respectate de contribuabil” (Cod procedură fiscală art 42, alin 4) Societatea poate să nu o aplice, contribuabilul fiind însă expus riscului fiscal Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 42, alin 4 261. Care sunt elementele principale pe care trebuie să le cuprindă o contestaţie formulată împotriva unui act administrativ fiscal? Rãspuns: a) datele de identificare a contestatorului; b) obiectul contestaţiei; c) motivele de fapt şi de drept; d) dovezile pe care se întemeiază; e) semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia, precum şi ştampila în cazul persoanelor juridice. Dovada calităţii de împuternicit al contestatorului, persoană fizică sau juridică, se face potrivit legii. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 206, alin. 1 262. Societatea „X” SA, persoană juridică nerezidentă trebuie să execute, în baza unui contract încheiat cu o persoană juridică română, două porţiuni ale unei autostrăzi. Prima
99
porţiune, ce constituie potrivit Codului fiscal un sediu permanent, străbate trei judeţe astfel: începe în judeţul A, municipiul Z, trece prin judeţul B şi se sfârşeşte în judeţul C, municipiul Z. Cea de a doua porţiune, ce constiutie un sediu permanent distinct potrivit Codului fiscal, se află în întregime pe raza municipiului V din judeţul D. Care este organul fiscal competent pentru administrarea obligaţiilor fiscale datorate de societatea „X” SA în România. Explicaţi Rãspuns: Pentru sediul permanent 1: municipiul Z, judeţul A Pentru sediul permenent 2: municipiul V, judeţul D În cazul contribuabililor nerezidenţi care desfăşoară activităţi pe teritoriul României prin unul sau mai multe sedii permanente, competenţa revine organului fiscal pe a cărui rază teritorială se află situat fiecare sediu permanent. În cazul în care activitatea unui sediu permanent se desfăşoară pe raza teritorială a mai multor organe fiscale, competenţa revine acelui organ fiscal în a cărui rază teritorială începe activitatea acelui sediu permanent. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 33, alin. 2 263. Societatea „X” SRL este supusă executării silite pentru obligaţiile fiscale neachitate. În acest scop, ţinând cont de cuantumul sumelor datorate, organul de executare aplică măsura executării silite mobiliare, sechestrând prin proces verbal cele cinci mijloace de transport aflate în folosinţa societăţii, între care două sunt deţinute de societate în baza unor contracte de închiriere încheiate cu asociatul unic. Este corectă aplicarea măsurii de executare silită? Explicaţi. Rãspuns: NU. Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului. Cele două maşini ale asociatului nu aparţin societăţii debitoare, deci nu pot fi sechestrate. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 151, alin. 1 264. Societatea „X” SA face obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreia sunt stabilite obligaţii suplimentare de plată reprezentând impozit pe profit aferent trimestrului I 2008 în cuantum de 10.000 lei. Decizia de impunere prin care organul fiscal stabileşte suma astfel datorată este comunicată societăţii în data de 10 iunie 2008. Societatea achită debitul la termenul de plată prevăzut de Codul de procedură fiscală şi menţionat în decizie, respectiv 5 iulie 2008. Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil ştiut fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi. Rãspuns: Majorări = 10.000 x 71 x 0,1% = 710 lei Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120 265. Societatea „X” SRL face obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreiansunt stabilite obligaţii fiscale suplimentare de plată. Societatea formulează şi depune o contestaţie împotriva deciziei de stabilire a obligaţiilor suplimentare de plată, dar pe care o retrage după două zile. Ulterior, societatea apreciază că există premise pentru soluţionarea favorabilă a contestaţiei şi doreşte să depună contestaţia reformulată.
100
Are societatea dreptul de a mai depune contestaţia după ce aceasta a fost retrasă? Rãspuns: DA. Prin retragerea contestaţiei nu se pierde dreptul de a se înainta o nouă contestaţie în interiorul termenului general de depunere a acesteia. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 208, alin. 2 266. Codul de procedură fiscală prevede un termen special pentru depunerea contestaţiei. Care este acest termen şi în ce situaţii se aplică? Rãspuns: Termenul general: 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal; Termenul special: 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal, dacă actul administrativ fiscal nu conţine elementele obligatorii pe care trebuie să le conţină, potrivit legii. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 207 267.Codul de procedură fiscală reglementează dreptul contribuabililor la o dobândă pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, dacă restituirea sau rambursarea nu se face în termenul legal pentru soluţionarea cererilor contribuabililor, termen stabilit de acelaţi act normativ. Care este nivelul acestei dobânzi? Rãspuns: Dobânda datorată este la nivelul majorării de întârziere, respectiv de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 124 268. Cum se stabileşte vechimea creanţelor fiscale principale rezultate din declaraţiile rectificative în scopul aplicării regulilor cu privire la ordinea de stingere? Rãspuns: În funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 115, alin. 3, lit. c 269. Organul fiscal transmite unui contribuabil decizia de impunere prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, însă scrisoarea este înapoiată de poştă cu menţiunea „negăsit la domiciliu”. Ca urmare, organul fiscal decide comunicarea deciziei prin publicitate. În ce constă comunicarea prin publicitate? Rãspuns: Prin afişarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent şi pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a unui anunţ în care se menţionează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 44, alin. 3 270.Care este codul de identificare fiscala pt. persoanele fizice?
101
Raspuns: Codul numeric personal sau numar de identificare fiscala pt. persoanele care nu detin cod numeric personal Art.69(1) Og 92/2003-Cod proced. fiscala. 271. Este obligatorie declararea in Romania a sediilor secundare din strainatate pentru pj cu domiciuliul fiscal in RO. Daca da in ce termen? Raspuns: Art 71 CPF: (2) Contribuabilii cu domiciliul fiscal în România au obligaţia de a declara în termen de 30 de zile înfiinţarea de filiale şi sedii secundare în străinătate. 272. Conform prevedirilor legate de nedepunerea declaratiei fiscale da dreptul organului fiscal sa procedeze la stabilirea din oficiu a sumelor datorate la bugetul general consolidat. Din ce moment are organul fiscal dreptul de stabilire din oficiu a sumelor datorate la bugetul general consolidat? Raspuns: Art 83 (4) Nedepunerea declaraţiei fiscale dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat. Stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale nu se poate face înainte de împlinirea unui termen de 15 zile de la înştiinţarea contribuabilului privind depăşirea termenului legal de depunere a declaraţiei fiscale. În cazul contribuabililor care au obligaţia declarării bunurilor sau veniturilor impozabile, stabilirea din oficiu a obligaţiei fiscale se face prin estimarea bazei de impunere, potrivit art. 67. Impunerea din oficiu nu se face în cazul contribuabililor inactivi sau al celor din evidenţa specială, atât timp cât se găsesc în această situaţie. 273. In ce termen de la comunicarea somatiei trebuie stins debitul pentru ca procedurile de executare silita sa nu continue? Raspuns: Daca in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu se stinge debitul, se continua masurile de executare silita. 274. In potrifa societatii Alfa SRL s-a emis o decizie de impunere reprezentand diferente de impozit pe profit aferent anului 2007 in suma de 2.123.000 lei. Care este organul competent la care societatea poate introduce contestatie impotriva deciziei de impunere? Raspuns: Constestatia se depune la organul fiscal ( respectiv vamal) al carui act administrativ este atacat si nu este supusa taxelor de timbru. Contestatia se depune in termen de 30 zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal sub sanctiunea decaderii.
102
103