Bunicul

Bunicul de Barbu Stefa(nescu Delavrancea

Se scutura( din salc�mi o ploaie de miresme. Bunicul sta( pe prispa(. Se g�ndes,te. La ce se g�ndes,te? La nimic. �nnuma(ra( florile care cad. Se uita(-n fundul gra(dinii. Se scarpina(-n cap. Iar �nnuma(ra( florile scuturate de adiere. Pletele lui albe s,i cret,e parca( sunt nis,te ciorchini de flori albe; spr�ncenele, musta(t,ile, barba... peste toate au nins anii mult,i s,i grei. Numai ochii bunicului au ra(mas ca odinioara(: bl�nzi s,i m�ng�ietori. Cine tr�nti poarta? - Credeam ca( s-a umflat v�ntul... o, bata(-va( norocul, cocos,eii mos,ului! Un ba(ietan s,-o fetit,a(, ros,ii s,i buca(lai, sa(rutara( m�nele lui "tatamos,u". - Tata(-mos,ule, zise fetit,a, de ce zboara( pa(sa(rile? - Finca( au aripi, ra(spunse ba(tr�nul sorbind-o din ochi. - Poi, rat,ele n-au aripi? de ce nu zboara(? - Zboara(, zise ba(iatul, dar pe jos. Ba(tr�nul coprinse �ntr-o m�na( pe fata( s,i �n cealalta( pe ba(iat. - O, voinicii mos,ului!... S,i z�mbi pe sub musta(t,i, s,i-i privi cu at�ta dragoste, ca( ochii lui erau numai lumina( s,i binecuv�ntare. - Tata(-mos,ule, da' cocorii un' se duc c�nd se duc? - �n t,ara cocorilor. - �n t,ara cocorilor? - Da. - Dar r�ndunelile un'se duc c�nd se duc? - �n t,ara r�ndunelilor. - �n t,ara r�ndunelilor? - Da. - Tata(-mos,ule, as, vrea sa(-mi creasca( s,i mie aripi s,i sa( zbor sus de tot, p�na( �n slava cerului, zise ba(iatul netezindu-i barba. - Daca( t,i-o cres,te t,ie aripi, zise fata, mie sa(-mi prinzi o presura( s,i un sticlete. - Da... h�... h�... poi ce fel... s,i mie? Fata se �ntrista(. Ba(tr�nul o m�ng�ie s,i zise ba(iatului: - Bine, sa( prinzi s,i pentru tine, sa( prinzi s,i pentru ea. - T,ie doua( s,i mie doua(... nu e-as,a, tata(-mos,ule? - Fires,te, t,ie doua(, lui doua( s,i mie una. - Vrei s,i tu, tata(-mos,ule? �ntreba( ba(iatul cu m�ndrie. - Cum de nu?! Mie un scatiu. Ce fericit,i sunt! Ba(iatul �nca(leca( pe un genuchi s,i fata pe altul. Bunicul �i joaca(. Copiii bat �n palme. Bunicul le c�nta( "Ma(i cazace, ca(za(cele, ce cat,i noaptea prin argele"... O femeie usca(t,iva( intra( pe poarta( cu doua( donit,i de apa(. Copii ta(cura( din r�s s,i bunicul din c�ntec. E muma lor s,i fata lui. Cum �l va(zu, �ncepu: - I... tata(, s,i d-ta... iar �i ra(zg�i... o sa( t,i sa( suie �n cap... Bunicul ridica( m�na �n sus, aduc�nd des,tele ca un preot care binecuvinteaza(, s,i zise prelung: - La(sat,i pe copii sa( vie la mine! - Biiine, tata(, biiine... dar s,tii... o, bata(-i focul de copii!...

Femeia intra( �n casa(. - Sa(-i bata( norocul s,i sa(na(tatea, s,opti mos,ul ca s,i cum ar fi mustrat pe cineva, s,i sa(ruta( �n cres,tetul capului s,i pe unul, s,i pe altul. S,i iar �ncepu r�sul, s,i jocul, s,i c�ntecul. Se osteni bunicul. Sta(tu din joc. Copiii �ncepura( sa(-l m�ng�ie. Din vorba( �n vorba(, copiii se fa(cura( sta(p�ni pe obrajii bunicului. - Partea asta este a mea. - S,i partea asta, a mea! - Mustat,a asta este a mea. - S,i asta, a mea! La barba( se-ncurcara(. Bunicul �i �mpa(ca(, zic�ndu-le: - Pe din doua(. S,i copii o s,i da(spicara(, cam repede, ca( ba(tr�nul str�nse din ochi. - Juma(tate mie. - S,i juma(tate mie. S,i dupa( ce o �mpa(rt,ira( fra(t,es,te, �ncepu lauda. Ba(iatul: - Mustat,a mea e mai lunga(. Fata: - Ba a mea e mai lunga(! S,i ba(iatul �ntinse d-o mustat,a( s,i fata de alta, ba a lui, ba a ei sa( fie mai lunga(. Pe bunic �l trecura( lacr�mile, dar ta(cu s,i-i �mpa(ca( zic�ndu-le: - Am�ndoua( sunt deopotriva(. - S,-a mea, s,-a ei! - S,-a mea, s,-a lui! La obraji cearta se aprinse mai tare. - Partea mea e mai frumoasa(. - Ba a mea, ca( e mai alba(! Bunicul z�mbi. - Ba a mea, ca( e mai calda(! - Ba a mea, ca( e mai dulce! - Ba a mea, ca( nu e ca a ta! - Ba a mea, ca( are un ochi mai verde! - Ba a mea, ca( are un ochi s,i mai verde! Bunicul abia se t,inea de r�s. - Ba a mea! - Ba a mea! S,i ba(iatul, �nfuriindu-se, trase o palma( �n partea fetei. Fata t,ipa(, sa(ri de pe genuchiul ba(tr�nului, se repezi s,i trase o palma( �n partea ba(iatului. Ba(iatul, cu lacr�mile �n ochi, sa(ruta( partea lui, s,i fata, suspin�nd pe a ei. Mama lor ies,i pe us,e s,i �ntreba( rastit: - Ce e asta, vermi neadormit,i! Obrajii bunicului erau ros,ii s,i calzi. S,i sur�z�nd fericit, ra(spunse fie-sei: - La(sat,i pe copii sa( vie la mine!