Buget Proiect.docx

ANALIZA BUGETULUI MINISTERULUI SANATATII (2014-2018)

COMAN ANCA - MIHAELA GRUPA: 1525, SERIA: A

1

CUPRINS 1. INTRODUCERE……………………………………………………………3 2. CONTINUT…………………………………………………………………7 3. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………13

2

ANALIZA BUGETULUI MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII I. INTRODUCERE Ministerul Sanatatii elaboreaza politici, strategii si programe de actiune in domeniul sanatatii populatiei, coordoneaza si controleaza implementarea acestora la nivel national, regional si local si raspunde de realizarea procesului de reforma in domeniul sanitar. Totodata, Ministerul Sanatatii organizeaza, coordoneaza, indruma activitatile pentru asigurarea sanatatii populatiei si actioneaza pentru prevenirea si combaterea practicilor care dauneaza sanatatii. Ministerul Sănătății este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, cu sediul în municipiul București, str. Cristian Popișteanu nr. 1-3, sectorul 1, și reprezintă autoritatea centrală în domeniul asistenței de sănătate publică. In acest sens, conform Hotararii de Guvern nr.144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, Ministerul Sanatatii indeplineste urmatoarele atributii principale: a) reglementeaza modul de organizare si functionare a sistemului de sanatate; b) evalueaza si monitorizea za starea de sanatate a populatiei, ia masuri pentru imbunatatirea acesteia si informeaza Guvernul referitor la indicatorii de sanatate, tendintele de evolutie si despre masurile necesare pentru imbunatatirea acestora; c) monitorizeaza, controleaza si evalueaza activitatea institutiilor sanitare si ia masuri pentru imbunatatirea calitatii asistentei medicale acordate populatiei; d) elaboreaza, implementeaza si coordoneaza programe nationale de sanatate, in scopul realizarii obiectivelor politicii de sanatate publica; e) asigura, in colaborare cu institutiile administratiei publice centrale si locale, resursele umane, materiale si financiare necesare functionarii institutiilor din sistemul public de sanatate; f) colaboreaza cu reprezentantii autoritatilor administratiei publice centrale si locale, cu cei ai societatii civile si cu mass-media in scopul educatiei pentru sanatate a populatiei si adoptarii unui stil de viata sanatos; g) participa la limitarea efectelor aparute in urma dezastrelor, calamitatilor si epidemiilor in domeniul sau de competenta;

3

h) reprezinta Guvernul Romaniei in relatiile cu Organizatia Mondiala a Sanatatii si cu alte organisme internationale, in domenii de interes; i) gestioneaza, prin structuri specializate, programele internationale de asistenta financiara pentru sustinerea reformei in sanatate si pentru cresterea calitatii asistentei medicale acordate populatiei. Principalele obiective ale Ministerului Sanatatii, sunt reprezentate de cresterea accesului la servicii de sanatate, precum si de asigurarea calitatii serviciilor medicale. Prin realizarea acestor obiective se urmareste imbunatatirea starii de sanatate a populatiei si cresterea calitatii vietii, prin asigurarea calitatii si sigurantei actului medical. În activitatea sa, Ministerul Sănătății urmărește îndeplinirea următoarelor obiective generale: a) realizarea unui sistem de sănătate modern și performant, adaptat nevoilor populației și compatibil cu cel din statele membre ale Uniunii Europene; b) reorganizarea sistemului de sănătate, cu descentralizare organizațională și decizională; c) îmbunătățirea permanentă a stării de sănătate a populației și accesul echitabil la servicii de sănătate pentru toate categoriile de populație, inclusiv pentru cea din mediul rural; d) dezvoltarea sistemului calității actului medical și a siguranței pacientului; e) dezvoltarea unui sistem de alocare a resurselor în sănătate bazat pe criterii de transparență, calitate și evidențe medicale; f) diversificarea și utilizarea de noi metode de finanțare a serviciilor spitalicești care să aibă ca bază performanța și calitatea serviciilor oferite pacienților; g) dezvoltarea asigurărilor private de sănătate; h) definirea unor noi reguli de compensare și de stabilire a prețului la medicamente pentru asigurarea utilizării în condiții de cost/eficiență a resurselor publice; i) dezvoltarea unor politici sectoriale coerente de formare, dezvoltare și alocare a resurselor umane în sectorul sanitar; j) dezvoltarea sistemului de sănătate publică la nivel național, regional și local în vederea eficientizării supravegherii și controlului bolilor transmisibile, netransmisibile și impactului factorilor de mediu asupra sănătății populației; k) elaborarea de strategii și participarea la educația pentru sănătate a populației în scopul adoptării unui stil de viață sănătos în vederea prevenirii îmbolnăvirilor și al îmbunătățirii indicatorilor demografici, creșterii calității vieții și reducerii nevoilor de îngrijiri medicale;-----------Litera k) a art. 3 a fost modificată de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 634 din 7 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 521 din 27 iulie 2010. l) perfecționarea managementului sistemului informatic al sistemului de sănătate. 4

România cheltuieşte mai puţin pentru sănătate comparativ cu alte ţări. Potrivit statisticilor oficiale, România cheltuieşte puţin sub 5% din PIB pentru sănătate, comparativ cu o medie europeană de 6,5% şi cu o medie de 8,7 % la nivelul ţărilor UE. O parte din această diferenţă provine din cheltuielile publice relativ scăzute ale României din sectorul sănătate. Statisticile oficiale referitoare la cheltuielile private arată faptul că numai 18% din cheltuielile pentru sănătate din România provin din sectorul privat, procent care este foarte scăzut comparativ cu Bulgaria (41%), Polonia (28%) şi alte ţări învecinate. Este posibil ca aceste cifre pentru România să subestimeze amploarea plăţilor informale, însă, chiar dacă se utilizează estimări mai mari pentru cheltuielile private, comparativ, acestea din urmă rămân relativ scăzute. Este necesară o strategie pe termen lung pentru sectorul sănătăţii; aceasta ar trebui să combine o creştere măsurată a finanţării publice destinate acestui sector cu un impuls puternic pentru creşterea finanţării private. Strategia ar trebui de asemenea să includă măsuri pentru sporirea eficienţei sectorului sănătăţii, precum şi măsuri compensatorii pentru populaţia săracă. Factorii de decizie se confruntă cu un obstacol care face dificilă aprobarea unei asemenea strategii pe termen lung. O parte din problemă rezidă în existenţa percepţiilor foarte diferite cu privire la sursa problemelor, iar cealaltă parte în punctele slabe ale instituţiilor şi capacităţile care ar fi necesare pentru implementarea acestei strategii. În rândul factorilor de decizie din România coexistă două viziuni diferite legate de problemele de finanţare din sectorul sănătăţii. Cele două viziuni derivă din diagnosticul diferit cu privire la evoluţia finanţării în sănătate din ultimii ani şi au dus la o lipsă de încredere şi de dialog între cele două grupuri. Primul punct de vedere – susţinut de autorităţile de finanţare—este acela că sectorul sănătăţii nu deţine controlul asupra propriilor cheltuieli. Cheltuielile publice au crescut semnificativ în anii din urmă. Cu toate acestea, în momentul în care criza financiară a lovit România, a fost foarte dificil să se reducă cheltuielile din sectorul sănătăţii, deoarece acesta suporta cheltuieli ascunse semnificative care s-au transformat în arierate şi care trebuiau acoperite de către Ministerul de Finanţe. Potrivit acestei perspective, sectorul sănătăţii refuză să recunoască limitele de finanţare impuse de resursele financiare limitate ale guvernului Cel de al doilea punct de vedere – susţinut de oficialităţile din sectorul sănătăţii – este acela potrivit căruia sectorul a avut de suferit de pe urma schimbării arbitrare a regulilor de către autorităţile financiare. Susţinătorii acestui punct de vedere afirmă că reformarea postcomunistă a sectorului sănătăţii a creat un sistem de asigurări sociale de sănătate finanţat prin impozitul pe salarii grevat, aprobat de parlament în mod independent faţă de restul bugetului public, destinat să fie o sursă de venit permanentă pentru sector. Cu toate acestea, procentajul din impozitul pe salarii alocat sectorului sănătăţii a fost redus semnificativ pe parcursul anilor de creştere economică şi nu a fost readus la nivelul precedent pe parcursul încetinirii creşterii economice, ducând la o reducere abruptă a procentului din cheltuielile guvernamentale totale alocat sectorului sănătăţii. Datorită acestor puncte de vedere divergente cu privire la sursa problemei, s-au înregistrat progrese nesemnificative în ceea ce priveşte elaborarea unei strategii pe termen lung pentru sector. Oficialităţile din sectorul sănătate speră în permanenţă că ―anul viitor‖ vor primi o creştere bugetară substanţială şi refuză să se concentreze asupra elaborării strategiei pentru sporirea implicării sectorului privat în sănătate. În acest timp, autorităţile financiare nu sunt dispuse să aibă

5

în vedere creşterea bugetului pentru sectorul public până în momentul în care mecanismele de control nu sunt consolidate şi nu sunt reduse ineficienţele. Serviciile de asistenţă medicală primară continuă să fie slabe şi subfinanţate; capacitate prea mare a spitalelor rămasă din zilele când costurile de intrare erau foarte scăzute; şi abundă suprapunerea serviciilor. Toate acestea au repercusiuni asupra sustenabilităţii financiare care, la rândul său, poate duce la situaţia în care salariile sunt reduse şi nu sunt asigurate stimulente financiare suficiente pentru a reţine personalul, precum şi la alte probleme cronice. România şi-a stabilit două obiective fundamentale în eforturile sale de a avansa reforma producţiei sale de servicii de sănătate: (i) în primul rând, modernizarea unităţilor în ceea ce priveşte numărul şi varietăţilor acestora, şi o mai bună aliniere a acestora la nevoile de sănătate ale populaţiei şi înlocuirea structurii segmentate moştenită din perioada comunistă, cu servicii de sănătate echitabile, accesibile, de bună calitate, constituite în reţele eficiente, viabile şi bazate pe dovezi; şi (ii) în al doilea rând, îmbunătăţirea modului în care sunt organizate şi administrate instituţiile, introducerea procesului decizional profesional, în vederea înlocuirii oricăror motivaţii politice la utilizarea resurselor, promovarea eficienţei, deservirea clienţilor şi maximizarea productivităţii şi a impactului. România se bazează pe un sistem de asigurări de sănătate pentru a finanţa cea mai mare parte a serviciilor sale de îngrijiri de sănătate . Acest sistem, implementat în 1998, a fost benefic deoarece a crescut suma cheltuielilor publice disponibilă pentru acest sector. Aproximativ 78 de procente din totalul cheltuielilor publice pentru sănătate sunt asigurate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în timp ce doar 22 de procente din totalul cheltuielilor provin din alte surse. Aproape o jumătate din cheltuielile CNAS au fost alocate asistenţei medicale din spitale, pentru medicamente şi consumabile medicale ce au reprezentat cea de-a doua mare cheltuială (aproximativ o treime din total şi care se află în creştere), în timp ce serviciile de asistenţă medicală primară au atins numai 6,9 procente din cheltuielile CNAS. În timp ce aproximativ întreaga populaţie ce numără 21,5 milioane de persoane are dreptul la beneficii, până în 2010 numai un sfert a plătit contribuţii directe. Acest lucru va creşte cu aproximativ 3,5 milioane odată cu implementarea iminentă a noii legi privind coplăţile, care va lărgi sectorul contribuabililor prin includerea tuturor pensionarilor cu venituri de peste 700 Ron pe lună. Cota globală a contribuţiei la asigurări, luând în calcul atât angajatorii, cât şi angajaţii, este în prezent de 10,7 procente din salariul unui contribuabil. Ministerul Sănătăţii finanțează, iar în unele cazuri co-finanțează împreună cu CNAS, un număr de programe naţionale. Acestea sunt plătite direct de la bugetul de stat prin intermediul CNAS. Acesta finanţează în mod direct echipamente medicale, medici rezidenţi şi toate costurile necesare întreţinerii unui număr de unităţi de urgenţă.

6

CONȚINUT

II.

Sursele de finantare sunt structurate astfel: -

Buget de stat, Fonduri externe nerambursabile, Venituri proprii .

1. An bugetar 2014: 

Fonduri alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli: TOTAL GENERAL - 7.957.858 lei SANATATE - 4.067.745 lei



Sumele alocate din bugetul de stat: CHELTUIELI - BUGET DE STAT - 6.738.466 lei CHELTUIELI CURENTE - 6.738.466 lei TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL- 731.440 lei TITLUL II BUNURI SI SERVICII - 1.220.296 lei TITLUL VI TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE - 4.693.190 lei TITLUL VII ALTE TRANSFERURI – 4.000 lei TITLUL VIII PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE - 21.400 lei TITLUL XI CHELTUIELI AFERENTE PROGRAMELOR CU FINANTARE RAMBURSABILA - 48.140 lei CHELTUIELI DE CAPITAL - 20.000 lei TITLUL XII ACTIVE NEFINANCIARE - 20.000 lei CHELTUIELI CURENTE - 3.088.062 lei SANATATE - 2.850.404 lei



Sumele alocate din fonduri externe nerambursabile: FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE - 5.809 lei



Sumele alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii: VENITURI PROPRII - TOTAL VENITURI - 1.213.583 lei VENITURI PROPRII - TOTAL CHELTUIELI - 1.213.583 lei SANATATE - 1.211.532 lei

7



Sumele alocate pentru activitati finantate partial din venituri proprii: VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI - 133.089 lei VENITURI PROPRII - TOTAL CHELTUIELI - 133.089 lei SANATATE- 133.089 lei

2. An bugetar 2015: 

Fonduri alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli:



TOTAL GENERAL - 6.800.576 lei SANATATE - 4.736.555 lei Sumele alocate din bugetul de stat: CHELTUIELI - BUGET DE STAT - 5.536.112 lei



CHELTUIELI CURENTE - 5.495.552 lei TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL- 740.200 lei TITLUL II BUNURI SI SERVICII - 1.448.605 lei TITLUL VI TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE - 3.110.757 lei TITLUL VII ALTE TRANSFERURI – 48.600 lei TITLUL VIII PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE - 22.000 lei TITLUL XI CHELTUIELI AFERENTE PROGRAMELOR CU FINANTARE RAMBURSABILA - 124.790 lei CHELTUIELI DE CAPITAL - 40.560 lei TITLUL XII ACTIVE NEFINANCIARE - 40.560 lei CHELTUIELI CURENTE - 1.335.965 lei SANATATE - 3.474.147 lei Sumele alocate din fonduri externe nerambursabile: FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE - 6.016 lei



Sumele alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii: VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI - 1.256.448 lei VENITURI PROPRII - TOTAL CHELTUIELI - 1.258.448 lei SANATATE - 1.256.392 lei



Sumele alocate pentru activitati finantate partial din venituri propria: VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI - 155.871 lei VENITURI PROPRII - TOTAL CHELTUIELI - 155.871 lei SANATATE – 155.871 lei 8

3. An bugetar 2016: 

Fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli: TOTAL GENERAL - 7.778.463 lei SANATATE - 6.002.465 lei



Sumele alocate din bugetul de stat: CHELTUIELI - BUGET DE STAT - 6.391.282 lei CHELTUIELI CURENTE - 6.350.722 lei TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL- 1.042.138 lei TITLUL II BUNURI SI SERVICII - 1.805.012 lei TITLUL VI TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE - 3.288.298 lei TITLUL VII ALTE TRANSFERURI – 17.400 lei TITLUL VIII PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE - 152.374 lei TITLUL XI CHELTUIELI AFERENTE PROGRAMELOR CU FINANTARE RAMBURSABILA - 44.800 lei CHELTUIELI DE CAPITAL - 40.560 lei TITLUL XII ACTIVE NEFINANCIARE - 40.560 lei CHELTUIELI CURENTE - 1.067.948 lei SANATATE - 4.617.334 lei



Sumele alocate din fonduri externe nerambursabile: FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE - 6.218 lei



Sumele alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii: VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI - 1.380.963 lei VENITURI PROPRII - TOTAL CHELTUIELI - 1.380.963 lei SANATATE - 1.378.913 lei



Sumele alocate pentru activitati partial integral din venituri proprii: VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI - 165.740 lei VENITURI PROPRII - TOTAL CHELTUIELI – 165.740 lei SANATATE - 165.740 lei

4. An bugetar 2017: 9





Fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli: TOTAL GENERAL - 7.871.466 lei SANATATE - 5.474.611 lei Sume alocate din bugetul de stat: CHELTUIELI - BUGET DE STAT - 6.360.237 lei CHELTUIELI CURENTE - 6.356.318 lei TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL- 1.183.200 lei TITLUL II BUNURI SI SERVICII - 1.573.399 lei TITLUL VI TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE - 3.500.349 lei TITLUL VII ALTE TRANSFERURI – 10.000 lei TITLUL VIII PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE - 12.395 lei TITLUL XI CHELTUIELI AFERENTE PROGRAMELOR CU FINANTARE RAMBURSABILA - 76.000 lei CHELTUIELI DE CAPITAL - 3.919 lei TITLUL XII ACTIVE NEFINANCIARE - 3.919 lei CHELTUIELI CURENTE - 5.738.792 lei SANATATE - 3.965.482 lei



Sume alocate din fonduri externe nerambursabile: FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE - 5.809 lei



Sume alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii: VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI - 1.505.420 lei VENITURI PROPRII - TOTAL CHELTUIELI - 1.505.420 lei SANATATE - 1.503.320 lei



Sume alocate pentru activitati finantate partial din venituri proprii: VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI - 320.581 lei VENITURI PROPRII - TOTAL CHELTUIELI - 320.581 lei SANATATE - 320.581 lei

5. An bugetar 2018: 

Fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli: TOTAL GENERAL - 8.719.607 lei SANATATE - 6.762.555 lei 10



Sume alocate din bugetul de stat: CHELTUIELI - BUGET DE STAT - 7.116.027 lei CHELTUIELI CURENTE - 7.094.527 lei TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL- 1.685.988 lei TITLUL II BUNURI SI SERVICII - 1.910.141 lei TITLUL VI TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE - 3.500.349 lei TITLUL VII ALTE TRANSFERURI – 10.000 lei TITLUL VIII PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE - 12.395 lei TITLUL XI CHELTUIELI AFERENTE PROGRAMELOR CU FINANTARE RAMBURSABILA - 76.000 lei CHELTUIELI DE CAPITAL - 3.919 lei TITLUL XII ACTIVE NEFINANCIARE - 3.919 lei CHELTUIELI CURENTE - 3.961.563 lei SANATATE - 3.965.482 lei



Sume alocate din fonduri externe nerambursabile: FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE –



Sume alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii: VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI – 1.603.580lei VENITURI PROPRII - TOTAL CHELTUIELI - 1.603.580 lei SANATATE - 1.601.480 lei



Sume alocate pentru activitati finantate partial din venituri proprii: VENITURI PROPRII TOTAL VENITURI - 281.539 lei VENITURI PROPRII - TOTAL CHELTUIELI - 281.539 lei SANATATE - 281.539 lei SITUATIA PLATILOR EFECTUATE IN DATA DE 20.12.2018

Denumire indicator Total Cheltuieli de personal Cheltuieli de personal Cheltuieli de personal Total Bunuri si servicii Bunuri si servicii

Suma platita

Beneficiarul

Explicatii

0,00

10.315.019,10 10.127.844,00 187.175,10

11

PFIZER ROMANIA VITRO BOI CHEM

doze vaccin teste hiv/sida

Total Transferuri intre unitati ale administratiei

404.659.000,00 1.641.000,00 26.000,00 61.000,00 852.000,00 4.231.000,00 397.548.000,00 300.000,00

UNIT SANITARE UNIT SANITARE UNIT SANITARE UNIT SANITARE UNIT SANITARE UNIT SANITARE UNIT SANITARE UNIT SANITARE

repartiz credit bug dec 2018 VP repartiz credit bug dec 2018 VP repartiz credit bug dec 2018 VP repartiz credit bug dec 2018 VP finantare dec 2018 BS finantare dec 2018 BS finantare dec 2018 BS

Cheltuieli de capital

TOTAL GENERAL

414.974.019,10

CONCLUZII: In anul 2014, s-a alocat un total general de 7.957.858 lei pe surse si pe titluri de cheltuieli scazand pana in anul 2017 la 7.871.466, avand loc mai apoi o crestere in anul 2018 cu suma in valoare de 8.719.607 lei. Cheltuielile bugetului de stat in 2014 au fost de 6.738.466 lei scazand pana in anul 2017 ajungand la 6.360.237 lei. Suma cea mai mare alocata din bugetul de stat pentru sanatate a fost in anul 2016 cu suma de 4.617.334 lei. In anul 2014 si 2016 s-a alocat aceeasi suma in valoare de 5.809 lei din fondurile externe nerambursabile. In 2015 s-a inregistrat suma cea mai mare de 6.016 lei. Sumele alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii au crescut considerabil in cei 4 ani, de la 1.213.583 lei din 2014 pana la 1.603.580 lei in 2018 neavand loc micsorari. Sumele alocate pentru activitati finantate partial din venituri proprii au crescut considerbil din 2014 cu suma in valoare de 133.089 lei ajungand la 320.581 lei in anul 2017. In anul 2018 a avut loc o scadere pana la valoarea de 281.539 lei. Modalitatea de finanţare aleasă, combinată cu tipul de organizare a sistemului sanitar, determină cine are acces la îngrijirile de sănătate, costul acestor îngrijiri, eficienţa productivă şi nu în ultimul rând calitatea serviciilor oferite. Toate aceste rezultate intermediare, la rândul lor, determină rezultatele finale ale oricărui sistem de sănătate: starea de sănătate a populaţiei, protecţia financiară contra riscurilor şi nu în ultimul rând gradul de satisfacţie a consumatorilor de servicii. Puţine ţări folosesc o singură metodă de finanţare, în cele mai multe cazuri există mai multe surse de finanţare a cheltuielilor pentru sănătate.

12

BIBLIOGRAFIE 1. http://www.ms.ro/buget/, 2. Site Ministerul Finantelor privind Anexa 3 – Bugetele ordonatorilor principali de credite (http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html?categoriebunuri=proiectbuget,buget,rectificari-bugetare&pagina=domenii&menu=Buget&tab=2), 3. Hotararii de Guvern nr.144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, Ministerul Sanatatii, 4. http://www.cdep.ro/proiecte/2014/500/70/2/326.pdf.

13