Bucegi.docx

Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Ştiinţe Economice

http://www.altrix.ro/documente/Parte% 20scrisa%20-%20Studiu%20turistic.pdf

Posibilităţi de dezvoltare a ecoturimului în zona Bucegi

Sibiu 2014

CUPRINS INTRODUCERE ........................................................................................................................ 3 1. Situaţia actuala din punct de vedere al dezvoltării ecoturismului în zona ţintă.................. 4 1.1. Infrastructura ................................................................................................................ 4 1.2. Serviciile de cazare si alimentaţie publică ................................................................... 5 1.3. Capitalul natural al zonei și capitalul cultural .............................................................. 6 1.4. Programele existente în zona de turism in natura și ecoturism .................................... 9 1.5. Promovarea turistică existentă ................................................................................. 100 2. Propuneri privind activitatea eco-turistică viitoare în zona ţintă ...................................... 11 CONCLUZII ............................................................................................................................ 15 WEBOGRAFIE ........................................................................................................................ 16

2

INTRODUCERE Parcul Natural Bucegi este unitate cu personalitate juridică a Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva şi este una dintre cele 27 de arii protejate din Romania. Zona munților Bucegi, despre care exista referiri din secolul al XV-lea, a fost propusă pentru protejare încă din anul 1936, datorită peisajelor inegalabile şi a diversității speciilor de plante şi animale specifice acestui masiv. Masivul Bucegi deține un loc de frunte în lanțul Carpaților romănești prin flora de rara bogatei și diversitate, care a atras încă de multa vreme numeroși cercetători și iubitori ai naturii din țară și de peste hotare. Parcul Natural Bucegi este situat în partea estică a Carpaților Meridionali şi cuprinde întreg Masivul Bucegi desfășurat sub forma unei potcoave cu deschidere sudică şi delimitat de abrupturi ce depășesc frecvent 1000 m. Parcul Natural Bucegi are o suprafața de 32 497 ha desfășurată pe teritoriul administrativ a 3 județe : Dâmbovița , Prahova , Braşov. Jumătate din aceasta suprafața este cuprinsa pe teritoriul județului Dâmbovița iar cealaltă jumătate este împărțita aproximativ egal între județele Prahova şi Brașov. Denumirea vine de la “Buciac” sau “Buceci” așa cum apare în denumirile medievale ale secolului al XVI – lea, acest cuvânt având semnificația de pădure de fag , această asociație vegetală acoperind o bună parte din versanții sub 1000 m altitudine ai acestei culmi montane Scopul declarat al Parcului Natural Bucegi este acela de a proteja şi conserva ansamblurile peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi culturală, deseori de o mare diversitate biologică cu menţinerea capitalui natural la un nivel optim de funcţionare, cât mai apropiat posibil de regimul iniţial de funcţionare. Limite :  La vest -V. Brateiului şi Șaua Bucșa despart Bucegii de Masivul Leaota;  Limita Nordica este cea mai impunătoare, fiind un abrupt fragmentat de văi glaciare care domina cu 1200-1400m Culoarul Râșnovului şi Clăbucetele Predealului.  La est - Culoarul Prahovei formează limita cea mai bine definită şi cel mai impresionant abrupt tectoeroziv din România - “Abruptul Prahovean” , străbătut de numeroase văi cu izvoare şi cascade.  La Sud - se întâlnesc pante mai domoale ce fac trecerea către Subcarpați. 3

1. Situaţia actuala din punct de vedere al dezvoltării ecoturismului în zona ţintă 1.1. Infrastructura

Parcul Natural Bucegi este localizat pe teritoriul administrativ a trei judeţe: Dâmboviţa, Prahova şi Braşov, fiind situat în extravilanul localităţilor: Moroeni, Sinaia, Buşteni, Râşnov, Bran, Moeciu. Prin dispunerea Masivului Bucegi aproximativ în centrul geografic al României acesta şi implicit aria naturală protejată beneficiază de prezenţa a DN 1 Bucureşti-Braşov, a DN 71 Targovişte-Sinaia, a drumurilor judeţene 713 şi 714 a drumului comunal Sinaia-Cota 1400, precum şi a căii ferate BucureştiBraşov aparţinând Magistralei 300. Puncte de acces în Parcul Natural Bucegi1: Auto: Dâmboviţa Târgovişte - Fieni – Runculeţu – Valea Raciului Târgovişte - Moroieni (Pucheni) – Valea Ialomiţei – Valea Brăteiului Târgovişte - Moroieni(Glod) – Sanatoriul Moroieni – Orzea Prahova Ploieşti – Sinaia – Valea Izvorului – Păduchiosu – Cuibu Dorului – Dichiu Ploieşti – Sinaia – Valea cu Brazi – Cota 1400 Buşteni – Cabana Gura-Diham Braşov Predeal – Pasul Râşnoava – Cabana Forban – Şaua Baiului – Poiana Izvoarelor Râşnov – La Uzina Electrică – Valea Glăjeriei Bran – Valea Poarta – Poiana Urlătoarea – Cascada Urlătoarea Bran – Valea Simonului Bran – Moeciu de Sus – Valea Grohotişului Telecabină: Sinaia - Cota 2000, Buşteni spre cabana Babele şi Hotel Peştera. Trasee turistice: plecarea se face din localităţile: Moroieni, Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal, Bran, Râşnov, Moieciu.

1

Planul de management al Parcului Natural Bucegi

4

1.2. Serviciile de cazare si alimentaţie publică

Zona munților Bucegi oferă o gamă divesificată de servicii de cazare și alimentație publică. Există multiple modalități de cazare atât în Parc cât și în imediata apropiere a acestuia, accesibile pe drumuri auto și poteci: a) hoteluri; b) cabane turistice; c) pensiuni turistice; d) refugiul turistic Saua Strunga; e) refugii Salvamont. Camparea este permisă în imediata apropiere a cabanelor turistice, numai în locurile special amenajate cu respectarea prevederilor legale în vigoare. De exemplu, în Sinaia întâlnim serviciile de cazare si alimentaţie publică în: hoteluri: -

Hotel New Montana **** Hotel International **** Hotel Smart **** Palace Hotel **** Hotel Anda **** Hotel Arca Lui Noe **** Hotel Boutique Belvedere **** Hotelul Rina Sinaia *** Hotel Stavilar *** Hotel Regal Sinaia *** Hotel Caraiman *** Hotel Bucegi *** Hotel Cota 1400 ***, etc.

pensiuni: - Pensiunea Casa Teo ***** - Pensiunea Casa Tom ***** - Pensiunea Tv Condor ***** - Pensiunea Oblique ***** - Pensiunea Casa Iris **** - Pensiunea Raluca *** - Pensiunea Master *** - Pensiunea Tui *** - Pensiunea Marina *** - Pensiunea La Cristina *** - Pensiunea Sinaia - Casa Ta **, etc. 5

De asemenea în Sinaia întâlnim vile și case: Vila Lupilor, Casa Amurg, Casa Amurg, Vila Ana-Maria, Villa Felix, Vila Eliza, Vila Lucica, Vila Retezat, Casa Claudia

1.3. Capitalul natural al zonei si capitalul cultural

1.3.1. Obiective turistice naturale2

Peştera Ialomiţei, cunoscută şi sub numele de Peştera Schitul Ialomiţei, Peştera Schitului sau Peştera Ialomicioarei se afla în Cheile Peşterii pe versantul drept al Ialomiţei la 18 m deasupra talvegului, fiind săpată în calcare jurasic superioare în culmea sud-esticî a muntelui Bătrâna la altitudinea de 1530 m. Însumeaza 840 m lungime de galerii fosile active dispuse pe două etaje. Temperatura aerului în peşteră variază între 9ᵒ și 12ᵒ C, iar umiditatea de la 85 la 100%. Adâncimea totală a porțiunii ușor accesibile este de 475 m, fundul fiind situat cu 60 m mai sus de gura peșterii. Din gura peșterii, pătrundem direct în prima sală spațioasă, numită grota `Mihnea Vodă`, în pragul căreia se află micul schit `Pestera Ialomitei`. Din fundul acestei grote, drumul continuă printr-o galerie strâmtă. Aceasta conduce într-o sală în formă de cupolă, `Bolta lui Decebal`, de unde pornesc câteva galerii laterale, care se înfundă curând. Drumul continuă în urcuș printr-o galerie la capătul căreia cursul de apa din pesteră formează o cascadă. Urcăm pe o scară și continuăm apoi printr-o nouă galerie, care conduce într-o grotă mai spațioasă, în punctul `La Răspântie`. Din acest punct, o ramificație a drumului pornește la dreapta, în coborâș printr-o galerie îngustă ieșind imediat în punctul `La Lacuri`, unde se află două ochiuri de apa adânci despărțite printr-un gang de piatră. (Lacul cel mare seacă, de obicei, în timpul verii). Revenind la `Răspântie` urcăm în continuare pe o scară de lemn, ajungând în cea mai mare încăpere a peșterii, `Grota Urșilor`. La capătul acesteia trecem un prag de piatră și coborâm într-o sală mai mică, unde întâlnim cursul de apă ce alimentează lacurile. De aici continuăm printr-un culoar îngust (`Galeria Apelor`), până în punctul `La Altar`, care reprezintă, practic, fundul peșterii. Deși aceasta se continuă, ultima ei porțiune nu este accesibilă decât numai turiștilor dotați cu echipament special. Între anii 1950-1956, cercetători ai Institutului de speologie `Emil Racovița` din Cluj, împreună cu alpiniști din asociațiile sindicale și echipele Casei Centrale a Armatei, au continuat explorarea Peșterii Ialomița, descoperind trei mari galerii dintre care două cu bogate concretiuni calcaroase. S-a putut

2

www.muntii-bucegi.ro, accesat la data de 04.04.2014

6

stabili, totodată, că aceste excavații se continuă de-a lungul unor diaclaze barate de concretiuni masive, care împiedică înaintarea.

Babele si Sfinxul reprezintă monumente ale naturii situate pe platoul Bucegilor. Despre apariția lor s-au format legende și teorii.Unii cercetători apreciază că agenți modelatori au fost apa și vântul cu sprijinul înghețului și dezghețului. Se are în vedere și alternanța rocilor, gresii și calcare de pe platou. Însă nu poate fi negată intervenția umană la finisarea formelor mai mult sau mai puțin regulate. Până acum, nici o dovadă științifică nu a putut explica pe de-a întregul acest fenomen și astfel, legendele în jurul acestor stânci se dezvoltă în continuare, unind realitatea cu supranaturalul. Babele se găsesc lăngă Cabana Babele de pe platoul Bucegi, iar Sfinxul se găsește la 10 minute distanță de cabană. Foarte putini dintre miile de turiști care urca în fiecare an pe platoul Bucegi știu, însă, ca aici exista multe alte forme și figuri asemănătoare care pot bucura ochiul și sufletul cum ar fi :Delfinul, Broasca, Gemenii, Câinele, Împăratul sau Șopârla.

Cascada Urlătoarea este un deosebit punct de atracție. Se află sub poalele Jepilor, deasupra Poienii Țapului, unde pârâul se aruncă și cade de la o înalțime de circa 15 m. În afara principalei căderi de apă mai există și altele mai mici, dar destul de spectaculoase, desfășurate pe câteva zeci de metri mai sus pe cele doua pâraie, Urlătoarea Mare și Urlătoarea Mică. Numele ei este legat nu numai de zgomotul apelor de la cascadă, ci și de vuietul apelor intermitente care pornesc năvalnice după ploile repezi. Cascada Urlătoarea se află în orasul Bușteni și se urcă din spate de la telecabina Bușteni, timp de 30 min. 1.3.2. Obiective turistice culturale3

Castelul Peleș (Sinaia) - a fost construit între anii 1875-1883 fiind folosit de regele Carol I ca reședintă de vară; după moartea acestuia (1914) devine muzeu. Construcție monumentală, în exterior, castelul este realizat în stilul Renașterii germane; în interior cele circa 160 de încăperi au stiluri variate (Renaștere germană, italiană, engleză, baroc german, rococo francez, hispanomaur). Cele mai importante săli de vizitat sunt: Holul de Onoare este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri și statuiete. Plafonul mobil din sticlă, acționat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem manual, era un element de surpriză pentru vizitatorii regelui, care puteau să admire seninul cerului în nopțile de vară. A fost finalizat complet abia în 1911, sub îndrumarea lui Karel Liman. 3

www.muntii-bucegi.ro, accesat la data de 04.04.2014

7

Biblioteca regală îi atrage în special pe cei pasionati de cărti rare, având coperți din piele și gravate cu litere de aur. Chiar și pentru cei mai puțin familiarizați cu universul cărților, există un punct de atracție: ușa secretă, o cale de acces în spatele unui raft cu cărți, prin care regele se putea refugia în diverse încăperi ale Castelului. Sălile de arme, amenajate în perioada anilor 1903 - 1906, adăpostesc peste 4000 de piese europene și orientale din secolele XIV - XVII. Cele mai prețioase sunt considerate armurile germane din secolele XVI - XVII si o armură completă pentru cal și cavaler, unica în România. Sala de muzică a devenit salon de serate muzicale la dorința reginei Elisabeta. Mobilierul de aici a fost primit în dar de la maharajahul de Kapurtala. Sala Florentina, denumită și Marele Salon, impresionează prin plafonul sculptat în lemn de tei, aurit, cele două mari candelabre, și decorațiunile în stilul neorenașterii italiene. Sala Maura este opera arhitectului Charles Lecompte du Nouy, având elemente hispano-maure, cu o fântană din marmură de Carrara, copie după o piesă din Cairo. Sala de teatru are 60 de locuri și loja regală, fiind decorate în stilul Ludovic al XIV-lea. La etajul I se află Sala de Concerte, amenajată în 1906,în care se găsesc un clavecin executat la Anvers în 1621, un pian cu coada verticala Bluthner și o orgă Rieger cu două claviaturi. Apartamentul Imperial a fost amenajat tot în 1906 cu ocazia vizitei împaratului Austro-Ungariei, Franz Josef I, invitat la jubileul de 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Alte săli sunt Sala de Consilii, care seamănă cu una dintre sălile Primăriei din Lucerna, Elvetia; Cabinetul de lucru unde se află un birou impunător și un pupitru pentru audiențe; Sufrageria, unde sunt expuse piese de argint de o mare valoare, este situată la etajul 1 și are un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea; Salonul Turcesc care adăpostește o colecție de vase și Dormitorul regal care este luminat de un candelabru din cristal de Boemia.

Crucea Eroilor Neamului este situată în şaua masivului Caraiman, chiar pe marginea abruptului către Valea Seacă, la altitudinea de 2291 m, fiind unică în Europa atât prin altitudinea amplasării, cât şi prin dimensiuni: crucea propriu-zisa are o înalţime de 28 m şi două braţe de câte 7 m fiecare. Monumentul era cea mai înaltă construcţie din lume la vremea respectiva, de acest fel, situată la o astfel de altitudine. Lăţimea stâlpului vertical este de 2 m, lungimea braţelor orizontale pâna în axul stâlpului fiind de 7 m şi latura unui ochi pătrat de zabrea este de 2 m. Crucea este executată din profile de oţel, fiind montată pe un soclu din beton armat placat cu piatră, înalt de 7,5 m, iar în interiorul acestuia se află o încăpere care a adăpostit iniţial generatorul de energie electrică ce alimenta cele 120 de becuri de 500 W de pe conturul Crucii. În anul 1939, Crucea a fost racordată la sistemul energetic naţional. S-a renunţat astfel la generator ca sursă 8

de iluminare şi s-a apelat la sursa cu care era dotată staţia complexă de la Costila (2487 m), legătura facându-se printr-un cablu subteran. Crucea Eroilor Neamului a fost construită între anii 1926-1928, pentru a cinsti memoria eroilor ceferişti căzuţi la datorie în Primul Război Mondial, în luptele împotriva armatelor Puterilor Centrale. Crucea a fost înălţată la iniţiativa Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand I al României, cu scopul de a fi văzută de la o distanţă cât mai mare. De asemenea se mai pot vizita și Casa memorială George Enescu (Sinaia), Muzeul memorial „Cezar Petrescu” din Buşteni, Castelul Cantacuzino Busteni.

1.4. Programele existente in zona de turism in natura si ecoturism

Complexitatea scopului şi a obiectivelor Asociaţiei Microregiunea Turistică „Munţii Bucegi” a determinat promovarea şi implementarea proiectului „Promovarea potenţialului turistic antropic şi natural din zona Munţilor Bucegi”4 în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013 - Axa prioritară 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”/ Domeniul major de intervenţie 5.3 „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică / Operaţiunea « Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice”. Proiectul contribuie la dezvoltarea turismului din Valea Prahovei şi Zona Râşnov-Bran asigurând creşterea atractivităţii zonei prin evidenţierea caracterului său competitiv şi a experienţelor sale în raport cu destinaţiile turistice concurente din ţară şi străinătate, dezvoltarea durabilă a tuturor formelor de turism în concordanţă cu resursele turistice existente în zonă, crearea şi dezvoltarea de produse turistice (şi experienţe) de calitate care să motiveze cererea turistică şi să întâmpine aşteptările consumatorilor, creşterea veniturilor obţinute din activitatea de turism, creşterea şi încurajarea investiţiilor în toate domeniile adiacente ale turismului, stimularea creării de locuri de muncă, creşterea calităţii vieţii, dezvoltarea infrastructurii de transport, cazare, alimentaţie, agrement, servicii pentru turişti în vederea susţinerii produsului turistic de pe Valea Prahovei şi zona Râşnov-Bran.

 Managementul speciei urs brun și diminuarea conflictelor directe “omurs” în Parcul Natural Bucegi ca zonă model și pentru alte arii 4

Hotarârea Consiliului Judeţean Prahova nr. 148 din 2011

9

protejate. Obiectivul proiectului a fost protecția specie urs și punerea în siguranță a turiștilor , precum și a comunităților locale riverane acestuia.  Proiectul „Evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor din Parcul Natural Bucegi şi conştientizarea publicului şi a factorilor de interes pentru un management protectiv al acestuia” este un proiect finanţat de prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, Axa Prioritară 4. Proiectul este implementat de Consiliul Județean Dâmbovița, în parteneriat cu Administrația Parcului Natural Bucegi. Obiectivul general al proiectului este asigurarea stării favorabile de conservare a biodiversităţii din Parcul Natural Bucegi (PNB).  Proiectul „Optimizarea managementului vizitatorilor prin completarea infrastructurii de vizitare in Parcul Natural Bucegi - sit Natura 2000" va contribui decisiv la planificarea şi dezvoltarea primelor baze ale infrastructurii de vizitare ale Parcului Natural Bucegi, în acord cu cerinţele reale rezultate din strategia de management a vizitatorilor, ca document care cristalizează şi structurează tendinţele şi nevoile vizitatorilor în ultimii ani bazate pe oferta de servicii şi atracţiile zonei, dar ţinând cont de necesităţile de protecţie şi conservare care rezultă din principalele obiective de management ale Parcului. In acest fel, se va canaliza şi controla afluxul de vizitatori în zonele şi perioadele în care impactul generat de aceştia nu va afecta negativ speciile şi habitatele din Parc, asigurând totodată un nivel de satisfacţie corespunzător aşteptărilor acestora.  Planul de dezvoltare durabilă a județului Prahova în perioada 20142020 include protecția naturii și biodiversitatea. Acest plan cuprinde ariile protejate de interes național de pe teritoriul județului Prahova.

1.5. Promovarea turistică existentă

Promovarea Parcului Natural Bucegi se realizează prin: a) organizare de concursuri; b) participare la targuri, expozitii si manifestari turistice c) elaborarea unui Ghid turistic complet al Parcului, ghid care cuprinde informaţii, imagini privitoare la acomodările locale şi alte servicii locale. d) un rol foarte important în promovarea zonei îl reprezintă centrele de vizitare şi de punctele de informare.

10

e) excursii de familiarizare pentru operatorii de tursim și pentru mass-media, cu produse locale, artizanale, susținute prin conferințe de presă, seminarii, mijloace de informare proprii, evenimente speciale.

De altfel, în Parcul Natural Bucegi întâlnim panouri informative. O altă modalitate de promovare o reprezintă pagina de internet a Parcului www.bucegipark.ro. Pagina de Internet conține informații generale și complete despre Administratia Parcului, toate însoțite de imagini sugestive din Parcului Natural Bucegi.

2. Propuneri privind activitatea eco-turistică viitoare în zona ţintă

Obiectiv 1: Reabilitarea reţelei de trasee turistice care să pună în valoare potenţialul turistic natural şi cultural cu impact negativ minim al vizitării şi să asigure siguranţa turiştilor. Activităţi: * monitorizarea fluxului vizitatorilor şi cuantificarea impactelor de mediu ale fenomenului de vizitare, clasificarea şi organizarea reţelei de trasee turistice prin: - marcarea sau refacerea marcajelor, amenajarea unor facilităţi pe trasee; - realizarea de sondaje calitative şi calitative în rândul vizitatorilor; * identificarea traseelor turistice pe care se generează impact negativ asupra biodiversităţii; * închiderea unor trasee dificile cu pericol de accidente; * devierea sau închiderea unor trasee unde a fost identificat impact negativ major asupra biodiversităţii sau promovarea negativă a acestora; * delimitarea în sectoarele de protecţie specială a Peşterii Rătei a unui traseu unic, marcat prin banda reflectorizantă; * identificarea şi supravegherea locurilor de camping suprasolicitate, analiza impactului asupra habitatelor, stabilirea toleranţei ecologice a perimetrului, dimensionarea şi semnalizarea corespunzatoare a acestora; * amenajarea unui loc de campare în apropierea Peşterii Ialomiţei, delimitarea,amenajarea şi întreţinerea locului de tabără speologică lângă Peştera Rătei; Obiectiv 2: Evaluarea şi limitarea accesului cu mijloace de transport motorizate, modernizarea şi ecologizarea traseului drumurilor şi spaţiilor de parcare/campare,siguranţa turiştilor. 11

Activităţi: * inventarierea, clasificarea, monitorizarea stării de exploatare a drumurilor auto sau altor categorii de drumuri din PNB, a parcărilor şi spaţiilor de campare limitrofe, precum şi a accesului în afara drumurilor publice; * stabilirea de noi locuri de parcare, întreţinerea zonelor limitrofe drumurilor publice din parc; * dotarea punctelor cu W.C.-uri ecologice, recipienţi pentru colectarea deşeurilor; Obiectiv 3: Diversificarea ofertei de servicii turistice. Activităţi: * promovarea şi organizarea turismului tematic si silvocinegetic, fără armă, prin stabilirea unor locuri de observaţie, fotografiere sau filmare a elementelor de floră, faună montană si monumente ale naturii. Organizarea speoturismului şi a turismului specializat in geologie, mineralogie, ecologie, kiroptere; * amenajarea si promovarea a 7 trasee tematice; * promovarea echitaţiei prin organizarea unor centre specializate în zonele cu mare aflux turistic; * identificarea, inventarierea şi promovarea de elemente de unicitate care pot constitui obiective de vizitare; Obiectiv 4: Dezvoltarea durabilă a turismului prin asigurarea şi menţinerea unor servicii de calitate Activităţi: * monitorizarea spaţiilor de cazare şi alimentaţie publică din Parc şi din zona limitrofă; * promovarea unităţilor care au o calitate ridicată a serviciilor şi respectă legislaţia de mediu si Regulamentul PNB; * sancţionarea unităţilor care nu respectă legislaţia de mediu; Obiectiv 5: Asigurarea siguranţei turiştilor în zona montană. Activităţi: * identificarea locaţiilor şi construcţia de adăposturi simple contra intemperiilor sau refugii montane pe traseele turistice; * menţinerea punctelor de permanenţă Salvamont, modernizarea infrastructurii specifice şi dotarea corespunzatoare pentru supravegherea activităţilor turistice, prevenirea accidentelor, informarea turiştilor; 12

Obiectiv 6: Conştientizare publică, complexă şi de calitate Activităţi: * realizarea unui Centru de Vizitare; * promovarea Regulamentului Parcului Natural Bucegi precum şi a regulilor specifice pentru protecţia fiecărui obiectiv turistic,monument al naturii sau zonă peisajeră deosebită, prin confecţionarea şi montarea de panouri indicatoare, afişe, pliante în/la principalele obiective turistice, căi de acces, şi puncte de informare; * şcolarizarea şi acreditarea de ghizi, inclusiv pentru complexele carstice; educaţia ecologică prin realizarea de parteneriate cu universităţi, şcoli, cluburi, asociaţii de mediu; * parteneriat strategic cu Universităţile ”Transilvania” şi „Valahia” ; elaborarea şi difuzarea de materiale informative, pliante, afişe, broşuri cu caracter educativ; * realizarea şi promovarea unui manual al Parcului, includerea acestuia în programa şcolară, difuzarea către toţi factorii interesaţi sau implicaţi şi realizarea de ore de clasă la centrele de vizitare ale Parcului; * atragerea tinerei generaţii în protecţia biodiversităţii; * elaborarea şi aplicarea unui program special de educaţie şi conştientizare în taberele şcolare organizate în Parc şi în zona limitrofă prin panouri informative, editarea de broşuri, casete video, acordarea de diplome pentru protejarea biodiversităţii şi a carstului; * implicarea ONG-urilor, a membrilor Salvamont şi a ghizilor montani în programe de educare a turiştilor; * implicarea mass-media în acţiuni de promovare a activităţilor de conservare a peisajelor, habitatelor, florei şi faunei deosebite, prin articole, interviuri, documentare, filme despre Parcul Natural Bucegi; * realizarea şi actualizarea periodică a paginii web a Parcului Natural Bucegi; * elaborarea unui capitol special referitor la carst şi speoturism; Obiectiv 7: Monitorizarea traseelor de alpinism Activitatea: Stabilirea impactului monitorizarea accesului.

asupra

habitatelor,

reglementarea

şi

Obiectiv 8: Protejarea naturii în activităţile de valorificare a potenţialului turistic, schiabil, ştiinţific şi economic al zonei, construire / reamenajare /întreţinere a facilităţilor turistice de pe suprafaţa parcului. Activitatea: monitorizarea modului de amenajare şi întreţinere a pârtiilor de schi, a modului de realizarea a construcţiilor şi a altor amenajări cu caracter turistic, respectarea legislaţiei şi a condiţiilor din avizele eliberate de Administraţia 13

Parcului-decopertări, nivelări, parapeţi de protecţie, parazăpezi, construcţii pasagere pe perioada sezonului de schi;

Obiectiv 9: Promovarea turismului durabil Activităţi: * realizarea şi publicarea de hărţi pentru traseele turistice de alpinism şi ciclism montan, cu precizarea gradelor de dificultate ale acestora, realizarea de pliante şi broşuri cu activităţile ecoturistice care se pot desfăşura în parc; * promovarea imaginii Parcului Natural Bucegi prin intermediul organizaţiilor de mediu din ţară şi străinătate; Obiectiv 10: Realizarea de venituri din activitatea de vizitare a parcului. Activităţi: * introducerea unor tarife de vizitare pentru obiective din parc; * dirijarea unei părţi din taxele de staţiune pentru activităţi de monitorizare a fluxului turistic, acţiuni de ecologizare, acţiuni de întreţinere a facilităţilor turistice; * realizarea de excursii cu ghizi specializaţi ai APNB; * promovarea pescuitului sportiv in locurile stabilite prin planurile de actiune ale Administratiei Parcului Natural Bucegi; * realizarea unui parteneriat cu Mănăstirea Peştera în ceea ce priveşte accesul şi utilităţile Peşterii Ialomiţa - energie electrică, infrastructură.

14

CONCLUZII Ca o consecință a poziției sale geografice, România este o țară cu o diversitate biologică ridicată, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât și la nivel de specii. Ecosistemele naturale și seminaturale reprezintă aproximativ 47% din suprafața țării. Includerea Parcului Natural Bucegi în categoria Parcurilor Naturale este datorată peisajului, ca rezultat al îmbinării armonioase a diversităţii geologice, geomorfologice, floristice, faunistice şi hidrologice precum şi prezenţa unui număr mare de plante şi animale endemice, rare sau periclitate şi habitate cu valoare conservativă mare. Calitatea peisajului din Masivul Bucegi constituie o componentă de bază a activităţii turistice a cărei valorificare cunoaşte o continuă evoluţie. Platoul Bucegilor şi Abruptul Prahovean constituie o zonă de turism permanent, cu solicitări maxime în sezonul de iarnă, iar Valea Ialomiţei o adevărată axa turistică a Masivului care concentrează reţeaua de şosele, de marcaje şi de cabane din această zonă.

15

WEBOGRAFIE

 www.bucegipark.ro  www.muntii-bucegi.ro  Planul de management al Parcului Natural Bucegi  www.cjph.ro

16