Author : Spanu Dumitru Viorel Bucharest , Romania Motto : You must be the change you want to see in the world. ( Gandhi )
Camera Intr-un colt , pe un scaun , cu spatele lipit de perete , privesc spre veioza veche . Razele de lumina inca isi mai fac loc printre gunoaiele care s-au adunat . Miasmele lor sfredelesc fiecare por al peretilor . Este doar o singura camera , cu o usa ce da in strada . Din cind in cind pe strada trec oameni , siluete stinghere in toamna aurie . Rar , cite unul duce o sacosa plina cu resturi menajere si alte gunoaie . Aceasta camera este singura cladire de pe o buna portiune a strazii . Cei care trec cu gunoaiele in pungi , se opresc , scot o hirtiuta , citesc si apoi se uita la numarul cladirii . Cind se lamuresc asupra adresei , se indreapta spre camera , ii deschid usa si varsa gunoiul din sarsana peste gramezile deja strinse . Mormanele aproape ca ajung pina la tavan … Prin geamul intredeschis , un firicel de aer curat , proaspat , se furiseaza inauntru . Respir cu nesat ! Zaresc afara doua rindunele care zvicnesc ca sagetile spre vazduhul plumburiu . Pe stilpul de pe straduta , se leagana in bataia brizei o tablita : “ Aleea Rozelor “ … Intr-o lada de fier cu pereti scorojiti , adunasem sute de fascicule ale aceleiasi carti . De fiecare data , cei care aduceau gunoiul in pungi , aruncau si un fascicul de roman , intotdeauna aceleasi citeva zeci de file ingalbenite . Pe prima pagina a crimpeiul de carte , puteai citi : “ Nu gasisem adevarul ; nici macar nu-l cautasem . Nu aveam nevoie de el . “ …