Ce Bine Ca Esti - Nichita Stanescu

Ce bine c� esti E o �nt�mplare a fiintei mele si atunci fericirea dinlauntrul meu e mai puternica dec�t mine, dec�t oasele mele, pe care mi le scrisnesti intr-o imbratisare mereu dureroasa, minunata mereu. S� stam de vorba, s� vorbim, s� spunem cuvinte lungi, sticloase, ca niste dalti ce despart fluviul rece �n delta fierbinte, ziua de noapte, bazaltul de bazalt. Du-m�, fericire, �n sus, si izbeste-mi timpla de stele, p�n� c�nd lumea mea prelunga si �n nesfirsire se face coloana sau altceva mult mai inalt si mult mai cur�nd. Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt! Doua c�ntece diferite, lovindu-se amestecindu-se, doua culori ce nu s-au v�zut niciodata, una foarte de jos, intoarsa spre p�m�nt, una foarte de sus, aproape rupta �n infrigurata, neasemuita lupta a minunii ca esti, a-ntimplarii ca sunt.