Cazino Sinai Costanta.pdf

20 bani

31

14

rEmmS

ABONAMENTUL 20 LEI PE AN

HARTIE DE LUX

Delegatul-Comitetului M. E. PAPAMIHALOPOL

EDITURA

APARE IN FIECARE SAPTAMANA

BUCUREWTI

&

Administralla:

lea

on

CONGRESUL INVATATORILOR DIN

-

SUS

DELA ROMAN -

având in IN pe d loneseu-Lungu,

la

dr. Solomon, in

s'a deschis la Roman al 9-lea

Duminecl,

România. Congresiltii au fost

la de d. Tacu, prefectul oraqului; d. Basarabeanu;

qi

fruntati

- in in momentul

generale a

angresiqtii,

de

A luat parte la congres

s'a

www.digibuc.ro

receptia.

Ministernini cultelor

la dreapta sa,

la Te-Denm-ul

de primarul

de

d. Meissner, secretar general al Ministerului frumos Impodobit Oraqu verdeatI Ligei Culturale.

al

11torilor

d. dr. Solomon, oraqului

pe d. C. Meissner, seeretarul general Un

instructiunii publice. steaguri. Printre ele

dus d. dr. Solomon, primarul

grädina publieä Roman, a

Gazeta I1.ustrat

2

care s'a acesta. pentru gazduire.

de care o simt care Roman pentru congresul din anul alegându-se vor da osteneala venire eongresiqtilor, asigurându-i de mai adunati in congres se

cu vii aplauze.

Cuvantarea d-lui dr. Solomon a fost Romanului,

revizorul

D. gresieti

deasemenea

le spor la numele asoeiatiei D. Teodoreseu, salutâ d-sa pe congresiOi congresitti, apoi d. Apostol, profesor seeundar, salut Roman. numele Ligei culturale, asoeiatiei, multumeIte tuturor pentru b. didactic rural. primire, exprimând recunottinta ce d. Ionescu-Lungu cuvântarea, congresi§tii se P. S. S. Episeopul Teodosie spre Catedrala episcopall, al Romanului, a un menirea prin care P. S. S. episcopul rostetite apoi a sufletele menire a

dar omeneflte totul D-sa e

eo

a

oarece e nevoe de o

ideei

normale de institutori. parlament. Incheie urând muna frunioasl

face o

apoi telegrame M. S. Regelui la Sinaia

Se Anion. D.

tine o euvântare

profesor la Florica Georgescu,

siastl. Mai Sutan.

Seara a avut

un banchet

Au Seitan, Eftimeseu, presei Din

d-lui ministru

de d. prefect Tacu.

Ionescu-Lungu, Dumitrescu, Apostol,

Leontin Iliescu. Sandu d. prefect al judetului. d. apoi preotul pentru d. prefect seria toasturilor D. Ionescu-Lungu eu congresul a discutat pe In zilele chestiunile la ordinea zilei ale congresului.

poporului.

cari le au

sentimentele pe d. lonescu-Lungu, care pentru Bisericii.

dezbaterile congresului care are loe manejul reg. 8 artilerie. lau parte la - congres Meissecretar general, inspeetorii Praja, Basarabescu, Dumitrescu-Bumbetti, etc. D. lonescu-Lungu congresul deschis regred-lui ministru Anion, numele congred. Meissner, demnul colaborator al d-lui in ce corpului didactic. D-nul frumos discurs, Ionescu-Lungu, mai pe larg bungtAtirile aduse de d, ministru nevoia care sufieiente popor, de se simte de D-sa a obligativitatea primar obligarea eomunelor de a sprijini pe copiii dându-le trebuincioase. D. mai folosul pe care 1-ar admiterea parlament, demi-

siunea din catedrl. putând

astfel mai bine interesele de unire Intro D. prefectul cuvântul salutâ pe congresi0i. Vorbe0e apoi despre rolul frumos pe are dând copiilor, mai ales, o edueatiune d. Tacu, d. Meissner, secretar general al Ministerului cultelor instructiunii publice ce mulpentru primirea pentru frumoasele gulitoarele euvinte rostite preqedintele asoeiatiei, frumoasa menire a multumirea care o pentru i-a fost de putin de o

soartei

E de

corul

comuna Ceptura (pd. Prahova).

ex-

5COLARE

Reproducem de ilustrace ce

Absolventele

din

(Prahova), fotograflate In ziva de 23

au avut

din comuna Prahova la din comuna Urlati, acela judet. la

Ceptura,

acestea ne-au fost puse la dispozitie de cunoscutul apreciatul fotograf din Karmin, Curtii regale.

X.

Vederea

a

elevelor

serbarea

ajutor, md

avizez Satvarea?.. corn.

jud. Prahova.

www.digibuc.ro

Gazeta Itustrata cursul vielei noastre

gusturile culinare ale unora se ne inchipuim carnea de vac& berbec, vitel porc, tine o socoteala foarte ne va convinge

Sunteti atát de cumpätati,

meritati laude, neputând numärati printre mánaciosi. Sä facem coteala, care poate cantitatea alimentelor consumate zi zi, anumit rästimp. Intrebati-vä a ghitit un singur dealungul vietei, vä In fata liste de bucate, de care s'ar vestitul Gargantua.

Fiecare

noi

de o mie de ori mai

Adesea curiozitatea s'a la spectacolul alimentelor pe le poate la o masä. care un line la cari se dedau modernii Gargantuazi, nu sunt rare. Meritul e aceluia mult mai repede. care Ne-a fost dat la una din aceste intreceri, ce-i drept doui luptAtoril EM vorba care dintre concurenti va sau mai bine zis inghiti, o enormä, care, ar fi de un clapon fript. dorinta sunä cea a pranzului, concurentii se puserä pe lucru. in de cu cu cutitul de luptä, osul, ca o repeziciune feliile trandafirii cari dispareau unele altele ca in niste In fine se auzi o pe mar.osul a mora mesei. InvingAtorul, triumfator, cu carne o Aduceti claponul" eroul, beat de victoria pe care o dobandise biruind pe concurent. claponului a nevoit

In 14 minute dispAruse la jumAtate; ame-

se la clapon poate chiar sä crape! Concurentul nintat se lupta. InvingAtorul a fost declarat, la un nou concurs

sunt periodice - drept rege al Patrusprezece

kilograme oricui a

pentru un singur

un astfel de succes. Cu Nu este a diferitelor cineva la grämada toate astea s'a ar Numai omul alimente pe care le ajunge sä se facA din ea o statuie. Sprijinindu-ne pe tabelele Landouzy Labbé, constatAm omul cu tistice alatuite de o

la existenta sa totul, dela ureche se poate un va el singur 3 vaci de 700 kilo, 15 berbeci de 70 mai socotim kilo, färä kilo, vitei de 100 kilo, 3 porci de puii, vom cam la vre-o 4.000 kilograme de carne, rumegätoare

Patru mii de kilograme, e un vagon

de peste

la

600 grame an a consumat 200 kilograme 100 de

cum se punem

a

presu-

torul nostru trä-

de

ieste

ani; el va consumat - dacä nu i-au cam la 14.000 kilograme sau 7.000 de

cäzut

in i.

am

alta dui una le-am asezä in vitrina brutarului, rumene aceste cel putin prävälia. Patru ar trebui puiti-vä cam

metru, ar da deabia doi kilometri lungime. astfel de alta, una cel mult la Asezate prävälie ar o ar existenta unui singur trebuincioase consumate de jumätate. fortificatiile din jurul Parisului. zece persoane, ar in comparatia mai Ar franzelutele cele aceste de douä kilograme una, am cafeaua cu lapte. In existenta sa, un mici cari se servesc aceste franzede patru sute de mii nu mai vre-o treizeci de grame. Din lute, fiecare dintre ele inconaceste franzelute, puse la un metru una de alta, o de lumea cu ceiace an trebui sä ezi de de vite aceste statistice ale doctorilor Landouzy consultAm La masa de in consurnatia Labbé in ce - cu totul 180 grame pe zi. amiazi, 100 grame; 80 grame la scädem o zi pe Pentru a stabili consumatla anualä, consumatia de peste. Aceasta face inerea, in care vom 180 grame pe zi, deci carne, cu cari se 313 - pentru peste 56 kilograme pe an, 4000 kilograme o viatä de 70 ani.

o

cincizeci de grame de peste pe

de

despre cari mai iatä ce permit potrivitä. Ce e drept, nu toti s'ar sus, celor ce vor sä o peste mai ales Multi dintre noi, multumi numai cu fripturei. Deci, la mesele de dulce. Pestele se serveste cineva pe an, kilograme de peste va sau nu fiecare

ci zece sau crapi,

uneori

mai mult. Scrumbii,

o pescuire miraculoasA care o Frantä. Pe tärmurile hräneascd cu peste parte a populatiei se hräneste cu a zecea parte numai din populatie ne inchipuim colosala de 125 grame de peste zilnic, vom acesti ne mai inchipuim 500.000 kilograme de peste. ori numai de de peste, cari se la 4 milioane, vor anului, Franta va fi pe peste la masä; la ghitit 52 milioane de kilograme de peste de diferite lungime de 25 metri lenä kilograme Franta peste 300 din aceste gigantice pus la de de balenä, ci balena cetacee. Nu e etc.,

trebui

de Ogoare de carnea pestele nu sunt singurele mijloace

consumä

zilnice 500

din

or.

ocupatiune se-

la cele trei mese

o

coditele ies boturile ciocurile aurii ale ale porcilor, crestele rosii ale pui Ce de vaci, berbeci, vitei, porci, Nu oricine pentru consumatia unui mare ca Dar poate degetele dupä antricotul fraged sau pieptul alb ca dupä purpura presäratä cu släspuma al curcanului; nici zi fericitä, singur a caltabosului. va veni colosale, milioane de vite. va an seaptezeci de ani, un sfert din populatia aceasta pentru viatä, sä pentru a le ca din poveste, peste 2 milioane de vaci, 10 milioane de vitei, 2 milioane de porci. de berbeci, 3 milioane Vedenie colosalA, aceste rezerve de hranä instalatA la

de

cari alte alimente. In se hräneste omul. Mai e nevoie sä adaoge legumele, fructele, proaspete sau uscate, orezul, mii de ingrediente, untul, la cari se mai feaua, legumele verzi sunt temeiul condulciurile.

sumatiunei legumelor. Un om nu mai putin de 350 grame la hecare masä. Se poate sustine cantitate o de la la cantitatea se doi la aproape 130 kilograme de cartofi, saci jumAtate; 900 kilograme sau 175 saci de cartofi viata. se ca Este nemai auzit cartofi. Tocana nu se poate sä se arate pe Toatä lumea cartofi. Biftecul, cotleta, cu cartofi, präjiti, masä unt sunt clasice. Piureul de cartofi cu cu smäntanä, cartofi Cartofii face un pat moale sunt grozi, acasä sau la birt, zav de buni. In ale bogaale nevoiasi, tuberculul drag. Douä milioane a zilnic proviziunea de consumatori, de cartofi. Inteun an 200 la 300 de milioane kilograme, la 6 milioane de sad cartofi. Socotind 12 cartofi pe kilo4 la suma de 3 miliarde cartofi gram, cifra se aceasta numai atinge, Consumatiunea in Franta numai o cifrä mai mare de 3 25 milioane-cansumatori 3 de kilograme -3 milide kilograme. Ca oane tone de - avem nevoie de 600.000 vagoane, 5 tone Asezate unul altul, aceste 600.000 vagoane putin 6 o lungime de de metri, 6.000 kilometri, de de ori distanta dela Paris la Calais, a parte din inconjurul pämantului. Din fericire, cartofii se consumA parte in locul unde se de pe suprafata pämantului pentru consumul omului! apoi feluri de legume! Se cA are la cinA 100 grame legume alte 125 grame legume proaspete: morcovi, napi, praz, fasole, bob a. Aceste toate fac 225 grame de pe zi, 80 kilograme pe an: un vagon de legume 60 de persoane. Recolta unui hectar dintr'o care se cultivA diferite legume: fasole, cartofi, mazAre, morcovi se poate la 15.000 kilograme pe

an, ceeace ar ajunge pentru consumul unui numär de 200 persoane. Pentru nevoile Parisului, s'ar cere o grädinä de zarzavat de 15.000 hectare. Cum hectarul are 10000 de metri

www.digibuc.ro

em....

Gazeta

4

ar cuprinde o mai mare de 14 kilometri

dina verdeturilor

pentru de un socotind o de a de cinci sute de mii de butoaie de vin. din aproape Pentru nevoile acestor adulti, proviziunea trebue altul, aceste butoaie, butoale. Asezate unul de 100 de de milioane, numár de o ar mai ocolul capitolul liqeururilor. atingem Trebue bea un pahar de liqeur numai Dumineca; nu va pe an, ceeace face pentru de urmare deck de de o proviziune de mai bine de o ar in jurul ar diferite liqeururi. Ce de sticle de liqeur care bibliotecei sau a bufetului cele o e

de Lacuri de ceasca cafea, nici cafeaua Masa nu se poate Ceasca de cafea reprezinta de cafea la prAnz: 15 grame 2 kg. pentru o Aceasta 6 grame cafea 150 kg. pe tot timpul vietei) 190 gr. de cafea pe an Dimineata, laptele cere alte 30 grame 5 kg. 475 grame de pe an. Consu16 total 45 grame pe zi de de se conde locuitori Parisului cu 3 zi; pe an 50 milide 135.000 de kg. la la fiecare pe tot globul kg. S'ar lometru un kilogram de zaMr. consumat de Parisieni. alta, asezate una de lumel. neintrerupt In un de deserturi? mai zicem de ciocolata, de ceaiu de Ce se poate ca Ce de fructe, mere, pere, piersici; prune, struguril sau un sau trei nu un seaptezeci de ani. o par* 100 de mere pe an, fac 7.000 mere

Ce morman de mere pentru Paris sau pentru ce poate dupa ce am Acuma a venit poate bea, de a un orn, un oras, o

pe e

Pentru a

enorma, fiecare parte.

le-a

o

ar fi o de foi lume, Pentru Chiar a dejunului sau a plectare subtire, sorbindu-si cafeaua, o cineva n'ar pe care convolumul colosalei s'ar de subtire, are sau o viata sa. Fie o din aceste zilnic una centimetri lungime. D-v.

30 metri lungime ? fumate

bea in

- tot curnpkat

singurul bea putin vin. Doctorii Landouzy o ocupatiune sedentara.

sau are

doctorii 2.850 grame

de litru de vin pe zi,

vom kilograme, Greutatea.unui

Labbé

litru pe zi aceluia care

o

la o litri

metri

ad, de

permit mai

coloana Vendôme. Labbé, un

500 gr. in interval de 70

60 de ani, presupunand 180 litri pe an, Aceasta face 50 de 10 la copilul nu bea lac de 220 litri, fiecare un toaie de

anului o astfel de

coloana Bastiliei. concluzia ajunge

socotim un

care o de sticle de liqueur o de de va mai pe care o putem

pe existentei

In

litri de alcool ne care vroim

la

de o mie de ori ne trebue timp.

kilograme 750 grame pe an;

zilnic 12 kgr. etc., 12.000

vinul, de 72.000 kilograme. in de 72 kilograme,

formidabila

deck

Atka doar

Aviatorii a

D.

deosebila

pe

ne trimite

a

deosebila 1. Sublocolenental

Farman ca care

pe

cursa ziva de 20 Mai 1912.

de 26

zi nu a

dimineata,

a

cauza

27 Mai.

decdt pdnd ea sbor de

a (deal

la

M. S.

de

o

2. Sublocotenentul

la A doua a tot edntul ce

a

le reproducem

3. A. S. R. Principele Carol

nentilor Negrescu

sborurile sublocoteProtopopescu la Cotroceni.

Sfaturi PAstrarea La

se

Conservarea

focului nisip; dupa ce

se

se

nisipul se

se

mai

apoi un alt strat de 4-5 centimetri

Se

un nou

strat se

de

se

foarte simplä * lora putin coapte, este cea urmitoare: ap6. rece apoi se pun stemul

www.digibuc.ro

se

se

de

3-4 luni.

a ace-

borean curat de Cu

Gazeta n.ustrata

Crima unei copile

Desi unele din depozitiile martorilor

dedea de

Franta e crimelor pasionale; zilele acestea s'a Se pare crima unei tinere fete Yvonne, Berthelier, judecat a ucis pe mama ei pe amantul acesteia. acuzatá ucidá douá Cum a putut omenesti, propria ei mamA? Se vede dintre care una fatalitatea adesea, e atot biruitoare. potriva Oreia fatá, despre care vorbim, flea unei profesoare de o femee elegantá, frumoasá, romanticA visa la Dijon. ce viitor strAlucit. Dar visurile ei nu erau cine

de lux, pe o fatA o arátau pe criminalá asupra publicului. atitudinea ei a fAcut o impresie ce a mai bine felul Presedintele a Outat sA deaceea intrebárile sale erau puse adevárat la La un moment dat, el i-a

mare dragoste. mama d-tale si Langlois pe mama, zise de fAcuse presedintele, Dar pe d-ta te iau testament: ce zice testamentul favoarea d-tale. sA nu mA uite cand va rAmas bun dela mica mea Yvonne, Se pare cA

Asi,

nu o

seamá povetile mamei sale. Fie ca amintirea ispititá sA nu mea s'o fereascá de cái gre$ite. privinta aceasta. n'am ce-i De a strigat N'am ucis eu pe mama, nu, n'am ucis-o biata un glas urai pe Langlois, nu e care Dar a fost o a mai spus presedintele. sA mA dragostea lui. Da, dar Langlois mA Imbrac frumos ca sA-i plac lui". $i pentru asta din urá, ci de frice, Vai, domnule presedinte", nu fata povesteste ce s'a petrecut noaptea crimei. dintr'o datA cearta eu am spus mamei cA mine de nevastá. El m'a bátut ea ca sA mA sA el ne pe atunci eu mama ne-am pus pe mi-a zis: sArutá La urmá s'a potolit fel de fel de vorbe m'am aprosárutá pe mine". Dar pe mamA-ta vin de alb la fatA ca varul schimbat. Ne-am dus sA ne piat sA-1 sárut, sA vie seara el eram culcám. De s'a triveascA pernele. seara aceea m'am speriat de el

1. Yvonne Berthelier, pe timpul procesului. ei, Rousseau, depozitia

visuri, se un lucrätor

se pe apoi. Fugi la Paris aci, dupA

o:altá femee la drace trecurá ani, goste, pe idealul visat o viatá intreagá. Pe acesta un anume Gaston Langlois, frumos fArá nici un se Indrágosti neea. seaptesprezece ani mai pe fetele ei sA-1 cheme. buneste de el dragostei nimica de pierdut, se Netrebnicul, care femeei cu aviditate cum bátranei, dar ochii ce ce mai frumoasa. se pe care o atentiunea Felul lui de a se ea pentru a o pe fetei, toate demersurile pe cari le

un revolver. Imi zise: dreaptá de patul meu. In cA o sA mamá-ti. SA a mea. Ai zi nu vrei dar mi-a fost tare te omor". Eu nu i-am ráspuns mi s'a fácut mai n'am putut sA adorm. Am auzit m'am dus sA tare fricá. Am luat atunci lampa din mi-am 'ais: mai bine sA-1 dacA doarme. Am omor eu deeM sA mA omoare el pe mine, am tras". apoi lesinatA. DupA ce o trezirá din Yvonne Berthelier, presedintele ti spuse: mama ai intrat In odae, Langlois d-tale deasemenea. Cum ti-a venit sA tragi In amandoi?".

Nu

ea, nu mi-am dat seama de nimic. Eram ucigasa cA de teamá pe care o Crima aceasta, sA cadA victima amantului mamei sale, a impresionat va adânc pe cei ce au asistat la proces. a cA juratii au gásit vina ei mai micA Se pare au achitat-o. Verdictul la prejurárilor care au emotiei, ucigasa, a fost primit aplauze de public s'a aplecat

avocatul ei

l-a sArutat.

Societatea coralá freamatur din

Liricá

Niculescu Basu Soldatul viteaz"

La teatral Nagonal din a reprezentat n opereta de 10 (der tapSoldatul Soldat), de pania (nice-

asupra dului de reprezentare

a

rolurilor. reprepe d. IViculescu-Basa lipul cdpitanului garMasacroff, una din creaale fille eminent artist. a. In ziva de 24 a dat in localul

Proverbe * La

se

la boala nevasta. moarte * nu se poate. * Mai lesne este a a la * La in mai este * Ruda banul ce ai in

vocal

din de fete din Slobozia un concert Culturale. Succesul concertului a fost mai

folosul

presus de societate,

din 35

avocafi, profesori,

15 Aprilie 1912, in care pe ziva etc., s'a la gimnaziul din D-lui C. Alba, profesor de 3 concerte, in clirijor al corului, a isbutit

limp, localitate Ostrov

www.digibuc.ro

Societatea

Slobozia.

Gazeta nustrata

6

Intrevederea dela Baltisisi-Port Intrevederea celor doi monarehi, Tarul Rusiei pare, o mare apele Finlandei, a avut, pe tiski-Port, aerul un schimb de

avut de

simple vizite de curtoasie, dar realita'e ea a asupra tuturor chestiunilor politice la ordipe marele duce

sine pe

Tarul ale sale.

Germaniei la pentru

pe cele patru

Adalbert, de din Germaniei de cancelarul imperiului, d. de Bethmann Hollweg. ministrill afacerHor Sasonow, primul-ministru Kokowzew reprezentat de Guvernul rusese ministrul de externe.

pe Yachtul Hohenzollern", Impâratul Wilhelm a se Molke", din ajun de imperial Standart",

pe de

rusetti. salvele

man, a trecut

tarul, In

de trei bastimente

de amiral ger-

pe hordul lui Ho-

Wilhelm, amiral rus. Dejunul a fost luat de amândoi suveranii, pe bordul Standart". suitele a durat intrevederea, convorbirile In zile când pe al lui s'au urmat când pe bordul lui uncle

Standart".

Wilhelm, de tar, s'a in pe uscat a trecut reg, 85 ziva de 22 infanterie din Wyborg, al clrui colonel onorific e Regimentul a fost adus anume pentru aceasta din Tsarskoie-Selo. Kaiserul, uniforma regimentului2, a prima a invitat apoi ofiteri ia dejunul pe zollern.

A doua zi, bastimentele germane au luat drumul spre

Swinemünde, apele

familia

urmat eseursiunea

cum am spus, intrevederea a doi narchi e o mare asupra doi Prezentarea tuatiuni politice internationale. deti nu s'au nici la prânzul de pe Hohenzollern, nici la de ratul Wilhelm, treand pe bordul Yach- pe Standart", tot* a transpirat Wilhelm tului imperial rusesc Slandart". au atins, de chestinnea reinoirii concomerciale Germania Rusia, aceea a .

rhshoiului italo-turc,

chestiunea Triplei

(Anglia-Franta-Rusia).

In ce privette a svonul Wilhelm consimtit, Rusia, chiar prin amenintarea demonstratiuni navale la Constantinopol, exercite o presiune asupra Sublimei Porti, spre a o accepte mediatiunea Puterilor. Intruat e aceasa versiune, se va viitor apropiat. S'a mai In intrevederei dela Haltiski-Port, s'ar fi pus la cale mai mari a marea Olga, al treilea a Wilhelm, Printul Adalbert de Prusia. de streinâ, inclusiv cea cea n'a fost nu pare acum un atare ar fi existat, nu ocazie mai de acum trei pentru realizarea lui. Marea Olga

n'are deck 17 ani precum a observat un ziar rusesc,

nu e

grâbit s'o mârite. Nu In se

vedere imprele

-sia

Paris de dintre doi

narahi. Franta, ca Rusiei, care pune multesperante pentru scopu-

rilesale

4. Impäratul Wilhelm primind defilarea reg Wilhelm primind pe Colonel onorific

rus

al

II pe bordul

pas fâcut o apropiere mai vadâ cu ochi buni un a Gerde ingrijorare a fost provocat de code imperiul tarilor. Sentimentul mai putin mentariile mai mult totdeauna .Nowoje Wremja, jornal considerat ca dela ministerul de externe din Petersburg, a publieat un articol al d-lui Mentchikow, un publicist o Intelegere intre Rusia Germania. Dacl forde mare care ale Triplei-Intelegeri el actuale ale Triplei-Aliante prin stabilirea unei prietenii ruso-germane, apoi nu la situatia nu se pot ci formulele de cari vorbim ar trebul modificate". bazele acestei amenintarea nici mai mult nici mai putin, o denuntare a aliantei franco-ruse. mai cordialá la o dach Franta gnvernele din s'ar tea.

-

Berlin.

www.digibuc.ro

Gazeta

Câpitanul. rus Kostewitch telegramä laconicá trimisá de guvernatorul Africei centrale franceze,expediatä inceputul acestei anuntA:moartea aviatorului Latham, accident de pe care vestea aceasta a produs-o in intreaga Frantä, a fost de nedescris. Se cá guvernul pe Latham in

Congo, ca sá studieze foloasele pe cari le-ar puteâ aduce aeroplanele serviciul armatei transportal pesoanelor. Latham, care erá pasionat vánátor, plecase acum câteva

Precum se a fAcut mare Rusia arestarea la Berlin a pitanului Kostewitch din regim. 3 al gardei imperiale, sub cuvânt

venise

capitala Germaniei ea

spioneze. Cu

cA

Wilhelm

la Baltiski-port eu Tarul autoriatile germane n'au vroit a pune libertate pe rus. Ba din contrA, zile

se

Kostewitch va

trimis la

a judecat de Curte de Casatie pentru de spionaj dauna Statului German.

Toate interventiile i s'a amenintArile presei din tersburg

Moscova, au acum infruc-

rAmas

tuoase.

E totuti

calla cele din urmA, Kostewitch

beneficieze de o de

neurmArire,

instruetia la Berlin de Gross, delegat anume In acest de Curtea Su-

din Lipsea, nu probe sufici-

va

ente de vinovAtia prevenitului.

Se apitanul Kostewitch ambasada din Berlin au sustinut stAruiesc dintii a venit la Berl in In misiune de aceasta cu prealabila autorizatie a guver-

nului german. DacA,

zile la o de bivoli sälbatici. seculare din Congo, adäpostesc cirezi din acesti bivoli. Latham se depArtase de societatea care se pomeni odatá in fata unui bivol sälbatic, rosu, cari suntcei mai temuti tinuturile acelea. Latham ochi, dar gresi tinta. Animase se asupra dupä trânti la pâmânt, lovituri de picior. Moartea aceasta tragicá a cunoscutului aviator, fu comunicatá lui Latham de chiar ministrul coloniilor franceze. Familia aviatorului e foarte bogatá inruditá cu Bethmann-Hollweg. de 32 ani un versal. El sborul peste canalul Mânecei, a dar la mai putut nu in apä mile de pilot militar al Frantei 1910, Latham a fost urma servicilor aduse armatei pe timpul manevrelor, fu decobolnav de rat cu crucea Legiunei de onoare. In ultimul timp, cord, fusese nevoit sá renunte la aviatiune.

Sidi Mohamed,

explozive.

Râmâne, precum am spas,

credinta contra lui inceteze. In acest caz, el nu va mai transportat la Lipsca, va pus libertate la Berlin. a expulzat mod formal, ofiterul va invitat ca, 24 ore, teritoriul Germaniei.

Kostewitch,

,

Patronul

la Paris, unul La defilarea serbärei zilei de 14 in tribuna oficialá punctele de atractie a fost a lui Mohamed, beiul Tunisului, venit sá inapoieze presedintelui vizita pe care acesta i-a fácut-o anul Sidi Mohamed,

palatul tunisului, s'a Marsa, resedinta de vará a beilor din Tunis, anul 1855, turist, Marsa se aflá la portile capitalei aceastá localitate, care a Tunis, a putut de unde márginitä in lungul drumului de vile se zäreste scânteind aproape dela o margine la cealaltá, marea limpede mätäsoasä.1 al 1906, ca Sidi Mohamed s'a suit pe tron Värului Sidi Mohamed El El e dotat o inteligentä solidá, cult bun cunos-

al literaturii franceze. Are multi copii pe cari

dragostea

-

sale, tarul, al timp sá vegheze asupra alcátuitá dinteo sumá de printi, trebuind situatiei materiale. de o religiositate superstitioasä, e totusi a Beiul Sidi Mohamed, sfmtenie perceptele ei. El e un drept credincios al religiei sale, incredintat cá pe datA ce Arabii ar nesocoti perceptele legei, cari opresc al mai nelmpAcat turile, alcoolul ar de aceia e foarte iubit de popor. cei bun El e

Arabii considerA ca bun orator, elegantä frantuzeascA. cea usurintA

se

functionar).

pot repro$

un singur cusur, mereu o parte. : Finkelstein, de 28 de de sunt d-ta, e sin ce am putut la o parte!

Tunisului

creste foarte patriarcal, viata simplá. moral, ca El e

urmA, marele stat major al armatei germane a

intervenit pentru retragerea acestei autorizatiuni, guvernul rus nici Kostewitch, care direct vizat, ambasada Rusiei n'au fost avizati de revocarea mentionatei autorizatiuni. Aceasta ar de ce azi arestat, a la Berlin, investigatiuni personale, capete informatiunile de care ncvoie. Or, adaug guvernul din Petersburg, aceste informatiuni nu n'aveau vre-un caracter secret, dar mAcar unul erau explicatiuni pe cari strAin pute le le cear fabricile de

sA se poatä

www.digibuc.ro

Gazeta

8

DESCHIDEREA STAGIUNEI DIN CONSTANTA La Julie s'a sezonul din Constanta prin deschiderea casinoului comunal. aceastä ocaziune a asistat fohrte lume din Bucuresti. introdus la caAnul acesta sinoul comunal

are o dictiune parisianA D-ra Valsy, o impresionantA. D-ra Sarrow, cu trupa ei de pantominA foarte draD-ra

Jehan, care zice romanta francezA- cu o duiosie nespusA.

Se reprezintA

tiri, cari au fost unanim aprobate. Cea mai insemnatä a fost

D-nu Manolescu cat

suprimarea restaurantului din

Ce

jean.

casinoului.

Publicul a astfel de mirosul

piese D-na Vasiliu au piesa satul de D-nu

de

bucate ce dom-

cul dela

vecinic, anul trecut, toate acestui ficiu. de restau-

in ce

mai cu

dat, pentru deschide-

rea Casinoului, de Directia acestui stabiliment, a asistat foarte multA lume, din Constanta cAt din Bucuresti. S'a servit torul menu:

Vederea

caz de ploaie. mare, Terasa de sus, din de putin a lost printr'o cu ferestre mari luminoase, spre mare. Sala aceasta a devenit sala jocului de baccara. Astfel, acest joc are localul sAu propriu, parte a casinoului, de calea public. Restaurantul se azi inteo asezatA in fata casinoului, ea pot peste 400 de persoane. Acolo s'a dat marele banchet oferit de antreprenorii casinoului invitatilor din din principalele Constanta ale Teatrul un program foarte bogat foarte bun de mere de varietAti, artisti printre cei mai buni din lume. Les Menestrels parisiens, admirabili populari; D-ra o splendidA dansatoare musicalA, care interpreteazA cu ei toate sentimentele exprimate de

Vederea generala

Printre persoanele de am remarcat pe D-1 primar Titus colonelul Bassarabescu, consilierii comunali, N. Filitti, principele Grigore G.

Viata d n Consdin ce

tanta va

La banchetul ce s'a

rant au fost inlocuite printr'o de lecturA, a nevoie a fost viu anul trecut, printr'o altA salA mare,. unde vizitatorii, un copiii, pot

o orchesde D-nul GeorgeDinicu ziva

In trA

tacuzino, Petre Rosetti-Balanescu, administratorii SocietAtei, Catargi, Agentiei prefeatul C. Pariano, colonel GAiseanu, Manissalian, Ivan de_Marçay cu d-na, Pruncu, Edgard Edmond de Marçay,

E Zagouski

la Sévigné Sterlet du Volga la Moscovite

Médaillon de Filet de Boeuf la Moelle Pommes Suprôme de Volaille Marie-Louise

Sorbet au Porto doré Caneton Montmorency Salade Danicheff Courgettes la Grecque Biscuit Tortoni

U Mignardises

au Parmesan Fruits Dessert 1900

Sauternes 1899 Clos Vougeot 1889 Ch. Ileidsiek, Mumm Frappés Pommery Pommery Drapeau

de

Poenaru, Charles Cornea, Dimitrie Strat, Dr. Pilescu, Al. Panaitescu, etc., etc. Printre vizitatorii Constantei am recunoscut pe D-na George Diamandi cu familia, Ciocardia, C. Lambrino, C. Diamantescu,. C. Alexandrescu cu d-na, General d-na, etc.,

www.digibuc.ro

INAUGURAREA CASINOULUI DIN Inaugurarea Casinoului din Sinaia un eveniment semnat, o lume imensä a asiste la aceastä serbare. fericitá a ca timpul, de capritios calitâtile de toase, sá data aceasta

trá. Zärim pe

NAIA

comandanti Alex. Negri, George Manu

Costescu:

Dintre persoanele prezente

pe:

d-na Titu Maiorescu, D-na Caterina Cantacuzino, d-1 d-na D. Nenitescu, Lahovari,

"atargi, d-na Maria Blaremberg, dloara Olga

duitor.

tul

d-na C. Dissescu, d-na Elena C.

printesa C. Brancovanu, d-1

targi, d-1 d-na Carol Rosetti,

C.

L.

d-na

d-na H. Ca-

d-na Ana Odobescu, Alex. Zlinescu, d-na Lascar d-na Alex. G. Florescu, d-na D. Florescu, d-1

Alexe Catargi, d-na I. Filitti, d-na Alexan-

d-na d-na Leonte, d-1 dr. d-I d-na N. d-na Gr. d-na d-na FHip Lahovari, Hiotu, d-1 d-na DouglasGr. na CostanCápitiineanu, d-1 comandant d-na P. d-na Hagiopol, d-1 dake, d-1

drina d-na M.

d-na loan Chrissoveloni, Juvara, d-soara d-na Rosnovanu, d-1 d-na C. Davila, d-ra G. Blicoianu, d-soarele Rosetti, d-1 d-na Bagdat, d-1 dloarele Bengescu, d-1 d-1

d-na

d-na

d-na

d-na D. Bldulescu, d-1

d-na d. d-na Achile B. Mis ir, d. d-na C. Vasilescu, d. d-na N. Trasnea, d. d-na Rottenberg, d. d-na d-na G. d. d. dr. d-na Tosi d-na Gr. i d-na Alex. Hagi-Panteli, d. d-na Cocorescu, d. si d-ra Christodulo, d. d-na Krainik, d. qi d-na d-na Goldschmidt, d. d-na Stambulescu, d. d-1

Mendl, d.

ploaie care a cä-

Al. Matro,

zut pe la amiazi, a un incident

Mtate, care nu a intru veselia buna dispozitie a publiculuilvenit sä asiste la

mai mare Vremea frumoasá aceasta Mtate. Cadrul splendid, ca o minune din povesti, care imprejmuie mai strMucitoare in splendoare cresal plantelor, urma ploaei. copacilor un cu tele muntilor scoborând farmec nespus intregului peisaj. PicAturile de ploaie, ca niste lacurcubeu pe firele de de roua, sclipeau in vii räsfrângeau umbra Brazii, cu in mesteacânii usoarä zarea strMucitoare, fagii CaraiOmul Mtaia soarel de zarea Colo, senin al cerului. in intindeau piscurile Frumos impresionati de poezia naturei care-i cari au a in jurul noilor toatá dupä de scurt. Casinoul e räsärit par'cä timp gata usile nu s'au desohis publicului peste zi, erá pentru pe cari surprizele cá sá-i rezerve pentru el le inchideau. priveste hotelul Palace-Hôtel, pe zile, mobilarea sa va pe nu e terminat. Peste complectatá. de mâncare de lume Hotelul Caraiman e

cu un prolog in versuri gen Spectacolul a special scris de Cincinat Pavelescu R. Cosmin regale, laude aduse o inchinare sescu). Prologul Regelui, o frumoasä evocare a geniului Carmen Sylvei. Apoi, d-na Fotino au jucat cu Niculescu-Buzäu, Mircea Pella multá vervä un act de d-1 Victor Eftimiu, o fabulä moderná intitulatä Sobolul. D-soara Pieroni, primadona operei italiene. care

cursul

verei in Bucuresti. a aria cea mare din Traviata Fiori tenorul operei, a cântat di Primavera de Strauss. D-1 cu multä aldurä Lucciano din Tosca, la un românesc care a fost mult aplaudat. Au avut deasemenea un mare succes cantäretii parizient Everhart et comp. cari au executat figuri cu cercuri. Pe timpul anteactelor un bufet ales a fost oferit spectatorilor in sala de bal, unde s'a dansat reprezentatie.

In sala restaurantului s'au servit supeuri cu cele mai deli-

cioase mâncâri cele alese. Inaugurarea Casinoului s'a fäcut cu multä strälucire nu cape o indoialä cá distractiile variate diferitele atractiuni

anuntate de administratie, vor atrage un numeros public pe

pot cuprinde multimea care vine sá mânânce. Vila al lumei elegante. e locul de prosperitate totul ne credem viitoare. pentru ora fusese Inaugurarea de aceastä orä, multimea 9 seara; dar cu invitatilor se ingrämädise in sala de spectacol, printr'o reprezentatiune. serbarea trebuiâ sá curând sala e pliná de lume ; cu greu mai pot ultimii sositi. La ora 9 precis, Majestätile Lor Regele imnului regal, fac intrarea

Matac, d-na Teodorescu, d-na Ghergheli, d-na d-na C. Panaitescu, etc., etc.

d. sd-na Gealep, d.

Regina

de AA. LL. RR. Printul Ferdinand, Printesa Maria,

Printesa Elisabeta. e intAmplinatä de comitetul Marilor Stabilimente din,Sinaia Constanta, de C. Dissescu, printul G. Cantacuzino, d-1 Printesa Grigore Cantacuzino oferá MajestMei Sale Reginei A. S. R. Printesei Maria superbe jerbe de fata lojei Loja regalá se aflá Curtei in care iau d-nele Zoe Bengescu, doamna de onoare a S. Reginei, Hél4ne Mavrodi, doamná Printul Carol

de onoare a A S. R. Printesei Maria, d-soara de

dr. Mamulea Buntzen, d-soara Mavrodi, miss Milne, Antoni. Aghiotantii regali iau in fotolii deLorches-

www.digibuc.ro

sezonului.

zeta

10

Congresul In ziva de 28

de desemn

Congresistii se duc in corpore la seminarul Veniamin Costaehe,

caligrafie

s'a

la Iasi congresul maestrilor de tar . Congresistii au fost la Liceul Internat la Norma lä, unde au fost condusi de colegii ieseni. Desbaterile congresului au fost deschise printr'o de d. profesor I3altazar, care salutá pe congresisti. D. Niculescu pentru primirea fcuta propune ca presedinte al congresului pe d. Baltazarsa cel mai in dintre cei adunati congres. D. Baltazar e ales presedinte al congresului, Bäncescu lad Sofronie Constantinescu din sesunt desen

din

unde se face deschiderca expozitiei de desen. Aci, dupä ce s'a vizitat expozitia, d. profesor Atanasiu a tinut o conferintä. amiaz, s'a discutat asupra In desbaterile cari au urmat S'a vizitat apoi desemnului necesitAtii Mitropolia, Biserica

National, ete.

cu elevii de D. Pangrati, venit in escursie la aratA arhitecturä, iagparte la congres tumirea pe care o simte pentru modul cum maestrii de desen

Se trimit tele-

grame M. S. Regelui,

ministri Pangrati, d-nibor Saba fánescu Virgil

Anion

Anion.

de desen din secretarul Asociatiei a activitätii asociatiei. face o dare de delegat al D. Pompei, inspector general al Vineri, nisterului, telegrafiaza cá nu poate veni desbaterile fará d-sa. se D.

D. profesor Bäläcescu vorbeste in numele d-lui ministru Anion, succes congresului.

monumentului din

soldafilor din

jud.

fiind de prezenta din plasa C. Iorgulescu, prefeetul general de corp I. lcer, colonelul Paul Alexandrescu, reg. R-Sgrat, precum alte din s'a inaugurat un frumos monument In memoria soldatilor din acea cgzuti la 77-78. Monumentul a fost fgcut din initiativa administratorului de prin cotizatiunea binevoitoare a proprietarilor, arendasilor din acea La inaugurare a mai luat parte: o companie de infanterie eu vetedrapelul, o baterie de artilerie, o companie de ranii din plasa drapelul societiltei veteranilor din R.-Sgrat, diferite societlti, etc. La 17

slujba rligioas

ceput seria diseursurilor,

desvelirea monumentului, a taal preotului din

terminându-se eu caldele patrioticele discursuri ale d-lor ce Iorgulescu, prefectul judetului, care,

general Culcer

d. ministru indeplinesc menirea. La zilei a treia, pe Pangrati, ia parte d. Meissner, secretar general la Culte d-1 Pompei, inspector general al mai vorbit in interes profesional printre altii, Nedelcu d. profesor Atanasiu, d. Dumitrescu (Bucuresti), d. Niculescu sustie interesele la d. Pompei, de descmn caligrafie.

multumelte d-lui general tanta acestui monument

aruia i se datoreste

pentru prezenta sa, face ea impormai mare, administratorului de importanta monumente;

rugând cerul dea M. S. Regelui, egruia i se datoreste curajul armatei române In campania 1877-78 vitejia tara de azi; preeum M. S. Regina, mama rgnitilor din acel rgzboi. terminarea discursurilor, secretarii comunelor din au o circumstantei; poezii au jucat fete, aujucat alte piese, au a gustare In saloanele eu o unde s'au tinut toasturi sitnátatea d-lui general Culcer, etc. In cânta la timp, muziea regimentului 9 sute de fete tot eu ocazia cari se adunase acestei

www.digibuc.ro

viata a -luat initiativa unei active propagande la sate, spre a la viata politicA. d. Alexandru RadoInceputul vici, fost vice-presedinte al Camerei deputain comunele din tilor, prin Prahova. Pilda, care va generalizat5, a fost de d-nu a baru, din asemenea club politic, la Bog-

repre-

Ilustratia

momentul localului clubului Valea Oituzului" prin sfe$tania

de preotul satului. La dreapta preotului se d. Radu Porumbaru.-

populard sub acelasi Asociatia construiascd exploateze o fabried de mobile orasul

Comitetul

care se

Una"dintre ce!e mai frumoase

timp nele din

societatea societate de binefacere.

e intefesul pe care culturale la noi

a

de

Una dintre doamnele cari iau o parte foarte

Maria Cantacuzino-Pa$canu, Arghiropol, descendenta unei vechi familii boeresti din Moldova d-lui Cantacuzino-Pascanu, fost presedinte al Camerei actualmente $eful conservatorilor-democrati din Roman. Femee superioarA din toate punctele de rniscare, e

'din Sub d-lui mitrie Brudea, asociatia

0

Leul" din Iasi, conduce

d-na Cantacuzino-Pasca-

nu ia de

ani parte la mersul vietei a judetului Roman, sprimiscare culjinind sau lup-

In

telor politice, d-sa a luat

o vie parte,

o

miratoare entuziastA a

partidului conser-

vator-democrat, d-1 Take lonescu.

D-na Maria Canta-

cuzino-Pa$canu e de onoare a de binefacere ritatea" la 1905 prin

D-na Maria C. Cantacuzino-Palcanu

pentru Romasocietate a devenit o adeváratA nului. conducerei d-sale active pricepute, societatea sute de membri cari contribuesc la fondul peste vedere cele reallzate de societate, ea fost AvAndu-se recunoscutA prin lege ca i Intrcaga societate a Romanului recunoaste aduce ori-ce merite ale d-nei Cantacuzino-Pascanu prinosul ei de admiratie caldä simpatie. depue mare Dorim din ca toate doamnele din aceia$i activitate dragoste pentru cei umili pot, greul vietei. pre (Rezolvarea 1. Care e deosebirea 2. Care este 3.

5 lei?

diferenta

un fotoliu intro un o

de

evâzátor turd de B.: De ce nu?

nu ragineased!

Sd mai lindat tot

n'a

un

mai

de

fac

e

ile

numere

Cugetâri - Gloria

ear de 20 lei

meu nu mai

are o

i-a

A.: De

care s'a servit ca

o

mea,cd

A.:

-E mai usor

-Nu www.digibuc.ro

de

trebue totdeauna o capete.

pari a

pe care

de obicei

exerciteii.

pentru a

de

pe

le

Gazeta austrata

12

fotog celoidine mate. -

Tratamentul

van

celoidine

pe

Platon. etc.)

Gevaert,

pot da

seurt in 3-4 ape

se

se introdue

ce ultima urmgtoarea baie de aur:

apoi

de intrebuintare). in baia sunt brun-violetg, o

10

bine

1000

e)

se

des schimbatg. Fotografiile hârtie de filtru se pot umede pe cartoane.

La

In baia de sare mai sus.

Se

la

baia de aur. hârtiilor celoidine mate trebue

se introduc apoi In

200

nuante

albe-gMbui.

trebue

Petele galbene se pot foot deajuns de bine spglate baia de de fixagiu, ceeace la conservarea fotografiilor.

baie: grame;

cantitatea de

albastre, pe când o nuante mai ropate. mare de acid

obtinem mai

s'a obtinut

pentru a evith alterarea

albe

spre brun trebue observat doritg. ohtine

sau eu

a)

mai multe cari

mai

Developator combinat cu iconogen, metoi acid pirogalic. 800 A:

se

de

nuante negre cari spre albastru; vira

la

eeloidine

se

de efectul

anhydru 70 grame; 35 grame. 200 B:

care se

stiele mai' des-

120

solutiunea B

charbon". Se

de

grame; /conogen 11 grame,

Se

bine

alta. bine

a se developare apoi un a se negativele mai sus Formula

eu 3 este copiate

acid. -

de potasiu, solutie 10 pentru developarea dispozitivelor eu negru.

ferroferro-

de 3 ori

eopiile

o virare mai se pot

X18 una

5

Aceste formule surit foarte recomandabile din i ce briliantei

Fotografii transparente pe

10 grame.

Când se

se developa

violet-roe. Se

Acid clorhidric de

de virare spglare prea obtinerea de nuante negre. .copiile

imediat, pentru a eviti formarea de

se

se

urmgtoarele:

de

A B 125 cm3; Acid pirogalic 0,80 gram; So35 C. 5 cm'. preeedente sunt deajuns a

la obtinerea

care se

nevoie

a

Pentru peed:

o

se inchis ea pentru culoarea baia de sere se 3 ape mai sus; se apoi In baia de

de obicei. violet-albastru d)

baia de plating,

de a

mai sus. Când

intrerupem irnediat se

nuantei dorite

mate dau nuante negre

o sin-

e se se vireazg

se

50 grame. In

de

125

A

Acid pyrogalic 0,80 gram; 30 C. 10 cm'.

(1 lin-

de

baia de borax nnanta am virarea

vre-o 6 ape

10 minute In baia

se

rapide se

Pentru instantanee obienuite:

de 3 ori, apoi

eu

in o solutie de litru de la

devine

(greut. spec. 1.120)

aceasta se

dorim, este nuanta nu o baie

trebue pentru

un litru.

B 125 Amestecul solutiunilor A Acid pyrogalic 0,80 gram; 20 C 20

Se

mai

de

gram;

virgm

cristalizat

Carbonat de

Amestecul

negru

1000

pentru culoare

b)

care se

baie de

se

mai ape), qi se

Pentra ca

se

se introdue

schimbatg de 5-6 ori se

bine ea

800 cm8; Borax 8 grame; de cur 15 cm°, de baie se

Pentru

o euloare

baie de

baia do

la litru de

aceasta se

ea In

modul urmgtor: mult mai

eu

Fotograftile se trebue

se

pe

de

Solufiunea 480 grame;

de 3 ori) la care s'a

5 grame de

adgugat

mai se

se

chis ea de patru ori

de un A.

125 grame, se

se

www.digibuc.ro

bine

se

solutiunea:

pentru 15 minute

10 grame;

Bichromat de

trebue Se Când

cm'.

apoi de mai multe ori

se

fata

bine uscate, se

un geam

dosul hârtiei parafing, vine transparentg, intre fotografii geamuri, de un efect foarte frumos. aceasta se pot Fotografiile obtinute pe fata direct un

transparent oarecare sau amestecul :

uric 70 30 tic (in larmis) 4 grame; Sandarac 4 Ether

Deasemenea ne putem sau de serobealg nu

de

Mas-

de ou bine

Geamurile ferestrelor decorate aceste fode efeet foarte artistic. Rbg.

Jo! 5 tocrat, burghez qi a câteva laude

o

- Sunt departe de

un

curtezan al tronului. Nu Nu la aceea a meritului, a

sunt la

meu

voiu

Printului Carol. A un examen de bacalaureat - real modern - perfectiune. Examenul a fost foarte serios, chespuse erau serioase miez, a rgspuns maturitate talent la toate obiectele la care a fost interogat. nu credeti promenajat fesorii ceremonia a avut la palat pentru public. Am de credeti. Printul a avut privina, note caracteristice acest examen. In micul ce a pentru a multumi pe profesorii sli, eu

am

duiosie

emotiune

profesor despre defunctul deci eel - cum printului

a zis

-

inimoase

a fost

profesor al iu-

- care

beasa tara Româneasa limbei noastre. A doua caracterisprintre 20 .chestiuni ce i s'au dat ca a fost aleag din literaa ales cea despre Caragiale, acordând astfel un tura princiar pe dramaturg. Au fost dar

la mortei marelui notele excelente ce s'au dat Printului profesurii la materie. Am fac o observatiune. Mi se pare la limba literatura nu s'a dat nota 10. Asta ar un semn bun Bun se dovenu cunoaste limba germang mai bine deste cea româneasa se va Kaiserul: un Hohenzolern 10 la limba germana! Printule, Româneasa te foarte

serios. Te rog

Vineri 6

crezi.

- Toaa Italia a fost

zilele trecute a fuga marelui compozitor Maseagni. Autorul Cavaleriei Rusticane a

fugit la Paris ca un june berbant de 20 ani,

de

din Roma, eu numele Nanucia. serios ca Mascagni

Nanucia a din fire pe un fugg dela domiciliul conjugal, el, un de mai bine de 50 de ani, copii lui tuatie In patria sa In Se vede de nu prea amarg.

de viata lui

D-na Xantippe

Xantippa.

o

aunt

lumea asta! De

noaptea târziu d-na Mascagni confurie impotriva sotului ei. Acesta nu spue o vorbg. scandal. Nu tacut se ferel de putin nevasta sa relansà. vedeti eupe plansele operei de armonioase, riositatea contradictorie. Un autor Mascagni armonie casa lui proprie. Cum dracul preludiu al compui frumoase, mir. lacruri timp nevasta ta sparge farfuriile sau operei eavaleria admiratie pentru marele o cu In cap! Nu poti talent al compozitorului! la Roma scamps 7 Julie. - Mascagni Din fuga lui la Paris se nu se sa Nanucia la aflarea inspirá Xantippa Se vedeste teroare duc la Paris textual: Am tristei d-na a fereasa urechile de urechi acasg". Compozitorul a mari insistente din partea stea la Roma. Numai

ani

lovit soarta lui, se de daune ministerului de interne. Magistratii

proms dreptate d-lui Staicovici despägubiri pentru tot

40.000 lei din drept. Ministerul de interne va bun 40.000 lei nici serviciile Ceeace a d-1 Starcovici, de ai un drept nu trebue e nit ministrul Ceeace e va daunele. Tot Statul. Tot noi toti. - Se inaugureazg casinul Sinaia. Ziarele liberale Ti- La tan" dela Dudesti a fost o explozie care a ucis doi a patru. pe Regele va la Sinaia Printul Enrie al Prusiei, fratele Impgratului Germaniei. la va Impgratul. Intr'o zi de ce Kaiserul nu a voiu vroit ne viziteze, fost Grecia, In Italia, Turcia.

timpul trebul

fusese

Luni 9 luHe. - Din nou cerul orientului e intunecat. Mai multe

telegrame

bombardarea Dardanelelor de 8 torpiloare italiene. forturile DardaOpt torpiloare imediat o puternicg urmeze? Este peste Ar o nebunie nici un rezultat pe care sigurantä italienii . teau s'o comitä. mea este atacul torpiloarelor este o inventiune, fel de bluff Junilor Turci, cari urmäresc opiniunea greuatile interne poate ca printre trupele revoltate contra guvernulai partidulai Marts lulie Julie. trebue tuatia din Turcia este Albania este Intregul Yemen, Arabia, deasernenea. Trupele din Macedonia, Smirna Adrianopol sunt In mare fierbere. de Macedonia albanezii. Regimente vor vie la Constantinopol. flotei Dardanelelor revola plus ostilitatea tuturor impotriva nouei de mare catastrofl o pe Turcia, ei interioarg nu s'ar arnein sä pericol, Turci mud ministerul de asboiu. general singurul de guverngmânt din tot partidul guvernamental actual. ar fi greseli, dar tusi el energie, De

Nu cred un

altfel a dovedit din

nu

la prima revolutie, De aceea, repet

aerate

In seriozitatea atacului torpiloarelor,

iminenta inchidere a Dardanelelor. A mers doua

Turcia

va

läsaa. Nu are

nu

nici in

ca Inchiderea bor. A dreptul

ruineze statele

de libera trecere a strâmtoarelor, neutre cari au absolua Bulgaria. - lntrevederea noi, Rusia Germaniei Rusiei la Baltic-port trebue sä fi transat chestie fi decis modul de constrângere al guvernului din Constantinopol In cazul ar aceastä

In viltor

nobila sotie a lui Mascagni a renuntat de a mai merge la Paris ca convinge sarcina de pue amenintarea in

se Inapoieze la domiciliul conjugal. Masla Dar de ce a fugit se

abandoneze Nanucia cagni refuzi categoric

Paris? Sfltuitorul se refugieze

Gabriele d'Anunzio - un alt Frantei sub

-

scandalul va

mai redus.

e foarte naiv. Se Star2ovici, fost inspector veterinar 8 de ea lui, la functionar foarte eapabil, e conservator ministrul atre ,ministru oarecare. Mi-e indiferent mai Functionarul superior astfel tratat, La Paris scandalul redus!! Literatul se vede

de metal, platä, pentru

NOUA CAMERA

la

prevazutâ

DUBLUANASTIGMAT VOIGTLÄNDER 1:6,8

150.-

CATALOGUL ILUSTRAT No. 87 GRATIS

Sohn A. www.digibuc.ro

FRANCO

BRAUNSCHWEIG (Germania)

este

cel

i cel microbli din aer fumul de

Miroase pläcut Impedicá

=

M. S. REGELUI

Fabrication

de boll

10

VIENA

In arma cererei Dr. D. aparatele ce Regale sant ce efectele Perolinet foarte apreclate.

certifk

De vanzare la toate Farmaciile, Droguerii, Parfumerii

THE PEROLIN FABRICATION P. BRICK,

Magasine

galanterie Hauptraus

a Palatulul Regal

A

In genere

se asaneazá brevetat KNAPEN" BUCURESTI -

E PLACI

PARIS www.digibuc.ro

str.Teilor.

29 CONSTANTA

SOCIETATE

ON :: MPORT EXPORT LOCOMOBILE

:: CRAIOVA :: Str. 2

STR. CAROL, 215

TREERATOARE NICHOLSON"

PENTRU ORICE PRODUSE

MARFURI

:

MORI

LINGURITE

SIMPLE

MOTOARE GERMANE HILLE" : Gaz de

LEUTOARE MILWAUKEE

Diesel (orlzontale) PLUGURI UNIVERSALE CATALOGUL OFERTELE SE TRIMIT LA CERERE

RICHTER

11111111 IIIIII1115111111 .:

-

A Tn

11

genere -

se asaneazá prin brevetat KNAPEN"

Buie'.

- BUCURE9TI - colt

Tenor

Obiectiwele

montate cu

ARAT Camere practice de mânuit, foarte solid minutios lucrate

Dublu-Anastigmate: Celor sau

S..

BERLIN-FRIEDENAU 99

NEW-YORK

PARIS

gil

OSTY N LA 3

INTRE

EFICACE CELE MAI TARI BAI TERMALE DE * ** * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

NOIIOL

HOTEL-SNNFITORIU

TEMPERATURA NATURALA 300 camere, 400 cabine, cu

Export

apá de pucloasä pentru

modern

LA.

PROSPECT=

Nut, a se adresa la D-nul Em. D.

www.digibuc.ro

Str.

39

Co., Bucuresti

Reproducerea

www.digibuc.ro

este