Biodiversityofcoastalareaofdobrogeabetweencapemidiaandcapekaliakra.pdf

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.net/publication/314082287

Biodiversity of coastal area of Dobrogea between Cape Midia and Cape Kaliakra (BIODIVERSITATEA ZONEI COSTIERE A DOBROGEI DINTRE CAPUL MIDIA SI CAPUL KALIAKRA) Book · January 2008 CITATION

READS

1

740

8 authors, including: Marius Fagaras

Marius Skolka

Universitatea Ovidius Constanţa

Universitatea Ovidius Constanţa

20 PUBLICATIONS   65 CITATIONS   

11 PUBLICATIONS   35 CITATIONS   

SEE PROFILE

SEE PROFILE

Paulina Anastasiu University of Bucharest 37 PUBLICATIONS   573 CITATIONS    SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Mapping viable populations of endangered reptile species in Romania View project Implementation of a complex GIS for Ecosystem-based Management, through integrated monitoring and assessment of the biocoenosis status and its evolution trends in a fast changing environment at the Romanian coastal zone of the Black Sea View project

All content following this page was uploaded by Marius Fagaras on 27 February 2017.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

Marius Făgăraş (coord.) Marius Skolka Gavril Negrean

Paulina Anastasiu

Gabriel Bănică

Dan Cogălniceanu

Marian Tudor

Ciprian Samoilă

_________________________________________________________________________

BIODIVERSITATEA ZONEI COSTIERE A DOBROGEI DINTRE CAPUL MIDIA ŞI CAPUL KALIAKRA

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

2

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Marius Făgăraş (coord.) Marius Skolka Gavril Negrean

Paulina Anastasiu

Gabriel Bănică

Dan Cogălniceanu

Marian Tudor

Ciprian Samoilă

BIODIVERSITATEA ZONEI COSTIERE A DOBROGEI DINTRE CAPUL MIDIA ŞI CAPUL KALIAKRA

Editura EX PONTO Constanţa, 2008

3

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Această carte a fost realizată în cadrul proiectului RO 2005/017-535.01.02.02 prin Programul Transfrontalier Phare CBC 2005 România-Bulgaria, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene Editor: Universitatea Ovidius Constanţa B-dul Mamaia, Nr. 124, 900527, Constanţa, tel./fax. +40 241 619040 e-mail: [email protected], www.univ-ovidius.ro Data publicării: noiembrie 2008

Autori: Marius Făgăraş (cap.I-IV), Marius Skolka (cap.V), Paulina Anastasiu (cap.IV), Dan Cogălniceanu (cap.VI), Gavril Negrean (cap.IV), Gabriel Bănică (cap.VII), Marian Tudor (cap.VI), Ciprian Samoilă (hărţi) Colaboratori: Marian Traian Gomoiu (habitate), Loreley Dana Jianu (arii protejate), Zheni Nanova (floră), Aleksander Doychinov (faună) Tehnoredactare şi fotografii coperţi: Marius Făgăraş Referenţi ştiinţifici: Prof. univ. dr. Marian Traian Gomoiu – membru al Academiei Române, Universitatea “Ovidius” Constanţa Cp. I dr. Dumitru Murariu – membru al Academiei Române, Muzeul de Istorie Naturală “Grigore Antipa” Bucureşti Prof. univ. dr. Ioan Cristurean – Universitatea Bucureşti

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MARIUS FĂGĂRAŞ (coord.) Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra/ Marius Făgăraş (coord.), Constanţa – Ex Ponto, 2008 ISBN 978-973-644-839-3 577.1:616

© Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate Universităţii Ovidius Constanţa. Cartea sau părţi ale acesteia pot fi reproduse numai cu acordul autorilor. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene http://consilium.europa.eu, http://ec.europa.eu/comm/world, http://www.infoeuropa.ro

4

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………….............

9

I. Caracterizarea fizico-geografică şi climatică a zonei costiere dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra.................................................................................................................

15

1.1. Consideraţii generale asupra zonei litorale dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra...

15

1.2. Caracteristici fizico-geografice şi pedologice ale zonei costiere Cap Midia - Cap Kaliakra............................................................................................................................

20

1.2.1. Nisipurile marine nesolificate...........................................................................

22

1.2.2. Psamoregosolurile (nisipurile marine solificate)...............................................

23

1.2.3. Solurile aluviale de mlaştină şi semimlaştină..................................................

24

1.2.4. Solurile halomorfe.............................................................................................

25

1.3. Caracteristicile climatice ale zonei costiere Cap Midia-Cap Kaliakra......................

26

II. Situri Natura 2000 şi tipuri de habitate de interes conservativ din zona Cap Midia – Cap Kaliakra.....................................................................................................................

29

2.1. Situri Natura 2000 din zona costieră Cap Midia-Cap Kaliakra................................

32

2.2. Tipuri de habitate costiere de interes conservativ din zona costieră Cap MidiaCap Kaliakra.....................................................................................................................

37

2.2.1. Habitate de ţărmuri marine................................................................................

40

2.2.2. Habitate de dune litorale……………………………………………………...

42

2.2.3. Mlaştini şi pajişti sărăturate din zona costieră..................................................

44

2.2.4. Habitate de faleză marină şi platouri calcaroase stepice……………………...

47

5

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

III. Arii protejate din zona costieră a Dobrogei...............................................................

53

3.1. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD)............................................................

54

3.2. Lacul Techirghiol......................................................................................................

56

3.3. Dunele marine de la Agigea......................................................................................

59

3.4. Mlaştina Hergheliei...................................................................................................

62

3.5. Complexul Natural Lacul Durankulak......................................................................

63

3.6. Complexul lacustru Shabla.......................................................................................

65

3.7. Rezervaţia naturală Yailata.......................................................................................

68

3.8. Rezervaţia Kaliakra...................................................................................................

69

IV. Flora şi vegetaţia zonei costiere Cap Midia - Capul Kaliakra…...............................

71

4.1. Conspectul florei vasculare din zona costieră Cap Midia - Cap Kaliakra ………...

71

4.1.1. Analiza taxonomică a florei vasculare……………………….………………….

206

4.1.2. Analiza formelor biologice………………………….…………………………...

208

4.1.3. Analiza elementelor fitogeografice………………………………………….......

209

4.1.4. Analiza categoriilor ecologice……………………………………..……………

211

4.2. Consideraţii asupra plantelor rare şi periclitate din zona costieră Cap Midia – Cap Kaliakra………................................................................................................................

213

4.2.1. Importanţa listelor roşii în procesul de conservare a fitodiversităţii…………......

213

4.2.2. Rarităţi floristice din zona costieră Cap Midia – Cap Kaliakra……..…………...

219

4.2.2.1. Lista roşie a plantelor vasculare din zona costieră Cap Midia – Cap Kaliakra... 222 4.2.2.2. Analiza plantelor rare şi periclitate din zona costieră Cap Midia - Cap Kaliakra…………….…………………………………………………………………...

248

4.3. Asociaţii vegetale din zona costieră Cap Midia - Cap Kaliakra……….…………..

255

4.3.1. Conspectul asociaţiilor vegetale din zona litorală Cap Midia – Cap Kaliakra....... 257 V. Nevertebrate terestre din zona costieră Cap Midia – Cap Kaliakra…….............…..

270

5.1. Fauna ţărmului maritim............................................................................................. 271 5.2. Entomofauna din zona litoralului nordic al Bulgariei...............................................

6

276

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

5.3. Grupele taxonomice de nevertebrate din zona litorală Cap Midia – Cap Kaliakra............................................................................................................................

282

5.4. Specii importante din punct de vedere conservativ................................................... 287 VI. Herpetofauna zonei costiere Cap Midia-Cap Kaliakra………….................………

323

6.1. Caracterizarea generală a herpetofaunei…………………………………………..

323

6.2. Amfibieni şi reptile din zona costieră Cap Midia – Cap Kaliakra………………...

325

6.3. Statutul de conservare al speciilor de amfibieni şi reptile din zona Cap MidiaCap Kaliakra..................................................................................................................... 328 6.4. Caracterizarea principalelor specii de amfibieni din zona Cap Midia - Cap Kaliakra............................................................................................................................

331

6.5. Caracterizarea principalelor specii de reptile din zona Cap Midia – Cap Kaliakra............................................................................................................................

341

VII. Avifauna zonei costiere dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra…........................... 371 7.1. Consideraţii generale................................................................. …………….…….

371

7.2. Migrarea şi iernarea păsărilor în zona costieră vestică a Mării Negre……..............

374

7.3. Impactul antropic asupra păsărilor din zona litorală.................................................

375

7.4. Conspectul speciilor de păsări din zona costieră Cap Midia – Cap Kaliakra……...

376

7.5. Consideraţii privind speciile rare şi periclitate ale avifaunei din zona Cap MidiaCap Kaliakra…………………………………….……………………………………...

392

VIII. Bibliografie……………………………………………………….………………. 399 IX. Anexe cu fotografii...................................................................................................

7

429

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

8

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

INTRODUCERE

Privită în ansamblul ei, zona costieră dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra se remarcă prin varietatea ecosistemelor, diversitatea habitatelor şi prin bogăţia florei şi faunei. Pe o lungime a ţărmului de aproximativ 130 de km, relieful este divers, alcătuit din faleze de loess, faleze calcaroase abrupte, plaje înguste la baza falezelor, surpături de faleze, întinse platouri calcaroase cu vegetaţie stepică, lacuri paramarine, plaje nisipoase largi în apropierea lacurilor, zone înmlăştinite. Varietatea reliefului şi a climatului, determină heterogenitatea ecosistemelor, medii de viaţă pentru o floră şi faună interesantă, bogată în specii rare. Ponderea mare a elementelor pontice şi sudice reflectă pe deplin apartenenţa Dobrogei costiere la cele două regiuni biogeografice unice la nivelul Uniunii Europene – pontică şi stepică. Zona costieră este în acelaşi timp teren de dispută între protectorii capitalului natural, care solicită impunerea unor măsuri speciale de conservare şi mediul de afaceri, care vizează extinderea obiectivelor economice în scopul unei relative prosperităţi materiale. Această dispută pe termen lung şi aparent fără finalitate va continua până când ambele părţi vor ajunge la concluzia că dezvoltarea comunităţilor locale este necesară, dar nu în detrimentul mediului înconjurător, ci într-un mod durabil, cu păstrarea unui echilibru care să permită dezvoltarea nestingherită a florei şi faunei sălbatice în cadrul unor arii protejate sau a unor zone cu regim special de protecţie, cum ar fi siturile Natura 2000. Presiunea antropică asupra acestor zone cu biodiversitate ridicată trebuie să fie minimalizată, prin respectarea legislaţiei internaţionale ce are ca obiect conservarea diversităţii biologice la nivel global. Din nefericire, expansiunea industrială la nivel european de după cel de-al doilea război mondial, nu a ţinut cont de aceste considerente, fapt care a dus la distrugerea sau

9

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

afectarea habitatelor naturale şi implicit la declinul biodiversităţii sau chiar la dispariţia unor specii. O astfel de situaţie s-a înregistrat şi pe litoralul românesc al Mării Negre, mai ales în zona sudică cuprinsă între Capul Midia şi Vama Veche, unde în a doua jumătate a secolului al XX-lea, mari suprafeţe de plajă şi faleză au fost amenajate în cadrul unor staţiuni noi, fără a se ţine cont de prezenţa în zonă a unor habitate valoroase din punct de vedere conservativ, mediu de viaţă pentru specii de floră şi faună sensibile la impactul antropic. Au dispărut în această perioadă de pe litoralul sudic românesc mai multe specii de plante şi animale rare, menţionate în literatura de specialitate din această zonă. Din păcate, această degradare treptată a mediului costier continuă şi astăzi, odată cu construcţia sau extinderea unor amenajări turistice sau rezidenţiale până în zona dunelor de nisip, care sunt habitate de interes conservativ la nivelul Comunităţii Europene. Această situaţie persistă, în pofida faptului că România a ratificat tratate şi convenţii internaţionale care au ca scop protecţia şi conservarea habitatelor naturale, inclusiv a celor litorale. În acest context, există riscul ca pierderile de biodiversitate să fie chiar mai mari decât cele înregistrate în secolul trecut. Cu excepţia plajei Corbu din apropierea Capului Midia, restul litoralului sudic românesc este în cea mai mare parte amenajat, aici fiind concentrate principalele staţiuni turistice de la litoralul românesc al Mării Negre. De notorietate este situaţia plajelor şi implicit a habitatelor de dune situate între staţiunile româneşti Mamaia şi Năvodari, Eforie Sud şi Eforie Nord, 2 Mai şi Vama Veche), adevărate „oaze” de refugiu pentru flora şi fauna sălbatică în faţa expansiunii economice. Astăzi pe aceste plaje se înalţă cartiere rezidenţiale sau complexe hoteliere. Aceeaşi situaţie a fost observată şi pe litoralul bulgăresc la sud de Capul Kaliakra, unde sunt concentrate majoritatea staţiunilor turistice, aflate în prezent în plină expansiune. În schimb, litoralul nordic bulgăresc dintre Durankulak şi Vama Veche se află într-o stare relativ bună de conservare datorită suprafeţelor mari de arii protejate şi a turismului de

10

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

mică anvergură. Frumuseţea peisajului, a falezelor stâncoase de 50-60 m altitudine, a teraselor şi platourilor calcaroase dar şi a plajelor largi, cu dune înalte din dreptul lacurilor litorale, a primat în faţa interesului economic, de multe ori şi la presiunea unor organizaţii neguvernamentale de mediu care s-au implicat activ în protejarea ei. Astfel se explică bogăţia floristică şi faunistică care încântă ochiul naturalistului dar şi al turistului obişnuit, pe fondul peisajului încântător din zonele de coastă ale Dobrogei bulgăreşti. Exceptând zona de la sud de Capul Shabla, complet diferită de aspectul litoralului românesc datorită ţărmului înalt şi stâncos, linia de coastă dintre capul Sivriburun (zona Durankulak) şi capul Shabla este destul de asemănătoare cu cea a litoralului sudic românesc. Prin urmare, studiul comparativ al celor două zone ale Dobrogei ar fi trebuit să evidenţieze o biodiversitate asemănătoare calitativ şi cantitativ. Studiile noastre au arătat însă o biodiversitate mult mai ridicată în zona nordică a litoralului bulgăresc comparativ cu cea a litoralul sudic românesc. Rezultatele pot fi explicate atât prin diferenţele climatice (o medie anuală a temperaturii mai ridicată cu cca 0,3 °C în zona litoralului nordic bulgăresc) cât mai ales prin impactul antropic ridicat din zona litoralului sudic românesc. În ceea ce priveşte termenul de zonă costieră la care facem referire în textul lucrării, aceasta include porţiunile de plajă ale supralitoralului nisipos, vălurate datorită reliefului de dune, zonele umede din preajma lacurilor paramarine, falezele de loess sau cele stâncoase, terasele largi, împădurite ale falezelor din zona litorală bulgărească şi platourile stepice din apropierea falezei până la cca 500 m spre interior, zone aflate sub influenţa directă sau indirectă a factorilor de mediu marini. Dorinţa de a atrage atenţia autorităţilor de mediu (locale, regionale şi centrale) asupra stării actuale a mediului costier, dar şi necesitatea actualizării cunoştinţelor privind situaţia habitatelor naturale, a florei şi faunei specifice lor, a fost considerentul principal al demarării proiectului transfrontalier Phare CBC RO 2005/017-535.01.02.02, proiect implementat de Universitatea „Ovidius” Constanţa, în parteneriat cu Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa şi organizaţia neguvernamentală „Getia Pontica Association” din

11

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Kavarna (Bulgaria), cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. In cadrul acestui proiect cu o durată de 14 luni, echipa noastră formată din specialişti în diferite domenii ale Biologiei şi Ecologiei, a realizat inventarierea principalelor tipuri de habitate costiere terestre, a speciilor de floră şi faună, a asociaţiilor vegetale din zona litorală dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra. S-a pus un accent deosebit pe identificarea şi caracterizarea habitatelor de importanţă europeană şi a rarităţilor floristice şi faunistice conform listelor roşii româneşti, a cărţii roşii a Bulgariei, a diferitelor anexe ale unor Directive şi Convenţii internaţionale (Directiva 92/43/EEC, Directiva 79/409/EEC, Convenţia de la Berna, Convenţia de la Bonn, Convenţia Ramsar) sau a legislaţiilor naţionale privind conservarea biodiversităţii (OUG nr. 57/2007, completată de OUG nr. 154/2008 în România şi Legea Biodiversităţii nr. 77/2002 din Bulgaria). S-a urmărit, de asemenea, efectul impactului antropic asupra diversităţii biologice în zonele cu mari concentrări defloră şi faună, căutându-se soluţii şi recomandări pentru îmbunătăţirea sau refacerea situaţiei în zonele afectate, dar şi pentru conservarea zonelor încă nealterate de influenţele umane. În această carte prezentăm rezultate ale cercetărilor noastre de teren, desfăşurate în perioada aprilie-august 2008, completate cu date bibliografice şi cu observaţii de teren culese de membrii echipei în anii precedenţi. Informaţia ştiinţifică este însoţită de hărţi, grafice şi fotografii originale realizate în zona de studiu. Experienţa specialiştilor din echipa noastră, a permis obţinerea unor rezultate bune într-un interval relativ scurt de timp. Deplasările lunare în zonele cu concentrări de biodiversitate (plaja Corbu, zona portului Midia, plaja Mamaia Nord - Năvodari, rezervaţia de dune marine de la Agigea, Mlaştina Hergheliei, plaja, faleza şi lacul Durankulak, plaja şi lacul Shabla, platoul şi falezele terasate de la Rusalka, platoul şi faleza stâncoasă de la Kamen Bryag –Yailata şi Kaliakra, Valea Bolata) au permis realizarea unei baze de date complexe, din care o bună parte sunt prezentate în această carte. Nu au fost neglijate însă zonele intens antropizate (Constanţa, Eforie Nord, Eforie Sud-Tuzla, Tatlageac23 August, Mangalia, 2 Mai-Vama Veche) în care au fost evaluată situaţia actuală a habitatelor, florei şi vegetaţiei comparativ cu datele din literatura de specialitate de la

12

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

începutul şi mijlocul secolului al XX-lea. Mare parte a informaţiilor din această carte monografică sunt originale; ele pot servi ca material de referinţă pentru orice studiu ulterior al biodiversităţii zonei costiere dintre Capul Midia şi Capul Kaliakara.

13

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

14

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

I. CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ ŞI CLIMATICĂ A ZONEI COSTIERE DINTRE CAPUL MIDIA ŞI CAPUL KALIAKRA

1.1. Consideraţii generale asupra zonei litorale dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra

Zona costieră dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra (Fig. 1) reprezintă o fâşie de ţărm cu o lungime de aproximativ 130 km, situată în Dobrogea, provincie istorică astăzi împărţită între România şi Bulgaria. Din lungimea totală a ţărmului dintre cele 2 capuri, 65% (cca 84 km) se află în Dobrogea românească iar 35% (cca 46 km) în Dobrogea bulgărească (Dobrogea de sud sau Dobrudzha în limba bulgară). Tărmul Dobrogei are în general o configuraţie lineară, exceptând zona celor 3 porturi comerciale (Midia, Constanţa, Mangalia), a marinelor şi a amenajărilor împotriva eroziunii din zona staţiunilor de la sud de Capul Midia. Din punct de vedere geomorfologic, litoralul românesc cu o lungime de cca 244 km este divizat în două zone bine individualizate prin originea şi evoluţia lor: zona costieră nordică, situată între braţul Chilia şi Capul Midia şi zona costieră sudică, delimitată la nord de Capul Midia, iar la sud de localitatea Vama Veche. Zona litorală nordică (cca 160 km lungime) se caracterizează printr-un ţărm jos de acumulare, format din lungi cordoane de nisip orientate pe direcţia NE-SW, ce alcătuiesc un sistem de grinduri marine, dintre care grindul Chituc (cel mai mare din zonă) ajunge spre sud până în apropierea Capului Midia. Întreaga zonă costieră nordică a României este inclusă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Zona litorală sudică (Fig. 2), de cca 84 km lungime, se caracterizează prin prezenţa

15

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

unui ţărm cu faleză a cărei înălţime creşte de la nord spre sud (maximum 25-30 m), faleză fragmentată din loc în loc de limane fluvio-marine, separate de mare prin plaje nisipoase de lăţimi variabile. Zona costieră bulgărească are o lungime de 378 km, dintre care 130 km reprezintă ţărmuri cu plaje nisipoase iar restul ţărmuri cu faleze stâncoase. Munţii Balcani ajung în apropierea ţărmului în zona Capului Emine, divizând linia de coastă într-o parte nordică ce se întinde până la graniţa cu România şi într-o parte sudică cuprinsă între Cap Emine şi graniţa de sud cu Turcia (http://en.wikipedia.org). Litoralul bulgăresc al Dobrogei (litoralul nordic) se întinde între zona de frontieră cu România (Capul Sivriburun), aflată la nord de localitatea Durankulak şi Capul Kaliakra (Fig. 3). Din punct de vedere geomorfologic, litoralul nordic bulgăresc poate fi divizat în 2 zone. Zona dintre Capul Sivriburun şi Capul Shabla (Fig. 3) este o zonă litorală relativ joasă, cu faleză de 5-6 metri înălţime formată din depozite loessoide, întreruptă în zona lacurilor Durankulak şi Shabla de largi plaje cu nisip fin. Din zona Capului Shabla, ţărmul se înalţă progresiv sub forma unei faleze stâncoase şi abrupte ce ajunge până la cca 60 de metri în zona Capului Kaliakra. În dreptul falezelor stâncoase, plajele lipsesc sau sunt înguste, formate preponderent din nisipuri grosiere de origine cochiliferă (Rusalka, Bolata, Kaliakra).

16

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Fig. 1 – Zona costieră a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra 17

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Fig. 2 – Litoralul sudic românesc (Cap Midia – Vama Veche) 18

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Fig. 3 – Litoralul nordic bulgăresc (Cap Sibriburun – Cap Kaliakra) 19

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

1.2. Caracteristici fizico-geografice şi pedologice ale zonei costiere Cap Midia - Cap Kaliakra

Din punct de vedere fizico-geografic, zona costieră dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra este un ţărm înalt de abraziune, mărginit de faleză, a cărei valoare altimetrică creşte în general dinspre Capul Midia (15-16 m) spre Capul Kaliakra (50-60 m) pe măsură ce faleza loessoidă (de pământ) este înlocuită de faleza stâncoasă. Faleza este formată la bază din depozite sarmaţiene, care apar la zi sub forma unor plăci calcaroase (la Tuzla, Vama Veche, Krapets). Deasupra calcarelor s-a depus în perioada cuaternară, argilă stratificată, vineţie, acoperită de formaţiuni loessoide gălbui de origine eoliană (Coteţ, 1971). Din cauza eroziunii, depozitele loessoide sunt mai slab reprezentate în zona falezelor calcaroase abrupte dintre Kamen Bryag şi Capul Kaliakra. La suprafaţa depozitelor loessoide, se găseşte solul actual reprezentat de cernoziom carbonatic, cu grosimi de până la 1,5 m. Capurile sunt puţine la număr - Midia, Singol, Tuzla, Sivriburun, Kartaliyski, Kaliakra (Fig. 1) şi secţionate de acţiunea abrazivă a mării. Spre deosebire de Capul Kaliakra care reprezintă o unitate fizico-geografică clar conturată, Capul Midia a fost supus unor transformări majore prin construcţia şi amenajarea portului Midia, port cu o suprafaţă de 834 ha (234 ha de uscat şi 600 ha de apă) situat în imediata vecinătate a Combinatului petrochimic Midia-Năvodari (http://www.portofconstantza.com). La baza falezelor se află plaje înguste cu nisipuri cochilifere, plaje supuse unui proces continuu de abraziune, mai ales în zona ţărmului românesc. Plajele se lăţesc mult (până la 300 m) în dreptul lacurilor paramarine sau în zona unor foste golfuri sau văi largi, în prezent colmatate (plajele Corbu, Bolata, etc. ). Formate în urma proceselor de abraziune şi acumulare marină, plajele sunt parţial acoperite de apă în perioadele în care marea este

20

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

agitată. Nisipul plajelor este de natură biogenă, rezultat din sfărâmarea cochiliilor şi antrenarea lor de către valuri către linia de coastă. În perimetrul staţiunilor Constanţa, Agigea, Eforie Nord şi Sud, Costineşti, Mangalia, necesitatea consolidării falezelor a atras după sine terasarea sau acoperirea acestora cu un covor ierbos sau cu un zid protector. În anumite porţiuni ale falezei litorale, pentru diminuarea proceselor de abraziune şi consolidarea acestora, au fost plasate blocuri mari de piatră care contribuie la spargerea valurilor înainte ca acestea să atingă baza falezei. Faleza este întreruptă din loc în loc de foste limane fluvio-marine, astăzi lacuri paramarine sau zone înmlăştinite. Lacurile Corbu, Taşaul, Siutghiol, Tăbăcărie, Techirghiol, Tatlageac, Mangalia, Durankulak şi Shabla-Ezerets (Fig.1) sunt cele mai importante lacuri din zona ţărmului marin Cap Midia-Cap Kaliakra. Cu excepţia lacului Techirghiol (salinitate de peste 70 g/l), celelalte sunt lacuri dulci care se alimentează cu apă din izvoare sau din precipitaţii atmosferice. Dintre formele joase de relief din zona sudică a litoralului românesc şi cea nordică a litoralului bulgăresc, se remarcă alături de limanele fluvio-maritime, trei regiuni mlăştinoase, care astăzi, prin amenajările efectuate nu mai păstrează decât unele aspecte iniţiale. Este vorba de Mlaştina Hergheliei (lângă Mangalia), a cărei suprafaţă iniţială depăşea 100 de hectare (Popovici et al., 1984), de mlaştina Taukliman (lângă staţiunea Rusalka) şi de mlaştina Bolata (pe valea Bolata, aproape de Capul Kaliakra). Ele au fost separate de mare prin cordoane litorale şi se găsesc cantonate în depresiuni, sculptate în calcare la adâncimi medii sub 20 metri. Formaţiunile geologice ale zonei costiere aparţin fundamentului de şisturi verzi jurasice, cretacice, sarmaţiene şi cuaternare. Vârsta acestor formaţiuni scade de la nord spre sud, unde se află depozite geologice de vârstă mai recentă. Depozitele sarmaţiene sunt în general calcaroase sau marnoase-argiloase, cele cuaternare sunt alcătuite din argile gipsifere sau loessuri iar depozitele actuale sunt alcătuite din nisipuri marine, care formează plajele, dunele sau cordoanele litorale, sol vegetal şi depozitele specifice lacurilor paramarine.

21

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

De la Capul Midia spre sud, formaţiunile geologice ale falezei marine prezintă aspecte variate. În zona dintre Capul Midia şi Constanţa, substratul este format din calcare sarmaţiene, cu grosimi ce variază între 30 şi 80 metri, pe care s-au acumulat nisipurile plajei. Pe faleza dintre Constanţa şi Capul Tuzla, pot fi întâlnite aceleaşi formaţiuni geologice, cu deosebirea că în depozitele calcaroase există un orizont inferior format din marne şi argile cenuşii (Coteţ, 1971). La sud de Mangalia, constituţia litologică este aceeaşi, cu deosebirea că valurile acţionează direct asupra calcarelor sarmaţiene, argilele şi marnele fiind situate sub acest nivel. Pe alocuri (Vama Veche, Krapets), nisipul plajei s-a acumulat la suprafaţa depozitelor sarmaţiene. În funcţie de relief, rocă, condiţiile climatice, hidrologice, de tipul vegetaţiei şi alţi factori locali, răspândirea solurilor în zona litorală prezintă o serie de particularităţi. Solurile din regiunea litorală prezintă o mare diversitate morfologică şi aparţin categoriei solurilor intrazonale. Solurile de acest tip sunt reprezentate de nisipuri marine şi psamoregosoluri (nisipuri solificate), care intră în componenţa plajelor şi a cordoanelor litorale dar şi de soluri halomorfe şi aluvionare, care ocupă suprafeţele mai joase, depresionare, cu acumulări locale ale sărurilor solubile. În zona platourilor calcaroase dintre Capul Shabla şi Capul Kaliakra sunt prezente cernoziomuri carbonatice, alături de litosoluri şi rendzine. În zona văii Bolata predomină rodisolurile, soluri relicte de culoare roşie. Deoarece tipurile de sol influenţează primordial covorul vegetal, vom descrie în continuare principalele caracteristici ale solurilor din zona litorală. 1.2.1. Nisipurile marine nesolificate Formează relieful de dune mişcătoare din zona supralitorală dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra. Dunele sunt formate din nisip marin gălbui-pal, lipsit de coeziune, cu

22

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

numeroase fragmente de cochilii. Au un conţinut de peste 95% nisip fin (fracţiunea 0,1-0,2 mm) şi o cantitate mare de carbonat de calciu (10-25%) sub formă de sfărâmături de cochilii. Reacţia acestui tip de substrat este alcalină, cu pH variabil, cuprins între 8,6-8,9 (Florea et al., 1968). Conţinutul în săruri solubile este scăzut, crescând uşor în zona dintre dune datorită apropierii de apele freatice de mică adâncime, în general salinizate. Conţinutul în humus al nisipurilor marine (<0,2%) este în general extrem de mic datorită mobilităţii substratului şi a acţiunii de spălare exercitată de precipitaţiile atmosferice, pe fondul unei permeabilităţi foarte ridicate a nisipurilor. Salinizarea slabă a nisipurilor de dune se datorează în general stropilor de apă de mare aduşi de brizele de zi. Pe nisipurile de acest tip se dezvoltă o vegetaţie psamofilă specifică, cu grad redus de acoperire a terenului. 1.2.2. Psamoregosolurile (nisipurile marine solificate) Se întâlnesc de regulă pe grindurile de nisip puţin înalte sau pe suprafeţele cu dune joase, stabilizate, din spatele cordonului de nisip mobil. Ocupă suprafeţe apreciabile în zona plajelor late de la Corbu, Durankulak şi Shabla, fiind acoperite de un covor ierbos încheiat. Din punct de vedere morfologic, sunt formate dintr-un orizont superior de 10-35 cm grosime, de culoare brun-gălbui deschis sau brun-pal, nestructurat şi friabil datorită structurii nisipoase. Orizontul inferior este format din nisip necoeziv de culoare cenuşie sau brun pală, cu pete roşcate sau gălbui roşcate de oxid de fier (Florea et al., 1968). În profilul de adâncime, situat la 80-100 de cm, sunt adesea pronunţat gleizate, având un colorit vineţiu. Acest tip de sol conţine între 35-96% nisip fin, în care predomină fracţiunea 0,1-0,25 mm, dar mai ales în probele de suprafaţă apare adesea nisipul grosier. Au un conţinut scăzut de humus (<1%), sub 0,05% azot total şi între 7-20 % carbonat de calciu, în special sub formă de sfărâmături de cochilii. Reacţia acestor soluri este intens alcalină, cu pH cuprins între 8,2-9,6%. Sub orizontul 60-80 cm adâncime, salinizarea este redusă.

23

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Psamoregosolurile şi nisipurile marine au fertilitate scăzută datorită permeabilităţii mari, a aeraţiei excesive şi a conţinutului redus în substanţe nutritive. Aeraţia excesivă favorizează mineralizarea foarte rapidă a materiei organice, iar permeabilitatea ridicată permite spălarea accentuată a substanţelor nutritive mobile (în special nitraţi şi fosfaţi). Psamoregosolurile se asociază frecvent cu solonceacurile marine şi cu solurile aluviale salinizate. 1.2.3. Solurile aluviale de mlaştină şi semimlaştină (gleiosolurile) Reprezintă o categorie de soluri răspândite în zonele depresionare (interdunale) ale plajelor din apropierea lacurilor paramarine sau în zona mlaştinilor litorale (Hergheliei, Bolata şi Taukliman). Apele freatice superficiale favorizează înmlăştinirea suprafeţelor joase dintre dune în perioadele cu precipitaţii intense (primăvara şi toamna), cu formarea acestor tipuri de soluri nisipoase, uşor sărăturate. Morfologic, gleiosolurile se caracterizează printr-un orizont superior nisipos de 20-30 cm grosime, cu rare sfărâmături de cochilii, slab structurat, necoeziv, de culoare neagră sau brun-închis. Conţin mult humus (12-21%) şi azot (0,6-1%), rezultate din descompunerea rapidă a materiei organice moarte. Reacţia solului la suprafaţă este moderat alcalină ( pH=7,5-8,9) iar conţinutul de săruri solubile, în special de cloruri (de sodiu, potasiu, magneziu) este variabil, între 0,5-1,5%, în funcţie de regimul inundaţiilor şi nivelul aprei freatice. În general, datorită climatului uscat din zona litorală, ele evoluează spre solonceacuri marine clorurice (Florea et al., 1968). Pe solurile de acest tip se dezvoltă în general asociaţii vegetale iubitoare de umiditate, mezofile sau higrofile. Acolo unde procesele de salinizare sunt accentuate, se instalează asociaţii vegetale halofile. Astfel de soluri sunt prezente pe plaja Corbu, pe plaja dintre Mamaia şi Năvodari (în dreptul lacului Siutghiol), în mlaştinile Hergheliei, Bolata şi Taukliman şi în zonele umede din apropierea unor lacuri litorale precum Techirghiol, Durankulak şi Shabla-Ezerets.

24

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

1.2.4. Solurile halomorfe Cunoscute şi sub denumirea de sărături, includ acele soluri în a căror geneză, evoluţie şi caracteristici, un rol important îl au sărurile uşor solubile de tipul sulfaţilor şi a clorurilor de sodiu, magneziu şi calciu, iar uneori carbonaţii şi bicarbonaţii de sodiu şi potasiu. Aceste tipuri de sol se formează mai ales în zonele lipsite de scurgere pentru apele freatice, ocupând părţile mai joase ale depresiunilor, marginea lacurilor şi a bălţilor sărate sau locul fostelor ochiuri de apă sărată, actualmente colmatate. În profilurile de sub solurile halomorfe, apele freatice sunt de regulă puternic mineralizate. Solurile halomorfe se împart după caracteristicile lor în solonceacuri şi soloneţuri. Solonceacurile au luat naştere printr-un proces de salinizare de lungă durată, care a dus la acumularea unor mari cantităţi de săruri solubile, îndeosebi în orizonturile superioare (1-1,5% săruri solubile). Din punct de vedere morfologic prezintă la suprafaţă o crustă albicioasă cu efluorescenţe, foarte bogată în săruri, în special de sodiu (cloruri, sulfaţi, carbonaţi, bicarbonaţi), dar şi în cloruri şi sulfaţi de calciu şi magneziu. Acest tip de sol prezintă orizonturi slab diferenţiate: orizontul superior bogat în săruri dar sărac în humus şi adesea gleizat, după care urmează orizonturi din ce în ce mai umede până la apa freatică foarte sărată situată la numai 1-1,5 metri adâncime. Reacţia solului este slab spre moderat bazică, alcalinitatea crescând spre baza profilului (Florea et al., 1968). Soloneţurile se caracterizează printr-un conţinut scăzut de săruri solubile în orizontul superior, datorită spălării repetate a acestora de către apele de precipitaţii. Conţinutul de săruri este însă ridicat în orizontul intermediar (B) unde sodiul schimbabil variază între concentraţii de 17-20%; acestuia i se adaugă magneziul şi bicarbonatul de sodiu în cantităţi mari, determinând o reacţie puternic alcalină (Florea et al., 1968). Soloneţurile se pot forma şi prin desalinizarea solonceacurilor sau prin înlocuirea calciului şi a magneziului din complexul coloidal al solului cu săruri de sodiu.

25

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

În zona dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra, ponderea solurilor halomorfe este redusă, acestea fiind prezente doar în zona portului Midia şi lângă oraşul Năvodari, pe malul drept al canalului Dunăre-Marea Neagră. Pe aceste tipuri de sol se dezvoltă un covor vegetal mai mult sau mai puţin încheiat, format din specii halofile şi facultativ halofile.

1.3.Caracteristicile climatice ale zonei costiere Cap Midia-Cap Kaliakra Specificul climatic al Dobrogei maritime, conferit de prezenţa mării şi a lacurilor paramarine, constă în lipsa extremelor termice de-a lungul anului, o umiditate mult mai mare a aerului în intervalul cald comparativ cu zonele continentale şi existenţa unor mişcări locale ale maselor de aer, de tip brize. Din cauza circulaţiei predominant vestice a aerului, influenţa moderatoare a Mării Negre se resimte numai pe o fâşie lată de 20-25 kilometri dea lungul ţărmului (Iancu, 1966). Datorită valorilor ridicate ale radiaţiei solare şi a modului de deplasare a maselor de aer de origine continentală şi maritimă, climatul litoral este mai călduros dar şi mai secetos comparativ cu cel al zonelor continentale. În zona costieră, valorile radiaţiei solare globale sunt cele mai ridicate din ţară, de peste 125 kcal/cm2/an. Suma anuală a insolaţiei în zona costieră trece ca durată de 2200 de ore iar sumele anuale ale bilanţului radiativ înregistrează aici valori maxime pentru teritoriul ţării noastre, de peste 45 de kcal/cm2 (Enciclopedia geografică a României, 1982). Cele mai mari sume lunare ale radiaţiei totale din cursul anului sunt în luna iulie, ajungând în medie la 18-20 kcal/cm2. În timpul verii radiaţia solară depăşeşte cu 15-16 kcal/cm2 valorile specifice lunii decembrie. Din punct de vedere termic, temperaturile medii anuale din zona costieră românească oscilează între 11,2 °C în nordul Dobrogei şi 11,5 °C în zona litoralului sudic, conform

26

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

datelor din Registrul meteorologic al staţiilor Sulina şi Mangalia. Datorită influenţei apelor marine, în evoluţia anuală a temperaturii aerului din zona costieră se produce o întârziere a fazelor de încălzire şi răcire a aerului. Toamna este mai cald, iar primăvara mai rece decât în Dobrogea centrală, media temperaturii fiind în octombrie cu 3-4,5 °C mai mare decât în aprilie. Încălzirea de primăvară şi primul îngheţ de toamnă se produc cu 7-10 zile mai târziu decât în Dobrogea centrală. Verile sunt foarte călduroase, iar iernile sunt moderate termic (Iancu, 1966). Conform datelor înregistrate în ultimii 25 ani de Staţia meteorologică Constanţa), lunile cele mai călduroase pe litoralul sudic românsc sunt iulie (23,1 °C), august (22,8 °C) şi iunie (20,9 °C), cu medii lunare de peste 20 °C iar cele mai friguroase sunt ianuarie (0,9 °C) şi decembrie (2,3 °C). Numărul zilelor de iarnă, cu temperaturi mai mici sau egale cu 0 °C, este redus în zona litorală, nedepăşind în medie 22 de zile pe an la Constanţa. Media anuală a precipitaţiilor din zona costieră variază între 350-400 mm/an dar sunt şi ani în care aceste valori cresc destul de mult, fără a depăşi însă 700 mm/an, nici măcar în anii cei mai ploioşi. În anii secetoşi, precipitaţiile pot scădea şi sub valoarea de 250 mm/an. Precipitaţiile sunt mai abundente în zona costieră sudică comparativ cu cea nordică, aspect determinat de existenţa la nord de Capul Midia a unor mari suprafeţe acoperite cu ape, care contribuie la descendenţa aerului în lunile de vară şi la reducerea procesului de formare a norilor cumuliformi, din care eventual ar putea să cadă precipitaţii. Cele mai mari cantităţi de ploaie cad în lunile aprilie şi mai, iar toamna în septembrie şi noiembrie. Un nivel scăzut al precipitaţiilor atmosferice se înregistrează în lunile iulie şi august, luni cu un mare număr de zile senine (29-31), dar cu o probabilitate ridicată de apariţie a ploilor torenţiale. În timpul iernii, stratul de zapadă se menţine foarte puţin; pe litoral se înregistrează cel mai mic număr de zile cu strat de zapadă (24). Numărul mediu anual de zile cu ninsoare nu este mai mare de 13. Zona costieră nordică a Bulgariei prezintă un climat de tip temperat continental, cu

27

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

nuanţe submediteraneene, cu ierni blânde şi veri secetoase. Din punct de vedere climatic, zona costieră bulgărească este încadrată la regiunea climatică Continental-Mediteraneană, subregiunea climatică Marea Neagră (Georgiev et al., 1998), datorită influenţelor climatice pregnante al mării. În zona costieră bulgărească dintre Durankulak şi Capul Kaliakra, temperatura medie anuală este de 11,8 °C, conform datelor din ultimii 40 de ani înregistrate de Staţia meteorologică de la Shabla (Georgiev et al., 1998). Luna cea mai călduroasă este august, cu o medie a temperaturii de 22,5 °C iar luna cea mai friguroasă este ianuarie, cu temperatura medie de 0,6 °C. Media anuală a precipitaţiilor este de 450 mm/an în zona Durankulak-Shabla şi scade la 411 mm/an în zona platourilor calcaroase de la Capul Kaliakra. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în luna noiembrie iar cele mai mici în luna august. Umiditatea relativă a aerului este de 83%. Umiditate mai ridicată decât media se înregistrează în perioada noiembrie-mai, iar mai scăzută între lunile iunie şi octombrie. Durata anuală a luminii solare este de 2200 de ore iar radiaţia solară totală atinge valoarea de 1500 kWh/ m2. Vânturile bat predominant dinspre nord, nord-vest şi nord-est cu o viteză medie anuală de 3,6 m/s (Georgiev et al., 1998).

28

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

II. SITURI NATURA 2000 ŞI TIPURI DE HABITATE COSTIERE DE INTERES CONSERVATIV DIN ZONA CAP MIDIA - CAP KALIAKRA

În zona Dobrogei se regăsesc două regiuni biogeografice mai puţin reprezentate în restul Europei: pontică şi stepică (Fig.4). Aceste bioregiuni, cu o mare diversitate de habitate, adăpostesc un complex de elemente floristice şi faunistice rare la nivel european şi mondial (pontice, ponto-balcanice, ponto-mediteraneene, ponto-panonice, pontosarmatice etc.), unele dintre ele unice. La nivelul Uniunii Europene, aceste două regiuni biogeografice sunt prezente numai în România şi Bulgaria. În zona costieră a Dobrogei româneşti, bioregiunea pontică (bioregiunea Marea Neagră) acoperă zona Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (inclusiv zona Capului Midia), zona lacurilor paramarine şi zonele umede din apropierea acestora, fiind intercalată cu bioregiunea stepică (Fig. 4), caracteristică zonelor mai aride, inclusiv cele de pe falezele loessoide şi platourile din jurul acestora. Zona costieră a Dobrogei bulgăreşti se consideră că ar aparţine în întregime bioregiunii pontice (Fig. 4). Acest lucru explică interesul la nivel comunitar faţă de tipurile de habitate din zona acestor bioregiuni şi implicit faţă de flora şi fauna caracteristică habitatelor costiere. Un mare pas în direcţia protejării habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, inclusiv a celei costiere, a fost făcut odată cu implementarea proiectului Reţeaua Natura 2000 în România, o reţea pan-europeană de arii protejate care se constituie în principalul instrument pentru conservarea patrimoniului natural pe teritoriul Uniunii Europene. Această reţea formată din ASC (Arii Speciale de Conservare) constituite conform Directivei Habitate (Directiva 92/43 EEC) şi SPA (Arii Speciale de Protecţie) în conformitate cu Directiva Păsări (Directiva 79/409 EEC), are scopul de a menţine într-o

29

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

stare de conservare favorabilă cele mai importante tipuri de habitate, aşa numitele situri de importanţă comunitară (SCI) (conform anexei I a Directivei Habitate şi anexei II a OUG 57/2007), mediu de viaţă pentru numeroase specii de plante şi animale de interes comunitar (conform anexei II a Directivei Habitate, anexei I a Directivei Păsări, anexei IV a Directivei Habitate şi anexei 4A din OUG 57/2007).

30

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Fig. 4 – Harta bioregiunilor din Dobrogea românească şi bulgărească 31

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

2.1. Situri Natura 2000 din zona costieră Cap Midia-Cap Kaliakra

În România, au fost declarate ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000, 108 SPA-uri şi 273 SCI-uri, care acoperă cca 17% din suprafaţa teritoriului naţional. La selectarea siturilor Natura 2000 s-a ţinut cont de cerinţele Directivei Habitate de a asigura coerenţa reţelei prin stabilirea culoarelor de migraţie sau a celor ce permit schimburile genetice dintre populaţii. Dintre cele 381 situri Natura 2000, un numar de 8 SCI-uri (situri de importanţă comunitară) şi 6 SPA-uri (arii de protecţie specială avifaunistică) aparţin zonei marine şi costiere (Tabelul 1; Fig. 5); ele însumează o suprafaţă de 804942,5 ha. Implementarea reţelei NATURA 2000, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, va contribui la conservarea speciilor şi a habitatelor de interes comunitar, o parte din acestea fiind deja protejate prin intermediul sistemului naţional de arii protejate existent. Conform Ordinului Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964 din data de 13.12.2007 (publicat în Monitorul Oficial al României nr. 98 din 7.02.2008), pentru siturile de importanţă comunitară ce sunt parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000, se instituie regimul de arie naturală protejată. Siturile de importanţă comunitară propuse de România şi Bulgaria pentru regiunea biogeografică a Mării Negre, inclusiv cele din zona costieră a Dobrogei, au fost confirmate prin decizia Comisiei Europene din 12 decembrie 2008 (http://eur-lex.europa.eu).

32

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Tabelul 1 – SCI-uri şi SPA-uri din zona costieră românească a Dobrogei Nr.

Sit Natura 2000

SCI sau Cod sit SPA Natura 2000 SCI ROSCI0066

1.

Delta Dunării – zona marină

2.

Structuri submarine metanogene – Sf. SCI

Suprafaţă (ha) 121697 ha

ROSCI0237

6122 ha

Gheorghe 3.

Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud

SCI

ROSCI0197

141 ha

4.

Zona marină de la Capul Tuzla

SCI

ROSCI0273

1738 ha

5.

Izvoarele sulfuroase submarine de la SCI

ROSCI0094

362 ha

ROSCI0114

251 ha

Mangalia Mlaştina Hergheliei, Obanul Mare şi SCI

6.

Peştera Movilei 7.

Dunele marine de la Agigea

SCI

ROSCI0073

12 ha

8.

Vama Veche – 2 Mai

SCI

ROSCI0269

5272 ha

9.

Marea Neagră

SPA

ROSPA0076

147242,9 ha

10.

Delta Dunării şi Complexul Razim – SPA

ROSPA0031

512380,6 ha

Sinoie 11.

Limanu – Herghelia

SPA

ROSPA0066

392,9 ha

12.

Lacul Techirghiol

SPA

ROSPA0061

3035,3 ha

13.

Lacul Siutghiol

SPA

ROSPA0057

2023,2 ha

14.

Lacurile Taşaul – Corbu

SPA

ROSPA0060

2701,1 ha

După cum se poate observa în tabelul 1, numai 3 situri Natura 2000 aparţin zonei terestre: Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoe (incluzând grindurile de origine marină), Mlaştina Hergheliei, Obanul Mare şi Peştera Movilei şi Dunele marine de la Agigea. Restul siturilor reprezintă zone marine sau lacuri paramarine, importante mai ales din punct de vedere avifaunistic sau al comunităţilor bentonice de alge macrofite. Situl Marea Neagra include zona infralitorală, mediolitoralul şi o fâşie de cca 50 m 33

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

lăţime din supralitoralul nisipos, insuficientă însă pentru a proteja zona habitatelor de dune, care în dreptul lacurilor paramarine poate să ajungă la 150-200 de metri lăţime. Alt sit important, Delta Dunării şi Complexul Razim–Sinoie (Rezervaţia Biosferei Delta Dunării) include o mare parte a zonei costiere româneşti şi grindurile de origine marină din zona complexului lagunar. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, una dintre cele mai mari zone umede din Europa (4152 km2, din care 3446 km2 pe teritoriul României), este declarată “sit Ramsar” începând din anul 1991 şi “sit al Patrimoniului Mondial Natural şi Cultural” din anul 1990 (http://www.ddbra.ro). În Bulgaria, proiectul de implementare al Reţelei Natura 2000 a dus la validarea a 342 situri Natura 2000, care acoperă cca 34% din teritoriul Bulgariei. Dintre acestea, 3 SCIuri şi 3 SPA-uri sunt situate în zona costieră dintre Durankulak şi Capul Kaliakra (Tabelul 2; Fig. 6). Tabelul 2 – SCI-uri si SPA-uri din zona costieră bulgărească a Dobrogei (http://eur-lex.europa.eu) Nr.

Sit Natura 2000

SCI sau Cod sit SPA Natura 2000 SCI BG0000154

Suprafaţă (ha) 5050,79 ha

1.

Lacul Durankulak (Ezero Durankulak)

2.

BG0000621

2623,53 ha

3.

Lacurile Shabla-Ezerets (Ezero Shabla- SCI Ezerets) Complexul Kaliakra (Kompleks Kaliakra) SCI

BG0000573

44128,26 ha

4.

Lacul Durankulak

SPA

BG0002050

3355,90 ha

5.

Lacul Shabla

SPA

BG0000156

3195,44 ha

6.

Complexul Kaliakra

SPA

BG0002051

10883,24 ha

După cum se poate observa în tabelul 2, în zona costieră bulgărească există 3 arii protejate, care prezintă în acelaşi timp statut de SCI şi de SPA. In cadrul complexului Kaliakra (Rezervaţie naturală strict protejată) este inclusă şi aria protejată Yailata (45,3 ha) situată în apropierea localităţii Kamen Bryag.

34

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Fig. 5 – Situri Natura 2000 din zona costieră românească sudică 35

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Fig. 6 – Situri Natura 2000 din zona costieră bulgărească nordică 36

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

2.2. Tipuri de habitate costiere de interes conservativ din zona costieră Cap Midia-Cap Kaliakra

România este o ţară cu o diversitate ridicată atât în ceea ce priveşte ecosistemele, cât şi numărul de specii de floră şi faună. Ecosistemele naturale şi semi-naturale din România reprezintă aproximativ 47% din suprafaţa ţării. În urma studiilor realizate prin Programul Corine Biotops, în România au fost identificate 783 de tipuri de habitate: 13 habitate de coastă, 89 de zone umede, 196 de pajişti, 206 habitate forestiere, 54 de mlaştină, 90 de stâncarii/nisipuri şi 135 zone agricole (Strategia naţională de conservare a biodiversităţii, 2000). Dintre acestea, o bună parte sunt habitate de interes conservativ la nivelul Uniunii Europene. În Bulgaria, au fost inventariate 977 tipuri de habitate, dintre care 96 sunt specifice acestei ţări (Meshinev et Apostolova, in press). Principalele tipuri de habitate (ecosisteme) din zona costieră românească şi bulgărească a Dobrogei sunt reprezentate pe hărţile Corine Land Cover 2000 (Fig. 7-8) În zona costieră vestică a Mării Negre sunt prezente mai multe tipuri de habitate (ecosisteme) costiere: zone submerse (infralitoral) cu ape de mică adâncime, ţărmuri nisipoase sau stâncoase (mediolitoral), dune de nisip, pajişti sărăturate, mlaştini sărăturate, faleze litorale, platouri calcaroase. Dintre acestea o atenţie deosebită trebuie acordată habitatelor naturale de interes comunitar (SCI), specificate în Anexa I a Directivei Habitate, a căror conservare necesită desemnarea de Arii Speciale de Conservare (ASC). Pentru fiecare tip de habitat prezent în zona costieră dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra, se va face o scurtă descriere, cu precizarea asociaţiilor vegetale caracteristice sau măcar a speciilor caracteristice. Pentru tipurile de habitate costiere de interes comunitar sunt precizate codurile Natura 2000 (conform Directivei 92/43/EEC) sau cele din clasificarea Palearctic Habitats (Devillers et al., 1997); pentru toate celelalte se specifică codurile conform manualului “ Habitatele din România” (Doniţă et al., 2005).

37

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Fig. 7 – Harta tipurilor de habitate din zona costieră românească a Dobrogei

38

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Fig. 8 – Harta tipurilor de habitate din zona costieră bulgărească a Dobrogei

39

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

2.2.1. Habitate de ţărmuri marine Aceste tipuri de habitate se întâlnesc de-a lungul litoralului vestic al Mării Negre din zona infralitorală şi mediolitorală până în dreptul primului cordon de dune de nisip. În zona dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra pot fi întâlnite mai multe tipuri de astfel de habitate.

2.2.1.1. Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat superficial de apă de mare (cod Natura 2000: 1110); Acest tip de habitat poate fi întâlnit în zona infralitorală de mică adâncime, pe bancuri de nisip fin ce vin în contact direct cu zona mediolitorală (de spargere a valurilor). Acest tip de habitat constituie de fapt o prelungire submarină a plajei de nisip fin. Pe acest tip de substrat, în golfuri adăpostite, unde stabilitatea sedimentelor permite depuneri slabe de mâl, se dezvoltă pajişti litorale submerse formate preponderant din Zostera marina şi Zostera noltii dar şi alte specii precum Zannichellia pedicelata, Ruppia rostellata, Potamogeton pectinatus, Najas minor (Doniţă et al., 2005). La adâncimi mai mari cuprinse între 3-4 m şi 20 m adâncime, pe fundurile mâloase se instalează bivalve caracteristice precum: Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara inaequivalvis, Lentidium mediterraneum şi Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis, Diogenes pugilator, Upogebia pusilla şi peştii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, Uranoscopus scaber, Callionymus sp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris. Asociaţii vegetale caracteristice acestui habitat: Zosteretum marinae Borgesen ex van Goor 1921 şi Zosteretum noltii Harmsen 1936.

40

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

2.2.1.2. Recife (cod Natura 2000: 1170); Recifele sunt substrate dure, compacte, situate pe o bază solidă sau moale, care se ridică de pe fundul mării în zona infralitorală şi mediolitorală (Gafta, Mountford et al., 2008). Acest tip de habitat populat de comunităţi de alge verzi, roşii şi brune este bine reprezentat între Kamen Bryag şi Rusalka. Asociaţii vegetale algale caracteristice: Cystoseiretum barbatae Pignatti 1962; Cystoseiretum crinitae Molinier 1958, Corallinetum officinalis Berner 1931, Ceramietum rubri Berner 1931, Porphyretum leucostictae Boudouresque 1971, Ceramio-Corallinetum elongatae Pignatti 1962, Enteromorphetum compressae (Berner 1931) Giaccone 1993.

2.2.1.3. Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului (cod Natura 2000: 1210); Acest tip de vegetaţie ce ocupă porţiunea de plajă dintre mediolitoral şi zona dunelor, este formată în general din asociaţii de plante anuale cantonate pe nisipuri grosiere, uşor sărăturate, bogate în compuşi azotaţi. Vegetaţia de ţărm este larg răspândită pe plajele nisipoase dintre Capul Midia şi Capul Shabla; la nord de Shabla este prezentă sporadic pe plajele înguste sau în zona unor mici golfuri (Rusalka, Bolata, Kavarna) (Făgăraş, 2008). Speciile de plante caracteristice acestui tip de habitat sunt: Cakile maritima subsp. euxina, Argusia sibirica, Salsola kali subsp. ruthenica, Atriplex hastata, Lactuca tatarica, Glaucium flavum, Xanthium strumarium subsp. italicum. Asociaţiile vegetale specifice vegetaţiei de ţărm aparţin clasei Cakiletea maritimae R. Tx. et Prsg. 1952: Salsolo ruthenicae-Xanthietum strumarii Oberd et Tx. 1950, Cakilo euxinae-Salsoletum ruthenicae Vicherek 1971, Atripliceto hastatae-Cakiletum euxinae Sanda et Popescu 1999, Tournefortietum sibiricae Popescu et Sanda 1975, Lactuco

41

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

tataricae-Glaucietum flavae Dihoru et Negrean 1976, Cakilo euxinae – Salsoletum ruthenicae Vicherek 1971, Salsolo-Euphorbietum paralias Pignatti 1952.

2.2.2. Habitate de dune litorale

Dunele marine ocupă cea mai mare parte a zonei supralitorale (zona de plajă propriu-zisă). Sunt bine reprezentate pe plajele largi din dreptul lacurilor paramarine. În funcţie de mobilitatea nisipurilor, gradul de evoluţie a solului, densitatea vegetaţiei şi particularităţile microclimatului, se pot distinge mai multe tipuri de habitate de dune.

2.2.2.1. Dune mobile embrionare (cod Natura 2000: 2110); Tip de habitat format din dune înalte, mobile, nefixate sau parţial fixate de vegetaţie. Procesul de solificare este incipient din cauza mobilităţii substratului. Microclimatul se caracterizează prin radiaţie solară intensă, contraste termice ridicate între zi şi noapte şi umiditate scăzută a nisipului. Acest tip de dune sunt prezente pe plajele nisipoase dintre Corbu şi Cap Midia, Năvodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Durankulak, Krapets, Shabla, Bolata (Făgăraş et al., 2008). Speciile de plante caracteristice pentru acest tip de habitat sunt: Leymus racemosus subsp. sabulosus, Artemisia tschernieviana, Elymus farctus subsp. bessarabicus, Secale sylvestre, Apera spica-venti subsp. maritima, Crambe maritima, Eryngium maritimum, Centaurea arenaria subsp. borystenica, Lactuca tatarica. Dunele mobile sunt populate de asociaţii vegetale anuale sau perene ce aparţin în general claselor Ammophiletea Br.-Bl. Et Tx. 1943 şi Festucetea vaginatae Soó 1968: Elymetum gigantei Morariu 1957, Leymo sabulosi - Elymetum farcti Gehu et al. 1986,

42

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Artemisietum tschernievianae Popescu et Sanda 1977, Secali sylvestris-Brometum tectorum Hargitai 1940, Agropyretum juncei Br. Bl. et De L. 1936) Tx. 1952, Aperetum maritimae Popescu et al. 1980, Crambetum maritimae (Şerbănescu 1965) Popescu et al. 1980, Convolvuletum persici (Borza 1931) Burduja 1968.

2.2.2.2. Dune mobile de-a lungul ţărmurilor cu Ammophila arenaria (dune albe) (cod Natura 2000: 2120);

Sunt dune mobile sau semifixate, populate în general de specii de plante psamofile caracteristice alianţelor Ammophilion arenariae J.M. et J. Gt. 1969 şi Elymion gigantei Morariu 1957, specii precum: Ammophila arenaria subsp. arundinacea, Leymus racemosus subsp. sabulosus, Eryngium maritimum, Euphorbia paralias, Silene thymifolia, Centaurea arenaria subsp. borystenica, Festuca beckeri subsp. arenicola, Astragalus varius. Acest tip de habitat lipseşte în România dar este comun în zona costieră bulgărească nordică dintre Durankulak şi Shabla (Făgăraş et al., 2008). Plaja din dreptul lacului Durankulak reprezintă limita sudică a arealului speciei Ammophila arenaria subsp. arundinacea. Asociaţiile vegetale caracteristice acestui tip de habitat sunt Ammophilo arundinaceae-Elymetum gigantei Vicherek 1971 şi Festucetum beckeri Sanda, Popescu 1997. 2.2.2.3. Dune fixate cu vegetaţie erbacee (dune gri) (cod Natura 2000: 2130*) – habitat prioritar; Tip de habitat costier format din dune de nisip joase, stabilizate, fixate de vegetaţie, pe care se dezvoltă în general asociaţii vegetale din clasa Festucetea vaginatae Soó1968.

43

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Solurile sunt mai evoluate, de tip psamoregosol. Habitatul este întâlnit mai ales pe plajele late din dreptul lacurilor litorale: Corbu - Cap Midia, Mamaia Nord - Năvodari, Durankulak, Shabla. Prin extinderea staţiunilor turistice şi construcţia pe plaje a unor ansambluri rezidenţiale, acest tip de habitat a fost aproape complet distrus la sud de staţiunea Mamaia, păstrându-se în mică parte în Rezervaţia de dune marine de la Agigea. Speciile de plante caracteristice dunelor fixate sunt: Scabiosa argentea, Astragalus varius, Plantago arenaria, Scirpus holoschoenus, Carex colchica, Ephedra distachya, Koeleria glauca, Linaria genistifolia subsp. euxina, Onosma arenaria, Dianthus bessarabicus, Syrenia montana, Silene borystenica, Stachys atherocalyx etc. Asociaţii vegetale caracteristice: Scabioso argenteae-Caricetum colchicae (Simon 1960) Krausch 1965, Ephedro-Caricetum colchicae (Prodan 1939, Morariu 1959) Sanda et Popescu 1973, Scabioso argenteae-Artemisietum campestris Popescu et Sanda 1987, Plantaginetum arenariae (Buia et al. 1960) Popescu et Sanda 1987, Stachyo atherocaliciCaricetum colchicae Tzonev et al., 2005.

2.2.2.4. Depresiuni umede interdunale (cod Natura 2000: 2190); Tip de habitat depresionar situat între dune de nisip, cu soluri slab salinizate şi umiditate medie până la ridicată. Substratul nisipos este bogat în depuneri aluviale. Umiditatea substratului este influenţată de apele freatice superficiale. Habitat răspândit pe plajele largi de la Corbu, Năvodari, Mamaia Nord, Mlaştina Hergheliei Mangalia, Durankulak şi Shabla. Specii de plante caracteristice: Scirpus holoschoenus, Schoenus nigricans, Agrostis gigantea subsp. maeotica, Carex distans, Orchis laxiflora subsp. elegans, Calamagrostis epigejos. Asociaţii vegetale caracteristice: Orchio-Schoenetum nigricantis Oberd. 1957,

44

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Holoschoeno-Calamagrostietum epigeios Popescu et Sanda 1978, Agrostetum ponticae Popescu et Sanda 1973.

2.2.3. Mlaştini şi pajişti sărăturate din zona costieră Sunt tipuri de habitate mediu până la puternic salinizate, umede sau înmlăştinite în perioadele cu precipitaţii abundente (în special primăvara). Înmlăştinirea este favorizată de gleiosoluri şi de apele freatice superficiale. Salinizarea substratului este cauzată de apele freatice puternic mineralizate sau de infiltraţiile din zona lacurilor sărăturate (Techirghiol) pe fondul evapo-transpiraţiei intense din timpul sezonului estival. Aceste tipuri de habitate pot fi întâlnite în zonele interdunale ale plajelor nisipoase, pe grindurile maritime sau în apropierea lacurilor cu ape salmastre sau sărate.

2.2.3.1. Pajişti sărăturate mediteraneene (Juncetalia maritimi) (cod Natura 2000: 1410); Sunt habitate cu soluri luto-nisipoase sau aluviale, mediu sărăturate, înmlăştinite în perioada primăverii dar zvântate în timpul sezonului estival. Sunt populate de specii halofile şi facultativ halofile, iubitoare de umiditate, precum: Juncus maritimus, Juncus littoralis, Juncus gerardi, Carex distans, Carex extensa, Merendera sobolifera, Aster tripolium subsp. pannonicus, Centaurium spicatum, Odontites verna subsp. serotina, Plantago maritima, Teucrium scordium etc. Habitatul este răspândit în zona plajelor largi din dreptul lacurilor sau a mlaştinilor litorale. Asociaţiile vegetale caracteristice aparţin ordinului Juncetalia maritimi Br.-Bl. 1931 şi alianţei Juncion maritimi Br.-Bl. 1931: Juncetum littoralis Popescu et al. 1992 [syn.

45

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Artemisio santonici-Juncetum littoralis (Popescu et Sanda 1992) Géhu et al. 1994], Juncetum maritimi (Rubel 1930) Pignatti 1953, Juncetum littorali –maritimi Sanda et al. 1998; Teucrio-Schoenetum nigricantis Sanda et Popescu 2002.

2.2.3.2. Mlaştini şi stepe sărăturate panonice şi ponto-sarmatice (cod Natura 2000: 1530*) – habitat prioritar; Habitat cu soluri mediu sau puternic sărăturate de tip soloneţ sau solonceac, înmlăştinite la începutul perioadei de vegetaţie, zvântate în perioada secetoasă a verii. Este populat de specii halofile obligate, puţine facultativ halofile, care realizează în general o acoperire destul de redusă a substratului. Este un tip de habitat foarte răspândit pe grindurile maritime din Delta Dunării şi din zona Complexului lagunar Razelm-Sinoe. În zona Cap Midia-Cap Kaliakra, habitatul este prezent numai în zona Portului Midia-Năvodari, unde se află întinse suprafeţede sărături. Speciile caracteristice sunt: Puccinellia distans subsp. limosa, Elymus elongatus, Artemisia santonicum subsp. santonicum, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, Limonium gmelini, Hordeum hystrix (syn. Hordeum geniculatum), Scorzonera parviflora, Juncus gerardi, Taraxacum bessarabicum, Trifolium fragiferum, Triglochin maritima, Plantago maritima, Festuca arundinacea subsp. orientalis, etc Asociaţiile vegetale tipice habitatului aparţin clasei Puccinellio-Salicornietea Ţopa 1939, ordinului Puccinellietalia Soó 1940: Puccinellietum limosae Rapaics ex Soó 1933, Aeluropo-Puccinellietum limosae Popescu et Sanda 1975, Limonio-Aeluropetum littoralis Sanda et Popescu 1992, Carici distantis-Festucetum orientalis Sanda et Popescu 1999, Caricetum distantis Rapaics 1927, Staticeto-Artemisietum monogynae (santonicum) Ţopa 1939, Agropyretum elongati Şerbănescu (1959) 1965, Plantaginetum maritimae Rapaics 1927, Scorzonero parviflorae-Juncetum gerardii (Wenzl 1934) Wendelberger 1943,

46

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Hordeetum hystricis (Soó 1933) Wendelberger 1943.

2.2.3.3. Comunităţi de Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile mâloase şi cele nisipoase (cod Natura 2000: 1310); Tip de habitat cu soluri mâloase sau nisipoase puternic sărăturate, frecvent înmlăştinite. În condiţiile specifice acestui tip de habitat se dezvoltă mai ales specii anuale, halofite obligate, precum: Salicornia europaea, Suaeda maritima, Bassia hirsuta, Spergularia media, Cyperus pannonicus, Spergularia media, Artemisia santonicum, Halimione pedunculata, Puccinellia distans subsp. limosa, Limonium meyeri, etc. Asociaţiile vegetale specifice

acestui habitat aparţin clasei Puccinellio-

Salicornietea Ţopa 1939, ordinului Salicornietalia Br.-Bl.(1928) 1933: Salicornietum europeae Wendelbg. 1953, Suaedetum maritimae Soó 1927, Aeluropo-Salicornietum Krausch 1965, Suaedo-Kochietum hirsutae (Br.-Bl. 1928) Ţopa 1939, Spergularietum mediae (Şerbănescu 1965) Popescu et al. 1992, Acorelletum pannonici Soó 1939;

2.2.4. Habitate de faleză marină şi platouri calcaroase stepice Între Capul Midia şi Capul Kaliakra, faleza este prezentă aproape pe întreaga linie a ţărmului, mai puţin în în zona lacurilor paramarine. Calcarele sarmaţiene apar rareori la suprafaţă în această zonă. Între Capul Midia şi Capul Shabla predomină faleza cu depozite de loess la suprafaţă, mai puţin înaltă. La sud de Capul Shabla, faleza devine calcaroasă, înaltă, abruptă, cu rocă la suprafaţă. În prelungirea falezelor calcaroase se află largi platouri calcaroase, cu soluri scheletice (litosoluri) presărate cu roci calcaroase. Aceste platouri sunt bine reprezentate între Rusalka şi Capul Kaliakra.

47

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

2.2.4.1. Faleze litorale cu comunităţi vest-pontice de Scolymus hispanicus şi Ecballium elaterium (cod Habitatele din România: R1201); Pe loessurile acestui tip de habitat, care în România nu are corespondenţă cu codurile Natura 2000, se dezvoltă un amestec de plante stepice, ruderale şi plante tipice falezei marine, dintre carese remarcă: Ecballium elaterium, Scolymus hispanicus, Atriplex tatarica, Atriplex oblongifolia, Elymus hispidus, Centaurea diffusa, Scandix pecten-veneris, Aegilops cylindrica, Sisymbrium orientale, Elymus repens, Echium vulgare, Galium humifusum, Malva sylvestris, Tragopogon dubius, Melilotus albus, Melilotus officinalis etc. Asociaţii vegetale caracteristice falezelor loessoide (faleze de pământ): LolioScolymetum hispanici Morariu 1959, Ecballietum elaterii Morariu 1959. Acest tip de habitat poate fi întâlnit în mai multe puncte ale falezei loessoide dintre Capul Midia şi Capul Shabla: Constanţa, Vama Veche, Durankulak, Krapets.

2.2.4.2. Comunităţi ierboase vest-pontice de faleză (cod Palearctic Habitats 18.22211) şi Faleze vest pontice cu tufărişuri de Ficus carica (cod Pal. Hab. 18.22212); Acest tip de habitat este întâlnit pe falezele stâncoase, vulnerabile la fenomenele naturale de eroziune costieră. Se caracterizează printr-un amestec de specii stepice şi halofile. Se remarcă şi prin prezenţa unui număr mare de specii rare şi periclitate, unele endemice, care formează însă populaţii mici. Este un tip de habitat bine reprezentat în zona costieră bulgărească nordică dintre Rusalka şi Capul Kaliakra. Specii de plante caracteristice: Ficus carica (smochin), Opopanax chironium subsp. bulgaricum, Mathiola odoratissima, Jurinea tzar-ferdinandii, Crithmum maritimum,

48

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Convolvulus lineatus, Chamaecytisus jankae, Astragalus cornutus, Alyssum caliacrae, Satureja coerulea, Gypsophila muralis, Bassia prostrata, Atriplex hastata, Limonium meyeri, Limonium latifolium, Spergularia media, etc. Specii de faună reprezentative: mamifere (Erinaceus concolor, Apodemus sp., Mus musculus, Martes foina etc.), păsări (Phalacrocorax aristotelis, Apus apus, Apus melba, Buteo rufinus, Bubo bubo, Hirundo rustica, Corvus monedula, Sturnus roseus etc.), reptile (Testudo graeca, Ophisaurus apodus, Lacerta trilineata, L. viridis, L. taurica, Coluber jugularis, Vipera ammodites etc.), amfibieni (Bufo viridis, Pelobates syriacus).

2.2.4.3. Pajişti stepice pe roci calcaroase (cod Palearctic Habitats 34); Tip de habitat prezent în Bulgaria pe terasele falezelor calcaroase (Rusalka şi Yailata- Kamen Bryag), dar şi pe platourile calcaroase care mărginesc falezele abrupte. Se caracterizează prin prezenţa a numeroase specii pontice, balcanice şi submediteraneene de mare valoare floristică. Acest tip de habitat se subdivide în următoarele subtipuri: •

pajişti stepice sub-continentale (cod Pal. Hab. 34.31);

•

pajişti cu Chrysopogon gryllus şi Asphodeline lutea (cod Pal. Hab. 34.7513);

•

pajişti cu Chrysopogon gryllus, Paeonia tenuifolia, Adonis vernalis şi Iris pumila (cod Pal. Hab. 34.7516);

•

stepe vest-pontice (cod Pal. Hab. 34.921); Aceste tipuri de pajişti se dezvoltă pe soluri scheletice, pe litosoluri. Speciile de

plante cele mai reprezentative sunt: Stipa lessingiana, Stipa capillata, Chrysopogon gryllus, Festuca valesiaca, Agropyron cristatum subsp. ponticum, Ajuga chamaepytis, Artemisia austriaca, Adonis vernalis, Asphodeline lutea, Avena clauda, Asperula tenella, Iris pumila, 49

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Paeonia tenuifolia, Centaurea napulifera subsp. thirkei, Astragalus vesicarius, Astragalus monspessulanus, Astragalus cornutus, Artemisia pedemontana, Onosma heterophylla, Euphorbia myrsinites, Chamaecytisus jankae, Campanula sibirica, Koeleria lobata, Achillea clypeolata, Goniolimon besseranum, Dianthus giganteus, Centaurea salonitana, Jurinea arachnoidea, Astragalus onobrychis, Ruta graveolens, Potentilla taurica, Scutellaria orientalis, Ruta graveolens, Tanacetum millefolium, Seseli tortuosum, Anthemis tinctoria, Androsace maxima, Ranunculus oxyspermus, Petrorhagia prolifera, Satureja coerulea, Thymus zygioides, Thymus pannonicus, Sedum urvillei, etc. Asociaţii vegetale caracteristice: Stipetum lessingianae Soó 1947, Medicagini minimae-Festucetum valesiacae Wagner1941, Thymio pannonici-Chrysopogonetum grylli Doniţă et al. 1922, Saturejetum coeruleae Cristurean et Ionescu-Ţeculescu 1970, Salvio nutantis-Paeonietum tenuifoliae Mititelu 1990, Koelerio degeni-Thymetum zygoidis Burduja et Horeanu 1976 etc.

2.2.4.4. Tufărişuri vest-pontice cu iasmin (Jasminum fruticans) şi păliur (Paliurus spina-christi) (cod Pal. Hab. 31.813731); Sunt

tufărişuri

xerofile

şi

termofile,

dominate

de

elemente

floristice

submediteraneene, pontice şi balcanice (Doniţă et al., 2005). Stratul arbustiv este alcătuit din Paliurus spina-christi şi Jasminum fruticans (speciile caracteristice), la care se asociază şi alte specii lemnoase: Cerasus mahaleb, Fraxinus ornus, Carpinus orientalis, Cornus mas, Pyrus pyraster, Ligustrum vulgarae, Ulmus minor, Rhamnus catharctica, Cotinus coggygria, Crataegus monogyna, Rosa canina, Euonymus verrucosus. Stratul ierbos este format dintr-un amestec de specii stepice şi de păduri: Chrysopogon gryllus, Buglossoides purpurocaerulea, Asparagus verticillatus, Arum orientale, Tamus communis, Dictamnus albus, Veronica austriaca subsp. jacquinii, Ajuga laxmanni, Piptatherum holciforme,

50

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Tanacetum corymbosum, Geranium rotundifolium, Orlaya grandiflora, Teucrium chamaedrys, Teucrium polium subsp. capitatum, Asphodeline lutea, Paeonia peregrina, etc. Asociaţiile vegetale caracteristice sunt: Asphodelino luteae-Paliuretum Sanda et Popescu 1999, Paliuretum

spinae-christi (Borza 1931) Dihoru (1969) 1070, Rhamno

catharticae-Jasminetum fruticantis (Mihai et al. 1964) Mititelu et al. 1993), Asphodelinetum luteae Dihoru 1970. Este un tip de habitat larg răspândit pe terasele falezei de la Rusalka sau întâlnit fragmentar pe platourile calcaroase din vecinătatea falezei de la Kamen Bryag -Yailata.

2.2.4.5. Păduri vest-pontice cu stejar pufos (Quercus pubescens) (cod Pal. Hab. 41.73); Sunt păduri edificate de stejar pufos, în amestec cu alte specii termofile, majoritatea submediteraneene: Quercus virgiliana, Fraxinus ornus, Prunus mahaleb, Carpinus orientalis, Cotinus coggygria, Pyrus pyraster, Acer campestre, Cornus mas, Crataegus monogyna, Euonymus verrucosus. Stratul ierbos, slab dezvoltat din cauza umbririi, este format preponderent din specii de origine sudică: Paeonia peregrina, Galanthus elwesii, Buglossoides purpurocaerulea, Piptatherum holciforme, Tamus communis, Viola odorata, Asparagus verticillatus, Arum orientale, Vincetoxicum hirundinaria, Vinca herbacea, Polygonatum latifolium, Mercurialis ovata, Geum urbanum, Tanacetum corymbosum, Orchis simia etc. Asociaţii vegetale caracteristice: Quercetum pubescentis Borza 1927, LithospermoQuercetum Br.-Bl. 1929, Cotino-Quercetum pubescentis Zolyomi et al. 1958, Paeonio peregrinae-Carpinetum orientalis Doniţă 1970, Ceraso mahaleb – Quercetum pubescentis (Jurko 1951) Jakucs et Fekete 1957. Aceste păduri pot fi întâlnite insular pe pantele falezei de la Rusalka, pe platoul din

51

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

apropierea falezei de la Yailata-Kamen Bryag sau pe valea Bolata, la nord de Capul Kaliakra. Sunt reminiscenţe ale pădurilor întinse care populau în trecut aceste zone.

2.2.4.6. Comunităţi ruderale (cod Palearctic Habitats 87.2); Se dezvoltă mai ales în preajma localităţilor şi a obiectivelor turistice, în apropierea drumurilor sau a vechilor cetăţi (Yailata, Kaliakra), la marginea falezei şi a terenurilor agricole. Concentraţiile crescute de săruri azotate din sol facilitează dezvoltarea acestor buruienişuri. Majoritatea asociaţiilor vegetale caracteristice aparţin clasei Chenopodietea Br.-Bl. 1951 emend. Lohm.et Tx. 1961: Agropyretum repentis Felföldy 1942, ConvolvuloAgropyretum repentis Felföldy 1943, Onopordetum acanthii Br.-Bl. et al. 1936, Carduetum nutantis Săvul. 1927, Balloto-Malvetum sylvestris Gutté 1966, Lolio-Plantaginetum majoris (Linkola 1921) Berger 1950, Hordeetum murini Libbert 1932 em. Pass. 1964, Atriplicetum nitentis Knapp 1945, Xeranthemetum annui (Borza 1931, Prodan 1939) Dihoru 1970, Descurainietum sophiae Krech 1953 corr. Oberd 1970, Cardarietum drabae Timár 1950, Echio-Melilotetum albi Tx. 1942, Conietum maculati I. Pop 1968, AmaranthoChenopodietum albi (Morariu 1943) Soó 1957, Adonieto flammaeae-Valerianelletum lasiocarpae (Morariu 1959) Popescu et al. 1983, etc.

52

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

III. ARII PROTEJATE DIN ZONA COSTIERĂ A DOBROGEI

Ariile protejate reprezintă modalitatea cea mai eficientă pentru protecţia şi conservarea habitatelor naturale valoroase, a speciilor endemice, subendemice, rare sau periclitate sau a unor zone importante pentru migraţia şi cuibăritul păsărilor. Spre deosebire de zona costieră nordică a României care este complet integrată în cadrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, zona de la sud de Capul Midia, unde sunt concentrate majoritatea activităţilor economice şi turistice, a suferit în ultimii 50-60 de ani un declin evident al biodiversităţii, odată cu extinderea staţiunilor şi intensificarea activităţilor turistice. Acest declin a determinat dispariţia unor specii rare de floră şi faună, menţionate în literatura de specialitate de la jumătatea secolului al XX-lea. Pierderile de biodiversitate au avut loc pe fondul absenţei unor măsuri eficiente de conservare a habitatelor naturale, a speciilor valoroase ale florei şi faunei costiere. De-a lungul litoralului sudic românesc, protejarea biodiversităţii se realizează în condiţii relativ bune în cadrul unor arii protejate, dintre care doar una terestră de interes floristic (Rezervaţia de dune marine de la Agigea), alte două fiind zone umede de importanţă avifaunistică (Rezervaţia Mlaştina Hergheliei şi Lacul Techirghiol). La acestea se adaugă în zona costieră nordică Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, “sit Ramsar” şi Zonă de Patrimoniu Natural şi Cultural al omenirii. Deşi suprafaţa cumulată a ariilor protejate din zona costieră sudică a României ajunge la cca 1333 ha, cea mai mare parte (1227 ha) este deţinută de Lacul Techirghiol. În zona costieră nordică a Bulgariei, ponderea ariilor protejate este mult mai mare, de cca 51803 ha, ceea explică în parte biodiversitatea ridicată a acestei zone. Datorită particularităţilor fizico-geografice, rezervaţiile din zona costieră bulgărească adăpostesc o varietate mai mare de habitate naturale, aspect care se reflectă în numărul ridicat de rarităţi floristice şi faunistice. 53

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

3.1. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD)

RBDD este al doilea complex de zone umede din Europa ca mărime (după delta fluviului Volga), cu o suprafaţă de 4178 km2 din care 3446 km2 (82%) aparţin României şi restul (18%) Ukrainei (Bavaru et al., 2008). Cuprinde delta propriu-zisă, lunca Dunării (în amonte de Tulcea până la Cotul Pisicii), Complexul Lagunar Razelm-Sinoe cu ansamblul de grinduri marine din sudul deltei (grindurile Chituc, Saele, Lupilor) şi apele teritoriale ale Mării Negre de la nord de Sulina până la sud de lacul Sinoe, atingând ca limită estică izobata de 20 m (Fig. 9). Este un o reţea complexă de râuri, canale, lacuri şi mlaştini precum şi de păduri, pajişti, păşuni nisipoase şi dune, cu o bogată floră şi faună. Delta Dunării prezintă o multitudine de biotopuri şi o considerabilă biodiversitate, ceea ce o face unică atât în Europa cât şi între sisteme deltaice din lumea întreagă. Cercetările au arătat că în cele 30 de tipuri de ecosisteme deltaice (23 naturale şi 7 antropice) se află 5429 de specii de plante, fungi şi animale (http://www.ddbra.ro). În deltă se află 180.000 ha de suprafaţă cu plaur, ceea ce reprezintă cel mai mare habitat de acest tip din lume. În deltă sunt 4 specii de plante acvatice protejate prin Convenţia de la Berna: Angelica palustris, Aldrovanda vesiculosa, Trapa natans şi Salvinia natans. În zona RBDD au fost inventariate 3590 specii de animale (http://www.ddbra.ro), dintre care 91 specii de moluşte, 2244 specii de insecte, 135 specii de peşti, 10 specii de amfibieni, 11 reptile, 331 specii de păsări (dintre care 176 clocesc aici) şi 42 specii de mamifere. Dintre insecte, 237 specii au fost pentru prima dată înregistrate aici ; 45 specii sunt noi pentru Romania iar 13 specii sunt noi pentru ştiinţă. Dintre speciile de floră, în RBDD se cunosc 1839 taxoni (http://www.ddbra.ro), dintre care 678 specii de alge macrofite, 107 specii de licheni, 38 specii de macromicete şi 1016 specii de plante vasculare. Astăzi 80 % din Delta Dunării este păstrată în stare naturală, incluzând 18 zone strict protejate, zone tampon, zone de tranziţie şi zone de restaurare ecologică. Cele 18 zone 54

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

strict protejate sunt: Roşca-Buhaiova, Pădurea Letea, Lacul Răducu, Lacul Nebunu, VătafuLunguleţ, Pădurea Caraorman, Sărăturile de la Murighiol, Arinişul Erenciuc, Insula Popina, Sacalin-Zătoane, Periteaşca-Leahova, Capul Doloşman, Grindul Lupilor, Istria-Sinoe, Grindul Chituc, Lacul Rotundu, Lacul Potcoava, Lacul Belciug (http://www.ddbra.ro). Zona litorală a deltei se întinde de la nord de Sulina până la extremitatea sudică a Lacului Sinoe. În zona de coastă, confluenţa dintre apele Dunării şi cele ale Mării Negre este de o deosebită importanţă deoarece asigură bogate resurse de hrană pentru păsările acvatice din care multe se refugiază aici, în condiţiile unui climat mai blând în perioada iernii. Aproximativ 70% din speciile de păsări din Delta Dunării hibernează şi se odihnesc între braţul Sfântul Gheorghe şi Lacul Sinoe.

Fig. 9 – Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

55

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

3.2. Lacul Techirghiol

Fost liman fluvio-marin, lacul Techirghiol este cel mai mare lac salin din România, cu o suprafaţă de 1226,97 ha, adâncime de maximum 9 m şi salinitatea de cca 70 g/l. Lacul este amplasat în zona costieră, între localităţile Eforie Nord şi Tuzla. La sfarşitul lunii martie 2006, lacul Techirghiol a fost declarat sit Ramsar, fiind inclus pe lista zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor de apă. În prezent, lacul şi zonele din jurul acestuia formează una dintre cele mai importante arii de importanţă avifaunistică din Dobrogea (ROSPA0061), cu o suprafaţă de 3035,3 ha. Lacul este împărţit de 2 baraje în 3 porţiuni (Fig. 10), dintre care cea estică (cea mai mare) este foarte sărată, cea mijlocie este salmastră, iar cea vestică (cea mai mică), situată la coada lacului (cunoscută şi sub numele de lacul Zarguzon), este dulce. Datorită concentraţiei ridicate în săruri, în apa lacului pot supravieţui doar specii cu limite largi de eurihalinitate. Flora algală este reprezentată în principal prin alga verde Cladophora vagabunda, una dintre componentele esenţiale ale nămolului sapropelic. Alte specii de alge macrofite prezente în lac sunt Cladophora crystallina şi Closterium acerosum. Aceste alge alături de crustaceul Artemia salina sunt principalele organisme implicate în formarea nămolului sapropelic. Vegetaţia din apropierea malurilor lacului Techirghiol este formată din asociaţii vegetale specifice sărăturilor marine. Cele mai frecvente sunt asociaţiile Suaedetum maritimae Soó 1927, Salicornietum europeae Wendelbg. 1953), Bassietum sedoidis (Ubrizsy 1949) Soó 1964, Atriplicetum tataricae (Prodan 1923) Borza 1926. În cadrul acestor asociaţii vegetale se dezvoltă specii halofile precum: Suaeda salsa, Salicornia europaea, Aster tripolium subsp. pannonicus, Puccinelia distans s.l., Spergularia media, Cyperus pannonicus, Bassia hirsuta, Artemisia santonicum, Atriplex oblongifolia, Atriplex tatarica, Hordeum hystrix, Juncus gerardi etc. Datorită salinităţii ridicate a apei lacului, vegetaţia palustră este slab reprezentată şi

56

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

se întâlneşte mai ales către coada lacului unde apa este dulce; este formată preponderent din stuf (Phragmites australis), dar şi alte specii higrofile precum: Scirpus lacustris subsp. tabernaemontani, Scirpus maritimus, Eleocharis uniglumis, Butomus umbellatus, Sparganium erectum, Typha angustifolia, Eupatorium cannabinum, Lycopus europaeus, Mentha aquatica, Epilobium tetragonum subsp. lamyi, Polygonum amphibium, Ranunculus sceleratus. Deosebit de interesantă este flora şi vegetaţia stepică a colinelor din zona sudvestică a lacului Techirghiol, zonă inclusă în limitele ariei de importanţă avifaunistică ROSPA0061 (Fig. 10). Colinele cu altitudine maximă de 40-50 m, pe alocuri cu calcare sarmatice la suprafaţă sunt cunoscute sub denumirea de Dealurile bujorilor (Făgăraş, 2007a), datorită populaţiilor mari de Paeonia tenuifolia (bujorul de stepă), specie protejată la nivel european, inclusă în anexele Convenţiei de la Berna (Appendix I, 2002), alături de o altă raritate, Achillea thracica (syn. Achillea millefoliata). Numărul rarităţilor floristice din zona sud-vestică a lacului Techirghiol este însă mult mai mare (Făgăraş, 2007a); printre ele se disting Achillea coarctata, Astragalus spruneri, Salvia aethiopis, Euphorbia dobrogensis, Dianthus leptopetalus, Crocus pallasii, Adonis vernalis, Adonis volgensis, Achillea clypeolata, Achillea coarctata. Acestor specii li se adaugă numeroase elemente rare, de origine pontică (în sens larg), sau sudică (balcanice, submediteraneene sau mediteraneene): Achillea leptophylla, Agropyron cristatum subsp. ponticum, Dianthus pseudarmeria, Centaurea napulifera subsp. thirkei,

Astragalus vesicarius subsp.

pseudoglaucus, Astragalus hamosus, Convolvulus cantabrica, Hyacinthella leucophaea, Colchicum triphyllum, Jurinea arachnoidea, Echinops ritro subsp. ruthenicus, Satureja coerulea, Scutellaria orientalis var. pinnatifida, Tanacetum millefolium, Thymus zygioides, Koeleria lobata, Salvia aethiopis. În zona sud-vestică a lacului Techirghiol se află o serie de asociaţii vegetale de interes conservativ: Paeonietum tenuifoliae – Saturejetum coeruleae Borza 1931, Agropyro-Thymetum zygioidi Dihoru 1970, Teucrio polii – Melicetum ciliatae Puşcaru et al.

57

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

1978, Thymio pannonici-Chrysopogonetum grylli Doniţă et al. 1922, Stipetum capillatae (Hueck 1931) Krausch 1961, Stipetum lessingianae Soó (1927) 1947, Teucrio polii – Melicetum ciliatae Puşcaru et al. 1978.

Fig. 10 – Limitele ariei de importanţă avifaunistică Lacul Techirghiol Lacul Techirghiol este cunoscut mai ales datorită avifaunei sale, aici fiind întâlnite specii rare în România, unele periclitate pe plan mondial sau european. Acest lac reprezintă una dintre principalele locuri de iernare din Europa pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis). Dar, din această zonă au fost descrise peste 150 de specii de păsări clocitoare sau migratoare. Dintre speciile de păsări vulnerabile şi ameninţate din zona lacului Techirghiol (conform Global IUCN Red List, 2008; Directiva Păsări; Convenţia de la Berna, Convenţia

58

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

de la Bonn), amintim pe: Pelecanus crispus (pelicanul creţ), Anser erythropus (gârliţa mică), Branta ruficollis (gâsca cu gât roşu), Aythya nyroca (raţa roşie), Oxyura leucocephala (raţa cu cap alb), Circus macrourus (erete alb), Falco cherrug (şoim dunărean). Alte specii de păsări strict protejate din zona lacului Techirghiol (conform OUG 57/2007) sunt: Gavia arctica (cufundar polar), Pelecanus onocrotalus (pelican comun), Botaurus stellaris (buhai de baltă), Ixobrychus minutus (stârc pitic), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Ardeola ralloides (stârc galben), Egretta garzetta (egreta mică), Egretta alba (egreta albă), Ardea purpurea (stârc roşu), Ciconia ciconia (barza albă), Cygnus cygnus (lebăda de iarnă), Circus aeruginosus (erete de stuf), Circus cyaneus (erete vânăt), Buteo rufinus (şorecar mare), Falco columbarius (şoim de iarnă), Falco peregrinus (şoim călător), Himantopus himantopus (piciorong), Charadrius alexandrinus (prundăraş de sărătură), Pluvialis apricaria

(ploier auriu), Philomachus pugnax (bătăuş), Larus

melanocephalus (pescăruş cu cap negru), Larus minutus (pescăruş mic), Sterna albifrons (chiră mică), Chlidonias hybridus (chirghiţă cu obraz alb), Chlidonias niger (chirghiţă neagră), Asio flammeus (ciuf de câmp), Alcedo atthis (pescăruş albastru), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră).

3.3. Dunele marine de la Agigea Rezervaţia naturală este situata la cca 10 km sud de oraşul Constanţa, în apropierea Portului Constanţa Sud – Agigea (Fig. 11). Zona de cca 25 ha (conform Legii nr. 5/2000), formată din dune de nisip de origine marină, a fost declarată rezervaţie în anul 1939, datorită rarităţilor floristice şi faunistice descoperite în această zonă. Rezervaţia se află în incinta Staţiunii Biologice Marine „Prof. Ioan Borcea” şi este administrată de Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi. Este o rezervaţie mixtă, floristică şi

59

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

faunistică, ce adăposteşte în prezent peste 120 de specii de plante vasculare. Este renumită mai ales datorită populaţiilor locale mari ale unor specii rare în România, precum Alyssum borzaeanum (ciucuşoara de nisipuri), Ephedra distachya (cârcelul) sau Convolvulus persicus (volbura de nisipuri). Alte rarităţi floristice prezente în zona rezervaţiei sunt: Silene thymifolia (miliţeaua de nisipuri), Leymus racemosus subsp. sabulosus (perişorul de nisipuri), Dianthus leptopetalus (garofiţă), Astragalus varius, Salvia aethiopis (jaleş), Seseli campestre, Echinops ritro subsp. ruthenicus etc. Din zona rezervaţiei au fost citate în perioada interbelică specii foarte rare, astăzi neregăsite în flora României, precum Medicago marina sau Calystegia soldanella (Pascal, 1962). Dintre asociaţiile vegetale (Boşcaiu, 1975; Burduja, 1968; Burduja et Horeanu, 1970) se remarcă în zona rezervaţiei următoarele: Secali sylvestri-Alyssetum borzeani (Borza 1931) Morariu 1959 şi Carici colchicae-Ephedretum distachyae (Prodan 1939) Morariu 1959. Rezervaţia adăposteşte de asemenea o faună interesantă, formată din insecte (Mantis religiosa, Myrmeleon formicarius), reptile (Coluber jugularis caspius, Lacerta taurica), amfibieni

(Pelobates

syriacus

balcanicus),

diverse păsări

migratoare (Enberiza

melanocephala, Melanacorypha leucoptera, Passer hispaniolensis, Asio otus). Multe rarităţi floristice şi faunistice au dispărut din zona rezervaţiei datorită modificărilor de microclimat produse în urma construcţiei portului Constanţa Sud-Agigea, dar mai ales în perioada 1975-1990 când rezervaţia a fost părăsită, aici desfăşurându-se diverse activităţi economice. În prezent, datorită unui proces natural de stepizare şi ruderalizare a vegetaţiei, favorizat de depărtarea de mare şi de modificările de microclimat din ultimii 30 de ani, se fac eforturi pentru păstrarea în bune condiţii a habitatelor de dune şi a biodiversităţii specifice lor.

60

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Fig. 11 – Rezervaţia de dune marine de la Agigea

Fig. 12 – Rezervaţia Mlaştina Hergheliei Mangalia 61

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

3.4. Mlaştina Hergheliei Mlaştina Hergheliei este situată în apropierea plajei dintre staţiunile Venus şi Saturn, lângă oraşul Mangalia (Fig. 12). Este un fost golf marin transformat în lagună şi separat ulterior de mare prin cordoane de nisip. În zona luciului de apă se află izvoare de apă mezotermale şi izvoare sulfuroase. Mlaştina a fost declarată rezervaţie naturală mixtă, floristică şi zoologică, în anul 2005, suprafaţa ei actuală fiind de 98 ha. În prezent este inclusă alături de Obanul Mare şi Peştera Movilei în situl Natura 2000 ROSCI0114, cu suprafaţa de 251 ha. Specificul acestei mlaştini eutrofe constă în prezenţa pe malurile sale a unui amestec de asociaţii vegetale higrofile, mezo-higrofile şi halofile. Este de asemenea un important loc de cuibărit şi de pasaj pentru o serie de păsări rare. Din zona rezervaţiei sunt menţionate 132 specii de plante vasculare (Făgăraş, 2007b) şi 22 de asociaţii vegetale (Făgăraş, 2007c), unele specifice zonelor umede costiere: Najadetum marinae Fukarek 1961, Cladietum marisci Allorge 1922 ex Zobrist 1935, Typhetum laxmannii Nedelcu 1969, Schoenoplectetum tabernaemontani Soó 1947, Bolboschoenetum maritimi Eggler 1933, Carici distantis-Festucetum arundinaceae Rapaics 1927, Lythro-Calamagrostetum epigeii I.Pop 1968 etc. Dintre rarităţile floristice întâlnite în zona rezervaţiei menţionăm pe Carex extensa, Polypogon monspeliensis, Typha laxmanni, Trifolium angustifolium (Făgăraş, 2007b). Rezervaţia este cunoscută însă mai ales pentru speciile de păsări care cuibăresc sau trec pe aici. Păsările pot folosi alternativ cele doua ecosisteme învecinate (litoral şi lacustru), atât pentru odihnă cât şi pentru hrănire. Frecvent cormoranii mari (Phalacrocorax carbo sinensis) se odihnesc pe mlaştină şi pescuiesc pe mare, iar pescăruşii (Larus spp.) sunt într-o continuă pendulare între aceste două zone. Din zona mlaştinii au fost menţionate 132 de specii de păsări (Gache, 2004), dintre care unele rare şi foarte rare în România: Gavia arctica, Aythia marila, Grus grus, Podiceps

62

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

grisegena, Ardeola ralloides, Platalea leucorodia, Plegadis falcinellus, Anas penelope, Anas strepera, Falco vespertinus, Falco subbuteo, Charadrius hiaticula, Calidris alba, Gelochelidon nilotica, Chlidonias leucopterus, Dendrocopos minor. Mlaştina Hergheliei este un important culoar de migraţie dar totodată loc de odihnă şi hrănire pentru multe dintre păsările de pasaj care cuibăresc în Delta Dunării, cum ar fi pelicanii (Pelecanus onocrotalus). Cu toate că mlaştina se află în imediata apropiere a plajei aglomerate dintre staţiunile Venus şi Saturn, în stufăriş cuibăresc o serie de păsări acvatice: chire de baltă (Sterna hirundo), cormorani mici (Phalacrocorax pygmaeus), lebede de vară (Cygnus olor), raţe mari (Anas platyrhynchos), raţe cu cap castaniu (Aythya ferina), găinuşe de baltă (Gallinula chloropus), lişiţe (Fulica atra) etc. Unele dintre ele, cum ar fi cormoranul mic, iernează aici în număr destul de mare. Păsările acvatice nu sunt singurele care beneficiază de habitatul acestei mlaştini. Numeroase specii din ordinul Passeriformes poposesc pe maluri sau îşi găsesc adăpost temporar în stufăriş.

3.5. Complexul Natural Lacul Durankulak

Situat la 6 km sud de graniţa româno-bulgară şi la 15 km nord de localitatea Shabla, Complexul Natural Lacul Durankulak (Fig. 13), cu o suprafaţă de 5050,79 ha, reprezintă una dintre cele mai importante zone umede ale Bulgariei, sit Ramsar (din 1984) şi Arie de Importanţă Avifaunistică (Georgiev et al., 1998). Complexul include Lacul Durankulak, zonele umede din jurul lacului, dunele de nisip dintre lac şi mare şi habitatele stepice din apropiere. Din zona lacului Durankulak au fost semnalate 254 de specii de păsări. Lacul este cunoscut în primul rand ca zonă de iernare pentru populaţiile unor păsări de apă precum Branta ruficollis (gâsca cu gât roşu), Haliaetor pygmaeus, Anser albifrons, Anser anser sau 63

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

ca zonă de cuibărit pentru altele: Ixobrichos minutus, Charadrius alexandrinus, Lanius minor, Aythya nyroca, Cygnus olor, Circus aeruginosus, Melanocorhypha calandra, Acrocephalus agricola etc. În zona lacului se află de asemenea amfibieni şi reptile de importanţă conservativă: Pelobates syriacus, Pelobates fuscus, Hyla arborea, Bombina bombina, Emys orbicularis, Podarcis taurica, Coluber jugularis caspius etc. Dintre insecte au fost menţionate specii rare precum: Lycaena dispar rutilus, Zerynthia hypsipyle, Euchloe ausonia, Argynnis pandora, Brenthis daphne, Cicindella hybrida, Acrotylus longipes, Eurydema spectabile, Labidura riparia iar dintre miriapode Scolopendra cingulata. Dintre mamiferele semnalate din zona lacului Durankulak amintim pe: Vormela peregusna (dihorul pestriţ), Mesocricetus newtoni (grivanul dobrogean) şi Spermophilus citellus (popândăul). Zona dunelor de nisip este extrem de interesantă şi bogată în rarităţi floristice, multe dintre ele prezente în anexele Directivei Habitate, Convenţiei de la Berna sau în IUCN Red List of Threatened Species 2008: Verbascum purpureum, Stachys maritima, Euphorbia paralias, Medicago marina, Convolvulus persicus, Silene thymifolia, Euphorbia peplis, Corispermum nitidum, Chamaesycae peplis, Peucedanum arenarium, Elymus farctus subsp. bessarabicus, Argusia sibirica, Eryngium maritimum, Cakile maritima subsp. euxina, Crambe maritima, Gypsophila perfoliata, Lactuca tatarica, Taraxacum bessarabicum, Bassia hirsuta, Cynoglossum creticum, Ammophila arenaria subsp. arundinacea, Festuca beckeri subsp arenicola, Astragalus varius, Leymus racemosus subsp. sabulosus, Centaurea arenaria subsp. borystenica etc. De importanţă conservativă sunt asociaţiile vegetale cu Utricularia vulgaris şi Schoenoplectus triqueter situate pe malul estic al lacului, Durankulak fiind una dintre zonele reprezentative din Bulgaria pentru aceste asociaţii.

64

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

3.6. Complexul lacustru Shabla

Complexul lacustru Shabla este situat pe litoralul nordic al Bulgariei, la cca 18 km sud de graniţa româno-bulgară şi la 3-5 km nord de oraşul Shabla, districtul Dobrich (Fig. 13). Este arie protejată din anul 1995 iar ulterior a primit statut de “sit Ramsar”(sub denumirea de “Lacul Shabla”) şi “arie de interes avifaunistic” (cu denumirea de “Complexul lacustru Shabla”). Este una dintre cele mai bine conservate zone umede din Bulgaria. Rezervaţia cu o suprafaţă de 2623,53 ha include lacurile Shabla şi Ezerets, conectate printr-un canal, zona de coastă Shabla-Tuzla cu dunele de nisip ale plajei şi zona marină adiacentă, comunităţile ierboase din apropierea lacurilor, plantaţiile de arbori şi arbuşti şi o parte din terenurile agricole apropiate (Georgiev, 1998b). În zona rezervaţiei creşte o specie endemică pentru Bulgaria (Seseli rhodopeum), 5 specii de plante endemice pentru zona Balcanilor şi alte 23 de specii de interes conservativ pentru Bulgaria şi Comunitatea europeană (Georgiev et. al., 1998b). Vegetaţia naturală este reprezentată de asociaţii vegetale higrofile şi hidrofile în zona lacului şi de asociaţii vegetale psamofile în zona dunelor de pe cordonul litoral ce separă lacul de mare. Vegetaţia zonelor umede este alcătuită din fitocenoze cu Cladium mariscus, Carex riparia, Carex extensa, Schoenoplectus lacustris, Schoenoplectus litoralis, Scirpus maritimus, Typha laxmannii, Phragmites australis, Iris pseudacorus. Acestor comunităţi de plante higrofile li se adaugă cele hidrofile, prezente în zona luciului de apă: fitocenoze cu Nymphaea alba, Nuphar lutea, Myriophyllum spicatum, Ceratophyllum demersum, Potamogeton natans, Potamogeton pectinatus etc. Restul teritoriului este acoperit de vegetaţie secundară, apărută ca rezultat al influenţelor antropice din zonă. Deosebit de interesantă este flora şi vegetaţia dunelor de nisip ale plajei din dreptul lacului Shabla, dune înalte de până la 8 metri. Dintre rarităţile floristice prezente pe dunele

65

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

rezervaţiei vom aminti pe: Silene thymifolia, Hypecoum ponticum, Peucedanum arenarium, Ammophila arenaria subsp. arundinacea, Leymus racemosus subsp. sabulosus, Eryngium maritimum, Astragalus varius, Crambe maritima, Cakile maritima subsp. euxina, Glaucium flavum, Argusia sibirica etc. Complexul lacustru Shabla este o zonă umedă deosebit de importantă pentru avifaună. Aici iernează populaţiile a 5 specii de păsări ocrotite la nivel mondial: Branta rufficolis (gâsca cu gât roşu), Anser albifrons, Anser anser, Cygnus cygnus, Anas plathyrhynchos. Lacul Shabla, alături de lacul Durankulak şi lacul Techirghiol din România, reprezintă principala zonă de iernare pentru gâsca cu gât roşu. Zona este situată pe ruta “via pontica” de migraţie a păsărilor, asigurând condiţii favorabile pentru odihna şi hrănirea a numeroase specii de păsări ocrotite: Phalacrocorax pygmeus, Ciconia ciconia, Platalea leucorodia etc. Complexul lacustru Shabla este important şi ca zonă de cuibărit pentru o serie de specii de păsări, precum: Lanius minor, Tadorna tadorna, Circus aeruginosus, Falco vespertinus, Charadrius alexandrinus, Melanocorhypha clandra, Acrocephalus agricola etc. Zona de dune a rezervaţiei prezintă un potenţial deosebit pentru conservarea populaţiilor locale de Pelobates syriacus (broasca de pământ). În zona luciului de apă se află o populaţie importantă de Lutra lutra (vidra).

66

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Fig. 13 – Arii protejate din zona costieră nordică a Bulgariei

67

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

3.7. Rezervaţia naturală Yailata Rezervaţia Yailata, situată în apropierea localităţii Kamen Bryag (Fig. 13), este o arie protejată complexă de interes arheologic, floristic, zoologic şi peisagistic, deosebit de spectaculoasă datorită falezei calcaroase abrupte, cu înălţime de 50-60 de metri. Este declarată arie protejată din anul 1987. Are o suprafaţā de 45,3 ha care include faleza abruptă şi platoul calcaros din vecinătatea falezei (Georgieva et Vladev, 2007). Pe teritoriul rezervaţiei se află mai multe tipuri de habitate de interes conservativ: pajişti stepice, tufărişuri, pâlcuri de păduri, faleze marine, grote şi peşteri marine. Aceste habitate adăpostesc numeroase rarităţi floristice şi faunistice. Vegetaţia rezervaţiei este formată din asociaţii vegetale ierboase stepice, intercalate printre tufărişurile cu smochin (Ficus carica), vişin turcesc (Prunus mahaleb) şi corn (Cornus mas), care domină faleza. Pe platoul calcaros din apropierea falezei se remarcă tufărişurile cu iasmin (Jasminum fruticans) şi păliur (Paliurus spina-christi) sau pâlcurile de stejar pufos (Quercus pubescens) care amintesc de vechile păduri ale acestei zone. Pe teritoriul acestei arii protejate se află 19 specii de plante rare şi ameninţate, printre care endemitele locale Silene caliacrae şi Centaurea alba subsp. caliacrae. În zona acestei rezervaţii se află cea mai mare populaţie de bujor (Paeonia peregrina) din Bulgaria. Flora rezervaţiei este spectaculoasă mai ales în lunile mai şi iunie cînd pantele falezei sunt dominate de Asphodeline lutea, Paeonia peregrina, Papaver rhoeas, Salvia nemorosa şi alte specii deosebit de aspectuoase. Alte plante de interes conservativ din zona rezervaţiei (faleză şi platoul calcaros) sunt: Goniolimon besseranum, Goniolimon tataricum, Opopanax chironium subsp. bulgaricum, Dianthus leptopetalus, Onosma heterophylla, Ruscus aculeatus, Convolvulus lineatus, Ruta graveolens, Koeleria lobata, Fumaria kralikii, Centaurea napulifera subsp. thirkei, Satureja coerulea, Achillea clypeolata, Cynoglossum creticum, Crithmum maritimum, Limonium latifolium, Limonium meyeri, Parietaria lusitanica subsp. serbica.

68

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Dintre speciile de păsări rare care habitează în zona rezervaţiei, trebuie amintite: Phalacrocorax aristotelis, Bubo bubo, Melanocorypha calandra, Lanius minor, Oenanthe pleschanka, Emberiza melanocephala etc.

3.8. Rezervaţia Kaliakra Situată la 12 km sud-est de oraşul Kavarna şi la 5 km nord-vest de satul Balgarevo (Fig. 13), rezervaţia naturală Kaliakra prezintă o suprafaţă de 687,50 ha dintre care 400 ha reprezintă zona marină. Este singura rezervaţie naturală din Bulgaria care include un acvatoriu marin. Zona tampon a rezervaţiei este de 109 ha (Georgiev, 1997). Este una dintre primele zone protejate din Bulgaria, declarată în anul 1941, renumită mai ales prin pajiştile stepice de pe platoul calcaros şi prin tufărişurile de smochini de pe faleză. Din zona rezervaţiei au fost menţionate 351 de specii de plante vasculare, dintre care 45 sunt rare, periclitate sau endemice (Nanova et al, 2008). Dintre speciile de plante endemice pentru Bulgaria sau pentru zona Balcanilor menţionate din zona rezervaţiei, amintim pe: Centaurea alba subsp. caliacrae, Alyssum caliacrae, Silene caliacrae, Erysimum bulgaricum, Opopanax chironium subsp. bulgaricum, Iris suaveolens, Potentilla emili-popii, Astragalus spruneri, Chamaecytisus jankae, Centaurea varnensis. Dar, în zona rezervaţiei pot fi întâlnite multe alte rarităţi floristice, parte din ele prezente în Cartea Roşie a Bulgariei, vol.1 (Velchev et al., 1984), în Legea Biodiversităţii din Bulgaria (Legea 77/2002) sau în anexele unor directive şi convenţii internaţionale privind ocrotirea florei sălbatice: Jurinea tzar-ferdinandii, Matthiola odoratissima, Astragalus cornutus, Linum tauricum, Ononis pusilla, Goniolimon besseranum, Dianthus leptopetalus, Dianthus pseudarmeria, Onosma heterophylla, Paeonia tenuifolia, Euphorbia myrsinites, Pyrus elaeagrifolia, Ruta graveolens, Clypeola jonthlaspi, Gypsophila muralis,

69

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Allium flavum subsp. tauricum, Allium saxatile, Artemisia pedemontana, Achillea clypeolata, Centaurea napulifera subsp. thirkei, Convolvulus lineatus, Bellevalia sarmatica, Satureja coerulea, Thymus zygioides, Hyacinthella leucophaea, Limonium meyeri, Limonium latifolium, Dianthus giganteus, Iris pumila, Adonis vernalis, Agropyron cristatum subsp. ponticum, Koeleria lobata, Parapholis incurva, Scandix australis. Fauna terestră include 20 de specii de amfibieni şi reptile, unele dintre ele tipice habitatelor de stepă: Rana esculenta, Bufo viridis, Testudo graeca ibera, Testudo hermannii, Emys orbicularis, Hyla arborea, Triturus cristatus, Coluber jugularis, Vipera ammodytes, Ophisaurus apodus, Pelobates syriacus, Lacerta viridis, Lacerta muralis, Podarcis taurica, Natrix natrix. Multe dintre aceste specii figurează în Lista Roşie Globală IUCN (2008) sau în Cartea Roşie a Bulgariei, vol. 2 (Botev et al., 1985). Dintre insecte sunt menţionate din zona rezervaţiei speciile: Papilio machaon, Argynnis pandora, Strymon ilicis, Zygaena filipendulae, Zygaena ephialtes, Saturnia pyri, Oedipoda germanica, etc. Dintre speciile de păsări rare, tipice habitatelor de faleză şi platouri calcaroase, din zona rezervaţiei sunt menţionate următoarele: Burhinus oedicnemus, Coturnix coturnix, Perdix perdix, Crex crex, Lanius collurio, Emberiza melanocephala etc. Rezervaţia de la Kaliakra este de asemenea cunoscută pentru speciile de mamifere, aflate pe Lista Roşie IUCN sau în Cartea Roşie a Bulgariei: Vormela peregusna, Spermophilus citellus, Nanospalax leucodon, Glis glis, Dryomys nitedula, Mesocricetus newtoni, Sicista subtilis, Mus specilegus, etc. În prezent, o parte a platoului calcaros de la Kaliakra este afectată negativ de instalarea unui câmp de zeci de turbine eoliene, situat pe partea stângă a drumului de acces spre cetatea de la Capul Kaliakra.

70

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

IV. FLORA ŞI VEGETAŢIA ZONEI COSTIERE CAP MIDIA - CAP KALIAKRA

4.1. CONSPECTUL FLOREI VASCULARE DIN ZONA CAP MIDIA - CAP KALIAKRA

Conspectul floristic este realizat pe baza datelor bibliografice şi a observaţiilor realizate de membrii echipei proiectului Phare CBC RO 2005/ 017-535.01.02.02 în perioada aprilie-octombrie 2008, în zona costieră dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra. Pentru fiecare taxon s-a menţionat bioforma, elementul fitogeografic, indicii ecologici, numărul de cromozomi, cenotaxonii specifici, tipul de habitat ocupat şi răspândirea în zona studiată (localităţi, toponime locale etc.). Afilierea taxonilor specifici şi intraspecifici la familiile botanice, precum şi nomenclatura acestora este, cu foarte puţine excepţii, în conformitate cu Flora Europaea (Tutin et al., 1993, Tutin et al., 1964-1980). Bioformele şi elementele floristice sunt menţionate după “Flora ilustrată a României” (Ciocârlan, 2000), iar pentru taxonii care lipsesc din flora României după lucrarea “Conspectus of the Bulgarian Vascular Flora. Distribution maps and floristic elements” (Assyov et al., 2002). Categoriile ecologice stabilite de Ellenberg (1952), în funcţie de comportamentul speciilor faţă de umiditate (U), temperatură (T) şi reacţia solului (R), au fost preluate din lucrarea “Conspectul florei cormofitelor spontane din România” (Popescu et Sanda, 1998). Aceeaşi lucrare a stat la baza precizării numărului de cromozomi şi a cenotaxonilor specifici pentru fiecare din speciile şi subspeciile conspectate. Menţionarea în text (pentru unii taxoni) a categoriilor “rară” şi “foarte rară” nu are

71

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

legătură cu categoria sozologică a taxonului respectiv, desemnând acele plante care sunt prezente în zona litorală studiată într-un număr mic sau foarte mic de indivizi, răspândiţi pe o suprafaţă redusă. Speciile “sporadice” au o prezenţă discontinuă de-a lungul zonei costiere studiate şi care au efective populaţionale mici sau medii. Speciile “comune” au o largă răspândire în zona costieră şi prezintă, în general, efective populaţionale mari. Acolo unde a fost cazul, s-a adăugat la caracterizarea taxonului categoria sozologică, în conformitate cu Listele Roşii naţionale (Oltean et al., 1994; Dihoru et Dihoru Alexandrina, 1994; Boşcaiu et al., 1994; Negrean, 2001), Cartea roşie a Bulgariei (Velchev et al., 1984), Lista Roşie IUCN a speciilor periclitate (2008), legislaţia internaţională (Directiva 92/43/EEC, Convenţia de la Berna) şi legislaţiile naţionale (Legea nr. 77/ 2002 pentru Bulgaria şi OUG nr. 57/2007 pentru România).

ÎNCRENGATURA PTERIDOPHYTA

EQUISETACEAE Equisetum arvense L. – G, Cosm; U3 T3 R0; 2n = 216; Filipendulo-Petasition, Chenopodietea, Artemisietea, Secalietea; România: Mamaia - marginea şoselei. Equisetum fluviatile L. – HH, Circ; U5 T3 R0; 2n = 216; Phragmitetea, Car. Magnocaricion; Bulgaria: Shabla - marginea lacului. Equisetum hyemale L. – G, Circ; U3,5 T2,5 R4; 2n = 216; Filipendulo-Petasition, Car. Alno-Padion; România: Mamaia - malul lacului Siutghiol spre Năvodari. Equisetum ramosissimum Desf. – G, Cosm; U2 T0 R0; 2n = 216; Tribulo-Eragrostion, Car. Festucion vaginatae; România: Corbu – pe dune de nisip. Equisetum telmateia Ehrh. [syn. Equisetum maximum auct.] – G, Circ; U3,5 T2 R0; 2n = 216; Alno=Padion, Filipendulo-Petasition; Bulgaria: Kaliakra - în locuri umede de pe faleza sudică. 72

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

ASPLENIACEAE Asplenium adiantum-nigrum L. – H, Eua(Med); U2,5 T3 R3; 2n = 144; Asplenietea, Asplenietum septentrionali-adianti nigri, Quercion roboris; Bulgaria: Kaliakra – pe pereţii unei fântâni de pe platoul calcaros. Asplenium ceterach L. [syn. Ceterach officinarum DC.] – H, Atl-Med; U1,5 T5 R4,5; 2n = 72;

Car.

Asplenietalia rutae-murariae,

dif.

Asplenio-Syringetum,

Asplenio-

Ceterachetum; Bulgaria: Rusalka – pe faleze stâncoase, prăbuşite. Asplenium ruta-muraria L. – H, Circ; U1,5 T3 R5; 2n = 144; Seslerio-Festucion pallentis, Car. Asplenietalia rutae-murariae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata – pe faleze stâncoase. Asplenium trichomanes L. s.l. – H, Cosm; U3 T0 R4; 2n = 72; Car. Asplenietalia rutaemurariae; Bulgaria: Rusalka – pe faleze stâncoase, prăbuşite, Kaliakra – pe pereţii unei fântâni de pe platoul calcaros.

THELYPTERIDACEAE Thelypteris palustris Schott – G(HH), Circ; U4 T0 R3; 2n = 70; Alnion glutinosae, AlnoPadion, Magnocaricion; România: Constanţa (port). SALVINIACEAE Salvinia natans (L.) All. – HH, Eua; U6 T3 R3; 2n = 18; Hydrocharition; Bulgaria: Bolata - în apa lin curgătoare a pârâului; rară; BC (An. I), Biodiv. Law Bg (An. II-III).

73

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

ÎNCRENGĂTURA SPERMATOPHYTA SUBÎNCRENGĂTURA PINOPHYTINA (GYMNOSPERMAE) EPHEDRACEAE Ephedra distachya L. s.l. – Ph(arbust), Eua(Cont); U2 T4,5 R4,5; 2n = 24, 28, 36; Scabiosion argenteae, Festucion vaginatae; România: Agigea (rezervaţie) - pe dune de nisip; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata - pe faleze stâncoase; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994), Biodiv. Law (An. III).

SUBÎNCRENGATURA MAGNOLIOPHYTINA (ANGIOSPERMAE) CLASA MAGNOLIOPSIDA (DICOTYLEDONATAE)

BETULACEAE Betula pendula Roth – Ph(arbore), Eua; U3 T2 R2; 2n = 28, 42; Carpinion, VaccinioPiceion; România: Constanţa (port, subspontan). CORYLACEAE Carpinus orientalis Mill. – Ph(arbore), Balc-Cauc; U3 T4 R4,5; 2n = 16; Orno-Cotinion, Syringo-Carpinion orientalis; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata – tufărişuri, pădure, pe terasele falezei prăbuşite. Corylus avellana L. – Ph(arbust), Eur; U3 T3 R3; 2n = 22; Car. Querco-Fagetea; Bulgaria: Rusalka – în pădure, pe pantele falezei.

74

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

FAGACEAE Quercus pubescens Willd. – Ph(arbore), Med; U1,5 T5 R5; 2n = 24; Quercetea pubescentipetraeae, Car. Quercetalia pubescentis; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata – în pădure, pe platou, Rusalka – pădure, pe terasele falezei. ULMACEAE Celtis australis L. – Ph(arbore), Med; U2 T4,5 R4; 2n = 40; Berberidion, SyringoCarpinion orientalis; România: Eforie Sud, Agigea (port), Constanţa (port), Mamaia (subspontan); Bulgaria: Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra. Ulmus minor Mill. – Ph(arbore), Eua; U3 T3 R4; 2n = 28; Querco-Fagetea, Carpinion, Berberidion; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata – pădure, pe platou, lângă sat. Ulmus pumila L. – Ph(arbore), Adv(As); România: Constanţa (port, subspontan). JUGLANDACEAE Juglans regia L. – Ph(arbore), Balc-Cauc-Anat; U3 T4 R4; Quercetea robori-petraeae; România: Agigea (rezervaţie, subspontan), Constanţa (port, subspontan). MORACEAE Ficus carica L. – Ph(arbust), Med; România: Constanţa (port), Mamaia (cultivat), Constanţa (cultivat); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pe faleză; R [Velchev (ed.) et al., 1984]. Morus alba L. – Ph(arbore), Adv(Asia); U2 T3,5 R4; 2n = 28; România: Agigea (rezervaţie, subspontan), Constanţa (port, subspontan), Portul Midia (subspontan); Bulgaria: Durankulak, Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Bolata.

75

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

CANNABACEAE Cannabis sativa L. var. spontanea Vavilov – Th, Eua(Cosm); U2,5 T3 R4; ChenopodioScleranthetea, Car. Chenopodietea; România: Constanţa (port). Humulus lupulus L. – H, Eua; U3,5 T3 R4; 2n = 20; Populetalia, Car. Prunetalia, Dif. Alno-Padion; România: Constanţa (port); Bulgaria: Kaliakra – pe faleză, în zona Pescărie. CERATOPHYLLACEAE Ceratophyllum demersum L. – HH(Hd), Cosm; U6 T3 R0; 2n = 24; Potametea, Car. Potamion; România: Năvodari (L. Taşaul), Mamaia (L. Siutghiol), Mlaştina Hergheliei – ape, puţin adânci. RANUNCULACEAE Adonis flammea Jacq. – Th, Pont-Med; U2 T3,5 R3,5; 2n = 32; Secalietea; România: Vama Veche, Limanu, Agigea, Techirghiol, Cap Midia - pajişti, locuri ruderale; Bulgaria: Shabla, Kamen Bryag – Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra - pajişti; R (Dihoru et Dihoru, 1994). Adonis vernalis L. – H, Eua(Cont); U2 T3,5 R4; 2n = 16; România: Techirghiol, Limanu coline; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra – pajişti, pe platourile calcaroase; V (Dihoru, 1994; Negrean, 2001). Ceratocephala testiculata (Crantz) Roth [syn. Ceratocephala orthoceras DC.] – Th, Eua(Cont); U2 T4 R4,5; 2n = 14; Festucion rupicolae; România: Agigea; pajişti uscate; Bulgaria: Kaliakra - pajişti. Clematis vitalba L. – Ph(liană), Euc(Med); U3T3R3; 2n = 16; Salicion albae, QuercoFagetea, Car. Prunetalia; România: Agigea (port), Constanţa (port, faleză); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pădurile de pe platouri şi faleze. Consolida orientalis (J.Gay) Schrödinger [syn. Delphinium orientale J.Gay] – Th,

76

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Eua(Cont), U2,5 T4 R4,5; 2n = 16; Consolido-Eragrostion, Secalietea; România: Corbu, Agigea, Tuzla – terenuri agricole, locuri ruderale; Bulgaria: Kamen BryagYailata. Consolida regalis Gray subsp. regalis – Th, Eua; U2 T4 R4; Car. Caucalidion; România: Vama Veche, Agigea - pajişti, Constanţa (port), Cap Midia (portul Midia); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra – pajişti şi locuri ruderale. Nigella arvensis L. – Th, Pont-Med; U2 T4 R4; 2n = 12; Secalietea, Car. Caucalidion; România: Costineşti, Tuzla, Agigea - pajişti, faleză; Bulgaria: Rusalka, Kaliakra – pajişti. Ranunculus acris L. – H, Eua(Med); U3,5 T0 R0; 2n = 14; Molinio-Arrhenatheretea; România: Constanţa (port). Ranunculus aquatilis L. subsp. aquatilis [syn. Batrachium aquatile (L.) Dumort.] – HH(Hd), Cosm; U6 T4 R0; 2n = 48; Potamion, Nymphaeion; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei). Ranunculus arvensis L. – Th, Eua(Med); U3 T3 R0; 2n = 32; Secalietea, Car. Caucalidion; România: Constanţa (port). Ranunculus ficaria L. s.l. [syn. Ficaria verna Huds.] – H(G), Eua(Med); U3,5 T3 R3; 2n = 32; Querco-Fagetea, Prunetalia, Carpinion, Alno-Padion; România: Mamaia, Constanţa; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka - în pădure. Ranunculus illyricus L. – H, Pont-Med; U2,5 T4 R4; 2n = 32; Festucion rupicolae; Bulgaria: Rusalka – pe faleză, pe platou ; rară. Ranunculus oxyspermus Willd. – H, Balc-Cauc; U2,5 T3 R3; Festucetalia valesiacae; România: Limanu – pajişti pietroase; Bulgaria: Rusalka, Kaliakra – pajişti; V (Dihoru et Dihoru Al. Al., 1994). Ranunculus polyanthemos L. subsp. polyanthemoides (Boreau) Ahlfv. – H, Eua(Cont); U2,5 T3 R3; 2n = 16; Quercion pubescentis, Car. Geranion sanguinei, Molinion; Bulgaria: Durankulak – pajişti umede la marginea lacului.

77

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Ranunculus repens L. – H, Eua(Med); U4 T0 R0; 2n = 32; Phragmitetea, MolinioArrhenatheretea,

Alno-Padion,

Salicetea,

Alnetea,

Bidentalia,

Calystegion,

Plantaginetea, Car. Agropyro-Rumicion; România: Constanţa (port); Bulgaria: Durankulak – marginea lacului. Ranunculus rionii Lagger – HH, Eua(Med); U6 T3 R0; 2n = 16; Magnopotamion; Bulgaria: Durankulak – ochiuri de apă puţin adânci spre marginea lacului. Ranunculus sardous Crantz – Th, Eur; U3 T3 R4; 2n = 16; Agrostion albae, Beckmannion, Secalietea, Car. Agropyro-Rumicion; România: Eforie Sud, Agigea – lângă scurgeri de apă. Ranunculus sceleratus L. – Th, Circ; U4,5 T3 R4; 2n = 32; Bidention; România: Constanţa (port), Mamaia - locuri înmlăştinite; Bulgaria: Durankulak, Bolata – locuri înmlăştinite. Thalictrum minus L. subsp. minus – H, Eua; U2 T4 R4; 2n = 42; Festuco-Brometea, Quercetea, Car. Geranion sanguinei – Quercion pubescentis; România: Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Bolata, Kaliakra – pajişti aride, pe faleze şi platouri. PAEONIACEAE Paeonia peregrina Mill. – H(G), Balc; U2 T3,5 R5; 2n = 20; Quercetalia pubescentis; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka – prin tufărişurile de pe faleze, în pădure, pe faleze prăbuşite; V/R (Oltean et al., 1994). Paeonia tenuifolia L. – G, Pont-Balc; U2,5 T4,5 R4; 2n = 10; Festucetalia valesiacae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra – în pajişti pietroase; V/R (Oltean et al., 1994), E [Velchev (ed.) et al., 1984], BC (An I), Biodiv. Law (An.IIIII), OUG 57/2007 (An IVB).

PAPAVERACEAE Chelidonium majus L. – H, Eua; U3 T3 R4; 2n = 12; Alliarion, Epilobietea,

78

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Chenopodietea, Car. Arction; Bulgaria: Rusalka, Kamen Bryag-Yailata – în pădure, locuri ruderale. Glaucium corniculatum (L.) Rudolph – Th, Med; U2 T4 R3; 2n = 12; Secalietea; Bulgaria: Durankulak, Bolata, Kaliakra – pe faleze. Glaucium flavum Crantz subsp. flavum – Th, Atl-Med; U1,5 T4 R3; România: Corbu, Vama Veche, Eforie Sud, Cap Midia (port) – pe nisipurile plajei; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla – pe plajă; V (Dihoru et Dihoru, 1994). Glaucium flavum Crantz subsp. leiocarpum (Boiss.) Ciocârlan [syn. Glaucium leiocarpum Boiss] – Th, Balc; U1,5 T4 R3; Festucetalia valesiacae; România: Constanţa (plaja Trei Papuci); R (Oltean et al., 1994). Hypecoum procumbens L. [syn. Hypecoum ponticum Velen.] – Th, Med; U1,5 T5 R4,5; Secalietea, Chenopodietea; Bulgaria: Shabla – pe dune de nisip, foarte rară; neregăsită pe litoralul românesc; Ciocârlan (2000) consideră că taxonul creşte numai în Dobrogea de Sud (Bulgaria); E (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Boşcaiu et al., 1994), R (Oltean et al., 1994), V (Negrean, 2001), R [Velchev (ed.) et al., 1984]. Hypecoum torulosum A.E.Dahl. – Th, Med; Bulgaria: Bolata; specia este menţionată în Flora Europaea I (1993) de pe dunele de nisip ale litoralului românesc; rămâne însă neconfirmată de noi, ori alţi botanişti români. Papaver dubium L. subsp. dubium – Th, Med; U2 T3,5 R3; 2n = 42; Festucion rupicolae, Aperion, Caucalidion; România: Vama Veche, Tuzla, Agigea, Constanţa – locuri ruderale din apropierea plajei, pe faleză; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Rusalka, Kaliakra – pe faleze. Papaver hybridum L. – Th, Eua; U3 T3,5 T4; 2n = 14; Consolido-Eragrostion, Car. Secalietea; România: Limanu. Papaver rhoeas L. subsp. rhoeas – Th, Cosm; U3 T3,5 R4; 2n = 14; Car. Secalietea; România: Vama Veche, 2 Mai, Costineşti, Tuzla, Eforie Sud, Agigea, Constanţa, Corbu – faleze, locuri ruderale din apropierea plajelor; Bulgaria: Durankulak,

79

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Krapets, Shabla, Rusalka, Bolata, Kaliakra – faleze, locuri ruderale.

FUMARIACEAE Corydalis solida (L.) Clairv. – G, Eur; U3 T3 R4; 2n = 16, 24, 32; Car. Fagetalia; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata - pădure. Fumaria kralikii Jord. – Th, Med; U2,5 T4,5 R4; Festucion rupicolae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata – faleze pietroase; R (Oltean et al., 1994). Fumaria officinalis L. – Th, Eur; U3 T0 R3,5; 2n = 28, 32; Chenopodio-Scleranthetea, Car. Polygono-Chenopodion; Bulgaria: Kaliakra. Fumaria rostellata Knaf – Th, Euc-Balc; U3 T0 R3,5; 2n = 14; Secalietea; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pajişti, faleze. Fumaria schleicheri Soy.-Will. – Th, Eua(Med); U2,5 T4 R4; Chenopodio-Scleranthetea, Polygono-Chenopodietalia, Berberion; 2n = 32; Bulgaria: Rusalka, Kaliakra – locuri ruderale. Fumaria vaillanti Loisel. – Th, Eua; U2,5 T3,5 R4,5; 2n = 32; Secalietea, PolygonoChenopodion, Car. Caucalidion; România: Tuzla, Constanţa (port), Mamaia – păduricea cu Elaeagnus angustifolia din apropierea plajei. URTICACEAE Parietaria lusitanica L. subsp. serbica (Pančić) P.W.Ball – Th, Pont-Balc; U1,5 T4,5 R4; Cystopteridion; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata – în locuri umbrite şi umede de pe faleze stâncoase, în grotele falezei; rară ; V/R (Oltean et al., 1994). Parietaria officinalis L. – H, Med; U4 T3,5 R4; 2n = 14; Arction, Alno-Padion, Car. Acnatherion calamagrostis; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra – în pădure.

80

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Urtica urens L. – Th, Cosm; U3 T3 R4, 2n = 24; Car Chenopodietea; România: Agigea, Mamaia, Corbu – locuri ruderale. Urtica dioica L. subsp. dioica – H, Cosm; U3 T3 R4; 2n = 48, 52; Epilobietea, Populetea, Alno-Padion, Salicion albae; România: Vama Veche, Constanţa

- port, locuri

ruderale; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata.

PHYTOLACCACEAE Phytolacca americana L. – H, Adv(Am); România: Constanţa (port). NYCTAGINACEAE Mirabilis jalapa L. – H, Adv(Am); România: Constanţa (port). PORTULACACEAE Portulaca oleracea L. subsp. oleracea – Th, Cosm; U3 T0 R0; 2n = 18, 54; Car. PolygonoChenopodietalia; România: Vama Veche, Tuzla, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Cap Midia – plajă, locuri ruderale; Bulgaria: Rusalka, Bolata. CARYOPHYLLACEAE Arenaria serpyllifolia L. – Th, Eua(Med); U2 T2,5 R0; 2n = 40; Festuco-Brometea, Alysso-Sedion; România: Vama Veche, Constanţa (port), Mamaia –faleză, locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra pajişti. Bufonia tenuifolia L. – Th, subMed; U1,5 T4,5 R4; Pimpinello-Thymion zygoidi, FestucoBrometea; România: Constanţa - pajişti aride. Cerastium brachypetalum Pers. – Th, Med; U3 T3 R0; 2n = 90; Alysso-Sedion; Bulgaria: Durankulak, Bolata – pajişti pietroase.

81

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Cerastium fontanum Baumg. subsp. vulgare (Hartm.) Greuter et Burdet – Ch-H, Eur; U3 T0 R0; România: Constanţa (port), locuri ruderale. Cerastium glomeratum Thuill. – Th, Cosm; U2,5 T3 R0; 2n = 72; Aperion, Car. Polygono-Chenopodion; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata. Cerastium gracile Dufour [syn. Cerastium bulgaricum R.Uechtr.] – Th, Pont-Balc; U1,5, T4 R4; 2n = 88-92; Festucion rupicolae; România: Limanu; Bulgaria: Durankulak, Rusalka – pajişti; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994). Cerastium pumilum Curtis subsp. glutinosum (Fr.) Jalas [syn. Cerastium glutinosum Fr.] – Th, Eur; U2 T3 R0; 2n = 72; Festuco-Brometea, Festucion pseudovinae, Car. AlyssoSedion; Bulgaria: Durankulak, Shabla. Cerastium pumilum Curtis subsp. pumilum – Th, Eur; U2 T3 R0; 2n = 90, 100; FestucoBrometea, Festucion pseudovinae, Car. Alysso-Sedion; România: Constanţa (port), Mamaia, Năvodari; Bulgaria: Krapets, Shabla, Kaliakra. Cerastium semidecandrum L. – Th, Eur; U2 T3,5 R0; 2n = 18, 36; Festuco-Brometea, Corynephoretea, Car. Sedo-Scleranthetea; România: Mamaia, Cap Midia, Corbu plajă. Dianthus bessarabicus (Kleopow) Klokov [syn. Dianthus polymorphus Bieb., Dianthus diutinus Prod. non. Kit.] – H, Pont; U1,5 T4 R4; Festucion vaginatae; România: Corbu, Cap Midia, Năvodari - dune de nisip; rară; R (Negrean, 2001), R (Oltean et al., 1994), R (Boşcaiu et al., 1994). Dianthus giganteus d'Urv. – H, Balc; U2,5 T3 R4; 2n = 30; Syringo-Carpinion orientalis, Danthonio-Brachypodion; Bulgaria: Kamen Bryag-Yalta, Rusalka – în tufărişurile de pe falezele stâncoase, pe platoul calcaros. Dianthus leptopetalus Willd. – H, Pont-Balc; U1,5 T4 R4,5; Festucetalia valesiacae, Syringo-Carpinion; România: Eforie Sud, Agigea (rezervaţie), Techirghiol (marginea estică a lacului), Corbu – pajişti, faleză; Bulgaria: Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolta, Kaliakra – în pajişti; rară; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et

82

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

al., 1994), R (Negrean, 2001). Assyov et al. (2006) pun sub semnul întrebării prezenţa acestui taxon în Bulgaria. Dianthus monadelphus Vent. subsp. pallens (Sm.) Greuter et Burdet [syn. Dianthus pallens Sm.] – H, Balc; U1,5 T4 R4,5; Festucetalia valesiacae; România: Techirghiol – pe coline, în pajişti aride; R (Boşcaiu et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Dianthus membranaceus Borbás – H, Pont; U2 T4 R4,5; Festucetalia valesiacae, AceriQuercion, Syringo-Carpinion; România: Constanţa - pajişti aride. Dianthus pseudarmeria Bieb. – Th(TH), Pont-Balc; U1,5 T4 R4,5; Pimpinello-Thymion zygoidi; f. rară; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra - pajişti aride, pe soluri scheletice; rară; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994). Gypsophila muralis L. subsp. muralis – Th, Eua(Cont); U2 T3 R2; 2n = 34; Nanocyperetalia, Secalietea, Bidentetea; România: Corbu. Gypsophila pallasii Ikonn. [syn. Gypsophila glomerata auct., non Pall. ex Adams] – H, Pont; U1 T4 R4,5; Festucion rupicolae, Festucion vaginatae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pe faleze pietroase; rară; R (Negrean, 2001). Gypsophila perfoliata L. [syn. Gypsophila trichotoma Wend.; Gypsophila scorzonerifolia auct. non Ser.] – Ch, Pont; U1,5 T4 R5; Festucetalia vaginatae, Bromion tectorum; România: Vama Veche, Tuzla, Eforie N, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu - pe dune de nisip, locuri ruderale din incinta porturilor; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Bolata, Kaliakra – pe dune de nisip; R/V (Dihoru et Dihoru, 1994); R (Negrean, 2001), R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An.III). Herniaria incana Lam. – H, Eua(Med); U2 T3,5 R4,5; 2n = 18; Festucion rupicolae; România: Vama Veche, Tuzla – pe faleză; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra.

83

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Holosteum umbellatum L. subsp. umbellatum – Th, Eua(Med); U2 T3,5 R0; 2n = 20; Festuco-Brometea, Secalietea; România: Agigea, Mamaia, Cap Midia- pajişti, locuri ruderale. Minuartia bilykiana Klokov – Th, Pont; U1,5 T4 R4; Festucion rupicolae; România: Limanu, Mangalia (coastele lacului); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra – în pajişti pietroase; R (Oltean et al., 1994). Nu a mai fost relatată până în prezent din Bulgaria. În schimb, din zona cercetată este menţionată Minuartia viscosa (Schreb.) Schinz et Thell. (Assyov et al., 2006) care este specie psamofilă. Minuartia glomerata (M.Bieb.) Degen – Th, Pont-Pan-Balc-Anat; U1 T4 R4; 2n = 28; Festucetalia valesiacae, Festucion vaginatae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti pietroase. Minuartia setacea (Thuill.) Hayek s.l. – Ch, Pont; U1,5 T0 R4; 2n = 24; Festucetalia valesiacae, Festucion vaginatae; România: Limanu;

Bulgaria: Kamen Bryag-

Yailata, Bolata, Kaliakra – în pajişti pietroase. Myosoton aquaticum (L.) Moench [syn. Stellaria aquatica (L.) Scop.] – Th(TH), Eua(Med); U4 T3 R0; 2n = 36; Bidention, Populetalia, Alno-Padion, Car. Senecio fluviatilis; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei). Petrorhagia prolifera (L.) P.W.Ball et Heywood [syn. Kohlrauschia prolifera (L.) Kunth., Tunica prolifera (L.) Scop.] – Th, Pont-Med; U1,5 T4 R3; 2n = 30, 60; FestucoBrometea, Corynephoretea, Car. Festuco-Sedetalia; România: Techirghiol (coline), Agigea, Constanţa (port), Năvodari, Mamaia, Cap Midia, Corbu - pajişti, faleză, plajă; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – nisipurile plajei, faleze, platouri calcaroase. Sagina procumbens L. – H(Ch), Circ; U4 T4 R3; 2n = 22; Plantaginetalia, Secalietea, Arrhenatheretea; România: Constanţa (port). Silene borysthenica (Gruner) Walters [syn. Silene otites (L.) Wibel subsp. parviflora (Ehrh.) Hayek)] – H, Eua; U1,5 T4 R4,5; 2n = 24, Festucion vaginatae; România:

84

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Agigea (rezervaţie), Mamaia, Năvodari, Corbu – pe dune de nisip; Bulgaria: Krapets; E (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Negrean, 2001; Oltean et al., 1994). Silene bupleuroides L. s.l. [syn. Silene longiflora Ehrh.] – H, Pont-Med; U1,5 T4,5 R4; 2n = 24; Festucion rupicolae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata – pajişti pietroase. Silene caliacrae Jordanov et Panov – H, Dobr; U1,5 T4 R4; Bulgaria: Kamen BryagYailata, Rusalka, pe falezele stâncoase; foarte rară; R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. III). Silene conica L. subsp. conica – Th, Eua(Med); U1 T3,5 R4; 2n = 20; Festucion vaginatae, Bromion tectorum; România: Eforie, Agigea (rezervaţie), Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Cap Midia, Corbu - pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pe dune.. Silene dichotoma Ehrh. – Th, Pont; U2 T4 R4; 2n = 24; Chenopodi-Scleranthetea, TrifolioMedicaginion; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pe faleze. Silene exaltata Friv. – H, Balc; U1,5 T4 R4,5; 2n = 24; România: Eforie Sud, Agigea (rezervaţie), Mamaia, Năvodari, Corbu – pe faleze, plaje, suprafeţe nisipoase; Bulgaria: Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; R (Negrean, 2001; Oltean et al., 1994). Assyov et al. (2006) pun sub semnul întrebării prezenţa acestui taxon în Bulgaria. Silene latifolia Poir. subsp. alba (Mill.) Greuter et Burdet – Th(TH), Eua; U3,5 T2 R3; Chenopodio-Scleranthetea, Onopordion, Origanetalia; România: Agigea (rezervaţie, port); Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata. Silene thymifolia Sm. [syn. Silene pontica Brândza] – H, Med(Est); U2 T4 R4,5; Festucetalia vaginatae; România: Agigea (rezervaţie) – dune de nisip; neregăsită în alte locaţii ale litoralului românesc; foarte rară în România; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla – dune de nisip; E (Dihoru et Dihoru, 1994), V (Negrean, 2001; Boşcaiu et al., 1994), R (Oltean et al., 1994), OUG 57/2007 An 4B.

85

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Silene vulgaris (Moench) Garcke s.l. – H(Ch), Eua; U3 T3 R4; 2n = 24; Quercetea, Arrhenatheretea, Festuco-Brometea; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Rusalka. Spergularia marina (L.) Griseb. [syn. Spergularia salina J.Presl et C.Presl] – Th (H), Cosm(Eua); U2 T3 R2; 2n = 36; Puccinellio-Salicornietea, Cypero-Spergularion; România: Cap Midia (port) - pe nisipuri salinizate; rară. Spergularia media (L.) C. Presl [syn. Spergularia maritima (All.) Chiov.] – H, Eua(Med); U4 T0 R0; 2n = 18; Puccinellio-Salicornietea, Cypero-Spergularion; România: Constanţa (faleză), Năvodari, Cap Midia (port) – pe nisipuri sărăturate; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra – pe faleze stâncoase. Stellaria graminea L. – H, Eua; U2,5 T2 R3; 2n = 26; Arrhenatheretalia, MolinioArrhenatheretea; România: Constanţa (port) – locuri ruderale. Stellaria media (L.) Vill. s.l. – Th, Cosm; U3 T0 R0; 2n = 40, 42, 44; Chenopodietea; România: Constanţa (port), Mamaia – pajişti, locuri ruderale, păduricea de Elaeagnus angustifolia; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Bolata.

AMARANTHACEAE Amaranthus albus L. – Th, Adv(Am); U3 T3 R3; 2n = 32; Chenopodietea; România: Constanţa (port) – locuri ruderale. Amaranthus blitum L. [syn. Amaranthus lividus L.] – Th, Med; U3,5 T4 R4; 2n = 34; Car. Polygono-Chenopodion; România: Constanţa (port); Bulgaria: Kaliakra – la cetate. Amaranthus crispus (Lesp. et Thévenau) N.Terracc. – Th, Adv(Am); U3 T4 R3; 2n = 34; Sisymbrion, Onopordion; Bulgaria: Kamen Bryag – locuri ruderale. Amaranthus powellii S. Watson – Th, Adv(Am); România: Agigea, Constanţa (port) – locuri ruderale. Amaranthus retroflexus L. – Th, Adv(Am); U3 T3 R0; 2n = 32; Car. Chenopodietea; România: Vama Veche, Tuzla, Agigea (port), Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia -

86

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

pe nisipurile plajei, faleză, locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka.

CHENOPODIACEAE Atriplex hortensis L. – Th, Adv(As); România: Constanţa (port) – în locuri ruderale. Atriplex littoralis L. – Th, Eua; U0 T0 R0; 2n = 18; Puccinellio-Salicornietea, Atriplicion littoralis; România: Cap Midia, Corbu; rară. Atriplex nitens Schkuhr [syn. Atriplex acuminata Waldst. et Kit.] – Th, Eua(Cont); U3 T3 R0; 2n = 18; Chenopodietea, Bidentetea, Car. Chenopodion fluviatile-Senecion fluviatilis; România: Vama Veche, Agigea, Constanţa (port) - faleze, locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Rusalka, Kaliakra. Atriplex oblongifolia Waldst. et Kit. – Th, Eua; U2 T3,5 R4; 2n = 36; Chenopodietea, Car. Sisymbrion; România: Vama Veche, Tuzla, Eforie Sud, Agigea (port), Constanţa (port), Cap Midia, Corbu – faleze loessoide, locuri ruderale; Bulgaria: Kamen BryagYailata, Kaliakra. Atriplex prostrata (Boucher) ex DC. [syn. Atriplex hastata auct., non L.] – Th, Circ; U3,5 T0 R0; 2n = 18; Chenopodio-Scleranthetea, Puccinellietalia; România: Vama Veche, Tuzla, Eforie Sud, Agigea (port), Constanţa, Mamaia, Cap Midia – pe nisipurile plajei; Bulgaria: Shabla, Bolata, Kaliakra. Atriplex rosea L. – Th, Eua(Cont); U3,5 T3 R3; 2n = 18; Chenopodietea, Chenopodion fluviatile, Sisymbrion; România: Năvodari (malul canalului) – pe nisipuri umede şi sărăturate. Atriplex tatarica L. – Th, Eua; U2 T4 R0; 2n = 18; Car. Chenopodietea; România: Vama Veche, Techirghiol, Eforie Sud, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia (port) - pe faleze loessoide, locuri ruderale; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra. Bassia hirsuta (L.) Asch. – Th, Eua; U2 T4 R4,5; 2n = 18; Puccinellietalia; România: Techirghiol, Năvodari, Cap Midia (port) – pe sărături; Bulgaria: Durankulak – pe

87

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

plajă; V (Dihoru et Dihoru, 1994; IUCN, 1983), R (Negrean, 2001); Bassia laniflora (S.G.Gmel.) A.J.Scott [syn. Kochia laniflora (S.G.Gmel.) Borbás] – Th, Eua; U1,5 T4,5 R4,5; 2n = 18; Festucion vaginatae, Bromion tectorum; România: Mamaia, Corbu - pe dune de nisip; R (Negrean, 2001; Dihoru et Dihoru, 1994). Bassia prostrata (L.) A.J.Scott [syn. Kochia prostrata (L.) Schrad.] – Ch, Eua(Cont); U1,5 T4 R4,5; Agropyro-Kochion, Puccinellietalia; România: Vama Veche, Tuzla, Eforie Sud, Agigea, Constanţa, Corbu – pe faleze, locuri ruderale; Bulgaria; Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pe faleze. Bassia scoparia (L.) A.J.Scott [syn. Kochia scoparia (L.) Schrad.] – Th, Eua; U3 T3,5 R0; 2n = 18; Chenopodietea; România: Vama Veche, Agigea (port), Constanţa (port), Năvodari, Cap Midia (port), Corbu – locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Bolata. Bassia sedoides (Pall.) Asch. – Th, Eua; U2 T4 R4,5; 2n = 18; Puccinellietalia; România: Mamaia, Cap Midia (port), Corbu - pe plajă, nisipuri sărăturate; R/V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Negrean, 2001). Bassia sieversiana (Pall.) D.A.Weber – Th, Pont; U1,5 T4 R0; România: Constanţa (port), Cap Midia (port) – locuri ruderale. Beta trigyna Waldst. et Kit. – H, Pont-Med; U1,5 T4,5 R4; 2n = 54; Sisymbrion; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajiştile de pe platouri calcaroase; V/R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Chenopodium album L. – Th, Cosm; U3 T3 R0; 2n = 54; Chenopodietea; România: Vama Veche, Agigea (port), Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Cap Midia – locuri ruderale, zone antropizate; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata. Chenopodium botrys L. – Th, Cosm; U3,5 T4 R0; 2n = 16; Sisymbrion, Chenopodietea; România: Agigea (port). Chenopodium glaucum L. – Th, Eua; U3,5 T4 R0; 2n = 18; Chenopodion-Scleranthetea, Puccinellietalia, Car. Chenopodion fluviatile; România: Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia (port) – zone umede şi sărăturate; Bulgaria: Bolata.

88

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Chenopodium murale L. – Th, Cosm; U2,5 T4 R0; 2n = 18; Chenopodietea, Sisymbrion, Car. Chenopodion muralis; România: Agigea (port), Constanţa (port) – în locuri ruderale.. Chenopodium opulifolium Schrad. ex W.D.J.Koch et Ziz – Th, Eua; U2 T3,5 R4; 2n = 18, 36, 54; Chenopodietea, Sisymbrion, Car. Chenopodion muralis; România: Agigea, Mamaia - locuri ruderale. Chenopodium strictum Roth – Th, Eua(Cont); U2,5 T4 R0; 2n = 54; ChenopodioSceranthetea, Car. Sisymbrion; România: Constanţa (port), Năvodari, Cap Midia – locuri ruderale; Bulgaria: Kaliakra. Corispermum nitidum Kit. – Th, Pont-Pan; U2 T4 R0; 2n = 18; Tribulo-Eragrostion, Festucion vaginatae; România: Eforie Nord, Mamaia, Corbu - pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak – nisipurile plajei; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (IUCN, 1983); R (Velchev et al. 1984). Halimione pedunculata (L.) Aellen [syn. Obione pedunculata (L.) Moq.] – Th, Eua(Med); U0 T4 R5; 2n =18; Puccinellion limosae; România: Cap Midia (port) – pe nisipuri sărăturate. Salicornia europaea L. [syn. Salicornia herbacea (L.) L.] – Th, Cosm; U4 T0 R5; 2n = 18; Thero-Salicornion; România: Cap Midia (port), Năvodari (zona canalului), Techirghiol (malul lacului) - pe nisipuri sărăturate. Salsola kali L. subsp. ruthenica (Iljin) Soó – Th, Eua; U0 T4 R4; 2n = 36; TribuloEragrostion, Festucion vaginatae, Car. Sisymbrion; România: Vama Veche, 2 Mai, Agigea (port), Constanţa (port), Cap Midia (port) – locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra. Salsola kali L. subsp. tragus (L.) Nyman – Th, Pont-Med; U0 T4 R4; 2n = 36; TribuloEragrostion, Festucion vaginatae, Car. Sisymbrion; România: Eforie Nord, Mamaia, Corbu – pe nisipurile plajei.

89

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Suaeda maritima (L.) Dumort subsp. maritima – Th, Cosm; U4,5 T3,5 R5; 2n = 36; TheroSalicornion; România: Cap Midia (port), Năvodari (zona canalului), Techirghiol (malul lacului) – pe soluri nisipoase sărăturate; Bulgaria: Bolata – pe nisipurile din golf.

POLYGONACEAE Fallopia convolvulus (L.) A.Löve [syn. Polygonum convolvulus L., Bilderdykia convolvulus (L.) Dum.] – Th, Circ; U2,5 T3 R3; 2n = 40; Chenopodio-Scleranthetea, Car. Aperetalia; România: Agigea (port), Constanţa (port), Cap Midia (port) – locuri ruderale. Polygonum amphibium L. – HH, Cosm; U6 T3 R0; 2n = 66; Phragmitetea, Agrostion, Bidentetea, Secalietea; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Constanţa (L. Tăbăcărie), Mamaia (L.Siutghiol) – pe malul lacurilor, în zone umede. Polygonum arenarium Waldst. et Kit. subsp. arenarium – Th, Pont-Pan; U1 T3,5 R0; 2n = 40; Festucion vaginatae, Bromion tectorum; România: plaja Corbu - pe dune de nisip. Polygonum aviculare L. – Th, Cosm; U2,5 T0 R3; 2n = 40, 60; Car. Polygonion avicularis; România: comună în locuri ruderale din apropierea plajelor; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra. Polygonum hydropiper L. – Th, Circ; U5 T3 R4; 2n = 20, 22; Bidentetea, Populetalia, Alnetea, Car. Bidention; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Agigea (port), Constanţa (L. Tăbăcărie, port) - în locuri înmlăştinite, lângă scurgeri de apă. Polygonum lapathifolium L. subsp. lapathifolium – Th, Cosm; U4 T0 R3; 2n = 22; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Agigea (port), Constanţa (port), Mamaia (L.Siutghiol), Cap Midia (port) – pe malul lacurilor, în locuri inundate, în mlaştini. Polygonum maritimum L. – H, Med; U2 T4,5 R5; 2n = 20; România: Mamaia, Cap Midia (port), Corbu – pe plajă; rară; E (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Negrean, 2001).

90

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Polygonum oxyspermum C.A.Mey. et Bunge ex Ledeb. subsp. raii (Bab.) D.A.Webb et Chater [syn. Polygonum mesembricum Chrtek, Polygonum raii Bab.] – Th -TH, Eur (Med), U2 T4,5 R4,5; Festucion vaginatae; România: Mangalia, Agigea, Constanţa, Mamaia, Cap Midia, Corbu – pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Bolata; pe nisipuri litorale; V (Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994). Polygonum mite Schrank – Th, Eur(Med); U5 T3 R4; 2n = 40, 44; Bidentetea; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Năvodari (canalul pescăresc) – zone înmlăştinite. Rumex conglomeratus Murray – H, Eua(Med); U4 T4 R4; 2n = 20; Plantaginetea, Bidention, Car. Agropyro-Rumicion; România: Constanţa (port) – locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak. Rumex crispus L. – H, Eua; U4 T3 R0, 2n = 60; U4 T3 R0; Bidentetea, MolinioArrhenatheretea, Agropyro-Rumicion; România: Agigea, Mamaia, Corbu, Cap Midia (port) – zone umede. Rumex hydrolapathum Huds. – HH(Hd), Eur; U6 T4 R4; 2n = 200; Phragmitetea, Car. Phragmition; România: Mamaia (L. Siutghiol) – în zone înmlăştinite, pe malul lacului. Rumex longifolius DC. [syn. Rumex domesticus Hartm.] – H, Circ; U3 T4 R3; 2n = 60; Arction; România: Eforie N, Mamaia, Corbu – locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak; R (Dihoru et Dihoru, 1994). Rumex maritimus L. – Th, Cosm; U5 T3,5 R4,5; 2n = 40; Bidentetea, Car. Bidention; România: Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port) – plaje înmlăştinite. Rumex obtusifolius L. s.l. – H, Eur; U4 T0 R3; 2n = 40; Car. Arction, Artemisietea, Epilobietalia; România: Constanţa (port); Bulgaria: Kaliakra. Rumex palustris Sm. [syn. Rumex limosus Thuill.] – Th-TH, Eua; U5 T3 R4; 2n = 40; Phragmitetea, Bidentetea, Car. Phragmition; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Cap Midia, Corbu – zone înmlăştinite ale plajelor. 91

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Rumex patientia L. subsp. patientia – H, Eua(Cont); U3 T4 R0; 2n = 60; AgropyroRumicion, Car. Arction; România: Constanţa (port), Cap Midia (port) – în locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra. Rumex pulcher L. – Th(TH), Atl-Med; U4 T3 R3; 2n = 20; Chenopodion muralis, Car. Sisymbrion; Bulgaria: Durankulak, Rusalka. Rumex stenophyllus Ledeb. – H, Eua(Cont); U4,5 T3 R4; Beckmanion eruciformis, Bidentetea; România: Constanţa (port) – locuri ruderale. Rumex tuberosus L. – H, Eua(Cont); U2 T4 R4,5; Festucion rupicolae; România: Limanu, Eforie Sud, Corbu; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; V (Dihoru et Dihoru, 1994); R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001).

PLUMBAGINACEAE Goniolimon besseranum (Schult. ex Rchb.) Kusn. – H, Pont; U1,5 T4,5 R4; Festucion rupicolae; România: Techirghiol (coline), Agigea (rezervaţie) – în pajişti uscate; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pajişti pietroase pe platouri; rară;

E (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. III).

Limonium bellidifolium (Gouan) Dumort. [syn. Statice caspia Willd.] – H, Eua (Cont); U3,5 T4 R5; Puccinellion limosae; România: Năvodari (zona canalului pescăresc) – pe nisipuri sărăturate; foarte rară; R (Boşcaiu et al., 1994; Negrean, 2001). Limonium gmelinii (Willd.) Kuntze – H, Eua(Cont); U3,5 T4 R4; 2n = 18, 27, 36; Puccinellio-Salicornietea, Festucion pseudovinae; România: Năvodari - pe sărături. Limonium latifolium (Sm.) Kuntze [syn. Statice latifolia Sm.] – H, Pont-Med; U4 T3,5 R4; Festucetalia valesiacae; România: Techirghiol, Eforie Sud (malul L. Techirghiol) – în pajişti, pe soluri salinizate; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka – pe faleze; rară; E (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. III). Limonium meyeri (Boiss) Kuntze – H, Pont; U3,5 T4 R4; Puccinellion limosae; paj. umede şi sărăt.; sp. mezo-higrohal.; rară (spor. pe grinduri); România: Cap Midia

92

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

(port), Năvodari (zona canalului pescăresc, plajă) – pe soluri salinizate; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001); R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. III). Plumbago europaea L. – H, Med; U1 T5 R4; 2n = 16; Festucion rupicolae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în păduri, în pajişti pietroase; rară; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001).

CRASSULACEAE Sedum caespitosum (Cav.) DC. – Th, Med; U2 T4 R4; 2n = 18; Festucetalia valesiacae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka – în pajişti pietroase, pe stâncăriile falezei; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Sedum telephium L. subsp. maximum (L.) Krock. – H(G), Eua(Med); U2 T3 R4; QuercoFagetea, Festucetalia, Car. Festuco-Sedetalia; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka – pe stâncile de pe faleze. Sedum sexangulare L. – Ch, Euc(Med); U2 T3 R0; 2n = 74; Festuco-Brometea, Car. Festuco-Sedetalia; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata – în pajişti pietroase. Sedum urvillei DC. [syn. Sedum sartorianum Boiss. subsp. hillebrandtii (Fenzl) D.A.Webb] – Ch, Pont-Pan; U1,5 T4,5 R4,5; 2n = 64; Festucion vaginatae, Festucion rupicolae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti pietroase.

SAXIFRAGACEAE Saxifraga tridactylites L. – Th, Eua; U2 T3,5 R4; 2n = 22; Festuco-Brometea, FestucoSedetalia, Car. Alysso-Sedion; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti pietroase, pe stâncăriile falezei.

93

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

ROSACEAE Agrimonia eupatoria L. – H, Eua; U2,5 T3 R4; 2n = 28; Festuco – Brometea, Quercetalia; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata – în pădure. Crataegus monogyna Jacq. – Ph(arbust), Eur; U2,5 T3,5 R3; 2n = 34; Querco-Fagetea, Car. Prunetalia; România: Eforie Sud, Agigea (rezervaţie), Cap Midia; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – prin tufărişuri. Filipendula vulgaris Moench – H, Eua; U2,5 T3 R4,5; 2n

= 14, 16; Car. Festuco-

Brometea; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra – prin pajişti. Fragaria viridis Duchesne – H, Eur(Cont); 2n = 14; U2 T4 R3; Festucetalia valesiacae (Quercetalia), Car. Geranion sanguinei; România: Mangalia (coastele lacului); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra – în păduri şi tufărişuri. Geum urbanum L. – H, Eua(Med); U3 T3 R4; 2n = 42; Prunetalia, Carpinion, Alnopadion, Car. Querco-Fagetea; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka – în păduri, tufărişuri, locuri ruderale.. Malus domestica Borkh. – Ph, Eur; U3,5 T3 R4; România: Agigea (port, subspontan). Potentilla anserina L. – H, Cosm; U4 T3 R4; 2n = 28, 35, 42; Plantaginetalia, Bidentetalia, Nanocyperetalia, Molinietalia; România: Mamaia, Năvodari – în pajişti, locuri ruderale. Potentilla argentea L. subsp. argentea – H, Eua; U2 T4 R2; 2n = 28; Festuco-Brometea, Onopordetalia, Car. Sedo-Sclerantetea; România: Tuzla, Techirghiol, Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla. Potentilla astracanica Jacq. s.str. – H, Pont-Balc-Anat; U2 T4 R4; Festucion rupicolae, Festuco-Brometea; România: Limanu, Agigea; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata. Potentilla pedata Willd. [syn. Potentilla hirta L. var. pedata Koch] – H, Eur(Med); U1,5 T4 R4; 2n = 28; Festuco-Brometea, Festuco-Sedetalia; România: Limanu; Bulgaria: Rusalka, Kaliakra. Potentilla recta L. subsp. recta – H, Eur(Cont); U1,5 T3,5 R4; 2n = 28, 42; Festucetalia

94

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

valesiacae, Festuco-Sedetalia, Brometalia, Car. Festuco-Brometea; România: Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pe platouri calcaroase. Potentilla reptans L. – H, Eur; U2,5 T4 R4; 2n = 28; Molinio-Arrhenatheretea, Bidentetalia, Plantaginetea, Car. Agropyro-Rumicion; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Constanţa (port), Mamaia, Corbu - în pajişti umede, locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Shabla. Potentilla supina L. – TH(H), Eua(Med); 2n = 28; U4 T3 R0; Nanocyperion, Bidention, Car. Cyperetalia; România: Constanţa (port) – locuri ruderale. Prunus armeniaca L. – Ph(arbore), Adv(As); România: Agigea (rezervaţie) - subspontan, Constanţa (port) - subspontan. Prunus cerasifera Ehrh. – Ph(arbore), Pont-Balc; U2 T4 R0; 2n = 16; România: Agigea (rezervaţie, port), Constanţa (port, faleza portului), Năvodari, Cap Midia (port); Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata. Prunus mahaleb L. [syn. Cerasus mahaleb (L.) Mill., Padus mahaleb (L.) Borkh.] – Ph(arbore), Med; U2 T3 R4,5; 2n = 16; Car. Quercetalia pubescenti-petraeae; România: Mangalia (coastele lacului), Limanu, Agigea (rezervaţie);

Bulgaria:

Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra. Prunus spinosa L. subsp. spinosa – Ph(arbust), Eur(Med); U2 T3 R3; 2n = 32; Car. Prunetalia; România: Limanu, Agigea (rezervaţie, port), Constanţa (port); Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata. Prunus tenella Batsch [syn. Prunus nana (L.) Stokes, non Du Roi, Amygdalus nana L.] – Ph(arbust), Eua; U2 T4 R4,5; 2n = 16, 24; Prunion spinosae; Bulgaria: Bolata. Pyrus elaeagrifolia Pall. – Ph(arbust), Anat-Balc; U2 T5 R4; Quercion pubescentis; Bulgaria: Rusalka, Kaliakra – pe platou; foarte rară; V/R (Oltean et al., 1994), R (Velchev et al. 1984). Rosa canina L. – Ph(arbust), Eur; U2 T3 R3; 2n = 35; Quercetea, Prunion spinosae,

95

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Prunetalia; România: Agigea (port), Cap Midia (port); Bulgaria: Rusalka, Bolata. Rosa corymbifera Borkh. – Ph(arbust), Eur; U2,5 T3 R3; 2n = 35; Quercetalia pubescentis, Prunion spinosae, Car. Prunetalia; România: Cap Midia (gară); Bulgaria: Shabla. Rosa tomentosa Sm. – Ph(arbust), Eur; U2 T4 R3; 2n = 35; Quercetea pubescenti-petraeae, Car. Berberidion; Bulgaria: Rusalka. Rubus caesius L. – Ph(subarbust), Eur; U4,5 T3 R4; 2n = 28; Alno-Padion, Salicetea, Secalietea, Convolvuletalia; România: Constanţa (baza falezei), Mamaia (liziera de Elaeagnus angustifolia); Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata. Rubus candicans Weihe ex Rchb. – Ph(subarbust), Med; U2,5 T2,5 R0; Sambuco-Salicion, Rubion subatl.; România: Constanţa. Sanguisorba minor Scop. subsp. minor – H, Eua; U2 T3,5 R4,5; 2n = 28; FestucoBrometea, Festucetalia valesiacae; România: Agigea (rezervaţie, port); Bulgaria: Durankulak, Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti. FABACEAE (LEGUMINOSAE) Amorpha fruticosa L. – Ph(arbust), Adv(Am); U3 T4 R0; 2n = 40; Salicion albae; România: Agigea (rezervaţie), Constanţa (port, faleză); Bulgaria: Durankulak. Astragalus asper Wulfen ex Jacq. – H, Pont-Pan; U2 T4 R4; 2n = 64; Festucion rupicolae; România: Agigea (rezervaţie). Astragalus cornutus Pall. – H, Pont-Balc-Anat; U1 T4 R4,5; Bromion tectorum; Bulgaria: Bolata, Kaliakra – în pajişti pietroase, pe platouri; V/R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001); E (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. III). Astragalus hamosus L. – Th, Med; U1,5 T4,5 R4,5; Festuco-Brometea, Festucetalia valesiacae; România: Vama Veche, Limanu, Techirghiol (coline), Eforie Sud, Corbu – pe faleza loessoidă; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pe faleze; R (Dihoru et Dihoru, 1994). Astragalus onobrychis L. subsp. onobrychis – H, Eua; U1,5 T4 R5; 2n = 64, 72; Car.

96

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Festucetalia valesiacae; România: Techirghiol (coline), Agigea – în pajişti xerofile; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Rusalka, Kaliakra. Astragalus spruneri Boiss. – H, Balc; U1,5 T4 R4,5; Thymion zygoidi; România: Techirghiol (pe coline); Bulgaria: Bolata, Kaliakra; rară; R (Oltean et al., 1994). Astragalus varius S.G.Gmel. [syn. Astragalus virgatus Pall.] – H, Eua(Cont); U1,5 T4 R4,5; Festucion vaginatae; România: Agigea (rezervaţie), plaja Corbu – pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla - pe dune de nisip; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Astragalus vesicarius L. subsp. pseudoglaucus (Klokov) Ciocârlan – H, Pont; U2 T4 R4; 2n = 16; Car. Pimpinello-Thymion zygoidi; România: Limanu, Techirghiol; Bulgaria: Bolata, Kaliakra – în pajişti pietroase, pe faleze stâncoase. Chamaecytisus jankae (Velen.) Rothm. – Ph(subarbust), Balc; U1 T4,5 R4; Prunion spinosae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti, pe platouri, faleze stâncoase; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Colutea arborescens L. – Ph(arbust), Euc-Med; U2 T4,5 R4,5; 2n = 16; Quercetea, Car. Quercetalia pubescentis; România: Agigea (rezervaţie, probabil cultivat); Bulgaria: Bolata – pe versanţii văii; R (Oltean et al., 1994). Coronilla emerus L. subsp. emeroides (Boiss. et Spruner) Hayek – Ph(arbust), Med-Euc; U2 T3,5 R4,5; 2n = 14; Orno-Cotinetalia; Bulgaria: Bolata - tufărişuri la intrarea spre golf, pe versanţii văii; R (Oltean et al., 1994). Coronilla scorpioides (L.) W.D.J.Koch – Th, Med; U1,5 T4,5 R4; 2n = 12; Festucetalia valesiacae, Festucion rupicolae; România: Limanu; Bulgaria: Bolata, Kaliakra – în pajişti; rară; R (Oltean et al., 1994). Coronilla varia L. – H, Euc(Med); U2 T3 R4; 2n = 24; Quercetea, Festuco-Brometea, Car. Origanetalia; România: Vama Veche, Agigea, Constanţa, Mamaia – locuri ruderale din apropierea plajelor; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Galega officinalis L. – H, Pont-Med; U4,5 T3 R4; 2n = 16; Bidention, Calistegion,

97

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Molinietalia; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei) – în zone înmlăştinite; Bulgaria: Durankulak, Kaliakra. Gleditsia triacanthos L. – Ph(arbore), Adv(Am); 2n = 28; România: Eforie Sud (subspontană în pajişte pe malul lacului Techirghiol); Bulgaria: Kamen BryagYailata. Glycyrrhiza echinata L. – H, Pont-Med; U4 T4 R0; 2n = 16; Calystegion; Phragmitetea, Salicetea, Car. Glycyrrhizetum echinatae; România: Agigea (port). Laburnum anagyroides Medik. – Ph(arbust), Eur-Med; U3 T3 R3,5; 2n = 48; OrnoCotinetalia; România: Constanţa (port, subspontan). Lathyrus aphaca L. – Th, Med; U3 T3 R3; 2n = 14; Secalietea, Car. Caucalidion; România: Constanţa (port). Lathyrus cicera L. – Th, Med; U2,5 T4 R4; 2n = 14; Arrhenatheretea, Caucalidion; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra. Lathyrus tuberosus L. – H, Eua(Med); U2 T4 R4; 2n = 14; Secalietea, Car. Caucalidion; România: Agigea, Constanţa (port), Mamaia (liziera de Elaeagnus angustifolia); Bulgaria: Durankulak, Shabla, Rusalka. Lembotropis nigricans (L.) Griseb. – Ph(subarbust), Euc; U2,5 T3,5 R2; 2n = 46, 48; Quercetalia petraeae-pubescentis; Bulgaria: Bolata, Kaliakra - pe versanţii văii. Lotus corniculatus L. – H, Eua; U2,5 T0 R0; 2n = 24; Molinio-Arrhenatheretea, Festucetalia valesiacae, Festucetalia vaginatae, Secalietea, Plantaginetea; România: Vama Veche, Agigea, Constanţa, Mamaia, Corbu – în pajişti xero-mezofile; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Rusalka, Kaliakra. Lotus glaber Mill. [syn. Lotus tenuis Waldst. et Kit.] – H, Eua(Med); U3,5 T3 R4; 2n = 12; Puccinellietalia, Car. Armerion maritimae; România: Mamaia, Năvodari, Corbu, Cap Midia (port); locuri umede din zona plajelor; Bulgaria: Durankulak – pe malul lacului. Medicago arabica (L.) Huds. – Th, Atl-Med; U2 T4,5 R5; 2n = 16; Onopordion; Bulgaria:

98

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata. Medicago lupulina L. – TH(H), Eua; U2,5 T3 R4; 2n = 16, 32; Molinio-Arrhenatheretea, Chenopodietea, Plantaginetea, Festuco-Brometea, Car. Alysso-Sedion; România: Vama Veche, 2 Mai, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Corbu – în pajişti, pe faleză; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Rusalka. Medicago marina L. – H, Pont-Med; U2 T4 R4,5; Bromion tectorum; Bulgaria: Durankulak (43°41.095′N; 28°33.758′E) – pe dune de nisip, foarte rară; neregăsită în România; E (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994), V (Boşcaiu et al., 1994; Negrean, 2001). Medicago minima (L.) L. – Th, Eua(Med); U1,5 T4 R4; 2n = 16; Festucetalia valesiacae, Festuco-Brometea, Car. Sedo-Scleranthetea; România: Vama Veche, Techirghiol (coline), Agigea, Mamaia, Corbu – în pajişti aride, pe faleze; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Medicago orbicularis (L.) Bartal. – Th, Med; U1,5 T4,5 R4,5; 2n = 16; Festucion rupicolae; România: Vama Veche, Limanu, Mangalia (coastele lacului), Agigea – în pajişti aride;

Bulgaria: Durankulak, Rusalka, Bolata;

R (Oltean et al., 1994;

Negrean, 2001). Medicago rigidula (L.) All. – Th, Med; U2 T4 R3; 2n = 14, 16; Asplenio-Festucion pallentis; România: Limanu; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka. Medicago sativa L. subsp. falcata (L.) Arcang. – H, Eua; U2 T3 R5; 2n = 16, 32; FestucoBrometea; România: Vama Veche, 2 Mai, Eforie Sud, Eforie N, Agigea, Constanţa, Mamaia, Năvodari, Cap Midia, Corbu; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – prin pajişti. Medicago sativa L. subsp. sativa – Ch-H, Eua(Cont); U2 T3 R5; 2n = 32; Secalietea; România: Constanţa (port), Cap Midia – în locuri ruderale; Bulgaria: Shabla, Rusalka. Melilotus alba Medik. – Th, Eua; U2,5 T3 R0; 2n = 16; Chenopodietea, Car. Artemisietea;

99

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

România: Vama Veche, 2 Mai, Limanu, Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Costineşti, Tuzla, Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea, Constanţa, Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu; pe plaje, pe faleze, în locuri ruderalizate; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Melilotus officinalis Lam. – Th, Eua; U2,5 T3,5 R0; 2n = 16; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia (port), Corbu – pe plaje, în locuri ruderale; Bulgaria: Shabla. Onobrychis arenaria (Kit.) DC. – H, Eua; U2 T3,5 R5; 22n = 14, 28; Festucion vaginatae, Festucion rupicolae, Car. Festucetalia valesiacae; România: Agigea (rezervaţie). Onobrychis gracilis Besser – H, Pont-Balc; U1,5 T4 R0; Festuco-Brometea; România: Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Kaliakra; R (Oltean et al., 1994). Ononis pusilla L. [syn. Ononis columnae All.] – H, Med; U2,5 T4,5 R0; Orno-Cotinetalia, Festucion rupicolae; Bulgaria: Bolata, Kaliakra; rară; V (Dihoru et Dihoru, 1994), V/R (Oltean et al., 1994), R (Negrean, 2001). Ononis spinosa L. subsp. spinosa – Ch, Eur(Med); U0 T3,5 R0; Car. Festuco-Brometea; România: Agigea, Năvodari – pajişti ruderalizate. Pisum sativum L. subsp. elatius (M.Bieb.) Asch. et Graebn. – Th, Medit; 2n = 14; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata - pajişti, tufărişuri. Robinia pseudacacia L. – Ph(arbore), Adv(Am); U2,5 T4 R0; 2n = 20, 22; Car. Robinion pseudacaciae; România: Agigea (rezervaţie, port), Constanţa (port); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata. Sophora japonica L. – Ph(arbore), Adv(As); România: Agigea (rezervaţie, cultivat), Constanţa (port, subspontan). Trifolium angustifolium L. – Th, Med; U1,5 T4,5 R4; Festuco-Brometea; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei); rară, Bulgaria: Rusalka, Bolata; rară; I/E (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Negrean, 2001).

100

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Trifolium arvense L. subsp. arvense – Th, Eua(Med); U1,5 T3 R4; 2n = 14; Corynephoretea,

Festuco-Brometea,

Secalietea,

Arrhenatheretea,

Car.

Sedo-

Scleranthetea; Bulgaria: Shabla. Trifolium campestre Schreb. – Th, Eur; U3 T3 R0; 2n = 14; Arrhenatheretea, FestucoBrometea, Secalietea, Plantaginetea, Car. Festuco- Brometea; România: Vama Veche - pajişti din apropierea falezei; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Rusalka, Bolata. Trifolium echinatum M.Bieb. – Th, Med; U1,5 T4,5 R4; Festucion pseudovinae, Agropyro-Rumicion; România: Vama Veche, Tuzla; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata. Trifolium fragiferum L. subsp. fragiferum – H, Eua; U3 T3 R5; 2n = 16; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Techirghiol (malul lacului), Agigea (port), Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu – locuri umede din zona plajelor, în apropierea lacurilor litorale; Bulgaria: Durankulak, Krapets. Trifolium pratense L. subsp. pratense – H, Eua; U3 T0 R0; 2n = 14; Secalietea, Plantaginetea,

Car.

Molinio-Arrhenatheretea;

România:

Mangalia

(Mlaştina

Hergheliei), Constanţa (port), Mamaia – pajişti antropizate din apropierea plajelor. Trifolium repens L. subsp. repens – H, Eua; U3,5 T0 R0; 2n = 32; MolinioArrhenatheretea, Beckmannion, Secalietea, Plantaginetea; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Constanţa (port), Agigea, Constanţa, Mamaia - pajişti din apropierea plajelor; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Rusalka. Trifolium scabrum L. – Th, Atl-Med; U1,5 T4,5 R5; 2n = 10, 16; Sedo-Scleranthetea, Festucetalia valesiacae; Bulgaria: Rusalka. Trigonella caerulea (L.) Ser. – Th, Adv(Med); 2n = 16; Secalietea; Bulgaria: Durankulak, subspontană pe faleză loessoidă. Trigonella gladiata Steven ex M.Bieb. – Th, Med; U1,5 T4,5 R4,5; 2n = 16; Festucion rupicolae; România: Limanu; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra; (Negrean, 2001).

101

R

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Trigonella monspeliaca L. – Th, Med; U1,5 T4,5 R4; 2n = 16; Festucion vaginatae, Festucion rupicolae; România: Vama Veche, Limanu, Mangalia (coastele lacului), Tuzla, Eforie Sud, Agigea – în pajişti, pe faleze loessoide; Bulgaria: Kamen BryagYailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Trigonella procumbens (Besser) Rchb. – Th, Pont-Med; U4 T4 R4,5; 2n = 16; MolinioArrhenatheretea; România: Mamaia în pajişti umede. Vicia cracca L. – H, Eua; U3 T0 R3; 2n = 12, 14, 24, 28; Car. Molinio-Arrhenatheretea; România: Agigea, Constanţa, Mamaia - pe faleza. Vicia dalmatica A.Kern. [syn. Vicia tenuifolia Roth subsp. stenophylla Velen.] – H, PontBalc; U3 T0 R0; 2n = 12; Festucion rupicolae; România: Corbu - pajişti pe coaste abrupte; Bulgaria: Shabla; V (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (Boşcaiu et al., 1994). Vicia grandiflora Scop. – Th, subMed; U3 T3 R0; 2n = 12, 14; Secalietea; România: Constanţa (locuri ruderale, port); Bulgaria: Rusalka. Vicia hirsuta (L.) Gray – Th, Eua(Med); U2,5 T3 R0; 2n = 14; Secalietea, Car. Aperion; Bulgaria: Durankulak - pe faleze. Vicia narbonensis L. – Th, Med; U2 T4,5 R4,5; Festucetalia valesiacae, Car. Secalinion; România: Mangalia (coastele lacului); Bulgaria: Durankulak, Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka - pe faleze; R (Oltean et al., 1994, Negrean, 2001). Vicia pannonica Crantz subsp. pannonica – Th, Pont-Med; U2,5 T3,5 R4; 2n = 12; Secalietea, Aperion, Car. Secalinion; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra – în pajişti, pe faleză. Vicia peregrina L. – Th, Med; U2 T4 R4; 2n = 12, 14; Secalinion; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Vicia sativa L. subsp. amphicarpa (Dorthes) Asch. et Graebn. [syn. Vicia amphicarpa Dorthes] – Th, Med; U2 T4,5 R4; Secalietea, Festuco-Brometea; Bulgaria: Kaliakra

102

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

– în pajiştea de pe platou (43°22.336′N, 28°27.804′E; foarte rară; R (Oltean et al., 1994), V (Negrean, 2001), E (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. III). Vicia sativa L. subsp. nigra (L.) Ehrh. [syn. Vicia angustifolia L.] – Th, Eua; U0 T3 R0; România: Constanţa (port); Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – prin pajişti. Vicia villosa Roth s.l. – Th, Eur; U2,5 T3,5 R2,5; 2n = 14; Secalietea; România: Agigea (rezervaţie, port), Constanţa (port) – în locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak. LYTHRACEAE Lythrum salicaria L. – H, Circ; U4 T2,5 R0; 2n = 50, 60; Phragmitetea, Molinio-Juncetea, Secalietea, Car. Filipendulo-Petasition; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Corbu – mlaştini, zona lacurilor paramarine; Bulgaria: Durankulak, Bolata, Kaliakra. Lythrum virgatum L. – H, Eua(Cont); U4,5 T3,5 R4; 2n = 30; Agrostion albaeBeckmannion eruciformis; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Mamaia – în zone înmlăştinite ale plajelor. ONAGRACEAE Epilobium hirsutum L. – H, Eua(Med); U4 T3 R3; 2n = 18, 36, 54; Plantaginetea, Filipendulo-Petasition; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Tuzla (lângă scurgerile de apă de pe faleză), Agigea (port), Constanţa (port), Cap Midia (port) – locuri umede şi înmlăştinite. Epilobium parviflorum Schreb. – H, Eua; U5 T3 R4,5; 2n = 36; Plantaginetea-Molinietalia, Car. Glicerio-Sparganion; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei)- locuri înmlăştinite; Bulgaria: Bolata – zone înmlăştinite ale văii. Epilobium tetragonum L. subsp. lamyi (F.W.Schultz) Nyman [syn. Epilobium lamyi F.W.Schultz] – H, Eur; U0 T3,5 R0; Sambucetalia, Car. Fragarion; România:

103

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Constanţa (port), Cap Midia (port); Bulgaria: Durankulak – malul lacului. Oenothera biennis L. – Th, Adv(AmN); U2 T4 R0; 2n = 14; Chenopodietea, Onopordion, Sisymbrion; România: Mamaia (liziera de Elaeagnus angustifolia), Mangalia (Mlaştina Hergheliei); Bulgaria: Shabla – la baza dunelor, spre lac.

ELAEAGNACEAE Elaeagnus angustifolia L. – Ph(arbore), Adv(As.temp.); specie cultivată ca perdea de protecţie şi specie ornamentală (Saturn, Venus, Mamaia) dar şi subspontană; România: Eforie Sud, Agigea (rezervaţie, port), Constanţa (port), Năvodari, Cap Midia (port);

plaje, faleze; comună; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla,

Kaliakra.

THYMELAEACEAE Thymelaea passerina (L.) Coss. et Germ. – Th, Eua(Cont); U1 T4 R3; Festucion rupicolae, Car. Caucalidion; România: Vama Veche, Agigea (rezervaţie), Mamaia, Cap Midia – locuri ruderale, faleze; Bulgaria: Rusalka, Bolata, Kaliakra.

CORNACEAE Cornus mas L. – Ph(arbust), Pont-Med-Euc; U2 T3,5 R4; 2n = 18, 27; Quercetea pubescenti-petreae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata – în pădure. Cornus sanguinea L. – Ph(arbust), Eua; U3 T3 R4; 2n = 22; Querco-Fagetalia, Car. Prunetalia; România: Agigea (rezervaţie, port); sp. subspontană; Bulgaria: Rusalka. SANTALACEAE Thessium dollineri Murb. subsp. dollineri – TH, Pan-Balc; U2 T3 R0; Secalietea; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka.

104

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

CELASTRACEAE Euonymus europaeus L. – Ph(arbust), Eur; U3 T3 R3; 2n = 64; Querco-Fagetea, Car. Prunetalia; România: Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Durankulak, Rusalka, Bolata. Euonymus verrucosus Scop. – Ph(arbust), Eur; U2,5 T3 R4; Querco-Fagetea, Querceteapubescenti-petraeae, Prunetalia; Bulgaria: Rusalka, Bolata – în pădure. EUPHORBIACEAE Euphorbia agraria Bieb. – H, Pont-Med; U2 T4 R0; Festuco-Brometea; România: Vama Veche, Eforie Sud, Agigea (rezervaţie), Constanţa, Mamaia - pe faleză sau locuri ruderalizate din zona plajelor; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen BryagYailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Euphorbia cyparissias L. – H, Eua; U2 T3 R4; 2n = 20, 40; Festucetalia, FestucoBrometea; România: Agigea, Cap Midia. Euphorbia dobrogensis Prodan – H, Balc; U1,5 T5 R5; Pimpinello-Thymion zygoidi; Bulgaria: Rusalka, Bolata, Kaliakra. Euphorbia esula L. – H, Eua; U2 T3 R3; 2n = 60, 64; Car. Mesobromion-Molinion, Arction, Sisymbrion, Onopordion; România: Agigea (port), Constanţa (port) – locuri ruderale. Euphorbia helioscopia L. – Th, Eua; U3 T3 R0; 2n = 42; Secalietea, PolygonoChenopodion; România: Vama Veche, Limanu, Agigea, Constanţa, Mamaia pe plajă, faleză; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Euphorbia maculata L. [syn. Euphorbia supina Raf.] – Th, Adv(Am); U2 T3,5 R4,5; 2n = 28; Thero-Airion, Polygonion avicularis; România: Constanţa (port, locuri ruderale). Euphorbia myrsinites L. – H-Ch, Med; U1 T5 R4,5; Pimpinello-Thymion zygoidi; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti pietroase pe platouri, pe faleze stâncoase; V/R (Oltean et al., 1994).

105

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Euphorbia nicaeensis All. [syn. Euphorbia stepposa Zoz.] – H, Pont-Pan-Balc-Anat; U1,5 T5 R5; Festucion rupicolae; România: Vama Veche, Techirghiol (coline), Cap Midia - pajişti; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Euphorbia paralias L. – Ch, Atl-Med; U2,5 T3,5 R5; 2n = 10; Bromion tectorum; România: neregăsită în 2008 la Vama Veche; Bulgaria: Durankulak (43°40'42.0"N, 0.28°33'48.9"E); foarte rară; neregăsită la Vama Veche; V (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (Boşcaiu et al., 1994; Oltean et al., 1994); R (Velchev et al. 1984). Euphorbia peplis L. (syn. Chamaesycae peplis (L.) Prokh.) – Th, Atl-Med; U3 T4 R5; Cakiletea maritimae, Car. Euphorbion peplis; România: plaja Corbu – pe dune de nisip; foarte rară; Bulgaria: Durankulak - pe dune; R (Negrean, 2001); V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. III). Euphorbia seguieriana Neck. [syn. Euphorbia gerardiana Jacq.] – H, Eua; U1 T3,5 R4; Festucetalia, Festucion vaginatae, Festuco-Brometea; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Costineşti,Tuzla, Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea, Constanţa, Mamaia, Năvodari, Cap Midia, Corbu - pe dune de nisip, în locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata. Mercurialis annua L. – Th, Cosm; U2,5 T4 R4; 2n = 16; Chenopodietea, Secalitea, Car. Polygono-Chenopodion; Bulgaria: Kaliakra.

RHAMNACEAE Paliurus spina-christi Mill. – Ph (arbust), Med; U1 T4,5 R5; 2n = 24; Paliureto-Carpinion orientalis; România: Limanu - pe coastele lacului; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; pe faleze şi platouri calcaroase; V/R (Oltean et al., 1994), R (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001).

106

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

VITACEAE Parthenocissus inserta (A.Kern.) Fritsch – Ph(liană), Adv(AmN); 2n = 40; România: Agigea (port), Constanţa (port); Bulgaria: Kaliakra – pe faleză spre Pescărie. Parthenocissus tricuspidata (Sieb. et Zucc.) Planchon – Ph(liană), Adv(As); România: Constanţa (port, subspontan). Vitis sylvestris C.C. Gmelin – Ph(liană), Pont-Med; U3,5 T4,5 R4,5; 2n = 38; Alno-Padion, Salicion albae, Querco-Fagetea; România: Constanţa (port, faleza portului); Bulgaria: Rusalka, Kaliakra – pe faleză. ANACARDIACEAE Cotinus coggygria Scop. – Ph(arbore), Pont-Med; U2 T4,5 R4; Orno-Cotinetalia; Bulgaria: Rusalka, Bolata. Rhus coriaria L. – Ph, Balc; U1 T5 R4; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra – pe faleze.

ACERACEAE Acer campestre L. subsp. campestre – Ph(arbore), Eur; U2,5 T3 R3; 2n = 26; Car. QuercoFagetea; România: Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka – pădure. Acer negundo L. – Ph(arbore), Adv(AmN); România: Agigea (port), Constanţa (port). Acer pseudoplatanus L. – Ph(arbore), Eur; U3,5 T3 R3; Fagetalia, Car. Moehringio muscosae-Acerenion, Car. Querco-Fagetea; România: Constanţa (port, subspontan). SAPINDACEAE Koelreuteria paniculata Laxm. – Ph(arbore), Adv(China); România: Agigea (rezervaţie), Constanţa (port).

107

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

SIMAROUBACEAE Ailanthus altissima (Mill.) Swingle – Ph(arbore), Adv(As); U0 T0 R0; 2n = 64; Ailanthetum altissimae; România: Corbu (faleză), Eforie Sud, Agigea (rezervaţie), Constanţa (port); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra. RUTACEAE Haplophyllum suaveolens (DC.) G.Don – H, Pont-Balc; U1 T4,5 R4,5; Festucion rupicolae; România: Limanu; rar;

Bulgaria: Kamen Bryag -Yailata, Rusalka,

Bolata, Kaliakra – prin pajişti; sporadic. Ruta graveolens L. – H, Med; U2 T4,5 R4,5; 2n = 72, 81; Bulgaria: Rusalka, Bolata, Kaliakra – prin tufărişuri; sporadic; E [Velchev (ed.) et al., 1984], Biodiv. Law (An.III).

ZYGOPHYLLACEAE Tribulus terrestris L. – Th, Euc(Med); U0 T4 R4; 2n = 12, 24, 36, 48; Festucion vaginatae, Tribulo-Eragrostion; România: Vama Veche, Eforie Sudus, Eforie Nord, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Cap Midia - pe dune de nisip, în

locuri

ruderale; Bulgaria: Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka. Zygophyllum fabago L. – H, Med; U2 T4 R4,5; Polygonion avicularis; România: Constanţa (faleză); Bulgaria: Krapets - pe loessurile falezei; rară; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001).

GERANIACEAE Erodium ciconium (L.) L'Hér. – Th, Eua; U2 T4 R4,5; 2n = 18, 20; Car. Sisymbrion; România: Vama Veche, 2 Mai, Agigea, Constanţa (port) – faleze, locuri ruderale, tufărişuri; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra.

108

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Erodium cicutarium (L.) L'Hér. – Th, Cosm; U2,5 T0 R0; 2n = 20; Chenopodietea, Secalietea, Festuco-Brometea, Polygono-Chenopodietalia; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia (port), Corbu – pe faleze, în pajişti ruderalizate; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Geranium columbinum L. – Th, Eua; U2 T3,5 R4; 2n = 18; Danthonio-Brachypodion, Festucion rupicolae, Quercion pubescentis, Car. Chenopodietea; Bulgaria: Kaliakra. Geranium dissectum L. – Th, Eua; U3 T3,5 R0; 2n = 22; Chenopodietea, Car. PolygonoChenopodion; Bulgaria: Shabla, Rusalka, Kaliakra. Geranium lucidum L. – Th-TH, Eua(Med); U4 T2,5 R4; 2n = 20; Moehringio muscosaeAcerenion, Arction, Car. Alliarion; Bulgaria: Rusalka – în pădure, pe faleze prăbuşite, Bolata – tufărişuri pe faleze. Geranium molle L. – Th, Eua(Med); U2 T3,5 R3; 2n = 26; Festucion rupicolae, Car. Festuco-Sedetalia; România: Mangalia (coastele lacului); Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Geranium pusillum L. – Th, Eur(Med); U2,5 T3 R0; 2n = 26; Chenopodietea, Secalietea, Plantaginetea, Festuco-Brometea, Car. Chenopodietea; România: Vama Veche, Limanu, Constanţa (port) – în pajişti, pe faleze. Geranium pyrenaicum Burm.f. – H, Med; U3 T3 R0; 2n = 22, 28; Car. Arction; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Geranium robertianum L. – Th-TH, Cosm; U3,5 T3 R3; Moehringio muscosae-Acerenion, Arction, Alno-Padion, Car. Fagetalia; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata. Geranium rotundifolium L. – Th, Eua(Med); U2 T3,5 R4; 2n = 26; Geranio rotundifoliiAllietum vinealis, Onopordion; România: Mangalia (coastele lacului), Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra.

109

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Geranium tuberosum L. – G, subMed; U1,5 T3 R3; Bulgaria: Kaliakra – în pajişte, rar; R (Velchev et al. 1984).

LINACEAE Linum austriacum L. – H, Eua(Cont); U1,5 T3,5 R4; 2n = 18, 27; Festucion rupicolae, Festuco-Brometea, Car. Cirsio-Brachypodion; România: Limanu, Techirghiol (coline), Agigea, Mamaia, Corbu – pe dune de nisip stabilizate; Bulgaria: Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Linum perenne L. – H, Eua(Cont); U0 T3,5 R4; 2n = 18; Molinio-Arrhenatheretea, Car. Festucetalia valesiacae; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen BryagYailata, Rusalka, Kaliakra. Linum strictum L. subsp. corymbulosum (Rchb.) Rouy – Th, Med; U1,5 T4,5 R4; Bulgaria: Rusalka – la marginea pădurii. Linum tauricum Willd. – H, Pont-Balc; U2 T3,5 R4; Festuco-Brometea; Bulgaria: Bolata, Kaliakra – pajişti pietroase, faleze; E (Negrean, 2001); R (Oltean et al., 1994). Linum tenuifolium L. – H, Pont-Med-Euc; U2 T4 R5; 2n = 16, 18; Festucetalia valesiacae, Car. Bromion; Bulgaria: Rusalka, Bolata, Kaliakra – prin pajişti, sporadic. OXALIDACEAE Oxalis corniculata L. – Th, Adv(Med); U2,5 T4 R0; 2n = 24, 44, 48; Chenopodietea, Car. Polygono-Chenopodion; România: Constanţa (port). Oxalis dillenii Jacq. – Th-H, Adv; U3,5 T0 R0; Polygono-Chenopodion; România: Constanţa (port). Oxalis stricta L. – H, Adv; U3,5 T0 R0; Secalietea-Chenopodietea, Car. PolygonoChenopodion; România: Constanţa (port).

110

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

POLYGALACEAE Polygala comosa Schkuhr – H-Ch, Eur; U2 T4 R4; 2n = 28, 32, 34; MolinioArrhenatheretea (-Quercetea), Car. Festuco-Brometea, Brometalia; Bulgaria: Bolata. Polygala major Jacq. – H, Pont-Med; U2 T3 R4,5; Festucion rupicolae, Festucion valesiacae; Bulgaria: Bolata – pe versanţii văii. ARALIACEAE Hedera helix L. – Ph(liană), Atl-Med; U3 T3 R3; 2n = 48; Fagetalia, Acerion; România: Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata.

APIACEAE (UMBELLIFERAE) Angelica sylvestris L. – H, Eua; U4 T3 R3; 2n = 22; Alno-Padion, Car. Molinietalia; Bulgaria: Kaliakra. Anethum graveolens L. – Th, Adv(As); România: Constanţa (port, subspontan). Astrodaucus littoralis (Bieb.) Drude – Th, Pont-Med; U1 T5 R5; Cakiletea maritimae; România: plaja Corbu, Eforie Nord, Constanţa (faleza portului); foarte rară; E (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (Oltean et al., 1994). Anthriscus caucalis Bieb. [syn. Anthriscus scandicina (Web.) Mansf.] – Th, Pont-MedAnat; U2 T4 R0; 2n = 14,18; România: Constanţa (port), Mamaia (liziera cu Elaeagnus angustifolia); Bulgaria: Shabla, Rusalka. Anthriscus cerefolium (L.) Hoffm. subsp. trichosperma Nyman – Th, subMed; U2,5 T4 R4; Alliarion; România: Agigea, Cap Midia – faleze, tufărişuri. Apium graveolens L. subsp. graveolens [syn Apium graveolens L. var. palustre Ehrh.] – TH, Atl-Med; U1,5 T4 R4,5; 2n = 22; Armerion maritimae; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Eforie Sud, Mamaia – în zone umede, pe lângă scurgeri de apă; R (Dihoru et Dihoru, 1994). Berula erecta (Huds.) Coville [syn. Sium erectum Huds.] – H (HH), Circ; U6 T3 R0; 2n =

111

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

12, 18, 20; Phragmition, România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei) - în locuri înmlăştinite, stufărişuri; Bulgaria: Durankulak, Bolata. Bupleurum rotundifolium L. – Th, Eua(Med); U2 T4 R4,5; 2n = 16, 22; Car. Caucalidion; Bulgaria: Rusalka – pe platou. Chaerophyllum bulbosum L. – TH-H, Eur(Cont); U4 T3,5 R4,5; Calystegion, Car. Senecion fluviatilis; Bulgaria: Rusalka, Bolata. Conium maculatum L. – Th-TH, Eua; U3 T3 R3; 2n = 16, 22; Chenopodietea, Car. Arction; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Tuzla, Agigea, Eforie Sud, Constanţa (port), Cap Midia (port) – în locuri ruderale umede; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Crithmum maritimum L. – H, subMed; U1,5 T5 R4,5; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra, Bolata – pe faleze stâncoase; R (Velchev et al. 1984). Daucus carota L. subsp. carota – TH, Eua(Med); U2,5 T3 R0; 2n = 18; MolinioArrhenatheretea, Car. Arrhenaterion; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Agigea, Constanţa (port), Corbu – pe faleze, pajişti din apropierea plajelor; Bulgaria: Kaliakra. Daucus guttatus Sibth. et Sm. subsp. zahariadii Heywood – Th, Balc; U2 T4 R0; Sisymbrion; România: Eforie Nord, Mamaia, Năvodari, Corbu – pe dune de nisip; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Eryngium maritimum L. – H, Atl-Med; U2 T4 R5; 2n = 16; Elymion gigantei; România: Vama Veche, Eforie Sud, Eforie Nord, Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), plaja Corbu – pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla; E (Dihoru et Dihoru, 1994; Boşcaiu et al., 1994), E/R (Negrean, 2001), R (Oltean et al., 1994); R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. II et An. III). Eryngium campestre L. – H, Pont-Med; U1 T5 R4; 2n = 14, 28; Festuco-Brometea, Festucetalia valesiacae; România: Vama Veche, Techirghiol (coline), Eforie Sud, Corbu – în pajişti xerofile; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-

112

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Falcaria vulgaris Bernh. – TH, Eua(Med); U2 T4 R4; Festucion rupicolae, SecalieteaOnopordetalia; România: Eforie Sud, Agigea (rezervaţie) – locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Foeniculum vulgare Mill. – Th, Adv(Med); România: Constanţa (faleza portului). Laserpitium latifolium L. – H, Eur; U0 T0 R4; 2n = 22; Quercetea pubescenti-petraeae, Car. Origanetalia; Bulgaria: Rusalka – în pădure, pe falezele prăbuşite. Myrrhoides nodosa (L.) Cannon [syn. Physocaulis nodosus (L.) Tausch.] – Th, Med; U1,5 T4,5 R4,5; Festuco-Brometea; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka; R (Oltean et al., 1994). Oenanthe aquatica (L.) Poiret – HH(Hd), Eua; U6 T3 R0; 2n = 22; Car. Phragmitetalia; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei). Opopanax chironium (L.) W.D.J.Koch subsp. bulgaricum (Velen) Ciocârlan – H, Balc; U1 T5 R4,5; 2n = 22; Paliureto-Carpinion orientalis; Bulgaria: Kamen BryagYailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pe faleze stâncoase, pe platouri; V/R (Oltean et al., 1994), V (Negrean, 2001), R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. III) Orlaya grandiflora (L.) Hoffm. – Th, Euc-Med; U2 T3,5 R4; 2n = 20; Festucion rupicolae, Car. Caucalidion; România: Eforie Sud, Corbu – pe faleze; Bulgaria: Kamen BryagYailata, Rusalka, Bolata. Pastinaca sativa L. s.l. – TH-H, Eua; U3 T4 R4; Molinio-Arrhenatheretea, Arrhenatherion; România: Agigea (port). Peucedanum arenarium Waldst. et Kit. – H, Pont-Pan-Balc; U1,5 T4,5 R4,5; Festucion vaginatae; Bulgaria: Durankulak, Shabla – pe dune de nisip; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994 ; Negrean, 2001). Pimpinella peregrina L. – Th, Pont-Med; U2 T4 R4; Quercetea pubescenti-petraeae, Festuco-Brometea; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata. Pimpinella tragium Vill. subsp. lithophila (Schischk.) Tutin – H, Med; U1,5 T4,5 R4,5;

113

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Pimpinelle-Thymion zygoidi; Bulgaria: Bolata; R (Oltean et al., 1994 ; Negrean, 2001). Scandix australis L. – Th, Med; U2 T4 R4,5; Caucalidion; România: Limanu, Mangalia (coastele lacului), Agigea; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – prin pajişti pietroase; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994), R (Velchev et al. 1984). Scandix pecten-veneris L. – Th, Atl-Med; U2 T4 R4,5; Caucalidion; România: Limanu, Constanţa (port); Bulgaria: Durankulak – pe faleză, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra – pe faleze, în pajişti; R (Oltean et al., 1994 ; Negrean, 2001). Seseli campestre Besser – H, Pont; U2,5 T4 R4; Festucetalia valesiacae; România: Techirghiol, Eforie Sud, Agigea – în pajişti;

Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata,

Rusalka, Bolata, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994 ; Negrean, 2001). Seseli rigidum Waldst. et Kit. – H, Dac-Balc; U1,5 T4,5 R4,5; Seslerion rigidae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata; R (Oltean et al., 1994). Seseli tortuosum L. – TH (H), Pont-Med; U2,5 T4 R4; Festucetalia valesiacae; România: Eforie Sud, Corbu - pe nisipurile solificate ale plajei; rară ; Bulgaria: Durankulak; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994 ; Negrean, 2001). Sium latifolium L. – HH, Eua; U6 T0 R4; 2n = 20; Phragmitetalia, Car. Phragmition; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei). Tordylium maximum L. – Th-TH, Euc-Med; U2 T4 R0; 2n = 22; Festuco-Sedetalia, Origanetalia; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag, Rusalka. Torilis arvensis (Huds.) Link subsp. arvensis – Th, Euc(Med); U2,5 T3,5 R4; 2n = 12; Caucalidion, Onopordion; România: Eforie Sud, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia (port), Corbu – pe faleze, în pajişti, locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata. Torilis nodosa (L.) Gaertn. – Th, Med; U2 T3,5 R4,5; 2n = 22; Caucalidion; România: Limanu, Vama Veche (faleză), Tuzla (faleză); Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-

114

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001).

HYPERICACEAE Hypericum elegans Stephan ex Willd. – H, Eua(Cont); U3 T3 R0; 2n = 32; SedoScleranthetea,

Origanetalia,

Festuco-Brometea;

România:

Limanu,

Agigea

(rezervaţie), Constanţa (port); Bulgaria: Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra. Hypericum perforatum L. – H, Eua; U3 T3 R0; 2n = 32; Sedo-Scleranthetea, Origanetalia, Festuco-Brometea; România: Techirghiol (pe coline), Agigea, Corbu; Bulgaria: Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata.

MALVACEAE Abutilon theophrasti Medik. – Th, Eua; U3 T3 R3; 2n = 42; Chenopodietea; România: Eforie Sud, Tuzla - pe faleză, Constanţa (port). Alcea rosea L. [syn. Althaea rosea (L.) Cav.] – H, Adv; 2n = 42; România; Agigea (rezervaţie, port), Constanţa (port); Bulgaria: Shabla, Kaliakra. Althaea cannabina L. – H, Pont-Med; U1,5 T3,5 R5; 2n = 28, 42; Onopordion; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Althaea officinalis L. subsp. officinalis – H, Eua(Cont); U3 T4 R4; Bidention, Car. Juncetalia maritimi; 2n = 42; România: Mamaia, Năvodar – pe dune stabilizate, liziera de Elaeagnus angustifolia; Bulgaria: Durankulak, Shabla. Althaea hirsuta L. – Th, Pont-Med; U2,5 T3,5 R4,5; Festucion rupicolae, Car. PolygonoChenopodietalia; România: Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Durankulak, Kaliakra. Althaea pallida Willd. [syn. Alcea pallida (Willd.) Waldst. et Kit.] – H, Pont; U2 T4 R3; 2n = 42; Festucetalia valesiacae; România: Mamaia - liziera de Elaeagnus angustifolia. Lavatera thuringiaca L. – H, Eua(Cont); U2,5 T3 R0; 2n = 40, 44; Onopordetalia, Car. Arction; România: Mamaia - liziera de Elaeagnus angustifolia.

115

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Malva neglecta Wallr. – Th, Eur(Med); U3 T3 R3; 2n = 42; Chenopodietea, Car. Sisymbrion; România: Vama Veche, Agigea, Constanţa – pe faleză, locuri ruderale. Malva pusilla Sm. – Th, Eua(Med); U3,5 T3 R3; 2n = 42, 76; Chenopodietea, Car. Polygonion; România: Vama Veche, Agigea, Constanţa. Malva sylvestris L. subsp. sylvestris – TH(H), Eua(Cosm); U3 T3 R0; 2n = 42; Sisymbrietalia, Car. Onopordetalia; România: Vama Veche, Tuzla, Eforie Sud, Constanţa, Corbu – pe faleze, în pajişti; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra.

VIOLACEAE Viola arvensis Murray – Th, Cosm; U3 T3 R0; 2n = 34; Festucetalia valesiacae, Secalietea, Aperetalia; Bulgaria: Kaliakra. Viola kitaibeliana Schult. – Th, subMed; U2 T4 R4,5; 2n = 34; Festucetalia valesiacae, Festucetalia vaginatae; România: Limanu; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Viola tricolor L. subsp. tricolor – Th-TH, Eua; U3 T2 R0; 2n = 26; România: Constanţa (loc ruderale, port).

CISTACEAE Helianthemum salicifolium (L.) Mill. – Th, Med; U1,5 T4,5 R4; Festucion rupicolae, Pimpinello-Thymion zygoidi; România: Mangalia (coastele lacului); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). TAMARICACEAE Tamarix smyrnensis Bunge – Ph(arbust), subMed; U1,5 T3 R4; Tamaricetalia; Bulgaria: Durankulak, Kaliakra. Tamarix ramosissima Ledeb. – Ph (arbust), Eua (cont), U0 T3,5 R4; 2n = 24;

116

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Tamaricetum ramosissimi; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu – pe plaje.

FRANKENIACEAE Frankenia pulverulenta L. – Th, Pont-Med; U4 T4 R5; Puccinellion limosae; România: Cap Midia (port); V (Dihoru et Dihoru, 1994), V/R (Negrean, 2001).

BRASSICACEAE Alliaria petiolata (M.Bieb.) Cavara et Grande [syn. Alliaria officinalis Andrz. Ex M.Bieb.] – Th, Eua(Med); U3 T3 R4; 2n = 36, 42; Alliarion, Querco-Fagetea, Arction, Epilobietea; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka – pădure. Alyssum alyssoides (L.) L. – Th, Eur(Cont); U1 T3 R0; 2n = 32; Festuco-Brometea, Car. Alysso-Sedion; România: Vama Veche, Agigea, Constanţa – în locuri ruderale. Alyssum borzaeanum Nyár. – Ch, Lit(Marea Neagră); U1,5 T4 R5; Scabiosion argenteae; România: Agigea (rezervaţie) –pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak – pe plaja “Anna Maria”; E (Dihoru et Dihoru, 1994; IUCN, 1983), V (Boşcaiu et al., 1994), E/R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), BC (An I), Biodiv. Law (An.III). Alyssum caliacrae Nyár. – Ch, Balc; U1,5 T4 R4,5; Bulgaria: Durankulak, Rusalka, Bolata, Kaliakra – faleze stâncoase, platouri, pajişti; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001); sp. subendemică. Alyssum desertorum Stapf – Th, Eua(Cont); U1,5 T4 R4; 2n = 32; Scabiosion argenteae, Festucion vaginatae; România: Mangalia, Eforie Sud, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia;

Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka,

Kaliakra. Alyssum hirsutum M.Bieb. – Th, E-subMed; U2 T4 R4,5; 2n = 46; Festucion rupicolae, Festucion vaginatae; România: Vama Veche, 2 Mai, Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea (rezervaţie), Constanţa, Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu – pe dune de 117

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

nisip; frecventă în lunile aprilie-mai; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Kamen BryagYailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001). Arabidopsis thaliana (L.) Heynh. – Th(TH), Cosm; U2 T3 R3; 2n = 10; Festucetalia valesiacae, Aperion spica-venti, Theri-Airion, Schlerantion; Bulgaria: Durankulak. Arabis hirsuta (L.) Scop. – TH(H), Eua(Med); U1,5 T3 R4; 2n = 8, 16, 32; Quercetea pubescenti-petraeae, Car. Festuco-Brometea; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata. Arabis recta Vill. [syn. Arabis auriculata sensu DC., non Lam.] – Th, Pont-Med; U2 T4,5 R4,5; 2n = 16; Festuco-Brometea; Bulgaria: Rusalka, Kaliakra. Arabis turrita L. – TH(H), Euc(Med); U2 T4 R4,; 2n = 16; Quercetea pubescenti-petraeae; Bulgaria: Rusalka – pădure. Berteroa incana (L.) DC. – Th, Eua(Cont); U2 T3 R4; 2n = 16; Festuco-Brometea, SedoScleranthetea, Car. Sisymbrietalia; România: Constanţa, Corbu - locuri ruderale. Brassica elongata Ehrh. – Th(H), Eua(Cont); U1,5 T4 R4; Agropyro-Kochion; Bulgaria: Kaliakra. Brassica juncea (L.) Czern. – Th, Adv; U2,5 T4 R4; 2n = 36; Chenopodietea; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra. Brassica nigra (L.) W.D.J.Koch – Th, Eua(Med); U3 T4 R0; 2n = 16; Chenopodietea, Car. Senecion fluviatilis; Bulgaria: Kaliakra. Brassica rapa L. oleifera DC. – Th, Cult; România: Agigea (port, subpontană), Constanţa (port, subspontană). Brassica rapa L. subsp. sylvestris (L.) Janch. – Th, Med; U3 T3 R4; 2n = 20; Secalietea, Car. Polygono-Chenopodion; România: Tuzla, Agigea - locuri ruderale. Cakile maritima Scop. subsp. euxina (Pobed.) Nyár. – Th, Pont; U0 T0 R0; 2n = 18; Elymion gigantei, Car. Cakilion maritimae; România: Mamaia, Corbu-Cap Midia – pe nisipurile plajei; foarte rară în România; Bulgaria: Durankulak, Shabla – pe dune de nisip; V (Boşcaiu et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994); sp. subendemică. Calepina irregularis (Asso) Thell. – Th, Pont-Med; U2 T4 R3; 2n = 14, 42; Car.

118

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Chenopodietea; România: Vama Veche, Agigea, Constanţa locuri ruderale. Camelina microcarpa Andrz. ex DC. – Th, Eua; U3 T3 R0; Chenopodietea, Car. Aperetalia; România: Mangalia, Agigea (rezervaţie), Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia (port) – locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Bolata, Kaliakra. Camelina rumelica Velen. – Th, Eua(Med); U2 T4 R4; 2n = 12; Secalietea; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra; V (Dihoru et Dihoru, 1994). Capsella bursa-pastoris (L.) Medik. – Th, Cosm(Med); U3 T0 R0; 2n = 32; Chenopodietalia; România: Vama Veche, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Corbu – locuri ruderale din apropierea plajelor; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Cardaria draba (L.) Desv. subsp. draba [syn. Lepidium draba L.] – H, Eua(Med); U2 T4 R4; 2n = 64; România: Vama Veche, Tuzla, Agigea, Constanţa (port), Cap Midia pajişti ruderalizate, margini de drum; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen BryagYailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Chorispora tenella (Pall.) DC. – Th, Eua; U2 T4 R4; Secalitea; România: Constanţa (port). Clypeola jonthlaspi L. – Th, Med; U1,5 T4 R4,5; Festucetalia valesiacae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti pietroase pe platouri, pe faleze stâncoase; rară; E (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (Oltean et al., 1994). Coronopus squamatus (Forssk.) Asch. [syn. Coronopus procumbens Gilib.] – Th, Med; U3,5 T4 R4; 2n = 32; Car. Polygonion avicularis; România: Constanţa (port), Corbu; Bulgaria: Shabla. Crambe maritima L. – H, Atl; U2 T4,5 R4,5; 2n = 30, 60; Cakiletalia maritimae; România: Vama Veche, 2 Mai, Tuzla, Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea (rezervaţie), Constanţa, Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu – dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Rusalka; V (Boşcaiu et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Descurainia sophia (L.) Webb ex Prantl [syn. Sisymbrium sophia L.] – Th, Eua; U2,5 T4

119

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

R4; 2n = 28; Car. Sisymbrion-Onopordion; România: Vama Veche, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia (port) - faleze, locuri ruderale; Bulgaria: Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata. Diplotaxis muralis (L.) DC. – Th, Med; U2,5 T4,5 R4,5; 2n = 44; Car. PolygonoChenopodietalia; România: Vama Veche, Eforie Sud, Constanţa, Corbu – pe faleze, locuri ruderale. Diplotaxis tenuifolia (L.) DC. – H(Ch), Med; U2 T4 R0; 2n = 22; Secalietea, Car Sisymbrion; România: Constanţa (port). Draba muralis L. – Th, Eur(Med); U2,5 T3,5 R4,5; 2n = 32; Alysso-Sedion, PolygonoChenopodietalia, Car. Geranion sanguinei; România: Vama Veche – faleză. Erophila verna (L.) Chevall. subsp. verna [syn. Draba verna L.] – Th, Eua(Med); U2,5 T3,5 R0; Festuco-Brometea, Festuco-Sedetalia; România: Techirghiol - pajişti; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Erysimum bulgaricum (Velen.) Ančev et Polatschek – Th, Balc(Moes); U1,5 T3 R4; Bulgaria: Kaliakra – în pajişte pietroasă, pe platou (43°22.504′N, 28°27.556′E); sp. necitatată în literatura de specialitate din zona litoralului nordic bulgăresc; endemism balcanic. Erysimum cuspidatum (M.Bieb.) DC. – Th(TH), Eua; U1,5 T3 R4; Onopordion, Festucion rupicolae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka. Erysimum diffusum Ehrh. – Th, Eua(Cont); U1,5 T3 R4; 2n = 32, 72; Festucetalia vaginatae, Festucetalia valesiacae; România: Vama Veche, Mangalia, Eforie Sud, – marginea falezei; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Erysimum repandum L. – Th, Eua(Cont); U2,5 T4 R4,5; 2n = 14, 16; ChenopodioScleranthetea, Sisymbrion; Bulgaria: Kaliakra. Hesperis tristis L. – H, Pont; U2 T3,5 R3; 2n = 14, 28; Festucion rupicolae; România: Techirghiol, Agigea.

120

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Hornungia petraea (L.) Rchb. [syn. Hutchinsia petraea (L.) R.Br.] – Th, Med; U1,5 T4 R5; 2n = 12; Bromo-Festucion pallentis, Alysso-Sedion, Xerobromion; Bulgaria: Bolata; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Hymenolobus procumbens (L.) Nutt. [syn. Hutchinsia procumbens (L.) Desv.] – H, Cosm; U2 T4 R4,5; 2n = 12, 24; Puccinellietalia; Bulgaria: Rusalka; V (Dihoru et Dihoru, 1994; IUCN, 1983; Oltean et al., 1994), I (Negrean, 2001); Biodiv. Law (An.III). Lepidium campestre (L.) R.Br. – Th, Eur(Med); U2,5 T3 R0; 2n = 16; Chenopodietea, Car. Polygono-Chenopodion; România: Agigea (port). Lepidium latifolium L. – H, Eua; U4,5 T3 R5; 2n = 24; Puccinellietalia; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei). Lepidium perfoliatum L. – Th-TH, Eua(Cont); U2 T4 R3; 2n = 16; Salicornietea, Secalietea, Car. Agropyro-Rumicion; România: Tuzla, Constanţa (port), Cap Midia – locuri ruderale. Lepidium ruderale L. – Th-TH, Eua; U2 T3,5 R0; 2n = 32; Car. Polygonion avicularisSisymbrion; România: Vama Veche, Tuzla, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia – locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak. Lepidium virginicum L. – Th, Adv; U2,5 T3,5 R0; 2n = 32; Plantaginetea, Car. Chenopodietea; România: Constanţa (port). Matthiola odoratissima (M.Bieb.) R.Br. – H, Taur-Dobr; U1 T4 R4,5; Bulgaria: Kaliakra pe faleză; R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. II+III). Myagrum perfoliatum L. – Th(TH), Med; U2 T4 R3; 2n

= 14; Secalietea, Car.

Caucalidion; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata. Nasturtium officinale R.Br. – HH, Cosm; U5 T2,5 R4; 2n = 32; Car. Glycerio-Sparganion; România: Limanu. Raphanus raphanistrum L. subsp. raphanistrum – Th, Med-Cosm; U2,5 T3 R0; 2n = 18; România: Constanţa (port).

121

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Raphanus sativus L. – Th, Cult; România: Agigea (port, subspontan), Constanţa (port, subspontan). Rapistrum perenne (L.) All. – TH(H), Pont-Med; U2 T3,5 R4; 2n = 16; Festucion rupicolae, Car. Sisymbrion; România: Tuzla – margini de culturi agricole din vecinătatea falezei. Rapistrum rugosum (L.) All. subsp. orientale (L.) Arcang. – Th, Med; U2,5 T4 R4; 2n = 16; Secalietea, Chenopodietea; România: Constanţa (port). Rorippa amphibia (L.) Besser [syn. Nasturtium amphibium (L.) R. Br.] – HH, Eua(Med); U5 T3 R4; 2n = 16, 32; Plantaginetea, Populetalia, Alnetea; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei). Sinapis arvensis L. – Th, Cosm; U3 T3 R3; 2n = 18; Car. Secalietea, Bidentetalia; România: Agigea, Mamaia, Constanţa (port) – locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Bolata. Sisymbrium loeselii L. – Th, Eua(Cont); U2,5 T4 R3; 2n = 14; Chenopodietea, Car. Sisymbrion; România: Vama Veche, Agigea, Constanţa (port) – locuri ruderale. Sisymbrium officinale (L.) Scop. – Th, Eua(Med); U2,5 T3 R3; 2n = 14; Chenopodietea, Car. Sisymbrion; România: Vama Veche, Tuzla, Agigea, Constanţa – pe faleză; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata. Sisymbrium orientale L. – Th, Pont-Med; U2,5 T4 R3; 2n = 14; Chenopodio-Scleranthetea, Hordeion murini, Onopordion, Car. Sisymbrion; România: Agigea, Constanţa (port), Corbu – pe plaje, locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Syrenia cana (Piller et Mitterp.) Neilr. – TH, Pont; U1,5 T4 R4; 2n = 14, 32; Festucion vaginatae; România: Constanţa, Mamaia; pe dune de nisip, loc. rud. aride; spor.; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Syrenia montana (Pall.) Klokov – TH, Pont-Dobr; U1,5 T4 R4; Scabiosion argenteae, Festucion vaginatae; România: Mamaia, Corbu - pe dune de nisip; rară; V (Dihoru et

122

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (Oltean et al., 1994). Thlaspi arvense L. – Th, Eua(Med); U3 T3 R4; 2n = 14; Car. Polygono-Chenopodion; România: Constanţa (port). Thlaspi perfoliatum L. – Th-TH, Eua; U2,5 T3,5 R4,5; 2n = 14, 42, 70; Festuco-Brometea, Secalietea, Car. Alysso-Sedion; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen BryagYailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra.

RESEDACEAE Reseda lutea L. – TH(H), Eua(Med); U2 T3 R0; 2n = 48; Festucion rupicolae, Car. Onopordion; România: Vama Veche, Tuzla, Eforie Sud, Agigea, Constanţa,Corbu – pe loessurile falezei; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Reseda luteola L. – TH, Eua(Med); U2 T3 R0; 2n = 24, 26, 28; Car. Onopordion; Bulgaria: Bolata, în locuri ruderalizate.

SALICACEAE Populus alba L. – Ph(arbore), Eua; U3,5 T3 R3; 2n = 38, 57; Salicion albae, Alno-Padion; România: Constanţa (port); Bulgaria: Kaliakra. Populus canescens (Aiton) Sm. – Ph(arbore), Eur; U3,5 T3 R3; 2n = 38, 57; Car. Salicetalia purpureae; Bulgaria: Durankulak. Populus nigra L. – Ph(arbore), Eua; U4 T3 R4; 2n = 38; Salicetalia, Car. CariciPopuletum; România: Agigea (rezervaţie), Cap Midia; Bulgaria: Krapets.

CUCURBITACEAE Bryonia alba L. – H-G, Eua; U3,5 T4 R0; 2n = 20; Calystegion sepium, Car. ArctionAlliarion; Bulgaria: Rusalka – pădure pe falezele prăbuşite.

123

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Citrullus lanatus (Thunb.) Mansf. – Th, Adv(Afr); România: Tuzla (pe faleză), Agigea (locuri ruderale), Constanţa (port). Cucurbita pepo L. – Th, Adv(Am); România: Agigea (terasament cale ferată), Constanţa (port). Ecballium elaterium (L.) A. Richard – Th, Med; U0 T5 R4,5; 2n = 24; Scolymion; România: Vama Veche, Constanţa, Agigea – pe faleza litorală; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Rusalka, Kaliakra – pe faleze; E (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994).

PRIMULACEAE Anagallis arvensis L. – Th, Cosm; U3 T3,5 R0; 2n = 40; Secalietea; România: Tuzla, Agigea, Cap Midia – pajişti; Bulgaria: Durankulak, Kaliakra. Androsace maxima L. – Th, Eua(Med); U2 T4 R4; Caucalidion, Secalietea; România: Limanu, Techirghiol – pajişti pietroase; Bulgaria: Bolata, Kaliakra. Lysimachia nummularia L. s.l. – Ch, Eur; U4 T3 R3; 2n = 32; Calthion, Alno-Padion, Filipendulo-Petasition, Plantaginetea, Molinio-Juncetea, Beckmannion, Alnetea, Bidentetea, Phragmitetea; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Mamaia locuri umede din vecinătatea lacurilor litorale. Lysimachia vulgaris L. – H(HH), Eua; U5 T2 R0; 2n = 28, 56, 84; Plantaginetea, MolinioJuncetea,

Scheuchzerio-Caricetea,

Populetalia,

Alnetea;

România:

Mangalia

(Mlaştina Hergheliei). Samolus valerandi L. – H, Cosm; U4,5 T3,5 R0; 2n = 24, 26, 36; Nanocyperion, Juncion gerardi; România: Mamaia, Corbu – pe plaje în locuri umede interdunale; Bulgaria: Durankulak ; rară;

R (Olteanu et al., 1994 ; Negrean, 2001), R (Velchev et al.

1984).

124

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

GENTIANACEAE Centaurium erythraea Rafin s.l. – Th-TH, Balc; U3 T3 R2; 2n = 40; MolinioArrhenatheretea, Car. Epilobietalia; România: Mamaia – zone umede interdunale; rară; R (K) (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Negrean, 2001). Centaurium pulchellum (Sw.) Druce – Th-TH, Eua(Med); U3 T3,5 R4, 2n = 34, 36, 38, 40, 42; Nanocyperion, Car. Isoeto-Nanojuncetea; România: Mamaia - zone umede interdunale. Centaurium spicatum (L.) Fritsch – Th-TH, Pont-Med; U4 T3,5 R4,5; 2n = 22; Juncion gerardi, Puccinellietalia; România: Cap Midia (port), Năvodari (zona canalului pescăresc – pe nisipuri salinizate; V (Boşcaiu et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994), E/R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001).

APOCYNACEAE Vinca herbacea Waldst. et Kit. – H, Pont; U2 T5 R4; 2n = 46; Festucion rupicolae; România: Limanu; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra.

ASCLEPIADACEAE Cynanchum acutum L. – H, Pont-Med; U2,5 T4 R0; 2n = 18; Scabiosion argenteae, Consolido-Eragrostion pooidis; România: Agigea (rezervaţie), Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Cap Midia, Corbu – pe dune de nisip, pe soluri nisipoase; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra. Periploca graeca L. – Ph (liană), Med; U3 T4 R0; 2n = 24; Alno-Padion; Bulgaria: Bolata, Kaliakra – pe faleză; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994). Vincetoxicum hirundinaria Medik. [syn. Cynanchum vincetoxicum (L.) Pers.] – H, Eua; U2 T4 R4; 2n = 22; Festucetalia valesiacae, Geranion sanguinei; Bulgaria: Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka.

125

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

OLEACEAE Fraxinus americana L. – Ph(arbore), Adv(Am); România: Mamaia (malul L. Tăbăcărie). Fraxinus ornus L. – Ph(arbore), Med; U1,5 T3,5 R5; 2n = 46; Orno-Cotinetalia; România: Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Jasminum fruticans L. – Ph (arbust), Med; U1 T4,5 R4; 2n = 26; Paliureto-Carpinion orientalis; România: Limanu; Bulgaria: Rusalka, Yailata, Bolata, Kaliakra - pe faleze şi platouri calcaroase; rară (Ro), sporadică (Bg); R (Oltean et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001). Ligustrum vulgare L. – Ph(arbust), Eua(Med); U2,5 T3 R3; 2n = 46; Querco-Fagetea, Berberidion, Quercion pubescentis, Carpinion, Erico-Pinion, Car. Ligustro-Prunetum; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra.

SOLANACEAE Datura stramonium L. – Th, Cosm; U3,5 T4 R4; 2n = 24; România: Vama Veche, Constanţa (port), Cap Midia – locuri ruderale; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata. Hyoscyamus niger L. – TH, Eua(Med); U3 T3 R4; 2n = 34; loc. uscate, ruderaliz.; sp. nitr.; Bulgaria: Durankulak – locuri ruderale. Lycium barbarum L. – Th (arbust), Adv (Asia); U3 T4 R0; 2n = 24; Arction, Car. Prunetalia; România: faleza portului Constanţa (cultivat şi subspontan). Lycopersicon esculentum Mill. – Th, Adv(Am); România: Tuzla (dune), Agigea (port), Constanţa (port). Nicotiana alata Link et Otto – Th, Adv(Am); România: Constanţa (port). Petunia × atkinsiana D.Don – Th, Cult; România: Constanţa (port, subspontană). Solanum dulcamara L. – Ch, Eua(Med); U4,5 T3 R4; 2n = 24; Phragmition, Alnetea, Bidentetea, Calystegion, Senecion fluviatilis, Alno-Padion, Epilobietalia; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Cap Midia (port) – locuri înmlăştinite; Bulgaria: 126

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Kamen Bryag-Yailata. Solanum nigrum L. subsp. nigrum [syn. Solanum vulgare L.] – Th, Cosm; U3 T4 R0; 2n = 72; România: Vama Veche, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia - margini de drum; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra.

CONVOLVULACEAE Calystegia sepium (L.) R. Br. – H, Eua; U5 T3 R4; 2n = 22, 24; Convolvuletalia, Calystegion, Arction, Salicion albae; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Tuzla (stufărişul falezei), Eforie Sud, Agigea (port), Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia (port), plaja Corbu în locuri înmlăştinite, pe stufăriş sau păpuriş; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Bolata, Kaliakra (în zonele cu scurgeri ale falezei). Convolvulus arvensis L. – H(G), Cosm; U2,5 T3,5 R3,5; 2n = 50; ChenopodioScleranthetea, Sisymbrion, Festuco-Brometea, Molinio-Arrhenatheretea, Caucalidion, Arction; România: Vama Veche, 2 Mai, Costineşti, Eforie Sud, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu – locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Convolvulus cantabrica L. – H, Pont-Med; U1,5 T3,5 R4; 2n = 30; Festucion rupicolae, Bromo-Festucion pallentis; România: Mangalia (coastele lacului), Techirghiol (pe coline); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Convolvulus lineatus L. – H, Pont-Med; U1,5 T4 R4,5; Cakiletalia maritimae, Festucetalia valesiacae; România: Limanu; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra;

R

(Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994; Negrean, 2001); R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. III). Convolvulus persicus L. – H, Pont-Casp; U2 T4,5 R4,5; România: Agigea (rezervaţie); nu a fost regăsită în alte locuri ale litoralului sudic românesc; foarte rară; Bulgaria: Durankulak (43°41.482′N, 28°33.802′E) – pe dune de nisip; E (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), Biodiv. Law (An.III).

127

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Ipomoea purpurea Roth [syn. Pharbitis purpurea (Roth) Voigt] – T, Adv(Am trop); 2n = 30; România: Constanţa (port); Bulgaria: Kaliakra – la cetate, scăpată din cultură. CUSCUTACEAE Cuscuta approximata Bab. – Th, Eur; U1,5 T4 R0; Artemisietea; România: Techirghiol, Eforie Sud, Constanţa, Mamaia, Năvodari - parazită pe specii precum Linaria genistifolia, Ecballium elaterium, Euphorbiaceae etc. Cuscuta campestris Yuncker subsp. campestris – Th, Adv(AmN); U3 T3 R0; 2n = 56; Trifolio-Medicagion, Car. Chenopodietea; România: Agigea (port), Constanţa (port), Mamaia - specie parazită pe diverse leguminoase. Cuscuta europaea L. subsp. europaea – Th, Eua; U4 T0 R0; 2n = 14, Arction, Artemisietea, Car. Calystegion; România: Agigea, Constanţa, Mamaia - parazită mai ales pe specii din genurile Vicia, Urtica. Cuscuta suaveolens Ser. – Th, Adv; U3 T3,5 R0; Chenopodietea; România: Cap Midia.

BORAGINACEAE Anchusa arvensis (L.) M.Bieb. subsp. orientalis (L.) Nordh. [syn. Lycopsis arvensis L. subsp. orientalis (L.) Kusn.] – Th-TH, Eua; U2,5 T4 R4; Polygono-Chenopodion; România: Limanu, Techirghiol, Constanţa (port) – pajişti; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Bolata, Kaliakra. Anchusa azurea Mill. [syn. Anchusa italica Retz.] – TH-H, Pont-Med; U1,5 T4,5 R4; Sisymbrietalia; Festucetalia valesiacae, Festuco-Brometea; România: Constanţa (port). Anchusa officinalis L. [incl. Anchusa procera Besser] – H, Eur(Med); U2 T3 R0; 2n = 16; Festucion rupicolae, Car. Onopordion; România: Vama Veche, 2 Mai, Eforie Sud, Agigea (rezervaţie, port), Constanţa, Corbu – pe faleze, locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla.

128

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Anchusa stylosa Bieb. – Th, Pont-Balc; U1,5 T4 R4; Sisymbrion; România: neregăsită la Mangalia; Bulgaria: Kaliakra; foarte rară; E (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001); R (Velchev et al. 1984). Anchusa thessala Boiss. et Spruner – Th, Pont-Balc; U2 T4 R4,5; 2n = 24; Festucetalia vaginatae; România: Techirghiol; f. rară; E (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Argusia sibirica (L.) Dandy [syn. Tournefortia sibirica L.] – H, Eua; U4 T3 R4,5; 2n = 26; Euphorbietalia peplis, Atriplicion littoralis; România: Vama Veche, Tuzla, Eforie N, Constanţa, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu, – pe nisipuri grosiere din apropierea mediolitoralului; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Rusalka; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An.III). Asperugo procumbens L. – Th, Eua(Cont); U2,5 T3,5 R4,5; 2n = 48; Car. Sisymbrietalia; România: Agigea, Constanţa (port), Mamaia - liziera de Elaeagnus angustifolia, locuri ruderale; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka. Buglossoides arvensis (L.) I.M.Johnst. subsp. sibthorpiana (Griseb.) R.Fern. – Th, Eua; U0 T0 R4; Festucetalia valesiacae, Car. Secalietea; România: Vama Veche, Limanu, Techirghiol, Agigea, Constanţa - pe faleze, în pajişti; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Russalaka, Bolata, Kaliakra; R (Velchev et al. 1984). Buglossoides purpurocaerulea (L.) I.M.Johnst. [syn. Lithospermum purpurocaeruleum L.] – H-G, Euc-Med; U2,5 T4 R4,5; 2n = 16; Quercetea pubescenti-petraeae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra – păduri, tufărişuri. Cerinthe minor L. subsp. auriculata (Ten.) Domac – Th-TH, Pont-Med; U3 T3 R0; Caucalidion-Onopordion, Festucion rupicolae, Car. Onopordion; Bulgaria: Kaliakra; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Cynoglossum creticum Mill. – TH, Med; U2 T4 R4; 2n = 24; Robinion pseudacaciae; România: Mangalia, Obanul Mare, Limanu; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001).

129

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Cynoglossum officinale L. – TH, Eua; U3 T3; R3; 2n = 24; Festucion rupicolae; Car. Onopordion; Bulgaria: Kamen-Bryag-Yailata – pajişti pietroase, nisipuri. Echium italicum L. [syn. E. altissimum Jacq.] – H, Med; U2,5 T4 R3; 2n = 16, 32; Sisymbrietalia, Festucetalia; România: Techirghiol, Agigea (rezervaţie, port), Constanţa (port), Cap Midia – în pajişti, pe faleze; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Echium vulgare L. – Th, Eua; U2 T3 R4; 2n = 16, 32; Sedo-Scleranthetea, Onopordion, Car. Festuco-Brometea; România: Vama Veche, Constanţa (port, faleză), Cap Midia – pe faleze, locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra. Heliotropium europaeum L. – Th, Med-Euc; U2 T4 R0; 2n = 24, 32; Secalietea, Car. Eragrostion; România: Constanţa (pescărie, port) –locuri ruderale; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Lappula barbata (Bieb.) Menyh. – Th-TH, Pont-Med; U2 T3,5 R4; Festucion rupicolae; România: Limanu - pajişti pietroase. Lappula squarrosa (Retz.) Dumort [syn. Lappula echinata Gilib., Lappula myosotis Moench.] – Th, Eua, U1,5 T3,5 R4; Chenopodietea, Car. Sisymbrietalia; România: Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia – dune de nisip, locuri ruderale. Lappula marginata (M.Bieb.) Gürke [syn. Lappula patula (Lehm.) Menyh.] – Th, Eua(Cont); U2 T4 R4; Sisymbrietalia; Bulgaria: Bolata, Kaliakra. Myosotis arvensis (L.) Hill subsp. arvensis – TH, Eua; U3 T3 R0; 2n = 52; Aperion (Arrhenatheretea), Car. Aperetalia, Epilobietea; România: Limanu; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Myosotis ramosissima Rochel – Th, Eur; U2 T3,5 R4; 2n = 48, 72; Festuco-Brometea; România: Mangalia – coastele lacului. Myosotis scorpioides L. [syn. Myosotis palustris (L.) Hill] – H, Eua; U5 T3 R0; 2n = 64, 66; Phragmitetea, Molinio-Juncetea, Populetalia, Alnetea, Car. Calthion; România:

130

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Mangalia (Mlaştina Hergheliei). Myosotis stricta Link ex Roem. et Schult. [syn. Myosotis micrantha auct., non Pall. ex Lehm.] – Th, Eua(Med); U2 T0 R2,5; 2n = 36, 48; Festuco-Brometea, SedoScleranthetea, Corynephoretea, Car. Festuco-Sedetalia; Bulgaria: Kaliakra. Nonea atra Griseb. – Th, Balc-Anat; U2 T4 R3; Car. Amarantho-Chenopodietum albi; România: Limanu, Techirghiol – pajişti aride; Bulgaria: Kaliakra. Onosma heterophylla Griseb. – H, Dac-Balc; U2 T3,5 R4; Festucion rupicolae; Bulgaria: Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti pieroase; sporadică; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (Velchev et al. 1984). Symphytum tauricum Willd. – TH-H, Pont-Balc; U2 T4 R4; Quercetea pubescentipetraeae; Bulgaria: Rusalka, Bolata; soz.: R (Oltean et al., 1994), R (Velchev et al. 1984).

VERBENACEAE Verbena officinalis L. – H, Cosm; U2,5 T3 R0; Chenopodietea, Plantaginetea, AgropyroRumicion, Arction, Sisymbrietalia; România: Vama Veche, Constanţa (port), Mamaia - locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra.

LAMIACEAE Acinos arvensis (Lam.) Dandy [syn. Calamintha acinos (L.) Clairv.] – Th(TH), Eur(Med); U1,5 T3,5 R4; 2n = 18; Festuco-Brometea, Car. Sedo-Scleranthetea; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata - pajişti. Acinos rotundifolius Pers. [syn. Calamintha exigua (Sibth. et Sm.) Hayek, Calamintha rotundifolia (Pers.) Benth.] – Th, Pont-Med; U1,5 T 4 R4; Bulgaria: Rusalka, Kaliakra – pajişti pe platourile calcaroase. Ajuga chamaepytis (L.) Schreber subsp. chamaepytis – Th, Med; U2,5 T4 R3; 2n = 28;

131

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Secalietea, Festucion rupicolae; România: Limanu,Techirghiol, Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pajişti, pe faleze. Ajuga laxmannii (L.) Benth. – H, Pont-Pan-Balc; U1 T5 R4; 2n = 62; Festucion rupicolae, Aceri-Quercion, origanetalia; România: Limanu, Techirghiol - pajişti; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata – prin tufărişuri. Ballota nigra L. subsp. nigra [syn. Ballota nigra L. subsp. ruderalis (Sw.) Briq.] – H, Med-Euc; U2 T3,5 R4; 2n = 22; Chenopodietea, Car. Arction; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Agigea, Constanţa (port) - locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata. Clinopodium vulgare L. – H, Circ; U2,5 T3 R3; 2n = 20; Querco-Fagetea, Car. Origanitalia; Bulgaria: Bolata. Galeopsis tetrahit L. – Th, Eur; U2,5 T3 R2; 2n = 32; Epilobietea, Secalietea, Chenopodietea; România: Constanţa (port). Lamium amplexicaule L. – Th, Eua(Med); U2,5 T3,5 R0; 2n = 18; România: Eforie Sud, Mamaia; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Lamium purpureum L. – Th, Eua; U3 T0 R0; 2n = 18; Secalietea, Car. PolygonoChenopodietalia; România: Agigea, Constanţa, Mamaia – locuri ruderalizate; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Leonurus cardiaca L. subsp. cardiaca – H, Eua; U3 T3 R0; 2n = 18; Chenopodietea, Car. Arction; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata – locuri ruderale. Lycopus europaeus L. – H(HH), Eua; U5 T3 R0; 2n = 22; Populetalia, Alnetea, Bidentetalia, Car. Phragmitetea; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Mamaia, Cap Midia - zone înmlăştinite ale plajelor; Bulgaria: Durankulak, Bolata, Kaliakra. Lycopus exaltatus L. – H-HH, Eua(Cont); U5 T3 R0; 2n = 22; Phragmitetea, Bidentetea, Populetalia, Car. Salicion albae; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Constanţa (port, L. Tăbăcărie), Mamaia (L. Siutghiol) - locuri umede, înmlăştinite.

132

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Marrubium peregrinum L. – H, Eua(Med); U2 T4 R0; 2n = 34; Festucion rupicolae, Car. Onopordion; România: Limanu, Techirghiol, Eforie Sud – pajişti; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Marrubium vulgare L. – H, Eua(Med); U1 T4 R4, 2n = 34; Car. Onopordion; România: Vama Veche, Agigea, Corbu – pajişti, faleze; Bulgaria: Krapets, Shabla, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Melissa officinalis L. – H, Med; U2 T4 R0; Quercetea, Arction s.l.; Bulgaria: Rusalka. Mentha aquatica L. – H(HH), Eur; U5 T3 R0; 2n = 96; Alnetea, Salicion-Phragmitetea, Molinio-Arrhenatheretea, Car. Phragmitetalia; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Mamaia (L. Tăbăcărie şi Siutghiol), Năvodari (L. Taşaul) – locuri înmlăştinite, pe malul lacurilor litorale; Bulgaria: Durankulak, Bolata. Mentha arvensis L. subsp. arvensis – H(G), Circ; U3 T3 R0; 2n = 24, 72, 90; Phragmitetea, Molinietalia, Calthion; România: Mamaia. Mentha longifolia (L.) Huds. – H-G, Eua(Med); U4,5 T3 R4; 2n = 24; GlycerioSparganion, Agropyro-Rumicion, Bidentetea, Chenopodietea, Filipendulo-Petasition, Molinietalia; România: Constanţa (port); Bulgaria: Kaliakra. Mentha spicata L. – H, Atl-Med; U3 T3 R0; 2n = 48; Alno-Padion; România: Constanţa (port). Nepeta cataria L. – H, Eua(Med); U3 T3 R4; 2n = 36; Chenopodietea, Arction, Car. Sisymbrietalia; România: Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Bolata. Salvia aethiopis L. – TH(H), Pont-Med; U2 T5 R0; 2n = 24; Festucion rupicolae, Car. Sisymbrion; România: Agigea (rezervaţie), Techirghiol - pajişti; rară; Bulgaria: Krapets, Shabla, Kaliakra; E/R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Salvia amplexicaulis Lam. [syn. Salvia villicaulis Borbás] – H, Balc-Anat (NW); U2 T5 R4; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata; Negrean, 2001).

133

R (Oltean et al., 1994;

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Salvia austriaca Jacq. – H, Pont-Pan; U2 T3,5 R4, 2n = 18, 20; Festucion rupicolae; România: Limanu; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Salvia nemorosa L. subsp. tesquicola (Klokov et Pobed.) Soó – H, Pont-Balc; U2 T4 R4; Festuco-Brometea, Orno-Cotinetealia; România: Limanu, Techirghiol, Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Durankulak, Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Salvia nutans L. – H, Pont-Pan; U1 T5 R5; 2n = 22; Festucion rupicolae, DanthonioStipion stenophyllae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra – în pajişti, pe soluri scheletice; Salvia verticillata L. – H, Euc(Med); U2 T4 R0; 2n = 16; Festuco-Brometea, Chenopodietea, Plantaginetea, Car. Onopordion; România: Mamaia. Satureja coerulea Janka – Ch, Cauc-Balc; U1,5 T4 R4; Pimpinello-Thymion zygoidi; România: Limanu, Techirghiol – pajişti pietroase; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994). Satureja hortensis L. – Th, Med; România: Constanţa (subspontan în loc. rud. din port). Scutellaria galericulata L. – H, Circ; U4 T3 R4; 2n = 32; Plantaginetea, Molinietalia, Car. Magnocaricion; Bulgaria: Shabla. Scutellaria orientalis L. var. pinnatifida Reichenb. – Ch, Balc-Cauc; U2 T4,5 R4,5; Pimpinello-Thymion zygoidi; Bulgaria: Rusalka, Kaliakra – pe platouri; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Sideritis montana L. – Th, Eua; U2 T4 R4; 2n = 16; Festucetalia valesiacae, Festucion rupicolae, Car. Sisymbrietalia; România: Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea (rezervaţie) – pe nisipuri; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen BryagYailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Stachys annua (L.) L. [syn. Stachys neglecta Klokov] – Th, Eua; U3 T3,5 R3; 2n = 10; Secalietea, Consolido-Eragrostion, Car. Caucalidion; România: Constanţa (port). Stachys atherocalyx K.Koch [syn. Stachys patula Griseb.] – H, Balc; U2 T4 R4,5; Festuco-

134

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Brometea, Festucion rupicolae; România: Eforie Nord (pe dune), Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Durankulak Shabla, Bolata, Kaliakra. Stachys germanica L. – H-TH, subMed; U2 T4 R3; 2n = 30; Onopordion, FestucoBrometea, Cer. Geranion; Bulgaria: Rusalka. Stachys maritima Gouan – H, Med; U2 T4,5 R5; Festucion vaginatae; România: Eforie Nord – pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla; f. rară; E (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Boşcaiu et al., 1994, Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An.III). Stachys palustris L. – H, Circ; U4 T3 R4; 2n = 64, 102; Plantaginetea, Agrostion, Alnetea, Polygono-Chenopodion; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Eforie Sud (L. Techirghiol), Mamaia – suprafeţe înmlăştinite ale plajelor. Stachys recta L. s.l. – H, Pont-subMed; U2 T5 R5; Festucion vaginatae, Festucetalia valesiacae, Festuco-Brometea, Car. Geranion sanguinei; România: Eforie Sud, Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Shabla, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Teucrium chamaedrys L. – Ch, Euc(Med); U2 T4 R4; 2n = 60, 64; Sedo-Scleranthetalia, Festuco-Brometea, Quercetea pubescenti-petraeae; România: Limanu, Techirghiol, Agigea (rezervaţie), Cap Midia, Corbu – pajişti, faleze; Bulgaria: Kamen BryagYailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Teucrium polium L. subsp. capitatum (L.) Arcang. – Ch, Med; U1,5 T4 R4,5; 2n = 26, 52, 78; Festucion rupicolae; România: Limanu, Techirghiol, Agigea (rezervaţie), Cap Midia – pajişti, faleze; Bulgaria: Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Teucrium scordium L. subsp. scordium [syn. Teucrium scordium L. subsp. palustre P.Fourn.] – H, Eua(Med); U4,5 T4 R4,5; Magnocaricion, Agrostion; România: Mamaia (plajă şi malul L. Mamaia) - locuri umede şi înmlăştinite; Bulgaria: Durankulak, pe malul lacului.

135

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Thymus glabrescens Willd. – Ch, Pont-Pan; U2 T4 R0; Festuco-Brometea; România: Constanţa - pajişti aride. Thymus pannonicus All. [syn. Thymus marschallianus Willd.] – Ch, Pont-Pan; U1,5 T3,5 R4; 2n = 28; Festuco-Brometea, Festucetalia valesiacae; România: Cap Midia (port) – terasamentul căii ferate; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra. Thymus zygioides Griseb. – Ch, Balc; U1,5 T4 R4,5; Car. Pimpinello-Thymion zygoidi; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti pietroase, pe platouri; R (Oltean et al., 1994 ; Negrean, 2001). Ziziphora capitata L. – Th, Med; U1 T5 R4; Festucion rupicolae; Bulgaria: Bolata; R (Oltean et al., 1994 ; Negrean, 2001).

LENTIBULARIACEAE Utricularia vulgaris L. – HH, Circ; U6 T0 R3,5; 2n = 36; Hydrochari-Lemnetea, Lemnion (Hydrocharition), Car. Nymphaeion; Bulgaria: Durankulak – malurile lacului; R (Velchev et al. 1984).

PLANTAGINACEAE Plantago altissima L. – H, Euc; U4 T3 R4; 2n = 72; Agrostion, Agropyro-Rumicion; România: Vama Veche, Constanţa, Mamaia - pajişti din vecinătatea plajelor. Plantago arenaria Waldst. et Kit. [syn. Plantago scabra Moench, Plantago indica L.] – Th, Balc; U2 T4 R0; 2n = 12; Festucion vaginatae, Bromion tectorum, Car. Sisymbrietalia; România: Agigea (rezervaţie), Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu – pe dune de nisip, suprafeţe nisipoase; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Bolata – dune de nisip. Plantago cornuti Gouan – H, Eur(Med); U4 T3 R5; 2n = 12; Puccinellietalia; România: Mamaia, plaja Corbu – zone umede interdunale ale plajelor; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Negrean, 2001).

136

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Plantago lanceolata L. subsp. lanceolata – H, Eua; U3 T0 R0; 2n = 12; Festuco-Brometea, Car. Molinio-Arrhenatheretea; România: Vama Veche, Tuzla, Agigea, Constanţa, Mamaia, Năvodari, Cap Midia - pajişti, faleze; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Plantago major L. subsp. major – H, Eua; U3 T0 R0; 2n = 12; Plantaginetea, Nanocyperion; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Agigea, Constanţa, Mamaia - pajişti; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Rusalka, Kaliakra. Plantago major L. subsp. winteri (Wirtg.) W.Ludw. – H, Eur; U3 T0 R0; 2n = 12; Plantaginetea, Nanocyperion; România: Corbu – pajişti umede şi salinizate. Plantago maritima L. subsp. maritima – H, Eua; U4 T0 R5; 2n = 12; PuccinellioSalicornietea, Puccinellietalia, Car. Plantaginetum maritimae; România: Mamaia, Năvodari, Corbu – pe nisipurile plajei. Plantago media L. – H, Eua; U2,5 T0 R4,5; 2n = 12; Arrhenatheretea, Car. FestucoBrometea;

România:

Vama

Veche,

Mangalia

(Mlaştina

Hergheliei),

Agigea,Constanţa, Mamaia; Bulgaria: Bolata. SCROPHULARIACEAE Antirrhinum majus L. – Th, Adv(Med); România: Constanţa (port, subspontan). Digitalis lanata Ehrh. – TH, Balc-Pan; U1,5 T4 R4,5; 2n = 56; Festucion rupicolae, Quercion farnetto; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pe faleze stâncoase şi pajişti pietroase. Gratiola officinalis L. – H, Eua; U4,5 T3 R4; 2n = 32; Agrostion-Beckmannion, Nanocyperion, Plantaginetea, Car. Molinion-Magnocaricion; România: Năvodari (canalul pescăresc) – locuri înmlăştinite. Kickxia elatine (L.) Dumort. – Th, Euc-Med; U2 T3 R4; 2n = 18, 36; Secalietea, Caucalidion; România: Constanţa (port); Bulgaria: Kaliakra. Linaria genistifolia (L.) Mill. subsp. genistifolia [syn. Linaria euxina Velen.] – H,

137

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Eua(Cont); U1 T3,5 R5; 2n = 12; Festuco-Brometea, Quercetea, Festucetalia valesiacae; România: Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea (rezervaţie), Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia, Corbu - pe dune de nisip stabilizate; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolta, Kaliakra. Linaria vulgaris Mill. – H, Eua; U2 T3 R3; 2n = 12; Chenopodio-Scleranthetea, Epilobietea, Onopordion, Secalietea; România: Constanţa (port). Odontites verna (Bellardi) Dumort. subsp. serotina (Dumort.) Corb. [syn. Odontites serotina Dumort.] – Th, Eua; U3 T3 R0; 2n = 20; Plantaginetea, PuccinellioSalicornietea, Car. Agropyro-Rumicion; România: Techirghiol, Mamaia, Năvodari, Corbu – pe nisiurile umede şi sărăturate ale plajelor; Bulgaria: Shabla, Bolata. Verbascum banaticum Schrad. – TH, Pont-Balc; U2 T4 R4; Festucetalia valesiacae; România: Vama Veche, Agigea (rezervaţie), Eforie Sud, Corbu – pajişti, faleze; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolta dere, Kaliakra. Verbascum blattaria L. – H, Eua(Med); U2,5 T3,5 R3; 2n = 30; Car. Onopordion; România: Cap Midia – pajişti aride; Bulgaria: Durankulak, Rusalka. Verbascum chaixii Vill. subsp. orientale Hayek – H, Pont; U2 T3 R4; Festucetalia valesiacae; România: Agigea. Verbascum ovalifolium Donn ex Sims subsp. ovalifolium – TH, Pont-Balc-Anat(W); U1,5 T4 R4; Chenopodietea; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra; R (Olteanu et al., 1994; Negrean, 2001). Verbascum phoeniceum L. – H, Eua(Cont); U2 T4 R4; 2n = 32, 36; Festucetalia valesiacae (-Quercetea), Festucion vaginatae; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka - pajişti. Verbascum phlomoides L. – TH, Euc(Med); U2,5 T3,5 R4; 2n = 32, 34; Chenopodietea, Secalietea, Car. Onopordion; România: Constanţa (port), Cap Midia - locuri uscate şi însorite; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Bolata.

138

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Verbascum purpureum (Janka) Hub.-Mor. – H, Trac-Moes; U1,5 T4 R4; Onopordion; Bulgaria: Durankulak - pe dunede nisip; foarte rară; E (Negrean, 2001), R (Velchev et al. 1984), IUCN Red List, BC (An I), Biodiv. Law (An.II + III). Verbascum speciosum Schrad. – TH, Pont-Pan-Balc; U2 T4 R4; Festucion rupicolae, SedoScleranthetea; România: Constanţa (port); Bulgaria: Durankulak. Veronica anagallis-aquatica L. – H(HH), Circ; U5 T0 R4; 2n = 18, 36; Phragmitetea, Bidentetea, Car. Glycerio-Sparganion; Bulgaria: Durankulak, Bolata – locuri înmlăştinite. Veronica austriaca L. subsp. austriaca [syn. Veronica jacquinii Baumg.] – H, Pont-MedEuc; U2 T4 R4; Festucetalia valesiacae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra. Veronica arvensis L. – Th, Eua; U2,5 T3 R3; 2n = 14; Secalietea, Arrhenatheretea; România: Constanţa (port); Bulgaria: Rusalka, Kaliakra. Veronica hederifolia L. s.l. – Th, Eua; U2 T3 R4; 2n = 54; Secalietea, PolygonoChenopodion; România: Vama Veche, Agigea, Mamaia – pajişti din apropierea plajelor; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra. Veronica persica Poir. – Th, Adv; Chenopodio-Scleranthetea, Car. PolygonoChenopodietalia; România: Constanţa (port), Corbu; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Rusalka, Bolata. Veronica polita Fr. – Th, Eua(Med); U2 T3 R4; 2n = 14, 18; Secalietea, PolygonoChenopodietalia; România: Agigea, Constanţa, Mamaia; Bulgaria: Krapets, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Veronica prostrata L. – Ch, Eua(Cont); U2 T4 R3, 2n = 16; Festucetalia valesiacae; România: Agigea, Mamaia (liziera de Elaeagnus angustifolia); Bulgaria: Kaliakra. Veronica spicata L. subsp. orchidea (Crantz) Hayek [syn. Veronica orchidea Crantz] – H, Pont-Pan-Balc; U1,5 T5 R4; Festucion rupicolae, Quercetalia pubescentis; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra.

139

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

OROBANCHACEAE Orobanche arenaria Borkh. – G, Pont-Med; U2 T4 R0; Festucion vaginatae, Festucion rupicolae, Festuco-Brometea; Bulgaria: Durankulak. Orobanche caryophyllacea Sm. – G, Med-Euc; U2 T4 R0; 2n = 38; Festuco-Brometea; Bulgaria: Russlaka, Kaliakra. Orobanche cernua Loefl. [syn. Orobanche cumana Wallr.] – Th(G), Euc; U2,5 T4,5 R0; Secalietea, Consolido-Eragrostion, Tribulo-Eragrostion; Bulgaria: Shabla - parazită pe specii de Artemisia şi alte Asteraceae; Orobanche lutea Baumg. – G, Eua(Med); U2 T3 R4; 2n = 38; Trifolio-Medicaginion, Festucion rupicolae, Car. Origanetalia; România: Agigea – parazită pe specii de Medicago, Trifolium şi alte Fabaceae. Orobanche ramosa L. – Th(G), Euc-Med; U3 T4 R0; 2n = 24; Secalietea (Chenopodietea), Car. Polygono-Chenopodion; Bulgaria: Durankulak.

RUBIACEAE Asperula cynanchica L. – H, Pont-Med; U2 T3 R5; Festucetalia, Car. Festuco-Brometea; România: Agigea (rezervaţie), Mamaia, Corbu. Asperula tenella Heuff. – H, Pont-Balc; U2 T4 R4; Festuco-Brometea, Syringo-Carpinion; România: Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Kamen-Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Cruciata laevipes Opiz – H, Eua; U2,5 T3 R3; 2n = 22; Salicion, Alno-Padion, Car. Convolvuletalia-Artemisietalia; Bulgaria: Kamen-Bryag-Yailata. Cruciata pedemontana (Bellardi) Ehrend. [syn. Galium pedemontanum (Bellardi) All.] – Th, Med; U2, T3,5 R4; 2n = 18; Festucion rupicolae, Sedo-Scleranthetea; România: Limanu; Bulgaria: Rusalka, Kaliakra – pe platou. Galium album Mill. subsp. pycnotrichum (Heinr.Braun) Krendl [syn. Galium mollugo L. subsp. pycnotrichum (Heinr.Braun) O.Schwarz] – H, Eur; U2,5 T2,5 R3; 2n = 44;

140

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Seslerio-Festucion; Thlaspietea rotundifolii; România: Vama Veche, Agigea, Constanţa (port) - faleză, pajişti ruderalizate; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Galium aparine L. – Th, Circ; U3 T3 R3; 2n = 42, 44; Car. Convolvuletalia; România: Agigea, Constanţa (port, loc. rud.), Mamaia; pajişti, liziera de Elaeagnus angustifolia; spor., Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Galium flavescens Borbás – H, Daco-Balc; U2 T4 R5; 2n = 44; Festucion rupicolae; România: Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Galium glaucum L. – H, Euc; U2 T4 R4; 2n = 22, 44; Festucetalia valesiacae (-Quercetea), Car. Festuco-Brometea; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Galium humifusum M.Bieb. [syn. Asperula humifusa (M.Bieb.) Besser] – H, Pont-Balc; U2 T4 R4,5; Festucetalia valesiacae; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Tuzla, Eforie Sud, Agigea, Constanţa (port, faleză), Mamaia, Năvodari, Cap Midia, Corbu – pe faleze, locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Bolata, Kaliakra. Galium palustre L. subsp. palustre – H, Circ; U5 T3 R0; 2n = 24, 48; Molinio-Juncetea, Car. Magnocaricion; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Mamaia, Năvodari (canalul pescăresc) – zone înmlăştinite ale plajelor, malul apelor. Galium spurium L. – Th, Circ; U3 T0 R4,5; 2n = 20; Lolio-Linion, Aperetalia, Car. Secalietea; Bulgaria: Durankulak, Shabla. Galium verticillatum Danthoine – Th, subMed; U1 T3,5 R4,5; 2n = 22, 44; Festucion rupicolae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka – prin pajişti pietroase; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Galium verum L. subsp. verum – H, Eua; U2,5 T2,5 R0; Festuco-Brometea, FestucoSedetalia, Car. Origanetalia; România: Vama Veche, Agigea, Corbu – pajişti, faleze; Bulgaria: Bolata, Kaliakra.

141

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Sherardia arvensis L. – Th, Eua; U3 T3 R3; 2n = 22; Secalietea, Car. Caucalidion şi Aphanion, Sedo-Scleranthetea; România: Mangalia (coastele lacului), Limanu, Mamaia Nord (Hanul Piraţilor); Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra.

CAPRIFOLIACEAE Sambucus ebulus L. – H, Eua(Med); U3 T3 R3; 2n = 36; Arction-Epilobietea, Artemisietea, Car. Fragarion; România: Vama Veche, Tuzla, Agigea, Constanţa (port), Cap Midia, Corbu – locuri ruderale din preajma plajelor, faleze; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata. Sambucus nigra L. – Ph(arbust), Eur; U3 T3 R3; 2n = 36; Prunetalia, Alno-Padion, Epilobietea; Bulgaria: Durankulak. Viburnum lantana L. – Ph(arbust), Euc-Med; U2,5 T2,5 R4; 2n = 18; Querco-Fagetea, Car. Berberidion; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata – tufărişuri, margini de păduri. Viburnum opulus L. – Ph(arbust), Circ; U4 T3 R4; 2n = 18; Alno-Padion, Alnetea, Car. Prunetalia; Bulgaria: Rusalka.

VALERIANACEAE Valeriana officinalis L. – H, Eua(Med); U2 T2 R2; 2n = 14; Nanocyperion, Molinietalia, Alno-Padion, Alnetea, Car. Filipendulo-Petasition; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata în pădure. Valerianella carinata Loisel. – Th, Euc-Med; U2,5 T4,5 R4,5; 2n = 16; Festucion rupicolae, Car. Polygono-Chenopodion; Bulgaria: Bolata, Kaliakra. Valerianella locusta (L.) Laterr. [syn. Valerianella olitoria (L.) Pollich] – Th, Euc(Med); U3 T3,5 R4; 2n = 16; Festucion rupicolae, Caucalidion, Car. Secalietea; România: Techirghiol, Agigea, Constanţa, Mamaia – pajişti, faleze.

142

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Valerianella pumila (L.) DC. – Th, Eua(Med); U2 T5 R3; 2n = 14; Festucion rupicolae; România: Limanu; Bulgaria: Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001).

DIPSACACEAE Cephalaria transylvanica (L.) Roem. et Schult. – Th, Pont-Med; U2 T3,5 R4; 2n = 18; Festucion rupicolae, Sisymbrion, Onopordion, Car. Sisymbrietalia; România: Constanţa (port); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra. Cephalaria uralensis (Murray) Roem. et Schult. – H, Pont-Pan; U1,5 T4 R4,5; 2n = 18; Festucion rupicolae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti, pe platouri. Dipsacus fullonum L. [syn. Dipsacus sylvestris Huds.] – TH, Med-Euc; U3,5 T3,5 R4; 2n = 18; Agropyro-Rumicion crispi, Car. Artemisietea; Bulgaria: Durankulak. Knautia tulceanensis Nyár. – H, Dobr (Endemică); România: Constanţa – pajişti aride. Scabiosa argentea L. [syn. Scabiosa ucranica L.] – Th, Pont-Balc; U1 T4,5 R4; 2n = 16; Scabiosion argenteae, Aperion, Festucion vaginatae; România: Eforie Sud, Agigea (rezervaţie, port), Constanţa (pajişti aride), Cap Midia, Corbu - pe dune de nisip, în pajişti; Bulgaria: Krapets, Shabla, Kaliakra. Scabiosa micrantha Desf. – Th, Pont-Balc; U1,5 T5 R4; Festucion rupicolae; Bulgaria: Bolata, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994). Scabiosa ochroleuca L. – H, Eua(Cont); U2 T4 R4; 2n = 16; Festucetalia valesiacae, Festuco-Brometea, Car. Cirsio-Brachypodion; România: Eforie Sud, Corbu; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra.

CAMPANULACEAE Campanula rapunculus L. – TH, Eur(Med); U2 T4 R3; 2n = 20; Aceri-Quercion, Car. Origanetalia; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka – tufărişuri.

143

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Campanula sibirica L. – H, Eua(Cont); U2,5 T4 R4; Festucetalia valesiacae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti pietroase, pe platouri, faleze stâncoase. Legousia speculum-veneris (L.) Chaix – Th, Med; U2,5 T4 R4,5; 2n = 20; Car. Caucalidion; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka;

R (Oltean et al., 1994;

Negrean, 2001).

ASTERACEAE (COMPOSITAE) Achillea asplenifolia Vent. – H, Pan; U3 T4 R4,5; 2n = 18; Agrostion stoloniferae, Molinio-Juncetea, Juncion gerardi; România: Mamaia – locuri umede şi sărăturate. Achillea clypeolata Sibth. et Sm. [syn. Achillea borzana Prodan, Achillea alexandri-borzae Prodan] – H, Balc, U1,5 T4 R4,5; Festuco-Brometea, Syringo-Carpinion; România: Limanu, Techirghiol, Corbu – pe faleză; Bulgaria: Kamen Bryag, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajiştile de pe platourile calcaroase; V (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (Oltean et al., 1994). Achillea collina J. Becker – H, Eur(Cont); U2 T3 R3; 2n = 36; Festuco-Brometea, Chenopodio-Scleranthetea; România: Vama Veche, Techirghiol, Corbu – în pajişti, pe faleze; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Bolata. Achillea inundata Kondr. – H, Pont-Dobr; U3 T4 R4,5; România: Cap Midia. Achillea leptophylla Bieb. – H, Pont-Balc; U1,5 T3,5 R4; Festuco-Brometea, PimpinelloThymion zygoidi; România: Techirghiol (coline), Corbu (faleză);

E (Dihoru et

Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Achillea millefolium L. subsp. millefolium – H, Eua; U3 T0 R0; 2n = 54; MolinioArrhenatheretea, Car. Arhenatheretalia; România: Năvodari. Achillea pannonica Scheele – H, Eur(Cont); U2 T4 R3,5; 2n = 72; Festucetalia valesiacae; România: Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Rusalka, Kaliakra. Achillea setacea Waldst. et Kit. – H, Eua(Cont); U2 T3 R5; Festucion pseudovinae, Sedo-

144

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Scleranthetea, Car. Festucetalia valesiacae; România: Limanu, Vama Veche, Agigea, Mamaia, Constanţa; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Ambrosia artemisiifolia L. – Th, Adv(Am); U2 T0 R0; 2n = 36; Sisymbrion; România: Agigea (port), Constanţa (port), Cap Midia (port). Ambrosia trifida L. – Th, Adv(Am); U2 T0 R4; Sisymbrion; România: Constanţa (port). Anthemis arvensis L. – Th, Eur(Med); U3 T3 R0; Chenopodio-Scleranthetea, Car. Secalietea; România: Limanu, Constanţa (port), plaja Corbu. Anthemis austriaca Jacq. – Th, Eur(Cont); U2 T4 R 4,5; 2n = 18; ChenopodoScleranthetea, Car. Sisymbrietalia; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag, Rusalka, Kaliakra. Anthemis cotula L. – Th, Cosm; U2,5 T4 R0; 2n = 18; Sisymbrion, Car. Secalietea; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata – locuri ruderale. Anthemis ruthenica Bieb. – Th, Eur(Cont); U2 T4 R4; 2n = 18; Corinephoretalia, Festucion vaginatae, Car. Sisymbrion, Onopordion; România: Vama Veche, Agigea, Mamaia; locuri ruderale, nisipuri, pe faleză. Anthemis tinctoria L. subsp. tinctoria – H, Eua(Cont); U1,5 T3 R3; Festucetalia valesiacae; România: Limanu, Mangalia, Agigea, Corbu – faleză, pajişti; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Arctium lappa L. – TH, Eua(Med); U3,5 T3 R4; 2n = 36; Car. Arction; România: Vama Veche, Tuzla, Agigea, Constanţa (port) – locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata. Arctium minus Bernh. – TH, Eur; U3 T3 R4,5; 2n = 36; Car. Arction; România: Constanţa (port). Artemisia absinthium L. – Ch-H, Eua(Med); U2 T3 R4; Artemisietea, Festucion rupicolae, Car. Onopordion-Arction; România: Agigea (port), Constanţa (port), Cap Midia. Artemisia annua L. – Th, Eua(Cont); U3 T4 R4; 2n = 18; Chenopodio-Scleranthetea, Car. Sisymbrion; România: Vama Veche, Tuzla, Eforie Sud, Agigea (rezervaţie, port),

145

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Constanţa (port, locuri ruderale), Năvodari, Cap Midia (port). Artemisia austriaca Jacq. – Ch, Eua(Cont); U2 T4 R4,5; 2n = 16; Festucion rupicolae; România: Vama Veche, Eforie Sud, Techirghiol, Agigea (rezervaţie), Constanţa (port), Cap Midia – pajişti uscate, faleză; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra. Artemisia campestris L. subsp. campestris [syn. Artemisia inodora M.Bieb., non Mill.] – Ch, Eua(Cont); U2 T3,5 R3; 2n = 36; Festucetalia valesiacae, Festucion vaginatae, Car. Festuco-Sedetalia; Bulgaria: Krapets. Artemisia pedemontana Balb. – Ch, Med-Taur-Cauc; U1 T4 R4,5; 2n = 16; PimpinelloThymion zygoidi; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – sporadică prin pajişti pietroase; rară ; E (Negrean, 2001), E (Velchev et al. 1984), Ex (Oltean et al., 1994); Biodiv. Law (An.III). Artemisia pontica L. – H (Ch), Eua(Cont); U2 T4 R4,5; 2n = 18; Festucion rupicolae, Festucion pseudovinae, Car. Festuco-Brometea; România: Eforie Sud, Cap Midia; Bulgaria: Bolata, Kaliakra – pajişti pietroase, rară; R (Velchev et al. 1984). Artemisia santonicum L. subsp. santonicum [syn. Artemisia maritima L. subsp. monogyna (Waldst. et Kit.) Gams] - Ch, Eua(Cont); U2,5 T4 R0; Puccinellio-Salicornietea; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Năvodari, Cap Midia (port) – pe soluri nisipoase sărăturate; Bulgaria: Shabla, Kamen Bryag-Yailata. Artemisia tschernieviana Besser [syn. Artemisia arenaria DC.] - Ch, Pont; U1,5 T4 R4; Elymion gigantei, Car. Artemisietum arenariae; România: Mamaia, Cap Midia, Corbu – pe dune de nisip; sporadică în Ro; Bulgaria: Krapets, Shabla – pe dune; rară în Bg; V (Dihoru et Dihoru, 1994), E/R (Negrean, 2001). Artemisia vulgaris L. – H, Circ; U2,5 T3 R4; 2n = 16; Artemisietea, Arction, Rumicion alpini; România: Tuzla, Agigea (port), Constanţa (port), Cap Midia – locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag, Bolata.

146

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Aster oleifolius (Lam.) Wagenitz [syn. Aster villosus (L.) Schultz Bip.] – H, Eua(Cont); U4,5 T4 R0; Festucion rupicolae; România: Agigea, Cap Midia; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Aster sedifolius L. subsp. sedifolius [syn. A. punctatus Waldst. et Kit.] – H, Eua(Cont); U2 T4 R4,5; 2n = 36; Puccinellietalia, Festucion rupicolae; România: Cap Midia, Corbu. Aster tripolium L. subsp. pannonicus (Jacq.) Soó – H, Pont-Pan; U5 T0 R5; 2n = 18; Puccinellietalia; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Agigea (port), Constanţa (port, plajă), Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu – zone înmlăştinite şi sărăturate ale plajelor; Bulgaria: Shabla. Bellis perennis L. – H, Eur(Med); U3 T2 R 0; 2n = 18; Arrhenatheretea, Car. Cynosurion; Bulgaria: Durankulak – pe faleză. Bidens tripartita L. – Th, Eua; U4,5 T3 R0; 2n = 48; Chenopodio-Scleranthetea, Nanocyperion, Car. Bidentetea; România: Mangalia (Ml. Mangaliei) – locuri înmlăştinite. Bombycilaena erecta (L.) Smoljan. [syn. Micropus erectus L.] – Th, Pont-Med; U2 T4,5 R0; Alysso-Sedion; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra; R/V (Dihoru et Dihoru, 1994). Calendula officinalis L. – Th, Adv(Am); România: Constanţa (port, scăpată din cultură); Bulgaria: Durankulak, Rusalka – pe faleze, scăpată din cultură. Carduus acanthoides L. – TH, Eur(Med); U2 T3 R0, Car. Onopordion; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Tuzla, Eforie Sud, Techirghiol, Agigea, Constanţa (port), Năvodari, Cap Midia (port), Corbu – pe faleze, în locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Kraptes, Shabla, Rusalka, Bolata. Carduus candicans Waldst. et Kit. – H, Pont-Balc; U2 T3 R5; Syringo-Carpinion, SeslerioFestucion; Bulgaria: Bolata. Carduus nutans L. – TH, Eua(Med); U1,5 T3 R3; 2n = 16; Festuco-Brometea, Car. Onopordion; România: Vama Veche, Mangalia, Techirghiol, Agigea, Constanţa

147

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

(port), Cap Midia, Corbu – locuri ruderale, faleze. Carduus pycnocephalus L. – TH, subMed; U1,5 T4 R4; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Carduus thoermeri Weinm. [syn. Carduus leiophyllus Petrović] – TH, Pont-Balc; U2 T4 R4; 2n = 16; Onopordetalia; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen BryagYailata, Rusalka, Kaliakra. Carthamus lanatus L. – Th, Pont-Med; U2,5 T4 R0; 2n = 44; Festucion rupicolae, Car. Sisymbrion; România: Vama Veche, Mangalia, Tuzla, Eforie Sud, Agigea, Constanţa (port), Cap Midia, Corbu - marginea falezei, locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – faleze, pajişti pietroase pe platouri. Centaurea alba L. subsp. caliacrae (Prodan) Dostál – TH-H, Pont-Balc; U1,5 T 4 R4,5; 2n = 18; Festucetalia valesiacae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra – prin pajişti pietroase; sporadică; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001); R (Velchev et al. 1984). Centaurea arenaria M.Bieb. ex Willd. subsp. borysthenica (Gruner) Dostál – H, Pont-PanBalc; U2 T4 R4,5; Festucetalia valesiacae; România: Vama Veche, 2 Mai, Eforie Nord, Eforie Sud, Agigea (port), Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Cap Midia, Corbu; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Krapets – pe dune de nisip; R (Negrean, 2001). Centaurea cyanus L. – Th, Med(Cosm); U3 T4 R0; 2n = 24; Secalietea; România: Constanţa (port). Centaurea diffusa Lam. – Th, Eua(Cont); U2 T4 R0; 2n = 18; Onopordetalia, ChenopodioScleranthetea, Car. Onopordion; România: Vama Veche, Tuzla, Eforie Sud, Techirghiol, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia – pe faleze, în pajişti, locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra.

148

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Centaurea iberica Trev. – Th, Pont-Med; U1,5 T4 R0; 2n = 18; Onopordetalia; Bulgaria: Durankulak. Centaurea napulifera Rochel subsp. thirkei (Sch.Bip.) Dostál – H(G), Balc; U2,5 T4 R4; Festucetalia valesiacae; România: Limanu, Techirghiol – pajişti pe substrat pietros; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra – în pajiştile pietroase de pe platouri; R (Oltean et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001). Centaurea salonitana Vis. – H, Pont-Balc; U2 T4 R4; 2n = 20, 40; Festucetalia valesiacae; România: Limanu; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti pietroase pe platouri, pe faleze; R (Oltean et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001). Centaurea solstitialis L. s. l. – TH, Med; U2 T4 R0; 2n = 16; Onopordetalia, Car. Sisymbrion; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Tuzla, Eforie Sud, Agigea, Constanţa (port), Cap Midia, Corbu – pe faleze, în locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Centaurea stenolepis A.Kern. subsp. stenolepis – H, Pan-Balc; U2,5 T3 R2; Quercion petraeae, Arrhenatherion, Trifolion medii; România: Constanţa (port). Centaurea thracica (Janka) Hayek – H, Balc-Anat; U1 T4 R4; Festucion rupicolae; Bulgaria: Bolata – în tufărişuri; foarte rară; E (Dihoru et Dihoru, 1994); E/R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001) Centaurea varnensis Velen. – H, Balc; U2 T4 R4; Secalietalia, Chenopodietea, Onopordetalia; Bulgaria: Rusalka, Kaliakra – în pajişti pe platouri; rară; E (Dihoru et Dihoru, 1994); E/R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), OUG 57/2007 An 4B. Chamomilla recutita (L.) Rauschert [syn. Matricaria recutita L.] – Th, Eua(Med); U2,5 T3,5 R5; 2n = 18; Plantaginetea majoris, Puccinellio-Salicornietea, ChenopodioScleranthetea, Aperion; România: Techirghiol, Agigea, Constanţa, Cap Midia – locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Rusalka.

149

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Chamomilla suaveolens (Pursh) Rydb. [syn. Matricaria discoidea DC.] – Th, Adv; U3 T0 R0; 2n = 18; Bidentetea, Car. Polygonion avicularis; România: Constanţa (port). Chondrilla juncea L. – H, Eua; U1,5 T3,5 R4; 2n = 15, 30; Festucion vaginatae, Festucetalia valesiacae, Car. Danthonio-Chrysopogonetalia; România: Eforie Sud, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia, corbu – pe dune de nisip stabilizate; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Rusalka, Bolata. Cichorium intybus L. subsp. intybus – H, Eua; U3 T0 R3; 2n = 18; Arrhenatheretea, Agrostion, Puccinellio-Salicornietea, Car. Polygonion avicularis; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Costineşti, Tuzla, Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Cap Midia, Corbu – locuri ruderale, pe faleze; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Cirsium alatum (S. G.Gmel.) Bobrov [syn. Cirsium setigerum Ledeb.] – G, Pont; U2 T3 R4,5; Juncetea maritimi, Festucion vaginatae; România: Mamaia, Corbu – zone înmlăştinite ale plajelor; rară;

R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994;

Negrean, 2001). Cirsium arvense (L.) Scop. – G, Eua(Med); U2,5 T3 R0; 2n = 34; ChenopodioScleranthetea, Epilobietea, Nanocyperion, Onopordion, Artemisietea; România: Vama Veche, Tuzla, Eforie Sud, Agigea, Constanţa (port), Cap Midia (port) – locuri ruderale. Cirsium canum (L.) All. – G, Eua(Cont); U4,5 T3 R4,5; 2n = 34; Molinio-Juncetea, Magnocaricion, Alno-Padion, Alnetea; România: Mamaia – zone umede ale plajei. Cirsium vulgare (Savi) Ten. [syn. Cirsium lanceolatum (L.) Scop.] – Th, Eua; U3 T3 R0; 2n = 68, 102; Epilobietea, Onopordion, Car. Artemisietea; 2n = 68, 102; România: Agigea (port), Constanţa (port, locuri ruderale), Cap Midia; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Conyza canadensis (L.) Cronq. [syn. Erigeron canadensis L.] – Th, Adv (AmN); U2,5 T0

150

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

R0; 2n = 18; Chenopodietea, Festucion vaginatae, Corynephoretea, Car. Sisymbrion; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Tuzla, Eforie Sud, Agigea (rezervaţie, port), Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Cap Midia, Corbu dune de nisip, faleze, locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen BryagYailata, Bolata, Kaliakra. Crepis foetida L. subsp. rhoeadifolia (Bieb.) Čelak. – Th, Pont-Med; U2,5 T3,5 R3; 2n = 10; Secalietea, Festuco-Brometea; România: Vama Veche, Limanu, Eforie Sud, Eforie Nord, Techirghiol, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Cap Midia, Corbu – pe dune, faleze, locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra. Crepis nicaeensis Balb. – TH, Med; U2 T0 R4; 2n = 8; Bromo-Festucion pallentis, Car. Arrhenatheretalia; România: Constanţa (port). Crepis pulchra L. – Th, Eua(Med); U2 T4 R3; 2n = 8; Car. Chenopodietea; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Rusalka, Bolata. Crepis sancta (L.) Bornm. [syn. Lagoseris sancta (L.) Maly] – TH, Pont-Balc; U1,5 T4 R4, 2n= 10; Festuco-Sedetalia, Festuco-Brometea; România: Vama Veche, Techirghiol, Constanţa (port), Cap Midia; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Crepis setosa Haller f. – Th, Atl-Med; U2 T3 R3; 2n = 6, 8; Sisymbrion, PolygonoChenopodietalia, Car. Chenopodietea; Bulgaria: Rusalka. Crupina vulgaris Cass. – Th, Pont-Med; U2 T3,5 R0; 2n = 30; Festucetalia valesiacae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Echinops ritro L. subsp. ruthenicus (M.Bieb.) Nyman [syn. Echinops ruthenicus M.Bieb.] – H, Pont-Pan-Balc; U1,5 T4 R4,5; 2n = 32; Festucetalia valesiacae, Festucion vaginatae; România: Limanu, Eforie Sud, Agigea (rezervaţie) – pajişti stepice; Bulgaria: Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pajişti; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001).

151

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Echinops sphaerocephalus L. – H, Eua(Cont); U2 T3 R3; 2n = 32; Alliarion, Car. Onopordion; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra. Erigeron anuus (L.) Pers. subsp. anuus [syn. Stenactis annua (L.) Less] – Th-TH, Adv; U4 T0 R4; 2n = 27, 36; Arction, Sisymbrion, Calystegion sepium, Alno-Padion; România: Agigea (port), Constanţa (port), Cap Midia (port) – locuri ruderale umede; Bulgaria: Krapets. Eupatorium cannabinum L. – H, Eua; U4 T3 R3; 2n = 20, 40; Phragmitetea, Populetalia Epilobietea, Alnion glutinosae; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Constanţa (port), Mamaia - stufărişuri, zone înmlăştinite ale plajelor; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra. Filago arvensis L. [syn. Logfia arvensis (L.) J. Holub] – Th, Eua(Med); U1 T3 R0; 2n = 28; Corynephoretalia, Festuco-Sedetalia, Alnion, Car. Thero-Airion; România: Agigea. Galinsoga parviflora Cav. – Th, Adv(Peru); U3 T0 R3; 2n = 16; PolygonoChenopodietalia; România: Constanţa (port). Gnaphalium luteo-album L. – Th, Cosm; U4 T3,5 R3; 2n = 14; Nanocyperion, Car. Cyperetalia; Bulgaria: Durankulak. Helianthus annuus L. – Th, Adv(Am); România: Agigea (port), Constanţa (port, subspontan), Cap Midia; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata. Helianthus tuberosus L. – G, Adv(Am); România: Agigea (port), Constanţa (faleza portului) - locuri ruderale. Inula britannica L. – TH(H), Eua(Med); U3 T3 R0; 2n = 32; Puccinellio-Salicornietea, Plantaginetea, Chenopodio-Scleranthetea, Car. Agropyro-Rumicion; România: Constanţa (port). Inula conyza DC. [syn. Inula vulgaris Trevis.] – H, Eur(Med); U2 T3 R4; 2n = 32; Quercetalia, Car. Origanetalia; Bulgaria: Durankulak, Rusalka. Inula ensifolia L. – H, Pont-Pan; U1,5 T3,5 R4; 2n = 16; Festucetalia valesiacae, Car.

152

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Cirsio-Brachypodion; paj. însorite, pe soluri evol.; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra – în pajişti pietroase, pe platouri. Inula germanica L. – H, Pont-Pan; U1,5 T3,5 R4; 2n = 16; Festucion rupicolae, AceriQuercion; România: Agigea (rezervaţie) – pe dune de nisip. Inula oculus-christi L. – H, Pont-Pan; U1,5 T3,5 R4; 2n = 32; Festucion rupicolae (Quercetalia); România: Limanu, Techirghiol – pajişti pe substrat pietros; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra – platouri, pe soluri scheletice. Iva xanthifolia Nutt. – Th, Adv(Am); România: Constanţa (port, faleza portului). Jurinea consanguinea DC. subsp. arachnoidea (Bunge) Kozhuharov [syn. Jurinea arachnoidea Bunge] – H, Pont-Balc, U2 T4 R4,5; 2n = 36; Festucetalia valesiacae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Jurinea tzar-ferdinandii Davidov – H, Balc(Dobr); U1 T4 R4,5; Bulgaria: Kaliakra – pe faleze, Bolata; R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An.II + III). Lactuca quercina L. – TH, Euc; U2,5 T3,5 R4; 2n = 18; Querco-Fagetea, Quercion pubescentis, Car. Geranion sanguinei; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata. Lactuca saligna L. – Th-TH, Med; U1,5 T4 R4, 2n = 18; Chenopodio-Scleranthetea, Car. Sisymbrietalia; România: Vama Veche, Agigea, Constanţa (port). Lactuca serriola L. – TH, Eua(Med); U1,5 T3,5 R0; 2n = 18; Chenopodietea, Artemisietea, Car. Sisymbrietalia; România: Eforie Sud, Agigea, Constanţa (port), Cap Midia (port) - locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen BryagYailata, Rusalka, Bolata. Lactuca tatarica (L.) C.A.Mey. – H, Eua(Cont); U0 T4 R4,5; 2n = 18; Euphorbion peplis, Lactuco tataricae-Glaucietum flavae; România: Vama Veche, Eforie Nord, Constanţa, Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu – pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Rusalka, Bolata, Kaliakra; R (Velchev et al. 1984). Lactuca viminea (L.) J.Presl et C.Presl – TH, Eua(Med); U2 T4 R4; 2n = 18; Festucetalia valesiacae (-Quercetea pubescenti-petraeae); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata,

153

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Rusalka, Bolata, Kaliakra; V/R (Oltean et al., 1994), R (Negrean, 2001). Lapsana communis L. subsp. communis – TH(TH), Eua(Med); U2,5 T3 R3; 2n = 14; Querco-Fagetea, Arction, Car. Alliarion; România: Constanţa (port), Cap Midia; Bulgaria: Rusalka - pădure, pe faleze prăbuşite. Leontodon crispus Vill. subsp. crispus [syn. Leontodon asper (Waldst. et Kit.) Poiret] – H, Eua; U2 T4 R4; 2n = 8; Festucetalia valesiacae; Bulgaria: Bolata, Kaliakra. Leontodon hispidus L. subsp. hispidus – H, Eua; U2,5 T0 R0; 2n = 14; MolinioArrhenatheretea, Mesobromion; România: Mamaia – pe nisipuri solificate; Bulgaria: Durankulak, Bolata, Kaliakra. Matricaria perforata Mérat – Th-TH, Eua; U0 T0 R3,5; 2n = 18, 36; Sisymbrion, Onopordion; România: Agigea (port), Constanţa (port), Cap Midia (port); Bulgaria: Durankulak, Bolata, Kaliakra. Onopordum tauricum Willd. – TH, Balc-Taur; U2 T4 R4; Onopordetalia; România: Vama Veche, Mangalia, Tuzla, Agigea, Constanţa – marginea falezei, locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Rusalka, Kaliakra. Onopordum acanthium L. – TH, Eua(Med); U2,5 T4 R4; 2n = 34; Car. Onopordion; România: Vama Veche, Tuzla, Agigea, Constanţa, Mamaia, Cap Midia, Corbu – locuri ruderale, faleze; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen BryagYailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Picnomon acarna (L.) Cass. [syn. Cirsium acarna (L.) Moench] – Th, Med; U1,5 T4 R4; 2n = 32, 34; Onopordion; Bulgaria: Rusalka – la marginea pădurii de pe faleză; E/R (Negrean, 2001), R (Oltean et al., 1994). Picris echioides L. [syn. Helminthia echioides (L.) Gaertn.] – TH(TH), Adv(Med); U2,5 T4,5 R4; 2n = 10; Trifolio-Medicaginion; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, ruderală. Picris hieracioides L. subsp. hieracioides – TH-H, Eua; U1,5 T3 R4; 2n = 10; Arction, Sisymbrion; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Mamaia, Cap Midia, Corbu pe dune de nisip; Bulgaria: Kaliakra.

154

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Pulicaria dysenterica (L.) Bernh. – H, Euc; U3,5 T3 R4; 2n = 18, 20; Molinietalia, Car. Agropyro-Rumicion; România: Mangalia (Ml.Hergheliei), Constanţa , Mamaia, Cap Midia (port), Corbu – zone înmlăştinite ale plajelor; Bulgaria: Durankulak, Kaliakra. Pulicaria vulgaris Gaertn. – Th, Eua(Med); U4 T3 R3; 2n = 18; Bidetion, AgropyroRumicion, Car. Isoeto-Nanojuncetea; România: Constanţa (port); Bulgaria: Bolata. Rhagadiolus stellatus (L.) Gaertn. – TH, Balc; U2,5 T3 R3; Bulgaria: Rusalka – în pădurea de pe terasele falezei. Specia este raportată în premieră din zona nordică a litoralului bulgăresc al Mării Negre. Scolymus hispanicus L. – TH, Med; U1 T5 R0; 2n = 20; Euphorbion peplis, Scolymion, Plantaginetalia majoris; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Agigea, Constanţa, Cap Midia, Corbu – pe faleze, nisipul plajelor; Bulgaria: Krapets, Shabla, Rusalka, Bolata; R (Boşcaiu et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994). Scorzonera hispanica L. – H, Eua(Med); U2 T5 R4; 2n = 14; Festucetalia valesiacae, Cirsio-Brachypodion, Car. Geranion sanguinei; Bulgaria: Bolata, Kaliakra. Scorzonera laciniata L. [syn. Podospermum laciniatum (L.) DC.] – TH-H, Eur(Med); U2 T0 R4; 2n = 14; Festuco-Brometea; România: Constanţa (port), Bulgaria: Durankulak, Rusalka, Kaliakra. Scorzonera mollis M.Bieb. – H, Pont-Balc; U2 T4 R4; Festucion rupicolae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994). Senecio borysthenicus (DC.) Stankov – H, Med; U2 T4 R4,5; Festucion vaginatae; România: Cap Midia; V (Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Senecio grandidentatus Ledeb. (S. velenovskyi Borbás; Senecio arenarius Bieb.) – H, Pont; U1,5 T4 R4,5; Festucion rupicolae; România: faleza dintre 2 Mai-Vama Veche, Costineşti (la mănăstire); Bulgaria: faleza de la Durankulak; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), E/R (Oltean et al., 1994); Senecio jacobaea L. subsp. jacobaea – H, Eua; U2,5 T3 R3; 2n = 40-80; Arrhenatheretea, Festucetalia valesiacae, Quercetea; România: Mamaia – pe dune de nisip.

155

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Senecio vernalis Waldst. et Kit. – Th, Eua(Cont); U2,5 T4 R0; 2n = 40; ChenopodioScleranthetea, Secalietea, Car. Chenopodietea; România: Vama Veche, 2 Mai, Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea, Constanţa, Mamaia, Cap Midia, Corbu – pe dune de nisip, în locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Senecio vulgaris L. – Th-TH, Eua; U3 T3 R0; 2n = 40; Chenopodio-Scleranthetea, Car. Chenopodietea; România: Constanţa (port); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata. Silybum marianum (L.) Gaertn. – Th, Adv(Med); 2n = 34; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata. Solidago virgaurea L. – H, Circ; U2,5 T2 R3; 2n = 18; Origanetalia, Epilobietea; Bulgaria: Rusalka. Sonchus arvensis L. subsp. arvensis – G, Cosm; U3 T0 R0; 2n = 36, 54; Car. PolygonoChenopodion; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu – zone umede ale plajelor; Bulgaria: Durankulak, Kaliakra. Sonchus asper (L.) Hill – Th-TH, Cosm; U3 T0 R0; 2n = 18; Car. Polygono-Chenopodion; România: Constanţa (port), Mamaia – locuri ruderale. Sonchus oleraceus L. – Th, Cosm; U3 T0 R0; 2n = 32; Car. Chenopodietea; România: Agigea (rezervaţie), Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Tagetes patula L. – Th, Adv(Am); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata – subspontană prin locuri ruderale. Tanacetum corymbosum (L.) Sch.Bip. – Th, Eua(Med); U2,5 T2,5 R3; Querco-Fagetea, Festucetalia valesiacae, Quercetea pubescentis, Car. Geranion sanguinei; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Tanacetum millefolium (L.) Tzvelev [syn. Chrysanthemum millefolium L.] – H, BalcCauc; U1,5 T4 R4; Festucion rupicolae; România: Agigea (rezervaţie), Corbu

156

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

(faleză); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Tanacetum vulgare L. – H, Eua; U3 T4 R4; 2n = 18; Arction, Car. Tanaceto-Artemisietum; România: Agigea (port), Constanţa (port); Bulgaria: Shabla. Taraxacum bessarabicum (Hornem.) Hand.-Mazz. – H, Eua(Cont); U4 T3 R4; 2n = 16; Puccinellio-Salicornietea; România: Mamaia; Bulgaria: Rusalka – pajişti umede şi sărăturate; R (Velchev et al. 1984). Taraxacum erythrospermum Andrz. ex Besser – H, Eua(Med); U2 T4 R4,5; 2n = 16, 24; Car. Festuco-Brometea; Bulgaria: Durankulak, Rusalka, Kaliakra. Taraxacum officinale Weber ex Wiggers – H, Eua(Cosm); U3 T0 R0; 2n = 24; Arrhenatheretalia, Plantaginetea, Artemisietea; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Costineşti, Tuzla, Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia, Corbu – pe nisipurile plajei, în locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra. Taraxacum serotinum (Waldst. et Kit.) Poir. – H, Pont-Pan; U2 T4 R4,5; 2n = 16; Festucion rupicolae; România: Constanţa (port), Mamaia; Bulgaria: Kamen BryagYailata, Kaliakra. Tragopogon dubius Scop. – TH, Euc(Med); U2,5 T3,5 R0; 2n = 12; Festuco-Brometea, Car. Sisymbrion; România: Eforie Sud, Agigea (rezervaţie), Constanţa (port), Cap Midia – pe faleze, locuri nisipoase; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Tragopogon floccosus Waldst. et Kit. – H, Euc(Med); U2,5 T3 R0; 2n = 12; Festucion vaginatae; România: Vama Veche, Mamaia - dune de nisip înierbate; rară;

V

(Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), V/R (Oltean et al., 1994). Tragopogon brevirostris DC. subsp. podolicus (DC.) C.Regel [syn. Tragopogon podolicus (DC.) Artemczuk] – H, Pont; U2,5 T3 R0; Festucion vaginatae; România: Cap Midia.

157

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Tragopogon pratensis L. subsp. orientalis (L.) Čelak [syn. Trapogon orientalis L.] – TH(H), Euc; U3 T3 R3; Arrhenatheretea, Car. Arrhenatheretalia; România: Mamaia, Cap Midia. Tussilago farfara L. – G-H, Eua; U0 T3 R4; 2n = 60; Tussilaginion, FilipenduloPetasition; România: Agigea (port), Constanţa (port); Bulgaria: Kaliakra – pe faleza umedă din apropiere de Pescărie. Xanthium italicum Moretti – Th, Adv; U3,5 T4 R0; 2n = 36; Bidentetea, Sisymbrion, Car. Chenopodion fluviatile; România: Vama Veche, 2 Mai, Eforie Sud, Eforie N, Agigea, Constanţa, Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu – pe dune, locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Bolata. Xanthium riparium Itzigs. et Hertsch – Th, Adv; U2,5 T4 R0; Onopordion; România: Eforie Nord, Mamaia, Cap Midia. Xanthium spinosum L. – Th, Adv; U2,5 T4 R3; 2n = 36; Chenopodietea, Onopordion; România: Vama Veche, Tuzla, Eforie Nord, Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia pe dune, pe faleză, în locuri ruderale; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra. Xanthium strumarium L. – Th, Eua(Cosm); U3,5 T4 R3; 2n = 36; ChenopodioScleranthetea; România: Vama Veche, Tuzla, Eforie Nord, Agigea, Constanţa, Mamaia – pe nisipurile plajelor. Xeranthemum annuum L. – Th, Pont-subMed; U2 T4 R3; 2n = 12; Festucion rupicolae; România: Vama Veche, Mangalia, Tuzla, Eforie Sud, Eforie Nord, Techirghiol, Agigea, Constanţa, Cap Midia, Corbu - în pajişti, pe faleze; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra.

158

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

CLASA LILIOPSIDA (MONOCOTYLEDONATAE)

ALISMATACEAE Alisma plantago-aquatica L. – HH(Hd), Circ; U6 T0 R0; 2n = 14; Car. Phragmitetea; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei). BUTOMACEAE Butomus umbellatus L. – HH, Eua(Med); U6 T3 R0; 2n = 26, 39; Phragmitetea, Phragmition; România: Lacul Techirghiol (coada lacului), L. Agigea – margini de ape, prin stufăriş; Bulgaria: Durankulak – marginea lacului. HYDROCHARITACEAE Hydrocharis morsus-ranae L. – HH(Hd), Eua; U6 T3 R3; 2n = 28; Hydrocharition, Lemnion; Bulgaria: Bolata – pe malul apei, printre stufăriş. JUNCAGINACEAE Triglochin maritima L. – H, Circ; U4 T0 R4; 2n = 24, 30, 36, 48; Juncion gerardi, Car. Juncetalia maritimi; România: Mamaia – în locuri umede şi slab salinizate ale plajei; rară; R (Velchev et al. 1984). Triglochin palustre L. – H, Circ; U5 T0 R0; 2n = 24; Molinio-Juncetea, PuccinellioSalicornietea, Car. Scheuchzerio-Caricetea; România: Mamaia, Cap Midia (port) – în zone mlăştinoase, sărăturate. POTAMOGETONACEAE Potamogeton crispus L. – HH, Cosm; U6 T3,5 R4; 2n = 52; Car. Potametalia; România: lacul Techirghiol (zona salmastră); Bulgaria: Bolata.

159

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Potamogeton pectinatus L. – HH(Hd), Cosm; U6 T3 R4,5, 2n = 78; Potametalia, Ruppion maritimae, Car. Potamion; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), lacul Techirghiol, Mamaia (lacul Siutghiol) – natantă în lacurile litorale. RUPPIACEAE Ruppia maritima L. [syn. Ruppia rostellata W.D.J.Koch] – HH(Hd), Cosm; U6 T3 R4,5; 2n = 20; Ruppion maritimae; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Lacul Techirghiol (zona salmastră); V (Boşcaiu et al., 1994), V/R (Oltean et al., 1994). ALLIACEAE Allium albidum Fisch. ex M.Bieb. subsp. albidum [syn. Allium flavescens Besser] – G, Pont; U1,5 T4 R4,5; 2n = 16; Festucetalia valesiacae; România: Techirghiol – pajişti aride; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001). Allium flavum L. subsp. flavum – G, Pont-Med; U1,5 T 3 R4,5; Asplenietalia rutamurariae, Seslerio-Festucion pallentis, Seslerion rigidae, Festucetalia valesiacae, Festucetalia vaginatae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata – pajişti pe platourile calcaroase. Allium flavum L. subsp. tauricum (Besser ex Rchb.) Stearn [syn. Allium tauricum (Besser ex Rchb.) Grossh.] – G, Taur-Balc; U1,5 T4 R4; 2n = 16; Festucetalia valesiacae; Bulgaria: Bolata, Kaliakra – pajişti pe platourile calcaroase; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001). Allium guttatum Steven – G, Pont-Balc; U1 T4,5 R4; 2n = 16; Festucion rupicolae, Festucion vaginatae, Pimpinello-Thymion zygoidi; Bulgaria: Rusalka – pe platou; V (Negrean, 2001), R (Oltean et al., 1994). Allium moschatum L. – G, Pont-Med; U1,5 T4 R4,5, 2n = 16; Festucetalia valesiacae, Festucetalia vaginatae, Pimpinello-Thymion zygoidi; Bulgaria: Kamen BryagYailata – pajişti pe platoul calcaros; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001).

160

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Allium rotundum L. subsp. rotundum – G, Euc(Med); U2 T4 R4; 2n = 16, 32, 40, 48; România: Corbu - pe faleză; Bulgaria: Rusalka, Kaliakra – pajişti. Allium saxatile M.Bieb. – G, Eur(Cont); U1 T4 R4,5, 2n = 16; Pimpinello-Thymion zygoidi; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra – pajişti pietroase; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Allium sphaerocephalon L. subsp. sphaerocephalon – G, Euc; U1,5 T3,5 R4; 2n = 16, 18; Festucetalia valesiacae, Festucetalia vaginatae, Car. Festuco-Brometea; România: Techirghiol – pajişti stepice. Nectaroscordum siculum (Ucria) Lindl. subsp. bulgaricum (Janka) Stearn – G, subMed; U3,5 T3,5 R3,5; Aceri-Quercion, Syringo-Carpinion, Carpino-Tilion; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata – în pădure; R (Oltean et al., 1994; Dihoru, 1994). LILIACEAE Asparagus brachyphyllus Turcz. [A. pallasi Miscz.] – G, Pont, U3 T4 R5; 2n = 40; Juncion maritimi; România: Năvodari, Corbu – zone umede şi sărăturate ale plajelor; foarte rară; R (Boşcaiu et al., 1994; Oltean et al, 1994), E (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Negrean, 2001). Asparagus officinalis L. subsp. officinalis – G, Eua(Med); U1,5 T4,5 R3; 2n = 20; Festuco-Brometea, Quercetalia pubescenti-petraeae; România: Agigea (rezervaţie). Asparagus pseudoscaber Grecescu – H, Eur(Pont-Balc); U2 T4 R4; 2n = 20; AceriQuercion; România: Agigea (rezervaţie), Mamaia - pe dune de nisip. Asparagus tenuifolius Lam. – G, Pont-Med; U2 T5 R3,5; 2n = 20; Orno-Cotinetalia, Querco-Fagetea; România: Mamaia – liziera de Elaeagnus angustifolia. Asparagus verticillatus L. – G, Pont-Balc; U1 T4,5 R4; Orno-Cotinetalia, Carpion orientalis; România: Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; R (Olteanu et al., 1994). Asphodeline lutea (L.) Rchb. – G, Med; U1,5 T5 R4,5; 2n = 28; Quercion petraeae, 161

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Paliureto-Carpinion orientalis; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; V (Dihoru), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Bellevalia sarmatica (Pall. ex Georgi) Woronow – G, Pont; U2 T4 R4,5; Festucion rupicolae; Bulgaria: Kaliakra – un singur exemplar în pajiştea de pe platoul calcaros, în apropiere de intrarea în cetate (43°22.405′N, 28°27.928′E); E (Dihoru et Dihoru, 1994), Biodiv. Law (An.III). Gagea pratensis (Pers.) Dumort. – G, Euc; U2 T3 R3; 2n = 24; Festucion rupicolae; AceriQuercion; România: Agigea. Gagea pusilla (F.W.Schmidt) Schult. et Schult.f. – G, Eua(Cont); U1,5 T3,5 R4; 2n = 24; Festucion rupicolae; Bulgaria: Bolata. Hyacinthella leucophaea (K.Koch) Schur – G, Pan-Balc; U2 T3,5 R4,5; FestucoBrometea; România: Techirghiol - pajişti; Bulgaria: Rusalka, Bolata – în pajişti pietroase; R (Oltean et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001). Merendera sobolifera C.A. Mey. – G, Eua(Cont); U3 T4,5 R5; 2n = 54; Armerion maritimae; România: Năvodari, Corbu – pe dune de nisip stabilizate; nu a fost regăsită de noi la sud de Năvodari; sporadică;

E (Dihoru et Dihoru, 1994), V

(Boşcaiu et al., 1994; Negrean, 2001), V/R (Oltean et al., 1994). Muscari racemosum (L.) Mill. subsp. racemosum - G, Euc(Med); U1,5 T4 R5; 2n = 18, 36, 45, 54, 72; Festuco-Brometea, Polygono-Chenopodion, Mesobromion; România: Eforie Sud, Techirghiol, Agigea, Constanţa, Mamaia, Năvodari, Corbu pajişti înierbate din apropierea plajelor; Bulgaria: Durankulak, Kamen BryagYailata, Rusalka, Kaliakra. Ornithogalum comosum L. – G, Euc(Med); U2 T4 R4; 2n = 14, 18; Festucion rupicolae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; V (Dihoru et Dihoru, 1994), V/R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Ornithogalum pyramidale L. – G, Med; U2,5 T4 R4; 2n = 24; Secalietea; Bulgaria: Rusalka, Bolata.

162

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Ornithogalum refractum Kit. – G, Pont-Pan-Balc-Anat, U2 T3,5 R4; 2n = 54, 56, 72; Festucion rupicolae; România: Agigea, Constanţa, Mamaia - pajişti din vecinătatea plajelor; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Rusalka, Kaliakra. Ruscus aculeatus L. – G-Ch, Pont-Med; U2,5 T4 R3; 2n = 40; Orno-Cotinetalia, Symphyto-Fagion, Querco-Fagetea, Quercion farnetto; Bulgaria: Kamen BryagYailata, Rusalka, în pădurile de pe falezele prăbuşite; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994), DH (An V).

AMARYLLIDACEAE Galanthus elwesii Hook.f. – G, Balc; U3 T4,5 R3; 2n = 24, 48; Carpinion orientalis, Quercion pubescentis-petraeae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata – în pădurea de lângă faleză; E (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994), Biodiv. Law (An.III). Sternbergia colchiciflora Waldst. et Kit. – G, subMed; U1,5 T4,5 R4; 2n = 20; Festucion rupicolae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata - în pădurea de lângă sat); E (Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001).

DIOSCOREACEAE Tamus communis L. – G, Atl-Med; U3 T3,5 R4; 2n = 48; Orno-Cotinetalia, CarpinoFagetea, Symphyto-Fagion, Quercion farnetto, Car. Berberidion; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra – prin păduri şi tufărişurile de pe faleze. IRIDACEAE Crocus pallasii Goldb. – G, Pont-Balc; U1,5 T4,5 R4; 2n = 14; Festucetalia valesiacae; România: Techirghiol - pajişti din apropierea malurilor; Bulgaria: Kamen BryagYailata, Kaliakra; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001).

163

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Iris germanica L. – G, Adv(Med); Bulgaria: Shabla – subspontan pe dune. Iris pseudacorus L. – G, Eur; U5,5 T0 R0; 2n = 24; Phragmitetea, Populetalia, Alnetea, Car.

Phragmitetalia;

România:

Mangalia

(Mlaştina

Hergheliei);

Bulgaria:

Durankulak, Shabla, Bolata – pe marginea lacurilor, locuri înmlăştinite. Iris pumila L. – G, Pont-Pan-Balc; U2 T4 R4; 2n = 32; Festucetalia valesiacae, Stipion lessingianae; România: Limanu, Techirghiol (coline) – în pajişti pe substrat pietros; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti, pe platouri. Iris sintenisii Janka – G, Balc-Anat; U2 T4 R4; 2n = 16, 18; Quercetea pubescentipetraeae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata - în pădurea de lângă sat; R/V (Dihoru et Dihoru, 1994), V (Negrean, 2001), R (Oltean et al., 1994), sp. subendemică.

ORCHIDACEAE Orchis laxiflora Lam. subsp. elegans (Heuffel) Soó [syn. Orchis elegans Heuff.] – G, PontPan; U4 T3 R0; 2n = 42; Molinietalia, Magnocaricion, Eriophorion latifolii, Calthion; România: Mamaia, plaja Corbu – în zone înmlăştinite ale plajelor, zvântate vara; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001).

COMMELINACEAE Commelina communis L. – Th, Adv(As); România: Mamaia - malul L. Tăbăcărie. JUNCACEAE Juncus articulatus L. – H, Circ; U5 T2 R0; 2n = 80; Agropyro-Rumicion, Nanocyperion; România: Constanţa – malul L. Tăbăcărie. Juncus bufonius L. – Th, Cosm; U4,5 T0 R3; 2n = 100-110; Nanocyperetalia, Phragmitetea, Bidentetea, Car. Isoeto-Nanojuncetea; Bulgaria: Durankulak. Juncus compressus Jacq. – G, Eua; U4 T3 R4; 2n = 44; Puccinellio-Salicornietea, Plantaginetea,

Agrostion

stolonifereae,

164

Agropyro-Rumicion,

Nano-Cyperion;

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

România: Mamaia, Corbu - locuri umede şi sărăturate din zona plajelor. Juncus gerardi Loisel. – G, Circ; U4,5 T3 R5; 2n = 84; Puccinellio-Salicornietea, Juncion gerardi, Armerion maritimae, Agropyro-Rumicion; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Techirghiol (malul lacului), Agigea (port), Constanţa (port), Mamaia, Corbu, Cap Midia (port) – pe nisipurile umede şi sărăturate ale plajelor; Bulgaria: Durankulak, Shabla. Juncus littoralis C.A. Meyer [syn. Juncus tommasinii Parl.] – H, Pont-Med; U4 T3,5 R4,5; 2n = 48; Juncion maritimi; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu – în zone înmlăştinite ale plajelor nisipoase; Bulgaria: Shabla. Juncus maritimus Lam. – G(HH), Cosm; U4 T0 R4,5; 2n= 48; Juncion maritimae, Caricion rostratae; România: Mamaia, Cap Midia (port), Corbu – zone înmlăştinite ale plajelor, uneori împreună cu Juncus littoralis; Bulgaria: Durankulak, Shabla. CYPERACEAE Carex acutiformis Ehrh. – G-HH, Eua; U6, T3 R4; 2n = 38, 78; Caricion gracilis, Car. Magnocaricion; România: Mangalia (Lacul Mangalia). Carex brizoides L. – G, Euc; U3,5 T3 R2; 2n = 58; Alnetea, Fagetalia, Alno-Padion; România: Constanţa (port). Carex distans L. – H, Eua(Med); U4 T3 R4; 2n = 72, 74; Agrostion stoloniferae, Armerion maritimae, Eriophorion latifolii, Molinion; România: Mamaia, Corbu – locuri umede şi sărăturate din zona plajelor nisipoase; Bulgaria: Durankulak. Carex divisa Hudson – G, Eua; U4 T3,5 R5; 2n = 60, 62; Juncion gerardi, Molinietalia; România: Mamaia – suprafeţe înmlăştinite ale plajelor; Bulgaria: Shabla. Carex extensa Good. – H, Atl-Med; U4 T3 R4,5; 2n = 60; Armerion maritimae; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Mamaia, Corbu – zone interdunale înmlăştinite; Bulgaria: Durankulak, Shabla; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001).

165

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Carex hallerana Asso – H, Euc-Anat; U1,5 T4 R4,5; Orno-Cotinetalia, Festucion rupicolae, Bromo-Festucion pallentis, Quercion pubescentis; Bulgaria: Bolata. Carex hirta L. – G, Eua(Med); U0 T3 R0: 2n = 112; Magnocaricion, Plantaginetea, Car. Agropyro-Rumicion; România: Agigea (port), Constanţa (port). Carex ligerica J.Gay [syn. Carex colchica J.Gay] – G, Pont; U2 T4 R4,5; 2n = 58; Scabiosion argenteae, Festucion vaginatae; România: Agigea (rezervaţie), Mamaia, Corbu; pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla. Carex michelii Host – H, Euc-Anat; U2 T3 R4; 2n = 62; Quercetalia pubescenti-petraeae, Aceri-Quercion; Bulgaria: Kaliakra. Carex otrubae Podp. – H, Eua; U5 T3 R0; 2n = 58, 60; Phragmition communis, Magnocaricion, Agropyro-Rumicion; România: Constanţa (port), Mamaia – suprafeţe înmlăştinite ale plajelor. Carex praecox Schreb. – G, Eua(Cont); U2 T3 R3; Festuco-Brometea; România: Constanţa (port, loc. rud.); Bulgaria: Durankulak, Bolata. Carex remota L. – H, Circ; U4,5 T3 R3; 2n = 62; Fagetalia, Car. Alno-Padion; România: Constanţa (port). Carex riparia Curtis – G(HH), Eua; U5 T4 R4; 2n = 72; Caricion gracilis, Car. Magnocaricion; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei). Carex spicata Huds. – H, Circ; U0 T3 R0; 2n = 58, 60; Querco-Fagetea, Epilobietalia angustifolii, Car. Origanetalia; Bulgaria: Rusalka. Carex vulpina L. – H, Eua; U4 T3 R4, 2n = 68; Caricion gracilis, Phragmition, AgropyroRumicion, Car. Magnocaricion; România: Constanţa (port), Mamaia; Bulgaria: Durankulak, Shabla. Cladium mariscus (L.) Pohl – HH, Cosm; U6 T0 R5; 2n = 36; Phragmition, Magnocaricion, Caricion rostratae, Car. Cladietum marisci; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei); Bulgaria: Shabla, Kaliakra (lângă scurgerile de apă de pe faleză); E (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An.II + III).

166

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Cyperus flavescens L. [syn. Pycreus flavescens (L.) Reichenb.] – Th, Cosm; U4,5 T0 R4; Car. Nanocyperion; România: Constanţa (L. Tăbăcărie), Mamaia (L. Siutghiol) – pe malul lacurilor; Bulgaria: Durankulak. Cyperus glomeratus L. – HH, Eua(Med); U5 T3 R4; Nanocyperion(-Bidentetea), Car. Cyperion glomerti; România: Constanţa (port). Cyperus pannonicus Jacq. [syn. Acorellus pannonicus (Jacq.) Palla] – Th, Eua(Cont); U4,5 T4 R5; 2n = 68-76; Nanocyperion; România: Constanţa (plajele Modern şi Trei papuci) – pe nisipuri umede şi sărăturate; Bulgaria: Bolata. Eleocharis palustris (L.) Roem. et Schult. – G(HH), Cosm; U5 T0 R4; 2n = 16, 18; Phragmitetea, Molinio-Juncetea, Puccinellietalia, Nanocyperetalia; România: lacul Techirghiol (zona salmastră) – pe malul lacului, în zone înmlăştinite. Eleocharis uniglumis (Link) Schult. – G(HH), Eua; U5 T0 R0; 2n = 46; Bolboschoenion maritimi, Molinio-Juncetea, Car. Heleocharidetum uniglumis; România: Techirghiol (malul lacului), Mamaia – în zone înmlăştinite ale plajei. Schoenus nigricans L. – H(HH), Cosm; U5 T4 R3; 2n = 44-54; Caricion davallianae, Car. Eriophorion latifolii; România: Năvodari, Corbu – în zone înmlăştinite ale plajelor. Scirpus holoschoenus L.

[syn. Scirpoides holoschoenoides (L.) Soják, Holoschoenus

vulgaris Link] – G, Eua(Med); U3,5 T3,5 R4; 2n = cca. 164; Festucion vaginatae; România: Agigea (rezervaţie, port), Mamaia, Cap Midia (port), Corbu – pe dune de nisip stabilizate; Bulgaria: Durankulak, Shabla. Scirpus lacustris L. subsp. lacustris [syn. Schoenoplectus lacustris (L.) Palla] – HH, Cosm; U6 T3 R4; 2n = 42; Car. Phragmition; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Mamaia (malul lacului Siutghiol), Năvodari (canalul pescăresc) - în ape puţin adânci; Bulgaria: Bolata. Scirpus lacustris L. subsp. tabernaemontani (C.C.Gmel.) Syme [syn. Schoenoplectus tabernaemontani (C.C.Gmel.) Palla, Scirpus tabernaemontani C.C.Gmel.] - G(HH), Eua; U5 T3 R4; 2n = 38, 42, 44; Bolboschoenion; România: Mangalia (Mlaştina

167

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Hergheliei), Mamaia, Corbu - zone înmlăştinite ale plajelor; Bulgaria: Durankulak. Scirpus litoralis Schrad. [syn. Schoenoplectus litoralis (Schrad.) Palla] – G(HH), Med; U5,5 T4 R5; Car. Phragmition; România: Năvodari (zona canalului pescăresc); R (Oltean et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001). Scirpus maritimus L. [syn. Bolboschoenus maritimus (L.) Palla subsp. maritimus] – G(HH), Cosm; U4,5 T3 R5; 2n = 80; Bolboschoenion, Car. Scirpetum maritimi; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Techirghiol (malul lacului), Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia (port) – zone înmlăştinite, margini de ape; Bulgaria: Durankulak. Scirpus triqueter L. [syn. Schoenoplectus triqueter (L.) Palla] – G(HH), Eua; U5 T4 R4; 2n = 40; Bulgaria: Shabla - loc. mlăştinoase, stufărişuri; R (Oltean et al., 1994 ; Negrean, 2001), Biodiv. Law (An.III).

POACEAE (GRAMINEAE) Aegilops cylindrica Host – Th, Eua(Cont); U1,5 T3 R0; 2n = 28; Thero-Airion, Onopordion, Chenopodietea, Plantaginetea; România: Mangalia, Eforie Sud, Constanţa (port, faleză),Cap Midia (port) – pe faleze, înpajişti; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra – pajişti. Aegilops geniculata Roth [syn. Aegilops ovata L. p.p.] – Th, Med; U1 T4,5 R4; 2n = 28; Festucion rupicolae, Onopordion; Bulgaria: Kamen Bryag, Rusalka, Kaliakra – pajişti pe platourile calcaroase; R (Oltean et al., 1994 ; Negrean, 2001); Biodiv. Law (An.III). Aegilops triuncialis L. – Th, Med; U2 T4 R4; 2n = 28; Festucetalia vaginatae, Festucetalia valesiacae; România: Vama Veche pe faleză; rară ; V (Dihoru et Dihoru, 1994), E/R (Oltean et al., 1994 ; Negrean, 2001). Aeluropus littoralis (Gouan) Parl. – H, Pont-Med; U2 T4 R5; Puccinellion limosae; România: Cap Midia (port), Năvodari (zona canalului) – pe soluri nisipoase

168

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

sărăturate; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Negrean, 2001). Agropyron cristatum (L.) Gaertn. subsp. pectinatum (M.Bieb.) Tzvelev [syn. Agropyron pectiniforme Roem. et Schult.] – H, Euc-Pont-Anat; U2 T4 R4,5; 2n = 14, 28; Agropyro-Kochion, Festucion rupicolae; România: Vama Veche, Techirghiol, Eforie Sud, Agigea, Cap Midia,Corbu – pe faleze, în pajişti; Bulgaria: Kamen BryagYailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pajişti pe platourile calcaroase. Agropyron cristatum (L.) Gaertn. subsp. ponticum (Nevski) Tzvelev [syn. Agropyron ponticum Nevski] – H, Pont-Balc; U2 T4 R4,5; 2n = 14 (16, 18); Bulgaria: Rusalka, Bolata, Kaliakra – pajişti pietroase. Agrostis gigantea Roth subsp. maeotica (Klokov) Tzvelev [syn. Agrostis maeotica Klokov] – H, Pont-Dobr; U4,5 T0 R4; 2n = 42; Phragmitetalia, Car Calthion; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Agigea (port), Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Corbu – zone umede ale plajelor; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Agrostis stolonifera L. subsp. stolonifera – H, Circ; U4 T0 R0, 2n = 18, 36; AgropyroRumicion, Car. Agrostion stoloniferae; România: Agigea (port), Cap Midia (port). Alopecurus myosuroides Huds. – Th, Atl-Med; U3,5 T3,5 R4; 2n = 14; Bidentetea(Secalietea), Car. Secalietea; Bulgaria: Shabla. Alopecurus pratensis L. subsp. pratensis – H, Eua; U4 T3 R0; 2n = 28; Agrostion stoloniferae, Calthion, Puccinellio-Salicornietea, Molinio-Arrhenatheretea; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Mamaia – pajişti umede şi sărăturate. Ammophila arenaria (L.) Link subsp. arundinacea H.Lindb. [syn. Ammophila australis (Mabille) Porta et Rigo] – H, Med; U1 T4 R4,5; Ammophiletea; neregăsită în zona costieră românească; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla – pe dune de nisip; Ex (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), I (Dihoru et Dihoru, 1994). Apera spica-venti (L.) Beauv. subsp. maritima (Klokov) Tzvelev – Th, Pont-Dobr; U1,5 T3 R3; 2n = 14; Aperion spicae-venti, Car. Aperetalia; România: Vama Veche, Eforie Sud, Eforie Nord, Mamaia, Năvodari, Cap Midia, Corbu – pe dune de nisip;

169

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Bulgaria: Durankulak. Arrhenatherum elatius (L.) Beauv. s. l. – H, Eur(Med); U3 T3 R4; 2n = 28; Agrostion stoloniferae, Car. Arrhenatherion; România: Agigea, Constanţa (port); Bulgaria: Durankulak, Shabla. Avena barbata Pott ex Link – Th, Adv; U2,5 T0 R4; 2n = 14, 28; Secalietea; Bulgaria: Rusalka, Bolata, Kaliakra – pe platouri. Avena clauda Durieu – Th, Med; U1,5 T4 R4; Bulgaria: Rusalka, Kaliakra – în pajişti, pe platou. Avena fatua L. – Th, Adv; U1,5 T4 R0; România: Agigea (port), Constanţa (port). Brachypodium pinnatum (L.) P.Beauv. – H, Eua(Med); U2,5 T4 R4; DanthonioBrachypodion, Quercetea pubescenti-petraeae, Car. Festuco-Brometea; Bulgaria: Rusalka, Kaliakra. Brachypodium sylvaticum (Huds.) P.Beauv. – H, Eua(Med); U3 T3 R4; 2n = 18, 28, 42, 56; Alno-Padion, Car. Querco-Fagetea; Bulgaria: Durankulak, Kaliakra. Bromus commutatus Schrad. – Th, Eur; U0 T3 R0; 2n = 28; Arrhenatheretea, Agrostion stoloniferae; România: Mamaia; Bulgaria: Durankulak. Bromus hordeaceus L. [syn. Bromus mollis L.] – Th, Eua; U0 T3 R0; 2n = 28; FestucoBrometea, Arrhenatheretea, Sisymbrion; România: Vama Veche, Eforie Sud, Agigea, Constanţa (port, plajă), Mamaia, Cap Midia – pe dune de nisip, locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Rusalka, Kaliakra. Bromus inermis Leysser – H, Eua (Cont); U2,5 T4 R4; 2n = 56; Arrhenatherion, Sisymbrion, Festuco-Brometea; România: Eforie Sud, Agigea (port), Constanţa (port). Bromus japonicus Thunb. – Th, Eua(Med); U1,5 T3,5 R4; 2n = 14; Caucalidion, AsplenioFestucion, Chenopodietea; România: Constanţa (port); Bulgaria: Kamen BryagYailata, Rusalka, Kaliakra. Bromus madritensis L. – Th, Med; România: Constanţa (port).

170

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Bromus riparius Rehmann – H, Pont-Balc; U2 T2,5 T4,5; Festucetalia valesiacae; România: Limanu, Constanţa - pajişti aride; Bulgaria: Rusalka, Bolata. Bromus squarrosus L. – Th, Eua(Cont); U1,5 T4 R4; 2n = 14; Onopordion, Asplenietalia rutae-murariae, Corynephoretea, Festucetalia valesiacae; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Eforie Sud, Techirghiol, Eforie Nord, Agigea (port), Constanţa, Mamaia, Corbu – pe faleze, dune de nisip, locuri ruderale; Bulgaria: Kamen BryagYailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Bromus sterilis L. – Th, Eua(Med); U2 T4 R4; 2n = 14; Chenopodietea, Onopordetalia, Arction, Car. Sisymbrion; România: Vama Veche, Tuzla, Agigea (port), Mamaia, Cap Midia - locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen BryagYailata, Rusalka, Kaliakra. Bromus tectorum L. – Th, Eua(Cont); U1,5 T3,5 R0; 2n = 56; Thero-Airion, Sisymbrion; România: Vama Veche, Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea, Constanţa, Mamaia, Năvodari, Cap Midia, Corbu – pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Bromus wildenowii Kunth – Th, Adv(Am); România: Constanţa (port). Calamagrostis epigejos (L.) Roth – G, Eua(Med); U2 T3 R0; 2n = 28, 42, 56; Epilobion angustifolii, Molinion; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Tuzla, Constanţa (port, plajă, faleză), Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu – pe nisipurile plajelor, în apropierea lacurilor şi a scurgerilor de ape; Bulgaria: Durankulak, Shabla. Chrysopogon gryllus (L.) Trin. – H, Med; U1,5 T4 R4; 2n = 20, 40; Festucetalia valesiacae, Festucetalia vaginatae, Car. Danthonio-Chrysopogonetalia; România: Techirghiol, Cap Midia – pajişti uscate, faleze; Bulgaria: Krapets. Crypsis aculeata (L.) Aiton – Th, Eua; U3,5 T4 R4; 2n = 16, 18, 54; Cypero-Spergularion; România: Techirghiol, Agigea, Constanţa (port, plajă), Mamaia, Cap Midia (port) – pe soluri nisipoase, pe dune. Cynodon dactylon (L.) Pers. – G(H), Cosm; U2 T3,5 R0; 2n = 18, 27, 30, 36, 40; Festuco-

171

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Brometea, Polygonion avicularis; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Tuzla, Techirghiol, Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea, Constanţa, Mamaia, Năvodari, Cap Midia, Corbu- faleze, pajişti, locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra. Dactylis glomerata L. subsp. glomerata – H, Eua(Med); U3 T0 R4; 2n = 28; SymphytoFagion, Car. Molinio-Arrhenatheretea; România: Eforie Sud, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Cap Midia - pajişti antropizate din zona plajelor; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Dasypyrum villosum (L.) P.Candargy – Th, Med; U2 T2,5 R4,5; 2n = 14; Thero-Airion, Festucion rupicolae; Bulgaria: Rusalka. Dichanthium ischaemum (L.) Roberty [syn. Botriochloa ischaemum (L.) Keng.] – H, Eua(Med); U1,5 T5 R3; 2n = 40, 50, 60; Car. Festuco-Brometea; România: Techirghiol (pe coline), Cap Midia – pajişti din apropierea falezei; Bulgaria: Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Bolata. Digitaria ischaemum (Schreb.) Muhl. – Th, Circ; U1,5 T0 R4; 2n = 36, 45; Plantaginetea, Chenopodietea, Car. Polygono-Chenopodion; România: Constanţa (port). Digitaria sanguinalis (L.) Scop. subsp. sanguinalis – Th, Cosm; U1,5 T0 R4; 2n = 36; Car. Polygono-Chenopodietalia; România: Agigea, Constanţa (port). Echinochloa crus-galli (L.) Beauv. – Th, Cosm; U4 T0 R3; 2n = 54; Bidention, Car. Chenopodietea; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Tuzla (pe faleza umedă), Agigea (port), Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia – în locuri temporar inundate; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra. Eleusine indica (L.) Gaertn. – Th, Adv(As); România: Constanţa (port). Elymus caninus (L.) L. [syn. Agropyron caninum (L.) P.Beauv.] – H, Eua(Med); U3,5 T0 R4; Populetalia, Alno-Padion; Filipendulo-Petasition; România: Constanţa (port). Elymus elongatus (Host) Runemark subsp. elongatus [syn. Agropyron elongatum (Host)

172

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

P.Beauv.] – H, Pont-Med; U3 T4 R4,5; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Techirghiol, Agigea, Constanţa (plajă, port), Năvodari, Cap Midia (port), Corbu – pe nisipuri marine salinizate; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen BryagYailata, Kaliakra. Elymus farctus (Viv.) Runemark ex Melderis subsp. bessarabicus (Săvul. et Rayss) Melderis [syn. Elytrigia juncea (L.) Nevski subsp. bessarabica (Săvul. et Rayss) Tzvelev] – H, Pont; U3 T5 R5; 2n = 42; Elymion gigantei; România: Eforie Nord – pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Shabla; E (Dihoru et Dihoru, 1994), E/R (Negrean, 2001), R (Olteanu et al., 1994). Elymus hispidus (Opiz) Melderis subsp. hispidus [syn. Agropyron intermedium (Host) P.Beauv.] – G, Eua(Cont); U2 T4,5 R4; 2n = 42; Car. Festucetalia valesiacae; România: Vama Veche, Constanţa, Corbu – pe faleze; Bulgaria: Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata. Elymus pycnanthus (Godr.) Melderis [syn. Agropyron anthericum (Link) Samp., Elytrigia pungens auct. ross., non (Pers.) Tutin, Agropyron pycnanthum (Godr.) Godr. et Gren., Agropyron litorale Dumort] – G, Atl-Med; U2,5 T4,5 R4,5; 2n = 42; Juncetalia maritimi; România: Mamaia, Corbu – pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), Biodiv. Law (An.III). Elymus repens (L.) Gould [syn. Agropyron repens (L.) P.Beauv.] – G, Circ; U0 T0 R0; 2n = 42; Artemisietea, Molinio-Arrhenatheretea, Car. Agropyro-Rumicion; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Tuzla, Techirghiol, Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea, Constanţa, Mamaia, Năvodari, Cap Midia, Corbu – pe faleze, locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Eragrostis minor Host [syn. Eragrostis poaeoides P.Beauv.] – Th, Euc(Med); U3 T3,5 R0; 2n = 40; Polygonion avicularis; România: Agigea, Constanţa (port, locuri ruderale); Bulgaria: Durankulak.

173

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Eragrostis pilosa (L.) P.Beauv. – Th, Euc(Med); U3 T3,5 R0; 2n = 40; Car. Polygonion avicularis; România: Constanţa (port). Festuca beckeri (Hackel) Trautv. subssp. arenicola (Prodan) Soó – H, Pont; U1,5 T4,5 R4,5; Scabiosion argenteae; pe soluri nis. aride; taxon psamofil; Bulgaria: Durankulak, Shabla; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Negrean, 2001; Oltean et al., 1994). Festuca arundinacea Schreb. subsp. orientalis (Hack.) Tzvelev – H, Euc; U4 T3 R4; 2n = 42; Puccinellietalia, Molinietalia, Agrostion, Agropyro-Rumicion; România: Agigea (port), Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia (port), Corbu – zone umede ale plajelor, pe lângă scurgeri de ape; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata. Festuca pseudovina Hackel – H, Eua(Cont); U2 T4 R4; 2n = 14, 28; PuccinellioSalicornietea, Festucetalia valesiacae, Festucion pseudovinae; România: Cap Midia (port). Festuca valesiaca Schleich. ex Gaudin – H, Eua(Cont); U1 T5 R4; 2n = 14; Festucetalia valesiacae, Quercetea pubescenti-petraeae, Festucion valesiacae; România: Limanu, Techirghiol, Corbu – în pajişti, pe faleze; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra. Glyceria maxima (Hartm.) Holmb. [syn. Glyceria aquatica (L.) Wahlb.] – H(HH), Circ; U5 T3 R4; 2n = 60; Phragmition; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Mamaia (L. Siutghiol). Hordeum bulbosum L. – G, Med; U2 T4 R4,5; 2n = 14, 28; Sisymbrion; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Hordeum distichon L. – Th, Cult; România: Constanţa (port); Bulgaria: Durankulak locuri ruderale. Hordeum histrix Roth [syn. Hordeum geniculatum All., nom. ambig.] – Th, Eua(Cont); U2 T4 R4,5; 2n = 14, 28; Puccinellio-Salicornietea, Puccinellion limosae; România:

174

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Agigea (port), Constanţa (plajă), Mamaia, Cap Midia (port) – pe nisipuri sărăturate. Hordeum marinum Huds. – Th, Atl-Med; U2 T4 R3; 2n = 14; Puccinellion limosae; România: Constanţa (port), Cap Midia; Bulgaria: Durankulak. Hordeum murinum L. subsp. murinum – Th, Eua(Med); U2,5 T4 R0; 2n = 28; Chenopodietea, Sisymbrion; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Tuzla, Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Cap Midia, Corbu – locuri ruderalizate ale plajelor, pe faleze; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Koeleria glauca (Schrad.) DC. subsp. glauca – H, Eua(Cont); U2 T4 R4,5; 2n = 14, 28; Festucion vaginatae, Car. Koelerion glaucae; România: Eforie Sud - pe dune de nisip; R (Oltean et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001). Koeleria lobata (M.Bieb.) Roem. et Schult. [syn. Koeleria brevis Steven] – H, Pont-Balc; U2 T4 R4,5; 2n = 28; Pimpinello-Thymion zygoidi; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti, pe platouri; R (Oltean et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (Velchev et al. 1984). Koeleria nitidula Velen. – H, Balc(Moes); U2 T4 R4,5; România: Eforie Sud, Constanţa pajişti aride; Bulgaria: Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti, pe platouri. Koeleria splendens C. Presl – H, Pont-Med; U2 T0 R4,5; 2n = 28; Seslerio-Festucion pallentis; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra. Având în vedere datele publicate privind flora Bulgariei (Assyov et al., 2006), aceasta este prima raportare a taxonului din Bulgaria. Leymus racemosus (Lam.) Tzvelev subsp. sabulosus (Bieb.) Tzvelev. [syn. Elymus sabulosus Bieb., Elymus arenarius Lam.] – H, Pont(Vest); U1,5 T4 R5; 2n = 28; Elymion gigantei; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea (rezervaţie, port), Constanţa, Mamaia, Năvodari, Cap Midia, Corbu - pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Bolata; V/R (Oltean et al.,

175

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

1994; Negrean, 2001). Lolium perenne L. – H, Cosm; U3 T3 R0; 2n = 14; Cynusorion, Plantaginetea; România: Vama Veche, Agigea, Constanţa, Mamaia, Năvodari

- pajişti antropizate din

apropierea plajelor, pe faleze; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen BryagYailata, Rusalka, Kaliakra. Lolium multiflorum L. – H, Adv; U3 T3 R0; România: Agigea (port), Constanţa (port). Lolium rigidum Gaudin subsp. lepturoides (Boiss.) Sennen et Mauricio [syn. Lolium loliaceum (Bory et Chaub.) Hand.-Mazz.] – Th, subMed; U1,5 T4 R4; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata – pe stâncile de pe faleze; E (Dihoru et Dihoru, 1994); R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Melica ciliata L. subsp. ciliata – H, Eur(Med); U1,5 T4 R4; 2n = 18; Festucetalia valesiacae, Asplenio-Festucion palentis, Alysso-sedion, Seslerion rigidae; România: Techirghiol (pe coline), Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – prin pajişti. Milium vernale M.Bieb. – Th, Pont-Med; U2 T4,5 R4,5; 2n = 8; Orno-Cotinetalia; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra – prin pajişti, rar. Phleum paniculatum Huds. – H, Eua(Cont); U2 T3 R4; 2n = 28; Chenopodietea; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata. Phleum phleoides (L.) H.Karst. – H, Eua(Cont); U2 T3 R4; 2n = 14, 28; FestucoBrometea, Car. Festuco-Sedetalia; România: Mamaia. Phleum subulatum (Savi) Asch. et Graebn. – Th, Pont-Med; U1,5 T4 R4; 2n = 14; Festuco-Brometea; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; V (Dihoru et Dihoru, 1994), V/R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Phragmites australis (Cav.) Trin. ex Steud. s.l. – HH, Cosm; U6 T0 R4; 2n = 36, 48, 54, 84, 96; Car. Phragmition; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), 23 August (L. Tatlageac, Tuzla (faleză), Eforie Sud (faleză), Techirghiol (L. Techirghiol), Eforie Nord (L. Belona), Agigea (L. Agigea), Constanţa (L. Tăbăcărie, plajă, port), Mamaia

176

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

(plajă şi L. Siutghiol), Năvodari (plajă, canalul pescăresc, L. Taşaul), Corbu (plajă, L. Corbu), Cap Midia (port) – malul bălţilor şi lacurilor, scurgeri de apă, zone înmlăştinite ale plajelor; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra. Piptatherum holciforme (M.Bieb.) Roem. et Schult. [syn. Oryzopsis holciformis (M.Bieb.) Hack.] – H, Taur-Balc; U1 T4,5 R4,5; 2n = 24; Syringo-Carpinion; Bulgaria: Rusalka, Bolata; R (Oltean et al., 1994 ; Dihoru et Dihoru, 1994). Poa angustifolia L. [syn. Poa pratensis L. subsp. angustifolia (L.) Gaudin] – H, Eua; U2 T3 R0; 2n = 46-63; Car. Festuco-Brometea; România: Eforie Sud, Constanţa (port), Mamaia – pajişti din apropierea plajelor; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Rusalka, Kaliakra. Poa annua L. – TH(TH), Cosm; U3,5 T0 R0; 2n = 28; Polygonion avicularis; România: Constanţa (port, locuri ruderale); Bulgaria: Durankulak. Poa bulbosa L. [syn. Poa bulbosa L. subsp. vivipara (Koeler) Arcang.] – H, Eua; U1,5 T3,5 R4; 2n = 14, 21, 28, 39, 42; Sedo-Scleranthetea, Festucetalia valesiacae; România: Techirghiol, Cap Midia – pajişti degradate din apropierea falezei; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra. Poa compressa L. – H, Eur; U1,5 T3 R0; 2n = 42, 45, 49, 56; Festuco-Brometea, Secalietea,

Chenopodietea,

Sedo-Scleranthetea,

Alysso-Sedion;

Bulgaria:

Durankulak, Rusalka. Poa palustris L. – H, Circ; U5 T4 R2; 2n = 28; Magnocaricion, Calthion, Alnion, Phragmition; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei). Poa pratensis L. – H, Circ(Cosm); U3 T0 R0; 2n = 42; Car. Molinio-Arrhenatheretea; România: Mamaia (liziera de Elaeagnus angustifolia); Bulgaria: Durankulak. Poa trivialis L. subsp. sylvicola (Guss.) H.Lindb. – H, Eua(Med); U4 T3,5 R4; Molinietalia; Bulgaria: Durankulak. Polypogon monspeliensis (L.) Desf. – Th, Med; U4 T4 R5; 2n = 28; Elymion gigantei;

177

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Eforie Sud, Agigea (lac, port), Constanţa (plajă, port) pe lângă bălţi şi scurgeri de apă; Bulgaria: Bolata; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994; Negrean, 2001). Psilurus incurvus (Gouan) Schinz et Thell. – Th, Med; U1,5 T4 R4; 2n = 28; AlyssoSedion, Festucetalia valesiacae; România: zona L. Limanu; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001). Puccinellia distans (L.) Parl. subsp. distans [syn. Puccinelia distans (L.) Parl.] – H, Eua(Cont); U0 T0 R4, 2n = 42; Agrostion, Puccinellion peisonis; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Agigea (port), Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia (port) – în zone nisipoase, sărăturate; Bulgaria: Shabla, Bolata. Puccinellia distans (L.) Parl. subsp. limosa (Schur) Jáv. [syn. Puccinellia limosa (Schur) Holmb.] – H, Pont-Pan; U3,5 T0 R5; 2n = 28; Puccinellion limosae; România: Techirghiol (malul lacului), Cap Midia (port) – pe soluri sărăturate; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata. Puccinellia festuciformis (Host) Parl. subsp. convoluta (Hornem.) W.E.Hughes [syn. Puccinellia convoluta (Hornem.) Hayek] – H, Pont-Med; U0 T4 R5; Puccinelion peisonis; România: Constanţa (port); Bulgaria: Shabla, Rusalka. Puccinellia festuciformis (Host) Parl. subsp. intermedia (Schur) W.E.Hughes [syn. Puccinellia intermedia (Schur) Holmb.] – H, Pan; U3 T4 R5; Puccinelion peisonis; România: Constanţa (Tăbăcărie). Sclerochloa dura (L.) Beauv. – Th, Eua(Med); U2,5 T3 R3; 2n = 14; Polygonion avicularis; România: Vama Veche, 2 Mai, Limanu, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu – locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak. Scleropoa rigida (L.) Griseb. [syn. Desmazeria rigida (L.) Tutin] – Th, subMed; U2 T4 R4; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka – pe faleze stâncoase; R (Oltean et al., 1994).

178

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Secale sylvestre Host – Th, Eua(Cont); U0 T3,5 R5; 2n = 14; Bromion tectorum; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Eforie Sud, Eforie N, Agigea (rezervaţie), Mamaia, Năvodari, Cap Midia, Corbu - pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Velchev et al. 1984). Setaria verticillata (L.) Beauv. – Th, Med; U2 T4 R0; 2n = 18, 36, 54; Secalietea, Car. Polygono-Chenopodietalia; România: Agigea (rezervaţie, port), Constanţa (port, faleza portului), Cap Midia (port) – locuri ruderale; Bulgaria: Durankualk, Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra. Setaria viridis (L.) Beauv. – Th, Eua; U2 T3,5 R0; 2n = 18; Car. PolygonoChenopodietalia; România: Agigea, Constanţa (port, faleza portului), Cap Midia (port) – locuri ruderale; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata. Sorghum halepense (L.) Pers. – H, Adv(Med); U3 T4 R0; 2n = 20, 40; Secalietea, Chenopodietea; România: Agigea (port), Constanţa (port). Stipa capillata L. – H, Eua(Cont); U1 T5 R4; 2n = 44; Festucetalia valesiacae, Festucetalia vaginatae; România: Techirghiol, Eforie Sud, Agigea, Constanţa (pajişti aride)pajişti stepice; Bulgaria: Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti, pe platouri. Stipa lessingiana Trin. et Rupr. – H, Pont-Med; U1 T4,5 R4,5; 2n = 44; Stipion lessingianae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti, pe platouri; R (Velchev et al. 1984). Taeniatherum caput-medusae (L.) Nevski – H, subMed; U2 T4 R4,5; 2n = 14; Onopordion, Thero-Airion; Bulgaria: Durankulak, Rusalka, Kaliakra. Tragus racemosus (L.) All. – Th, Med; U0 T0 R4; 2n = 40; Festucion vaginatae, TribuloEragrostion, Bromion tectorum, Sisymbrion; România:Vama Veche, Eforie Sud, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Cap Midia – pe soluri nisipoase; Bulgaria: Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka.

179

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Triticum aestivum L. – Th, Cult; România: Agigea (port), Constanţa (port); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata - locuri ruderale. Vulpia myuros (L.) C.C.Gmel. – Th, Eua(Cosm); U1 T3,5 R2; Car. Thero-Airion; România: Agigea, Constanţa (port), Cap Midia (port) – locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra.

TYPHACEAE Typha angustifolia L. – G(HH), Cosm; U6 T4 R0; 2n = 30; Car. Phragmition; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Eforie Nord (L. Belona), Constanţa (plajă), Mamaia (plajă, L. Siutghiol) - în zone înmlăştinite ale plajei, pe malul lacurilor paramarine; Bulgaria: Durankulak, Bolata. Typha latifolia L. – G(HH), Cosm; U6 T3,5 R0; 2n = 30; Car. Phragmition; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Constanţa (port), Mamaia (L. Siutghiol) - pe malul lacurilor paramarine; Bulgaria: Durankulak, Bolata. Typha laxmannii Lepech. – G(HH), Eua(Cont); U5 T4 R0; Phragmition; România: Agigea (lac, port), Mangalia (Mlaştina Hergheliei) ; Bulgaria: Durankulak, Bolata;

R

(Boşcaiu et al., 1994). Typha minima Funk – HH, Eua; U5 T0 R4,5; Salicion eleagni; România: Mamaia Nord (Hanul Piraţilor) –zone înmlăştinite ale plajei; R/V (Dihoru et Dihoru, 1994), V (IUCN, 1983), R (Boşcaiu et al., 1994; Oltean et al., 1994). SPARGANIACEAE Sparganium erectum L. [syn. Sparganium ramosum Huds.] – HH, Eua; U6 T3 R0; România: Lacul Techirghiol; Bulgaria: Bolata.

180

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

ARACEAE Arum orientale M.Bieb. – G, Pont-Med; U3,5 T3,5 R4; 2n = 18; Querco-Fagetea; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – prin păduri şi tufărişuri. LEMNACEAE Lemna minor L. – HH(Hd), Cosm; U6 T3 R0; 2n = 40, 42, 50; Hydrochari-Lemnetea, Car. Lemnion; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Constanţa (L.Tăbăcărie), Mamaia (L. Siutghiol); Bulgaria: Bolata. Lemna minuta Kunth – HH(Hd), Adv; U6 T3 R0; România: Constanţa (port). Lemna trisulca L. – HH(Hd), Cosm; U6 T3 R4; 2n = 40, 44; Hydrochari-Lemnetea, Car. Lemnion; România: Constanţa (L.Tăbăcărie), Mamaia (L.Siutghiol).

181

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Tabelul 3 - Lista taxonilor vegetali autohtoni identificaţi în zona Cap Midia-Cap Kaliakra Nr. crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Specia

Fam.

Biof.

El. floristic

U

T

R

MLV ACE ACE AST AST AST AST AST AST

Th Ph Ph H H H H H H

Eua Eur Eur Pan Balc Eur(Cont) Pont-Dobr Pont-Balc Eua

3 2,5 3,5 3 1,5 2 3 1,5 3

3 3 3 4 4 3 4 3,5 0

3 3 3 4,5 4,5 3 4,5 4 0

AST AST LAM LAM RAN RAN POA POA POA POA ROS POA

H H Th(TH) Th Th H Th Th Th H H H

2 2 1,5 1,5 2 2 1,5 1 2 2 2,5 2

4 3 3,5 4 3,5 3,5 3 4,5 4 4 3 4

3,5 5 4 4 3,5 4 0 4 4 5 4 4,5

POA

H

Eur(Cont) Eua(Cont) Eur(Med) Pont-Med Pont-Med Eua(Cont) Eua(Cont) Med Med Pont-Med Eua Euc-PontAnat Pont-Balc

2

4

4,5

POA POA

H H

Pont-Dobr Circ

4,5 4

0 0

4 0

LAM

Th

Med

2,5

4

3

26.

Abutilon theophrasti Acer campestre subsp. campestre Acer pseudoplatanus Achillea asplenifolia Achillea clypeolata Achillea collina Achillea inundata Achillea leptophylla Achillea millefolium subsp. millefolium Achillea pannonica Achillea setacea Acinos arvensis Acinos rotundifolius Adonis flammea Adonis vernalis Aegilops cylindrica Aegilops geniculata Aegilops triuncialis Aeluropus littoralis Agrimonia eupatoria Agropyron cristatum subsp. pectinatum Agropyron cristatum subsp. ponticum Agrostis gigantea subsp. maeotica Agrostis stolonifera subsp. stolonifera Ajuga chamaepytis subsp. chamaepytis Ajuga laxmannii

LAM

H

1

5

4

27. 28. 29. 30. 31. 32.

Alisma plantago-aquatica Alliaria petiolata Allium albidum subsp. albidum Allium flavum subsp. flavum Allium flavum subsp. tauricum Allium guttatum

ALI BRA LIL LIL LIL LIL

HH(Hd) Th G G G G

Pont-PanBalc Circ Eua(Med) Pont Pont-Med Taur-Balc Pont-Balc

6 3 1,5 1,5 1,5 1

0 3 4 3 4 4,5

0 4 4,5 4,5 4 4

10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.

182

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68.

Allium moschatum Allium rotundum subsp. rotundum Allium saxatile Allium sphaerocephalon subsp. sphaerocephalon Alopecurus myosuroides Alopecurus pratensis subsp. pratensis Althaea cannabina Althaea hirsuta Althaea officinalis subsp. officinalis Althaea pallida Alyssum alyssoides Alyssum borzaeanum Alyssum caliacrae Alyssum desertorum Alyssum hirsutum Amaranthus blitum Ammophila arenaria subsp. arundinacea Anagallis arvensis Anchusa arvensis subsp. orientalis Anchusa azurea Anchusa officinalis Anchusa stylosa Anchusa thessala Androsace maxima Angelica sylvestris Anthemis arvensis Anthemis austriaca Anthemis cotula Anthemis ruthenica Anthemis tinctoria subsp. tinctoria Anthriscus caucalis

LIL LIL LIL LIL

G G G G

Pont-Med Euc(Med) Eur(Cont) Euc

1,5 2 1 1,5

4 4 4 3,5

4,5 4 4,5 4

POA POA

Th H

Atl-Med Eua

3,5 4

3,5 3

4 0

MLV MLV MLV

H Th H

Pont-Med Pont-Med Eua(Cont)

1,5 2,5 3

3,5 3,5 4

5 4,5 4

MLV BRA BRA BRA BRA BRA AMA POA

H Th Ch Ch Th Th Th H

Pont Eur(Cont) M.Neagră Balc Eua(Cont subMed Med Med

2 1 1,5 1,5 1,5 2 3,5 1

4 3 4 4 4 4 4 4

3 0 5 4,5 4 4,5 4 4,5

PRI BOR BOR BOR BOR BOR PRI API AST AST AST AST AST API

Th Th-TH TH-H H Th Th Th H Th Th Th Th H Th

3 2,5 1,5 2 1,5 2 2 4 3 2 2,5 2 1,5 2

3,5 4 4,5 3 4 4 4 3 3 4 4 4 3 4

0 4 4 0 4 4,5 4 3 0 4,5 0 4 3 0

Anthriscus cerefolium subsp. trichosperma Apera spica-venti subsp. maritima Apium graveolens subsp. graveolens Arabidopsis thaliana Arabis hirsuta

API

Th

Cosm Eua Pont-Med Eur(Med) Pont-Balc Pont-Balc Eua(Med) Eua Eur(Med) Eur(Cont) Cosm Eur(Cont) Eua(Cont) Pont-MedAnat subMed

2,5

4

4

POA API

Th TH

Pont-Dobr Atl-Med

1,5 1,5

3 4

3 4,5

BRA BRA

Th(TH) TH(H)

Cosm Eua(Med)

2 1,5

3 3

3 4

183

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87.

Arabis recta Arabis turrita Arctium lappa Arctium minus Arenaria serpyllifolia Argusia sibirica Arrhenatherum elatius Artemisia absinthium Artemisia annua Artemisia austriaca Artemisia campestris subsp. campestris Artemisia pedemontana

BRA BRA AST AST CRY BOR POA AST AST AST AST

Th TH(H) TH TH Th H H Ch-H Th Ch Ch

Pont-Med Euc(Med) Eua(Med) Eur Eua(Med) Eua Eur(Med) Eua(Med) Eua(Cont) Eua(Cont) Eua(Cont)

2 2 3,5 3 2 4 3 2 3 2 2

4,5 4 3 3 2,5 3 3 3 4 4 3,5

4,5 4 4 4,5 0 4,5 4 4 4 4,5 3

AST

Ch

1

4

4,5

Artemisia pontica Artemisia santonicum subsp. santonicum Artemisia tschernieviana Artemisia vulgaris Arum orientale

AST AST

H(Ch) Ch

Med-TaurCauc Eua(Cont) Eua(Cont)

2 2,5

4 4

4,5 0

AST AST SPA LIL LIL

Ch H G G G

Pont Circ Pont-Med Pont Eua(Med)

1,5 2,5 3,5 3 1,5

4 3 3,5 4 4,5

4 4 4 5 3

LIL

H

2

4

4

LIL LIL BOR RUB RUB LIL ASP ASP ASP ASP AST AST AST FAB FAB

G G Th H H G H H H H H H H H H

2 1 2,5 2 2 1,5 2,5 1,5 1,5 3 4,5 2 5 2 1

5 4,5 3,5 3 4 5 3 5 3 0 4 4 0 4 4

3,5 4 4,5 5 4 4,5 3 4,5 5 4 0 4,5 5 4 4,5

FAB

Th

Eu(PontBalc) Pont-Med Pont-Balc Eua(Cont) Pont-Med Pont-Balc Med Eua(Med) Atl-Med Circ Cosm Eua(Cont) Eua(Cont) Pont-Pan Pont-Pan Pont-BalcAnat Med

1,5

4,5

4,5

Asparagus brachyphyllus

88.

Asparagus officinalis subsp. officinalis Asparagus pseudoscaber

89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103.

Asparagus tenuifolius Asparagus verticillatus Asperugo procumbens Asperula cynanchica Asperula tenella Asphodeline lutea Asplenium adiantum-nigrum Asplenium ceterach Asplenium ruta-muraria Asplenium trichomanes Aster oleifolius Aster sedifolius subsp. sedifolius Aster tripolium subsp. pannonicus Astragalus asper Astragalus cornutus

104. Astragalus hamosus

184

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

105. Astragalus onobrychis subsp. onobrychis 106. Astragalus spruneri 107. Astragalus varius 108. Astragalus vesicarius 109. Astrodaucus littoralis 110. Atriplex littoralis 111. Atriplex nitens 112. Atriplex oblongifolia 113. Atriplex prostrata 114. Atriplex rosea 115. Atriplex tatarica 116. Avena clauda 117. Ballota nigra subsp. nigra 118. Bassia hirsuta 119. Bassia laniflora 120. Bassia prostrata 121. Bassia scoparia 122. Bassia sedoides 123. Bassia sieversiana 124. Bellevalia sarmatica 125. Bellis perennis 126. Berteroa incana 127. Berula erecta 128. Beta trigyna 129. Betula pendula 130. Bidens tripartita 131. Bombycilaena erecta 132. Brachypodium pinnatum 133. Brachypodium sylvaticum 134. Brassica elongata 135. Brassica nigra 136. Brassica rapa subsp. sylvestris 137. Bromus commutatus 138. Bromus hordeaceus 139. Bromus inermis 140. Bromus japonicus 141. Bromus riparius 142. Bromus squarrosus 143. Bromus sterilis 144. Bromus tectorum 145. Bryonia alba 146. Bufonia tenuifolia

FAB

H

Eua

1,5

4

5

FAB FAB FAB API CHN CHN CHN CHN CHN CHN POA LAM CHN CHN CHN CHN CHN CHN LIL AST BRA API CHN BET AST AST POA POA BRA BRA BRA POA POA POA POA POA POA POA POA CUC CRY

H H H Th Th Th Th Th Th Th Th H Th Th Ch Th Th Th G H Th H(HH) H Ph Th Th H H Th(H) Th Th Th Th H Th H Th Th Th H-G Th

Balc Eua(Cont) Pan Pont-Med Eua Eua(Cont) Eua Circ Eua(Cont) Eua Med Med-Euc Eua Eua Eua(Cont) Eua Eua Pont Pont Eur(Med) Eua(Cont) Circ Pont-Med Eua Eua Pont-Med Eua(Med) Eua(Med) Eua(Cont) Eua(Med) Med Eur Eua Eua(Cont) Eua(Med) Pont-Balc Eua(Cont) Eua(Med) Eua(Cont) Eua subMed

1,5 1,5 2 1 0 3 2 3,5 3,5 2 1,5 2 2 1,5 1,5 3 2 1,5 2 3 2 6 1,5 3 4,5 2 2,5 3 1,5 3 3 0 0 2,5 1,5 2 1,5 2 1,5 3,5 1,5

4 4 4 5 0 3 3,5 0 3 4 4 3,5 4 4,5 4 3,5 4 4 4 2 3 3 4,5 2 3 4,5 4 3 4 4 3 3 3 4 3,5 2,5 4 4 3,5 4 4,5

4,5 4,5 4 5 0 0 4 0 3 0 4 4 4,5 4,5 4,5 0 4,5 0 4,5 0 4 0 4 2 0 0 4 4 4 0 4 0 0 4 4 4,5 4 4 0 0 4

185

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

147. Buglossoides arvensis subsp. sibthorpiana 148. Buglossoides purpurocaerulea 149. Bupleurum rotundifolium 150. Butomus umbellatus 151. Cakile maritima subsp. euxina 152. Calamagrostis epigejos 153. Calepina irregularis 154. Calystegia sepium 155. Camelina microcarpa 156. Camelina rumelica 157. Campanula rapunculus 158. Campanula sibirica 159. Cannabis sativa var. spontanea 160. Capsella bursa-pastoris 161. Cardaria draba subsp. draba 162. Carduus acanthoides 163. Carduus candicans 164. Carduus nutans 165. Carduus pycnocephalus 166. Carduus thoermeri 167. Carex acutiformis 168. Carex brizoides 169. Carex distans 170. Carex divisa 171. Carex extensa 172. Carex hallerana 173. Carex hirta 174. Carex ligerica 175. Carex michelii 176. Carex otrubae 177. Carex praecox 178. Carex remota 179. Carex riparia 180. Carex spicata 181. Carex vulpina 182. Carpinus orientalis 183. Carthamus lanatus 184. Celtis australis 185. Centaurea alba subsp. caliacrae 186. Centaurea arenaria subsp. borysthenica 187. Centaurea cyanus

BOR

Th

Eua

0

0

4

BOR API BUT BRA POA BRA CNV BRA BRA CMP CMP CAN BRA BRA AST AST AST AST AST CYP CYP CYP CYP CYP CYP CYP CYP CYP CYP CYP CYP CYP CYP CYP COR AST ULM AST AST

H-G Th HH Th G Th H Th Th TH H Th Th H TH H TH TH TH G-HH G H G H H G G H H G H G(HH) H H Ph Th Ph TH-H H

2,5 2 6 0 2 2 5 3 2 2 2,5 2,5 3 2 2 2 1,5 1,5 2 6 3,5 4 4 4 1,5 0 2 2 5 2 4,5 5 0 4 3 2,5 2 1,5 2

4 4 3 0 3 4 3 3 4 4 4 3 0 4 3 3 3 4 4 3 3 3 3,5 3 4 3 4 3 3 3 3 4 3 3 4 4 4,5 4 4

4,5 4,5 0 0 0 3 4 0 4 3 4 4 0 4 0 5 3 4 4 4 2 4 5 4,5 4,5 0 4,5 4 0 3 3 4 0 4 4,5 0 4 4,5 4,5

AST

Th

Euc-Med Eua(Med) Eua(Med) Pont Eua(Med) Pont-Med Eua Eua Eua(Med) Eur(Med) Eua(Cont) Eua(Cosm) Cosm(Med) Eua(Med) Eur(Med) Pont-Balc Eua(Med) subMed Pont-Balc Eua Euc Eua(Med) Eua Atl-Med Euc-Anat Eua(Med) Pont Euc-Anat Eua Eua(Cont) Circ Eua Circ Eua Balc-Cauc Pont-Med Med Pont-Balc Pont-PanBalc Med(Cosm)

3

4

0

186

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

188. Centaurea diffusa 189. Centaurea iberica 190. Centaurea napulifera subsp. thirkei 191. Centaurea salonitana 192. Centaurea solstitialis 193. Centaurea stenolepis subsp. stenolepis 194. Centaurea thracica 195. Centaurea varnensis 196. Centaurium erythraea 197. Centaurium pulchellum 198. Centaurium spicatum 199. Cephalaria transylvanica 200. Cephalaria uralensis 201. Cerastium brachypetalum 202. Cerastium fontanum subsp. vulgare 203. Cerastium glomeratum 204. Cerastium gracile 205. Cerastium pumilum subsp. glutinosum 206. Cerastium pumilum subsp. pumilum 207. Cerastium semidecandrum 208. Ceratocephala testiculata 209. Ceratophyllum demersum 210. Cerinthe minor subsp. auriculata 211. Chaerophyllum bulbosum 212. Chamaecytisus jankae 213. Chamomilla recutita 214. Chelidonium majus 215. Chenopodium album 216. Chenopodium botrys 217. Chenopodium glaucum 218. Chenopodium murale 219. Chenopodium opulifolium 220. Chenopodium strictum 221. Chondrilla juncea 222. Chorispora tenella 223. Chrysopogon gryllus 224. Cichorium intybus subsp. intybus 225. Cirsium alatum

AST AST AST

Th Th H(G)

Eua(Cont) Pont-Med Balc

2 1,5 2,5

4 4 4

0 0 4

AST AST AST

H TH H

Pont-Balc Med Pan-Balc

2 2 2,5

4 4 3

4 0 2

AST AST GEN GEN GEN DPS DPS CRY CRY

H H Th-TH Th-TH Th-TH Th H Th Ch-H

Balc-Anat Balc Balc Eua(Med) Pont-Med Pont-Med Pont-Pan Med Eur

1 2 3 3 4 2 1,5 3 3

4 4 3 3,5 3,5 3,5 4 3 0

4 4 2 4 4,5 4 4,5 0 0

CRY CRY CRY

Th Th Th

Cosm Pont-Balc Eur

2,5 1,5 2

3 4 3

0 4 0

CRY

Th

Eur

2

3

0

CRY RAN CER BOR API FAB AST PAP CHN CHN CHN CHN CHN CHN AST BRA POA AST AST

Th Th HH(Hd) Th-TH TH-H Ph Th H Th Th Th Th Th Th H Th H H G

Eur Eua(Cont) Cosm Pont-Med Eur(Cont) Balc Eua(Med) Eua Cosm Cosm Eua Cosm Eua Eua(Cont) Eua Eua Med Eua Pont

2 2 6 3 4 1 2,5 3 3 3,5 3,5 2,5 2 2,5 1,5 2 1,5 3 2

3,5 4 3 3 3,5 4,5 3,5 3 3 4 4 4 3,5 4 3,5 4 4 0 3

0 4,5 0 0 4,5 4 5 4 0 0 0 0 4 0 4 4 4 3 4,5

187

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

226. 227. 228. 229. 230. 231. 232. 233. 234. 235. 236. 237. 238. 239. 240. 241. 242.

Cirsium arvense Cirsium canum Cirsium vulgare Cladium mariscus Clematis vitalba Clinopodium vulgare Clypeola jonthlaspi Colutea arborescens Conium maculatum Consolida orientalis Consolida regalis subsp. regalis Convolvulus arvensis Convolvulus cantabrica Convolvulus lineatus Convolvulus persicus Corispermum nitidum Cornus mas

243. Cornus sanguinea 244. Coronilla emerus subsp. emeroides 245. Coronilla scorpioides 246. Coronilla varia 247. Coronopus squamatus 248. Corydalis solida 249. Corylus avellana 250. Cotinus coggygria 251. Crambe maritima 252. Crataegus monogyna 253. Crepis foetida subsp. rhoeadifolia 254. Crepis nicaeensis 255. Crepis pulchra 256. Crepis sancta 257. Crepis setosa 258. Crithmum maritimum 259. Crocus pallasii 260. Cruciata laevipes 261. Cruciata pedemontana 262. Crupina vulgaris 263. Crypsis aculeata 264. Cuscuta approximata 265. Cuscuta europaea subsp. europaea

AST AST AST CYP RAN LAM BRA FAB API RAN RAN CNV CNV CNV CNV CHN CRN

G G Th HH Ph H Th Ph Th-TH Th Th H(G) H H H Th Ph

CRN FAB FAB FAB BRA FUM COR ANA BRA ROS AST AST AST AST AST API IRI RUB RUB AST POA CUS CUS

188

2,5 4,5 3 6 3 2,5 1,5 2 3 2,5 2 2,5 1,5 1,5 2 2 2

3 3 3 0 3 3 4 4,5 3 4 4 3,5 3,5 4 4,5 4 3,5

0 4,5 0 5 3 3 4,5 4,5 3 4,5 4 3,5 4 4,5 4,5 0 4

Ph Ph

Eua(Med) Eua(Cont) Eua Cosm Euc(Med) Circ Med Euc-Med Eua Eua(Cont) Eua Cosm Pont-Med Pont-Med Pont-Casp Pont-Pan Pont-MedEuc Eua Med-Euc

3 2

3 3,5

4 4,5

Th H Th G Ph Ph H Ph Th TH Th TH Th H G H Th Th Th Th Th

Med Euc(Med) Med Eur Eur Pont-Med Atl Eur Pont-Med Med Eua(Med) Pont-Balc Atl-Med subMed Pont-Balc Eua Med Pont-Med Eua Eur Eua

1,5 2 3,5 3 3 2 2 2,5 2,5 2 2 1,5 2 1,5 1,5 2,5 2 2 3,5 1,5 4

4,5 3 4 3 3 4,5 4,5 3,5 3,5 0 4 4 3 5 4,5 3 3,5 3,5 4 4 0

4 4 4 4 3 4 4,5 3 3 4 3 4 3 4,5 4 3 4 0 4 0 0

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

266. 267. 268. 269. 270. 271. 272. 273. 274. 275. 276. 277. 278. 279. 280. 281. 282. 283. 284. 285. 286. 287. 288. 289. 290. 291. 292. 293. 294. 295. 296. 297. 298. 299. 300. 301. 302. 303.

Cynanchum acutum Cynodon dactylon Cynoglossum creticum Cynoglossum officinale Cyperus flavescens Cyperus glomeratus Cyperus pannonicus Dactylis glomerata subsp. glomerata Dasypyrum villosum Datura stramonium Daucus carota subsp. carota Daucus guttatus subsp. zahariadii Descurainia sophia Dianthus bessarabicus Dianthus giganteus Dianthus leptopetalus Dianthus membranaceus Dianthus monadelphus subsp. pallens Dianthus pseudarmeria Dichanthium ischaemum Digitalis lanata Digitaria ischaemum Digitaria sanguinalis subsp. sanguinalis Diplotaxis muralis Diplotaxis tenuifolia Dipsacus fullonum Draba muralis Ecballium elaterium Echinochloa crus-galli Echinops ritro subsp. ruthenicus

ASC POA BOR BOR CYP CYP CYP POA

H G(H) TH TH Th HH Th H

Pont-Med Cosm Med Eua Cosm Eua(Med) Eua(Cont) Eua(Med)

2,5 2 2 3 4,5 5 4,5 3

4 3,5 4 3 0 3 4 0

0 0 4 3 4 4 5 4

POA SOL API API BRA CRY CRY CRY CRY CRY

Th Th TH Th Th H H H H H

Med Cosm Eua(Med) Balc Eua Pont Balc Pont-Balc Pont Balc

2 3,5 2,5 2 2,5 1,5 2,5 1,5 2 1,5

2,5 4 3 4 4 4 3 4 4 4

4,5 4 0 0 4 4 4 4,5 4,5 4,5

CRY POA SCR POA POA

Th(TH) H TH Th Th

Pont-Balc Eua(Med) Balc-Pan Circ Cosm

1,5 1,5 1,5 1,5 1,5

4 5 4 0 0

4,5 3 4,5 4 4

BRA BRA DPS BRA CUC POA AST

Th H(Ch) TH Th Th Th H

2,5 2 3,5 2,5 0 4 1,5

4,5 4 3,5 3,5 5 0 4

4,5 0 4 4,5 4,5 3 4,5

Echinops sphaerocephalus Echium italicum Echium vulgare Eleocharis palustris Eleocharis uniglumis Elymus caninus Elymus elongatus subsp. elongatus Elymus farctus subsp. bessarabicus

AST BOR BOR CYP CYP POA POA POA

H H Th G(HH) G(HH) H H H

Med Med Med-Euc Eur(Med) Med Cosm Pont-PanBalc Eua(Cont) Med Eua Cosm Eua Eua(Med) Pont-Med Pont

2 2,5 2 5 5 3,5 3 3

3 4 3 0 0 0 4 5

3 3 4 4 0 4 4,5 5

189

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

304. 305. 306. 307.

POA POA POA EPH

G G G Ph

Eua(Cont) Atl-Med Circ Eua(Cont)

2 2,5 0 2

4,5 4,5 0 4,5

4 4,5 0 4,5

ONA ONA ONA

H H H

Eua(Med) Eua Eur

4 5 0

3 3 3,5

3 4,5 0

311. 312. 313. 314. 315. 316. 317. 318. 319. 320. 321. 322. 323. 324. 325. 326. 327. 328. 329. 330. 331. 332. 333. 334. 335. 336.

Elymus hispidus subsp. hispidus Elymus pycnanthus Elymus repens Ephedra distachya subsp. monostachya Epilobium hirsutum Epilobium parviflorum Epilobium tetragonum subsp. lamyi Equisetum arvense Equisetum fluviatile Equisetum hyemale Equisetum ramosissimum Equisetum telmateia Eragrostis minor Eragrostis pilosa Erodium ciconium Erodium cicutarium Erophila verna subsp. verna Eryngium campestre Eryngium maritimum Erysimum bulgaricum Erysimum cuspidatum Erysimum diffusum Erysimum repandum Euonymus europaeus Euonymus verrucosus Eupatorium cannabinum Euphorbia agraria Euphorbia cyparissias Euphorbia dobrogensis Euphorbia esula Euphorbia helioscopia Euphorbia myrsinites Euphorbia nicaeensis

EQU EQU EQU EQU EQU POA POA GER GER BRA API API BRA BRA BRA BRA CEL CEL AST EUP EUP EUP EUP EUP EUP EUP

G HH G G G Th Th Th Th Th H H Th Th(TH) Th Th Ph Ph H H H H H Th H-Ch H

3 5 3,5 2 3,5 3 3 2 2,5 2,5 1 2 1,5 1,5 1,5 2,5 3 2,5 4 2 2 1,5 2 3 1 1,5

3 3 2,5 0 2 3,5 3,5 4 0 3,5 5 4 3 3 3 4 3 3 3 4 3 5 3 3 5 5

0 0 4 0 0 0 0 4,5 0 0 4 5 4 4 4 4,5 3 4 3 0 4 5 3 0 4,5 5

337. 338. 339. 340. 341. 342.

Euphorbia paralias Euphorbia peplis Euphorbia seguieriana Falcaria vulgaris Fallopia convolvulus Festuca arenicola

EUP EUP EUP API PLG POA

Ch Th H TH Th H

Cosm Circ Circ Cosm Circ Euc(Med) Euc(Med) Eua Cosm Eua(Med) Pont-Med Atl-Med Balc(Moes) Eua Eua(Cont) Eua(Cont) Eur Eur Eua Pont-Med Eua Balc Eua Eua Med Pont-PanBalc-Anat Atl-Med Atl-Med Eua Eua(Med) Circ Pont

2,5 3 1 2 2,5 1,5

3,5 4 3,5 4 3 4,5

5 5 4 4 3 4,5

308. 309. 310.

190

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

343. Festuca arundinacea subsp. orientalis 344. Festuca pseudovina 345. Festuca valesiaca 346. Ficus carica 347. Filago arvensis 348. Filipendula vulgaris 349. Fragaria viridis 350. Frankenia pulverulenta 351. Fraxinus ornus 352. Fumaria kralikii 353. Fumaria officinalis 354. Fumaria rostellata 355. Fumaria schleicheri 356. Fumaria vaillanti 357. Gagea pratensis 358. Gagea pusilla 359. Galanthus elwesii 360. Galega officinalis 361. Galeopsis tetrahit 362. Galium album subsp. pycnotrichum 363. Galium aparine 364. Galium flavescens 365. Galium glaucum 366. Galium humifusum 367. Galium palustre subsp. palustre 368. Galium spurium 369. Galium verticillatum 370. Galium verum subsp. verum 371. Geranium columbinum 372. Geranium dissectum 373. Geranium lucidum 374. Geranium molle 375. Geranium pusillum 376. Geranium pyrenaicum 377. Geranium robertianum 378. Geranium rotundifolium 379. Geranium tuberosum 380. Geum urbanum 381. Glaucium corniculatum 382. Glaucium flavum subsp. flavum

POA

H

Euc

4

3

4

POA POA MOR AST ROS ROS FRA OLE FUM FUM FUM FUM FUM LIL LIL AML FAB LAM RUB

H H Ph Th H H Th Ph Th Th Th Th Th G G G H Th H

Eua(Cont) Eua(Cont) Med Eua(Med) Eua Eur(Cont) Pont-Med Med Med Eur Euc-Balc Eua(Med) Eua Euc Eua(Cont) Balc Pont-Med Eur Eur

2 1 2 1 2,5 2 4 1,5 2,5 3 3 2,5 2,5 2 1,5 3 4,5 2,5 2,5

4 5 5 3 3 4 4 3,5 4,5 0 0 4 3,5 3 3,5 4,5 3 3 2,5

4 4 4 0 4,5 3 5 5 4 3,5 3,5 4 4,5 3 4 3 4 2 3

RUB RUB RUB RUB RUB RUB RUB RUB GER GER GER GER GER GER GER GER GER ROS PAP PAP

Th H H H H Th Th H Th Th Th-TH Th Th H Th-TH Th G H Th Th

Circ Dac-Balc Euc Pont-Balc Circ Circ subMed Eua Eua Eua Eua(Med) Eua(Med) Eur(Med) Med Cosm Eua(Med) subMed Eua(Med) Med Atl-Med

3 2 2 2 5 3 1 2,5 2 3 4 2 2,5 3 3,5 2 1,5 3 2 1,5

3 4 4 4 3 0 3,5 2,5 3,5 3,5 2,5 3,5 3 3 3 3,5 3 3 4 4

3 5 4 4,5 0 4,5 4,5 0 4 0 4 3 0 0 3 4 3 4 3 3

191

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

383. Glaucium flavum subsp. leiocarpum 384. Glyceria maxima 385. Glycyrrhiza echinata 386. Gnaphalium luteo-album 387. Goniolimon besseranum 388. Gratiola officinalis 389. Gypsophila muralis subsp. muralis 390. Gypsophila pallasii 391. Gypsophila perfoliata 392. Halimione pedunculata 393. Haplophyllum suaveolens 394. Hedera helix 395. Helianthemum salicifolium 396. Heliotropium europaeum 397. Herniaria incana 398. Hesperis tristis 399. Holosteum umbellatum subsp. umbellatum 400. Hordeum bulbosum 401. Hordeum hystrix 402. Hordeum marinum 403. Hordeum murinum subsp. murinum 404. Hornungia petraea 405. Humulus lupulus 406. Hyacinthella leucophaea 407. Hydrocharis morsus-ranae 408. Hymenolobus procumbens 409. Hyoscyamus niger 410. Hypecoum procumbens 411. Hypecoum torulosum 412. Hypericum elegans 413. Hypericum perforatum 414. Inula britannica 415. Inula conyza 416. Inula ensifolia 417. Inula germanica 418. Inula oculus-christi 419. Iris pseudacorus 420. Iris pumila

PAP

Th

Balc

1,5

4

3

POA FAB AST PLB SCR CRY CRY CRY CHN RUT ARA CIS BOR CRY BRA CRY

H(HH) H Th H H Th H Ch Th H Ph Th Th H H Th

Circ Pont-Med Cosm Pont Eua Eua(Cont) Pont Pont Eua(Med) Pont-Balc Atl-Med Med Med-Euc Eua(Med) Pont Eua(Med)

5 4 4 1,5 4,5 2 1 1,5 0 1 3 1,5 2 2 2 2

3 4 3,5 4,5 3 3 4 4 4 4,5 3 4,5 4 3,5 3,5 3,5

4 0 3 4 4 2 4,5 5 5 4,5 3 4 0 4,5 3 0

POA POA POA POA

G Th Th Th

Med Eua(Cont) Atl-Med Eua(Med)

2 2 2 2,5

4 4 4 4

4,5 4,5 3 0

BRA CAN LIL HYD BRA SOL PAP PAP HYP HYP AST AST AST AST AST IRI IRI

Th H G HH(Hd) H TH Th Th H H TH(H) H H H H G G

1,5 3,5 2 6 2 3 1,5 1,5 3 3 3 2 1,5 1,5 1,5 5,5 2

4 3 3,5 3 4 3 5 5 3 3 3 3 3,5 3,5 3,5 0 4

5 4 4,5 3 4,5 4 4,5 4,5 0 0 0 4 4 4 4 0 4

421. Iris sintenisii

IRI

G

Med Eua Pan-Balc Eua Cosm Eua(Med) Med Med Eua(Cont) Eua Eua(Med) Eur(Med) Pont-Pan Pont-Pan Pont-Pan Eur Pont-PanBalc Balc-Anat

2

4

4

192

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

422. Jasminum fruticans 423. Juglans regia

OLE JUG

Ph Ph

424. 425. 426. 427. 428. 429. 430.

JUN JUN JUN JUN JUN JUN AST

431. 432. 433. 434. 435. 436. 437. 438. 439. 440. 441. 442. 443. 444. 445. 446. 447. 448. 449. 450. 451. 452. 453. 454. 455. 456. 457. 458. 459. 460.

Juncus articulatus Juncus bufonius Juncus compressus Juncus gerardi Juncus littoralis Juncus maritimus Jurinea consanguinea subsp. arachnoidea Jurinea tzar-ferdinandii Kickxia elatine Knautia tulceanensis Koeleria glauca subsp. glauca Koeleria lobata Koeleria nitidula Koeleria splendens Laburnum anagyroides Lactuca quercina Lactuca saligna Lactuca serriola Lactuca tatarica Lactuca viminea Lamium amplexicaule Lamium purpureum Lappula barbata Lappula marginata Lappula squarrosa Lapsana communis subsp. communis Laserpitium latifolium Lathyrus aphaca Lathyrus cicera Lathyrus tuberosus Lavatera thuringiaca Legousia speculum-veneris Lembotropis nigricans Lemna minor Lemna trisulca Leontodon crispus subsp. crispus Leontodon hispidus subsp. hispidus

1 3

4,5 4

4 4

H Th G G H G(HH) H

Med Balc-CaucAnat Circ Cosm Eua Circ Pont-Med Cosm Pont-Balc

5 4,5 4 4,5 4 4 2

2 0 3 3 3,5 0 4

0 3 4 5 4,5 4,5 4,5

AST SCR DPS POA POA POA POA FAB AST AST AST AST AST LAM LAM BOR BOR BOR AST

H Th H H H H H Ph TH Th-TH TH H TH Th Th Th-TH Th Th TH(TH)

Balc(Dobr) Euc-Med Dobr(End) Eua(Cont) Pont-Balc Balc(Moes) Pont-Med Eur-Med Euc Med Eua(Med) Eua(Cont) Eua(Med) Eua(Med) Eua Pont-Med Eua(Cont) Eua Eua(Med)

1 2 2 2 2 2 2 3 2,5 1,5 1,5 0 2 2,5 3 2 2 1,5 2,5

4 3 4 4 4 4 0 3 3,5 4 3,5 4 4 3,5 0 3,5 4 3,5 3

4,5 4 4 4,5 4,5 4,5 4,5 3,5 4 4 0 4,5 4 0 0 4 4 4 3

API FAB FAB FAB MLV CMP FAB LMN LMN AST AST

H Th Th H H Th Ph HH(Hd HH(Hd) H H

Eur Med Med Eua(Med) Eua(Cont) Med Euc Cosm Cosm Eua Eua

0 3 2,5 2 2,5 2,5 2,5 6 6 2 2,5

0 3 4 4 3 4 3,5 3 3 4 0

4 3 4 4 0 4,5 2 0 4 4 0

193

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

461. Leonurus cardiaca subsp. cardiaca 462. Lepidium campestre 463. Lepidium latifolium 464. Lepidium perfoliatum 465. Lepidium ruderale 466. Leymus racemosus subsp. sabulosus 467. Ligustrum vulgare 468. Limonium bellidifolium 469. Limonium gmelinii 470. Limonium latifolium 471. Limonium meyeri 472. Linaria genistifolia subsp. genistifolia 473. Linaria vulgaris 474. Linum austriacum 475. Linum perenne 476. Linum strictum subsp. corymbulosum 477. Linum tauricum 478. Linum tenuifolium

LAM

H

Eua

3

3

3

BRA BRA BRA BRA POA

Th H Th-TH Th-TH H

Eur(Med) Eua Eua(Cont) Eua Pont

2,5 4,5 2 2 1,5

3 3 4 3,5 4

0 5 3 0 5

OLE PLB PLB PLB PLB SCR

Ph H H H H H

Eua(Med) Eua(Cont) Eua(Cont) Pont-Med Pont Eua(Cont)

2,5 3,5 3,5 4 3,5 1

3 4 4 3,5 4 3,5

3 5 4 4 4 5

SCR LIN LIN LIN

H H H Th

Eua Eua(Cont) Eua(Cont) Med

2 1,5 0 1,5

3 3,5 3,5 4,5

3 4 4 4

LIN LIN

H H

2 2

3,5 4

4 5

479. 480. 481. 482. 483. 484. 485. 486. 487. 488. 489. 490. 491. 492. 493. 494. 495. 496. 497. 498.

POA POA FAB FAB LAM LAM PRI PRI LYT LYT ROS MLV MLV MLV LAM LAM AST BRA FAB FAB

H Th H H H(HH) H-HH Ch H(HH) H H Ph Th Th TH(H) H H Th-TH H Th TH(H)

Pont-Balc Pont-MedEuc Cosm subMed Eua Eua(Med) Eua Eua(Cont) Eur Eua Circ Eua(Cont) Eur Eur(Med) Eua(Med) Eua(Cosm) Eua(Med) Eua(Med) Eua Taur-Dobr Atl-Med Eua

3 1,5 2,5 3,5 5 5 4 5 4 4,5 3,5 3 3,5 3 2 1 0 1 2 2,5

3 4 0 3 3 3 3 2 2,5 3,5 3 3 3 3 4 4 0 4 4,5 3

0 4 0 4 0 0 3 0 0 4 4 3 3 3 0 4 3,5 4,5 5 4

Lolium perenne Lolium rigidum subsp. lepturoides Lotus corniculatus Lotus glaber Lycopus europaeus Lycopus exaltatus Lysimachia nummularia Lysimachia vulgaris Lythrum salicaria Lythrum virgatum Malus domestica Malva neglecta Malva pusilla Malva sylvestris subsp. sylvestris Marrubium peregrinum Marrubium vulgare Matricaria perforata Matthiola odoratissima Medicago arabica Medicago lupulina

194

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

499. 500. 501. 502. 503. 504. 505. 506. 507. 508. 509. 510. 511. 512. 513. 514. 515. 516. 517.

Medicago marina Medicago minima Medicago orbicularis Medicago rigidula Medicago sativa subsp. falcata Medicago sativa subsp. sativa Melica ciliata subsp. ciliata Melilotus alba Melilotus officinalis Melissa officinalis Mentha aquatica Mentha arvensis subsp. arvensis Mentha longifolia Mentha spicata Mercurialis annua Merendera sobolifera Milium vernale Minuartia bilykiana Minuartia glomerata

518. Minuartia setacea 519. Muscari racemosum subsp. racemosum 520. Myagrum perfoliatum 521. Myosotis arvensis subsp. arvensis 522. Myosotis ramosissima 523. Myosotis scorpioides 524. Myosotis stricta 525. Myosoton aquaticum 526. Myrrhoides nodosa 527. Nasturtium officinale 528. Nectaroscordum siculum subsp. bulgaricum 529. Nepeta cataria 530. Nigella arvensis 531. Nonea atra 532. Odontites verna subsp. serotina 533. Oenanthe aquatica 534. Onobrychis arenaria 535. Onobrychis gracilis 536. Ononis pusilla 537. Ononis spinosa subsp. spinosa 538. Onopordum acanthium

FAB FAB FAB FAB FAB FAB POA FAB FAB LAM LAM LAM LAM LAM EUP LIL POA CRY CRY

H Th Th Th H Ch-H H Th Th H H(HH) H (G) H-G H Th G Th Th Th

2 1,5 1,5 2 2 2 1,5 2,5 2,5 2 5 3 4,5 3 2,5 3 2 1,5 1

4 4 4,5 4 3 3 4 3 3,5 4 3 3 3 3 4 4,5 4,5 4 4

4,5 4 4,5 3 5 5 4 0 0 0 0 0 4 0 4 5 4,5 4 4

Ch G

Pont-Med Eua(Med) Med Med Eua Eua(Cont) Eur(Med) Eua Eua Med Eur Circ Eua(Med) Atl-Med Cosm Eua(Cont) Pont-Med Pont Pont-PanBalc-Anat Pont Euc(Med)

CRY LIL

1,5 1,5

0 4

4 5

BRA BOR BOR BOR BOR CRY API BRA LIL

Th(TH) TH Th H Th Th(TH) Th HH G

Med Eua Eur Eua Eua(Med) Eua(Med) Med Cosm subMed

2 3 2 5 2 4 1,5 5 3,5

4 3 3,5 3 0 3 4,5 2,5 3,5

3 0 4 0 2,5 0 4,5 4 3,5

LAM RAN BOR SCR API FAB FAB FAB FAB AST

H Th Th Th HH(Hd) H H H Ch TH

Eua(Med) Pont-Med Balc-Anat Eua Eua Eua Pont-Balc Med Eur(Med) Eua(Med)

3 2 2 3 6 2 1,5 2,5 0 2,5

3 4 4 3 3 3,5 4 4,5 3,5 4

4 4 3 0 0 5 0 0 0 4

195

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

539. 540. 541. 542. 543. 544. 545. 546.

Onopordum tauricum Onosma heterophylla Opopanax chironium Orchis laxiflora subsp. elegans Orlaya grandiflora Ornithogalum comosum Ornithogalum pyramidale Ornithogalum refractum

AST BOR API ORC API LIL LIL LIL

TH H H G Th G G G

547. 548. 549. 550. 551. 552. 553. 554. 555. 556. 557. 558.

Orobanche arenaria Orobanche caryophyllacea Orobanche cernua Orobanche lutea Orobanche ramosa Paeonia peregrina Paeonia tenuifolia Paliurus spina-christi Papaver dubium subsp. dubium Papaver hybridum Papaver rhoeas subsp. rhoeas Parietaria lusitanica subsp. serbica Parietaria officinalis Pastinaca sativa Periploca graeca Petrorhagia prolifera Peucedanum arenarium

ORO ORO ORO ORO ORO PAE PAE RHA PAP PAP PAP URT

G G Th(G) G Th(G) H(G) G Ph Th Th Th Th

URT API ASC CRY API

H TH-H Ph Th H

Phleum paniculatum Phleum phleoides Phleum subulatum Phragmites australis s.l. Picnomon acarna Picris hieracioides subsp. hieracioides Pimpinella peregrina Pimpinella tragium subsp. lithophila Piptatherum holciforme Pisum sativum subsp. elatius Plantago altissima Plantago arenaria Plantago cornuti

POA POA POA POA AST AST

559. 560. 561. 562. 563. 564. 565. 566. 567. 568. 569. 570. 571. 572. 573. 574. 575. 576.

Balc-Taur Dac-Balc Balc Pont-Pan Euc-Med Euc(Med) Med Pont-PanBalc-Anat Pont-Med Med-Euc Euc Eua(Med) Euc-Med Balc Pont-Balc Med Med Eua Cosm Pont-Balc

2 2 1 4 2 2 2,5 2

4 3,5 5 3 3,5 4 4 3,5

4 4 4,5 0 4 4 4 4

2 2 2,5 2 3 2 2,5 1 2 3 3 1,5

4 4 4,5 3 4 3,5 4,5 4,5 3,5 3,5 3,5 4,5

0 0 0 4 0 5 4 5 3 4 4 4

4 3 3 1,5 1,5

3,5 4 4 4 4,5

4 4 0 3 4,5

H H Th HH Th TH-H

Med Eua Med Pont-Med Pont-PanBalc Eua(Cont) Eua(Cont) Pont-Med Cosm Med Eua

2 2 1,5 6 1,5 1,5

3 3 4 0 4 3

4 4 4 4 4 4

API API

Th H

Pont-Med Med

2 1,5

4 4,5

4 4,5

POA FAB PLA PLA PLA

H Th H Th H

Taur-Balc Med Euc Balc Eur(Med)

1 2 4 2 4

4,5 4 3 4 3

4,5 4 4 0 5

196

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

577. Plantago lanceolata subsp. lanceolata 578. Plantago major subsp. major 579. Plantago major subsp. winteri 580. Plantago maritima subsp. maritima 581. Plantago media 582. Plumbago europaea 583. Poa angustifolia 584. Poa annua 585. Poa bulbosa 586. Poa compressa 587. Poa palustris 588. Poa pratensis 589. Poa trivialis subsp. sylvicola 590. Polygala comosa 591. Polygala major 592. Polygonum amphibium 593. Polygonum arenarium subsp. arenarium 594. Polygonum aviculare 595. Polygonum hydropiper 596. Polygonum lapathifolium subsp. lapathifolium 597. Polygonum maritimum 598. Polygonum mite 599. Polygonum oxyspermum subsp. raii 600. Polypogon monspeliensis 601. Populus alba 602. Populus canescens 603. Populus nigra 604. Portulaca oleracea subsp. oleracea 605. Potamogeton crispus 606. Potamogeton pectinatus 607. Potentilla anserina 608. Potentilla argentea subsp. argentea 609. Potentilla astracanica

PLA

H

Eua

3

0

0

PLA PLA PLA

H H H

Eua Eur Eua

3 3 4

0 0 0

0 0 5

PLA PLB POA POA POA POA POA POA POA PLY PLY PLG PLG

H H H TH(TH) H H H H H H-Ch H HH Th

Eua Med Eua Cosm Eua Eur Circ Circ(Cosm) Eua(Med) Eur Pont-Med Cosm Pont-Pan

2,5 1 2 3,5 1,5 1,5 5 3 4 2 2 6 1

0 5 3 0 3,5 3 4 0 3,5 4 3 3 3,5

4,5 4 0 0 4 0 2 0 4 4 4,5 0 0

PLG PLG PLG

Th Th Th

Cosm Circ Cosm

2,5 5 4

0 3 0

3 4 3

PLG PLG PLG

H Th Th-TH

Med Eur(Med) Eur(Med)

2 5 2

4,5 3 4,5

5 4 4,5

POA SAL SAL SAL POR

Th Ph Ph Ph Th

Med Eua Eur Eua Cosm

4 3,5 3,5 4 3

4 3 3 3 0

5 3 3 4 0

POT POT ROS ROS

HH HH(Hd) H H

Cosm Cosm Cosm Eua

6 6 4 2

3,5 3 3 4

4 4,5 4 2

ROS

H

2

4

4

610. Potentilla pedata 611. Potentilla recta subsp. recta

ROS ROS

H H

Pont-BalcAnat Eur(Med) Eur(Cont)

1,5 1,5

4 3,5

4 4

197

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

612. 613. 614. 615. 616. 617. 618. 619. 620. 621. 622. 623. 624. 625. 626. 627. 628. 629. 630. 631. 632. 633. 634. 635. 636. 637. 638. 639. 640. 641. 642. 643. 644. 645. 646. 647. 648.

Potentilla reptans Potentilla supina Prunus cerasifera Prunus mahaleb Prunus spinosa subsp. spinosa Prunus tenella Psilurus incurvus Puccinellia distans subsp. distans Puccinellia distans subsp. limosa Puccinellia festuciformis subsp. convoluta Puccinellia festuciformis subsp. intermedia Pulicaria dysenterica Pulicaria vulgaris Pyrus elaeagrifolia Quercus pubescens Ranunculus acris Ranunculus aquatilis subsp. aquatilis Ranunculus arvensis Ranunculus ficaria s.l. Ranunculus illyricus Ranunculus oxyspermus Ranunculus polyanthemos subsp. polyanthemoides Ranunculus repens Ranunculus rionii Ranunculus sardous Ranunculus sceleratus Raphanus raphanistrum subsp. raphanistrum Rapistrum perenne Rapistrum rugosum subsp. orientale Reseda lutea Reseda luteola Rhagadiolus stellatus Rhus coriaria Rorippa amphibia Rosa canina Rosa corymbifera Rosa tomentosa

ROS ROS ROS ROS ROS ROS POA POA POA POA

H TH(H) Ph Ph Ph Ph Th H H H

Eur Eua(Med) Pont-Balc Med Eur(Med) Eua Med Eua(Cont) Pont-Pan Pont-Med

2,5 4 2 2 2 2 1,5 0 3,5 0

4 3 4 3 3 4 4 0 0 4

4 0 0 4,5 3 4,5 4 4 5 5

POA

H

Pan

3

4

5

AST AST ROS FAG RAN RAN

H Th Ph Ph H HH(Hd)

Euc Eua(Med) Anat-Balc Med Eua(Med) Cosm

3,5 4 2 1,5 3,5 6

3 3 5 5 0 4

4 3 4 5 0 0

RAN RAN RAN RAN RAN

Th H(G) H H H

Eua(Med) Eua(Med) Pont-Med Balc-Cauc Eua(Cont)

3 3,5 2,5 2,5 2,5

3 3 4 3 3

0 3 4 3 3

RAN RAN RAN RAN BRA

H HH Th Th Th

Eua(Med) Eua(Med) Eur Circ Med(Cosm)

4 6 3 4,5 2,5

0 3 3 3 3

0 0 4 4 0

BRA BRA

TH(H) Th

Pont-Med Med

2 2,5

3,5 4

4 4

RES RES AST ANA BRA ROS ROS ROS

TH(H) TH TH Ph HH Ph Ph Ph

Eua(Med) Eua(Med) Balc Balc Eua(Med) Eur Eur Eur

2 2 2,5 1 5 2 2,5 2

3 3 3 5 3 3 3 4

0 0 3 4 4 3 3 3

198

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

649. 650. 651. 652. 653. 654. 655. 656. 657. 658. 659. 660. 661. 662. 663. 664. 665. 666. 667. 668. 669. 670. 671. 672. 673. 674. 675. 676. 677. 678. 679. 680. 681. 682. 683. 684. 685. 686. 687. 688. 689. 690.

Rubus caesius Rubus candicans Rumex conglomeratus Rumex crispus Rumex hydrolapathum Rumex longifolius Rumex maritimus Rumex obtusifolius Rumex palustris Rumex patientia subsp. patientia Rumex pulcher Rumex stenophyllus Rumex tuberosus Ruppia maritima Ruscus aculeatus Ruta graveolens Sagina procumbens Salicornia europaea Salsola kali subsp. ruthenica Salsola kali subsp. tragus Salvia aethiopis Salvia amplexicaulis Salvia austriaca Salvia nemorosa subsp. tesquicola Salvia nutans Salvia verticillata Salvinia natans Sambucus ebulus Sambucus nigra Samolus valerandi Sanguisorba minor subsp. minor Satureja coerulea Saxifraga tridactylites Scabiosa argentea Scabiosa micrantha Scabiosa ochroleuca Scandix australis Scandix pecten-veneris Schoenus nigricans Scirpus holoschoenus Scirpus lacustris subsp. lacustris Scirpus lacustris subsp. tabernaemontani

ROS ROS PLG PLG PLG PLG PLG PLG PLG PLG PLG PLG PLG RUP LIL RUT CRY CHN CHN CHN LAM LAM LAM LAM LAM LAM SLV CPR CPR PRI ROS LAM SAX DPS DPS DPS API API CYP CYP CYP CYP

199

Ph Ph H H HH(Hd) H Th H Th-TH H Th(TH) H H HH(Hd) G-Ch H H(Ch) Th Th Th TH(H) H H H H H HH H Ph H H Ch Th Th Th H Th Th H(HH) G HH G(HH)

Eur Med Eua(Med) Eua Eur Circ Cosm Eur Eua Eua(Cont) Atl-Med Eua(Cont) Eua(Cont) Cosm Pont-Med Med Circ Cosm Eua Pont-Med Pont-Med Balc-Anat Pont-Pan Pont-Balc Pont-Pan Euc(Med) Eua Eua(Med) Eur Cosm Eua Cauc-Balc Eua Pont-Balc Pont-Balc Eua(Cont) Med Atl-Med Cosm Eua(Med Cosm Eua

4,5 2,5 4 4 6 3 5 4 5 3 4 4,5 2 6 2,5 2 4 4 0 0 2 2 2 2 1 2 6 3 3 4,5 2 1,5 2 1 1,5 2 2 2 5 3,5 6 5

3 2,5 4 3 4 4 3,5 0 3 4 3 3 4 3 4 4,5 4 0 4 4 5 5 3,5 4 5 4 3 3 3 3,5 3,5 4 3,5 4,5 5 4 4 4 4 3,5 3 3

4 0 4 0 4 3 4,5 3 4 0 3 4 4,5 4,5 3 4,5 3 5 4 4 0 4 4 4 5 0 3 3 3 0 4,5 4 4 4 4 4 4,5 4,5 3 4 4 4

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

691. 692. 693. 694. 695. 696. 697. 698. 699. 700. 701. 702. 703. 704. 705. 706. 707. 708. 709. 710. 711. 712. 713. 714. 715. 716. 717. 718. 719. 720. 721. 722. 723. 724. 725. 726. 727. 728. 729. 730. 731. 732. 733.

Scirpus litoralis Scirpus maritimus Scirpus triqueter Sclerochloa dura Scleropoa rigida Scolymus hispanicus Scorzonera hispanica Scorzonera laciniata Scorzonera mollis Scutellaria galericulata Scutellaria orientalis v.pinnatifida Secale sylvestre Sedum caespitosum Sedum sexangulare Sedum telephium subsp. maximum Sedum urvillei Senecio borysthenicus Senecio grandidentatus Senecio jacobaea subsp. jacobaea Senecio vernalis Senecio vulgaris Seseli campestre Seseli rigidum Seseli tortuosum Setaria verticillata Setaria viridis Sherardia arvensis Sideritis montana Silene borysthenica Silene bupleuroides Silene caliacrae Silene conica subsp. conica Silene dichotoma Silene exaltata Silene latifolia subsp. alba Silene thymifolia Silene vulgaris Sinapis arvensis Sisymbrium loeselii Sisymbrium officinale Sisymbrium orientale Sium latifolium Solanum dulcamara

CYP CYP CYP POA POA AST AST AST AST LAM LAM POA CRA CRA CRA CRA AST AST AST AST AST API API API POA POA RUB LAM CRY CRY CRY CRY CRY CRY CRY CRY CRY BRA BRA BRA BRA API SOL

200

G(HH) G(HH) G(HH) Th Th TH H TH-H H H Ch Th Th Ch H(G) Ch H H H Th Th-TH H H TH(H) Th Th Th Th H H H Th Th H Th(TH) H H(Ch) Th Th Th Th HH Ch

Med Cosm Eua Eua(Med) subMed Med Eua(Med) Eur(Med) Pont-Balc Circ Balc-Cauc Eua(Cont) Med Euc(Med) Eua(Med) Pont-Pan Med Pont Eua Eua(Cont) Eua Pont Dac-Balc Pont-Med Med Eua Eua Eua Eua Pont-Med Dobr Eua(Med) Pont Balc Eua Med Eua Cosm Eua(Cont) Eua(Med) Pont-Med Eua Eua(Med)

5,5 4,5 5 2,5 2 1 2 2 2 4 2 0 2 2 2 1,5 2 1,5 2,5 2,5 3 2,5 1,5 2,5 2 2 3 2 1,5 1,5 1,5 1 2 1,5 3,5 2 3 3 2,5 2,5 2,5 6 4,5

4 3 4 3 4 5 5 0 4 3 4,5 3,5 4 3 3 4,5 4 4 3 4 3 4 4,5 4 4 3,5 3 4 4 4,5 4 3,5 4 4 2 4 3 3 4 3 4 0 3

5 5 4 3 4 0 4 4 4 4 4,5 5 4 0 4 4,5 4,5 4,5 3 0 0 4 4,5 4 0 0 3 4 4,5 4 4 4 4 4,5 3 4,5 4 3 3 3 3 4 4

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

734. 735. 736. 737. 738. 739. 740. 741. 742. 743. 744. 745. 746. 747.

Solanum nigrum subsp. nigrum Solidago virgaurea Sonchus arvensis subsp. arvensis Sonchus asper Sonchus oleraceus Sparganium erectum Spergularia marina Spergularia media Stachys annua Stachys atherocalyx Stachys germanica Stachys maritima Stachys palustris Stachys recta

SOL AST AST AST AST SPA CRY CRY LAM LAM LAM LAM LAM LAM

Th H G Th-TH Th HH Th(H) H Th H H-TH H H H

748. 749. 750. 751. 752. 753. 754. 755. 756. 757. 758. 759. 760. 761. 762. 763. 764. 765. 766. 767. 768. 769.

Stellaria graminea Stellaria media Sternbergia colchiciflora Stipa capillata Stipa lessingiana Suaeda maritima subsp. maritima Symphytum tauricum Syrenia cana Syrenia montana Taeniatherum caput-medusae Tamarix smyrnensis Tamus communis Tanacetum corymbosum Tanacetum millefolium Tanacetum vulgare Taraxacum bessarabicum Taraxacum erythrospermum Taraxacum officinale Taraxacum serotinum Teucrium chamaedrys Teucrium polium subsp. capitatum Teucrium scordium subsp. scordium Thalictrum minus subsp. minus Thelypteris palustris Thessium dollineri subsp. dollineri Thlaspi arvense Thlaspi perfoliatum

CRY CRY AML POA POA CHN BOR BRA BRA POA TAM DIO AST AST AST AST AST AST AST LAM LAM LAM RAN THL SAN BRA BRA

770. 771. 772. 773. 774.

201

3 2,5 3 3 3 6 2 4 3 2 2 2 4 2

4 2 0 0 0 3 3 0 3,5 4 4 4,5 3 5

0 3 0 0 0 0 2 0 3 4,5 3 5 4 5

H Th G H H Th TH-H TH TH H Ph G Th H H H H H H Ch Ch H

Cosm Circ Cosm Cosm Cosm Eua Cosm(Eua) Eua(Med) Eua Balc subMed Med Circ PontsubMed Eua Cosm subMed Eua(Cont) Pont-Med Cosm Pont-Balc Pont Pont-Dobr subMed subMed Atl-Med Eua(Med) Balc-Cauc Eua Eua(Cont) Eua(Med) Eua(Cosm) Pont-Pan Euc(Med) Med Eua(Med)

2,5 3 1,5 1 1 4,5 2 1,5 1,5 2 1,5 3 2,5 1,5 3 4 2 3 2 2 1,5 4,5

2 0 4,5 5 4,5 3,5 4 4 4 4 3 3,5 2,5 4 4 3 4 0 4 4 4 4

3 0 4 4 4,5 5 4 4 4 4,5 4 4 3 4 4 4 4,5 0 4,5 4 4,5 4,5

H G(HH) TH Th Th-TH

Eua Circ Pan-Balc Eua(Med) Eua

2 4 2 3 2,5

4 0 3 3 3,5

4 3 0 4 4,5

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

775. 776. 777. 778. 779. 780. 781. 782. 783. 784. 785. 786. 787. 788. 789. 790. 791. 792. 793. 794. 795. 796. 797. 798. 799. 800. 801. 802. 803. 804. 805. 806. 807. 808. 809. 810. 811. 812. 813. 814.

Thymelaea passerina Thymus glabrescens Thymus pannonicus Thymus zygioides Tordylium maximum Torilis arvensis subsp. arvensis Torilis nodosa Tragopogon brevirostris subsp. podolicus Tragopogon dubius Tragopogon floccosus Tragopogon pratensis subsp. orientalis Tragus racemosus Tribulus terrestris Trifolium angustifolium Trifolium arvense subsp. arvense Trifolium campestre Trifolium echinatum Trifolium fragiferum subsp. fragiferum Trifolium pratense subsp. pratense Trifolium repens subsp. repens Trifolium scabrum Triglochin maritima Triglochin palustre Trigonella gladiata Trigonella monspeliaca Trigonella procumbens Tussilago farfara Typha angustifolia Typha latifolia Typha laxmannii Typha minima Ulmus minor Urtica dioica subsp. dioica Urtica urens Utricularia vulgaris Valeriana officinalis Valerianella carinata Valerianella locusta Valerianella pumila Verbascum banaticum

THY LAM LAM LAM API API API AST

Th Ch Ch Ch Th-TH Th Th H

Eua(Cont) Pont-Pan Pont-Pan Balc Euc-Med Euc(Med) Med Pont

1 2 1,5 1,5 2 2,5 2 2,5

4 4 3,5 4 4 3,5 3,5 3

3 0 4 4,5 0 4 4,5 0

AST AST AST

TH H TH(H)

Euc(Med) Euc(Med) Euc

2,5 2,5 3

3,5 3 3

0 0 3

POA ZYG FAB FAB FAB FAB FAB

Th Th Th Th Th Th H

Med Euc(Med) Med Eua(Med) Eur Med Eua

0 0 1,5 1,5 3 1,5 3

0 4 4,5 3 3 4,5 3

4 4 4 4 0 4 5

FAB FAB FAB JNG JNG FAB FAB FAB AST TYP TYP TYP TYP ULM URT URT LEN VAL VAL VAL VAL SCR

H H Th H H Th Th Th G-H G(HH) G(HH) G(HH) HH Ph H Th HH H Th Th Th TH

Eua Eua Atl-Med Circ Circ Med Med Pont-Med Eua Cosm Cosm Eua(Cont) Eua Eua Cosm Cosm Circ Eua(Med) Euc-Med Euc(Med) Eua(Med) Pont-Balc

3 3,5 1,5 4 5 1,5 1,5 4 0 6 6 5 5 3 3 3 6 2 2,5 3 2 2

0 0 4,5 0 0 4,5 4,5 4 3 4 3,5 4 0 3 3 3 0 2 4,5 3,5 5 4

0 0 5 4 0 4,5 4 4,5 4 0 0 0 4,5 4 4 4 3,5 2 4,5 4 3 4

202

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

815. Verbascum blattaria 816. Verbascum chaixii subsp. orientale 817. Verbascum ovalifolium subsp. ovalifolium 818. Verbascum phlomoides 819. Verbascum phoeniceum 820. Verbascum purpureum 821. Verbascum speciosum

SCR SCR

H H

Eua(Med) Pont

2,5 2

3,5 3

3 4

SCR

TH

1,5

4

4

SCR SCR SCR SCR

TH H H TH

2,5 2 1,5 2

3,5 4 4 4

4 4 4 4

822. 823. 824. 825.

VRB SCR SCR SCR

H H(HH) Th H

2,5 5 2,5 2

3 0 3 4

0 4 3 4

826. 827. 828. 829.

Verbena officinalis Veronica anagallis-aquatica Veronica arvensis Veronica austriaca subsp. austriaca Veronica hederifolia Veronica polita Veronica prostrata Veronica spicata subsp. orchidea

SCR SCR SCR SCR

Th Th Ch H

2 2 2 1,5

3 3 4 5

4 4 3 4

830. 831. 832. 833. 834. 835. 836. 837. 838. 839. 840. 841. 842. 843. 844. 845. 846. 847. 848. 849. 850. 851. 852.

Viburnum lantana Viburnum opulus Vicia cracca Vicia dalmatica Vicia grandiflora Vicia hirsuta Vicia narbonensis Vicia pannonica subsp. pannonica Vicia peregrina Vicia sativa subsp. amphicarpa Vicia sativa subsp. nigra Vicia villosa Vinca herbacea Vincetoxicum hirundinaria Viola arvensis Viola kitaibeliana Viola tricolor subsp. tricolor Vitis sylvestris Vulpia myuros Xanthium strumarium Xeranthemum annuum Ziziphora capitata Zygophyllum fabago

CPR CPR FAB FAB FAB FAB FAB FAB FAB FAB FAB FAB APO ASC VIO VIO VIO VIT POA AST AST LAM ZYG

Ph Ph H H Th Th Th Th Th Th Th Th H H Th Th Th-TH Ph Th Th Th Th H

Pont-BalcAnat Euc(Med) Eua(Cont) Tra-Moes Pont-PanBalc Cosm Circ Eua Pont-MedEuc Eua Eua(Med) Eua(Cont) Pont-PanBalc Euc-Med Circ Eua Pont-Balc subMed Eua(Med) Med Pont-Med Med Med Eua Eur Pont Eua Cosm subMed Eua Pont-Med Eua(Cosm) Eua(Cosm)

2,5 4 3 3 3 2,5 2 2,5 2 2 0 2,5 2 2 3 2 3 3,5 1 3,5 2 1 2

2,5 3 0 0 3 3 4,5 3,5 4 4,5 3 3,5 5 4 3 4 2 4,5 3,5 4 4 5 4

4 4 3 0 0 0 4,5 4 4 4 0 2,5 4 4 0 4,5 0 4,5 2 3 3 4 4,5

203

Pont-subMed

Med Med

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Tab. 4 - Lista taxonilor alohtoni din zona litorală Cap Midia – Cap Kaliakra Nr. Crt 853. 854. 855. 856. 857. 858. 859. 860. 861. 862. 863. 864. 865. 866. 867. 868. 869. 870. 871. 872. 873. 874. 875. 876. 877. 878. 879. 880. 881. 882. 883. 884. 885. 886. 887. 888. 889. 890. 891.

Taxoni Acer negundo Ailanthus altissima Alcea rosea Amaranthus albus Amaranthus crispus Amaranthus powellii Amaranthus retroflexus Ambrosia artemisiifolia Ambrosia trifida Amorpha fruticosa Anethum graveolens Antirrhinum majus Atriplex hortensis Avena barbata Avena fatua Brassica juncea Brassica rapa subsp. oleifera Bromus madritensis Bromus wildenowii Calendula officinalis Chamomilla suaveolens Citrullus lanatus Commelina communis Conyza canadensis Cucurbita pepo Cuscuta campestris subsp. campestris Cuscuta suaveolens Elaeagnus angustifolia Eleusine indica Erigeron anuus subsp. anuus Euphorbia maculata Foeniculum vulgare Fraxinus americana Galinsoga parviflora Gleditsia triacanthos Helianthus annuus Helianthus tuberosus Hordeum distichon Ipomoea purpurea

204

Fam.

Biof.

U

T

R

ACE SMB MLV AMA AMA AMA AMA AST AST FAB API SCR CHN POA POA BRA BRA POA POA AST AST CUC COM AST CUC CUS CUS ELA POA AST EUP API OLE AST FAB AST AST POA CNV

Ph Ph H Th Th Th Th Th Th Ph Th Th Th Th Th Th Th Th Th Th Th Th Th Th Th Th Th Ph Th Th-TH Th Th Ph Th Ph Th G Th Th

0 3 3 3 2 2 3 2,5 1,5 2,5 -

0 3 4 3 0 0 4 0 4 4 -

0 3 3 0 0 4 0 4 0 4 -

3 2,5 3 3 4 2 3 -

0 0 3 3,5 0 3,5 0 -

0 0 0 0 4 4,5 3 -

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

892. 893. 894. 895. 896. 897. 897. 898. 899. 900. 901. 902. 903. 904. 905. 906. 907. 908. 909. 910. 911. 912. 913. 914. 915. 916. 917. 918. 919. 920. 921. 922. 923. 924. 925.

Iris germanica Iva xanthifolia Koelreuteria paniculata Lemna minuta Lepidium virginicum Lolium multiflorum Lycium barbarum Lycopersicon esculentum Mirabilis jalapa Morus alba Nicotiana alata Oenothera biennis Oxalis corniculata Oxalis dillenii Oxalis stricta Parthenocissus inserta Parthenocissus tricuspidata Petunia × atkinsiana Phytolacca americana Picris echioides Prunus armeniaca Raphanus sativus Robinia pseudacacia Satureja hortensis Silybum marianum Sophora japonica Sorghum halepense Tagetes patula Trigonella caerulea Triticum aestivum Ulmus pumila Veronica persica Xanthium italicum Xanthium riparium Xanthium spinosum

IRI AST SAP LMN BRA POA SOL SOL NYC MOR SOL ONA OXA OXA OXA VIT VIT SOL PHY AST ROS BRA FAB LAM AST FAB POA AST FAB POA ULM SCR AST AST AST

205

G Th Ph HH(Hd) Th H Ph Th H Ph Th Th Th Th-H H Ph Ph Th H TH Ph Th Ph Th Th Ph H Th Th Th Ph Th Th Th Th

6 2,5 3 3 2 2 2,5 3,5 3,5 2,5 2,5 3 -

3 3,5 3 4 3,5 4 4 0 0 4,5 4 4 -

0 0 0 0 4 0 0 0 0 4 0 0 -

3,5 2,5 2,5

4 4 4

0 0 3

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

LISTA ABREVIERILOR UTILIZATE ÎN CONSPECT

Unităţi sistematice (taxoni) subsp. = subspecie var. = varietate

Categorii ecologice U = umiditate T = temperatură R = reacţia solului

Bioformele (formele biologice) Th = terofite TH = hemiterofite H = hemicriptofite G = geofite HH = hidrohelofite Hd = hidrofite Ch = camefite Ph = fanerofite Ep = epifite

Categorii sozologice (de periclitare) Ex = dispărut sau neregăsit E = periclitat V = vulnerabil R = rar I = nedeterminat K = insuficient cunoscut Altele Afr = Africa Am. N. = America de Nord Am. S. = America de Sud An. = anexă As = Asia BC AnI = Bern Convention, Annex I Biodiv. = biodiversity Cult. = cultivat f. rară = foarte rară facult. = facultativ (e, ă) hab. = habitat (-e) hidr. = hidrofil (-e, -ă) higr. = higrofil (-e, -ă) L. = lacul lit. = litoral mediolit. = mediolitoral mezohal. = mezohalofilă mezohigr. = mezohigrofilă mezotr. = mezotrofă spor. = sporadic syn. = sinonim

Elemente floristice (geoelemente) Adv = adventive Anat = anatolice Atl = atlantice Balc = balcanice Casp = caspice Cauc = caucazice Circ = circumpolare Dac = dacice Dobr = dobrogene Cosm = cosmopolite Eua = eurasiatice Euc = central europene Eur = europene Eux = euxinice Med = mediteraneene Moes = moesiace Pan = panonice Pont = pontice Submed = submediteraneene Taur = taurice Trac = tracice 206

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

4.1.1. ANALIZA TAXONOMICĂ A FLOREI VASCULARE

În teritoriul cercetat am identificat 926 taxoni specifici şi infraspecifici de floră vasculară. Dintre aceştia, 852 sunt autohtoni (Tabelul 3) şi 74 sunt alohtoni (Tabelul 4). Din totalul taxonilor autohtoni, un număr de 372 (43,66%) au fost găsiţi atât în zona costieră bulgărească cât şi cea românească, 257 taxoni (30,16%) au fost prezenţi doar pe litoralul bulgăresc, în timp ce 224 taxoni (26,29%) au fost identificaţi pe litoralul românesc (Fig.14). Acest fapt este explicat de tipurile diferite de habitate din cele două regiuni studiate. Menţionăm că în zona bulgărească a litoralului Mării Negre falezele sunt înalte, predominant stâncoase, iar platourile sunt acoperite cu pajişti, tufărişuri şi pâlcuri de păduri. Dunele de nisip sunt prezente doar în partea nordică (Krapets, Shabla şi Durankulak), iar sărăturile lipsesc. Plantele autohtone fac parte din 94 familii botanice. Reprezentativă este familia Asteraceae cu 115 taxoni (13,49%). Aceasta este urmată la distanţă relativ mică de familia Poaceae cu 88 taxoni (10,32%). Urmează ca pondere familiile Fabaceae (57 taxoni – 6,69%), Brassicaceae (55 taxoni – 6,45%), Lamiaceae (43 taxoni – 5,04%), Caryophyllaceae (39 taxoni – 4,57%), Apiaceae (33 taxoni – 3,87%), Cyperaceae (28 taxoni – 3,28%), Boraginaceae şi Chenopodiaceae (câte 25 taxoni fiecare – 2,93%), Liliaceae şi Rosaceae (câte 24 taxoni fiecare – 2,81%), Scrophulariaceae (21 taxoni – 2,46%) şi Polygonaceae (20 taxoni – 2,34%) (Fig. 15). Alte 4 familii au între 19 şi 11 reprezentanţi (Ranunculaceae, Rubiaceae, Euphorbiaceae, Geraniaceae), în timp ce 48 de familii au între 9 şi 2 reprezentanţi. 28 de familii sunt reprezentate printr-un singur taxon (Tabelul 3).

206

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Fig. 14 – Ponderea taxonilor în zona costieră românească şi bulgărească

GER EUP RUB RAN PLG SCR ROS

Famili

LIL CHN BOR CYP API CRY LAM BRA FAB POA AST 0

20

40

60

80

100

120

140

Numar taxoni

Fig. 15 - Spectrul principalelor familii botanice din zona Cap Midia – Cap Kaliakra 207

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Din totalul plantelor autohtone, 147 sunt taxoni infraspecifici (subspecii şi varietăţi). Două specii, Minuartia bilykiana şi Koeleria splendens, sunt pentru prima dată raportate pentru flora Bulgariei. Prezenţa în Bulgaria a altor două specii, Dianthus leptopetalus şi Silene exaltata, este confirmată de studiile noastre, ele fiind puse sub semnul întrebării de către Assyov et al. (2002). Specia Rhagadiolus stellatus este pentru prima dată menţionată din zona nordică a litoralului bulgăresc.

4.1.2. ANALIZA FORMELOR BIOLOGICE

În ceea ce priveşte formele biologice (Fig. 16), flora vasculară a zonei litorale dintre Cap Midia şi Cap Kaliakra este dominată de: hemicriptofite – 292 taxoni (34,27%), terofite anuale – 273 taxoni (32,04%), geofite – 58 taxoni (6,80%), fanerofite – 49 taxoni (5,75%), terofite bianuale – 35 taxoni (4,10%), chamefite – 24 taxoni (2,81%), terofite anuale-terofite bianuale – 20 taxoni (2,34%), helohidatofite – 26 taxoni (3,05%), geofite (helohidatofite) – 12 taxoni (1,40), terofite bianuale (hemicriptofite) – 11 taxoni (1,29%). Alte forme biologice au o reprezentare redusă, de sub 1%. Prezenţa unui număr însemnat de hemicriptofite este corelată cu abundenţa formaţiunilor ierboase de pe platourile calcaroase, mai ales în zona Kaliakra – Rusalka şi Kamen Bryag-Yailata. Suprafeţe mai mici de pajişti apar şi în zona românească a litoralului, la Vama Veche, Limanu, Mangalia. Prezenţa terofitelor este legată nu doar de climatul arid al zonei, ci şi de gradul de antropizare. Astfel, acestea sunt mai numeroase în zona litoralului românesc, unde şi impactul antropic este mai ridicat. Amintim aici că în zona bulgărească nordică activităţile turistice sunt foarte reduse, iar zonele industriale lipsesc. Chamefitele şi geofitele identificate sunt prezente preponderent în pajiştile stepice din zona cercetată. Prezenţa unui numar însemnat de fanerofite se explică prin existenţa de tufărişuri pe falezele stâncoase caracteristice litoralului nordic bulgăresc şi a pădurilor din zona 208

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Kamen Bryag-Yailata şi Rusalka. Helohidatofitele au fost notate în jurul lacurilor paramarine, dar şi pe valea pârâului Bolata care se varsă în mare.

HH

Ch

Th-TH G(HH)

TH(H)

TH

H

Ph

G

Th

H

Th

G

Ph

TH

HH

Ch

Th-TH

G(HH)

TH(H)

Fig. 16 - Spectrul formelor biologice ale florei vasculare din zona Cap Midia – Cap Kaliakra

4.1.3. ANALIZA ELEMENTELOR FITOGEOGRAFICE

Pentru o mai uşoară şi elocventă analiză a categoriilor de elemente fitogeografice, ele au fost reunite pe grupe mai mari, după cum urmează: eurasiatice [Eua + Eua(Cont) + Eua(Cosm) + Eua(Med)], europene [Eur + Eur(Cont) + Eur(Med)], central-europene [Euc + Euc(Med) + Euc-Anat + Euc-Balc + Euc-Med + Euc-Pont-Anat], mediteraneene [Med + Med(Cosm) + Med-Euc + Med-Taur-Cauc], balcanice [Balc + Balc(Dobr) + Balc(Moes) + Balc-Anat + Balc-Cauc + Balc-Cauc-Anat + Balc-Pan + Balc-Taur + Taur-Balc + Taur209

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Dobr + Tra-Moes + Anat-Balc + Cauc-Balc], atlantice (Atl + Atl-Med), pontice [Pont + Pont-Balc + Pont-Balc-Anat + Pont-Casp + Pont-Dobr + Pont-Med + Pont-Med-Anat + Pont-Med-Euc + Pont-Pan + Pont-Pan-Balc + Pont-Pan-Balc-Anat + Pont-subMed].

350

300

Numar taxoni

250

200

150

100

50

ob r D

Pa n Pa nBa lc

At l su bM ed D ac -B al c

irc C

Ba lc

Eu c

os m C

Eu r

ed M

Po nt

Eu a

0

elemente fitogeografice

Fig. 17 - Spectrul elementelor fitogeografice din zona litorală cuprinsă între Cap Midia şi Cap Kaliakra

Analiza fitogeografică a florei vasculare autohtone din zona litorală cuprinsă între Cap Midia şi Cap Kaliakra este concretizată în spectrul elementelor fitogeografice (Fig. 17). Acesta evidenţiază următoarele aspecte: regiunea studiată aparţine domeniului eurasiatic, fapt marcat de ponderea însemnată a acestui element (35,60%); elementele europene şi central europene au o pondere scăzută, de 8,10 %, respectiv 4,70%; în schimb, sunt prezente numeroase elemente termofile: pontice (18,45%), mediteraneene (10,57%), balcanice (4,58%), atlantice (2,23%) şi submediteraneene (1,88%). Dintre elementele specifice acestei 210

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

zone amintim: Silene caliacrae, Alyssum caliacrae, Alyssum borzaeanum, Knautia tulceanensis, Centaurea alba subsp. caliacrae, Jurinea tzar-ferdinandii. În ceea ce priveşte speciile alohtone (Tab. 4), doar 19 sunt comune, în timp ce restul se găsesc fie doar pe litoralul bulgăresc (5 taxoni), fie doar pe cel românesc (50 taxoni). Numărul mare de specii alohtone din zona românească a litoralului Mării Negre este explicat de prezenţa a numeroase obiective industriale şi în mod special a porturilor (MidiaNăvodari, Constanţa, Agigea, Mangalia) care reprezintă principalele porţi de intrare a acestor plante în ţară. De asemenea, turismul intens din această regiune favorizează prezenţa speciilor alohtone. Unele specii alohtone au capacitatea de a invada habitate naturale şi seminaturale. Printre acestea se numără: Ailanthus altissima – identificat în pajişti pietroase din zona bulgărească, dar şi pe dunele de nisip de la Agigea, Amorpha fruticosa – prezentă în vegetaţia de pe malurile lacurilor paramarine, Conyza canadensis – prezentă în pajişti, dar şi pe dune, Elaeagnus angustifolia – subspontan pe dune, Xanthium italicum – frecvent pe dune.

4.1.4. ANALIZA CATEGORIILOR ECOLOGICE Spectrul categoriilor ecologice (Fig. 18) evidenţiază următorele aspecte: • faţă de umiditate (U), cele mai multe specii se comportă ca xerofile şi xeromezofile (385 taxoni – 45,18%); o pondere destul de însemnată o au elementele mezofile (229 taxoni – 26,87%) şi mezo-higrofile (92 taxoni – 10,79%); acestora le urmează elementele higrofile (53 taxoni – 6,22%) şi cele hidrofile (25 taxoni – 2,93%); • faţă de temperatură (T), dominante în flora litorală a zonei cuprinsă între Cap Midia şi Cap Kaliakra sunt elementele moderat termofile (409 taxoni – 48,00%); o pondere destul de ridicată o au şi elementele micro-mezoterme (258 taxoni – 30,28%), acestea fiind

211

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

componente fie ale pădurilor, fie ale habitatelor umede din împrejurimile lacurilor paramarine; o pondere scăzută o au elementele termofile (98 taxoni - 11,50%) şi cele euriterme (77 taxoni – 9,03%). Elementele termofile caracterizează în principal vegetaţia dunelor de nisip, a pajiştilor şi tufărişurilor stepice. •

în ceea ce priveşte reacţia solului (R), dominante sunt elementele slab acid-neutrofile (326 taxoni – 38,26%), urmate de cele neutro-bazifile (205 taxoni – 24,06%), euriionice (191 taxoni – 22,41%) şi acido-neutrofile (118 taxoni – 13,84%). Elementele acidofile sunt foarte puţine (12 taxoni – 1,40 %), iar cele puternic acidofile lipsesc. Valorile indicilor ecologici ai plantelor vasculare din zona studiată reflectă fidel

diversitatea de habitate şi microstaţiuni.

350

U

numar taxoni

300

T

250

R 200 150 100 50 0

0

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

5

5.5

6

indici ecologici

Fig. 18 - Spectrul indicilor ecologici din zona litorală Cap Midia şi Cap Kaliakra Prezenţa în zona litorală a unor specii de munte, precum Carex brizoides, Cerastium fontanum s.l., Acer pseudoplatanus, poate părea stranie atât timp cât acestea nu sunt cultivate, ci spontane. Ele au fost însă semnalate din portul Constanţa, unde au ajuns probabil odată cu masa lemnoasă adusă pentru a fi exportată. 212

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

4.2. CONSIDERAŢII ASUPRA PLANTELOR RARE ŞI PERICLITATE DIN ZONA COSTIERĂ CAP MIDIA – CAP KALIAKRA

4.2.1. IMPORTANŢA LISTELOR ROŞII ÎN PROCESUL DE CONSERVARE A FITODIVERSITĂŢII

Conservarea biodiversităţii a început să devină o temă generală şi de larg interes abia către sfârşitul anilor 1970, când s-a constatat că boom-ului industrial de după cel de-al doilea război mondial, din majoritatea ţărilor vest europene, dar şi din ţări ale Americii şi Asiei, a avut repercusiuni serioase asupra mediului de viaţă a numeroase specii de plante şi animale, ajunse în pragul dispariţiei. Acesta a fost momentul în care s-a ajuns la concluzia că protejarea diversităţii biologice nu numai că trebuie urgent pusă în practică dar trebuie reglementată de o legislaţie corespunzătoare, larg acceptată de statele lumii, care să asigure conservarea habitatelor naturale şi seminaturale, ca şi a speciilor de plante şi animale rare care trăiesc în aceste tipuri de habitate. Primul pas a fost făcut prin adoptarea de către un mare număr de state europene a Convenţiei de la Berna, la 19 septembrie 1979, cunoscută sub denumirea de “Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa”. Această convenţie internaţională a legiferat cele 2 componente fundamentale ale politicii de protecţie a biodiversităţii: protecţia habitatelor şi conservarea speciilor. În anexele aceste convenţii, sunt precizate speciile de plante şi animale strict protejate, a căror colectare este interzisă. România a aderat la această convenţie internaţională abia în anul 1993, prin Legea nr. 13/ 11 martie 1993. Alt pas important a fost adoptarea la 21 mai 1992 a Directivei Habitate, adică a Directivei Consiliului Europei nr. 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale, 213

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

a florei şi faunei sălbatice. Prin intermediul Directivei Habitate au fost clar stabilite tipurile de habitate naturale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea zonelor speciale de conservare (anexa I), dar şi speciile de plante şi animale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea zonelor speciale de conservare (anexa II) sau speciile de plante şi animale de interes comunitar care necesită o strictă protecţie pe teritoriul Uniunii Europene (anexa 4). Această Directivă a fost un pas esenţial către înţelegerea faptului că protejarea speciilor nu se poate face eficient în afara habitatelor naturale, care trebuiesc de asemenea conservate. La nivel mondial, un impact major asupra politicilor ecologice îl are semnarea la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro, a Convenţiei asupra Diversităţii Biologice (CBD), aceasta reprezentând cadrul legislativ global pentru conservarea diversităţii genetice (intraspecifice), a diversităţii speciilor (interspecifice) şi a diversităţii sistemelor ecologice. Pornind de la recunoaşterea poziţiei pe care o au plantele ca fundament de care depinde restul biodiversităţii, s-a simţit nevoia elaborării unei Strategii globale de conservare a plantelor (GSPC), strategie adoptată în aprilie 2002 la Haga, ca parte componentă a CBD. Strategia globală de conservare a plantelor a fost creată cu scopul de a oferi cadrul general cerut de procesul de conservarea diversităţii vegetale la nivel global, regional, naţional şi local. Odată cu adoptarea acestor convenţii, România s-a angajat să le respecte şi să adopte cadrul legislativ necesar pentru punerea în practică a măsurilor de conservare a florei şi faunei sălbatrice. Acest lucru necesita însă o evaluare şi documentare ştiinţifică a diversităţii plantelor la nivel naţional, incluzând următoarele etape (Sârbu et al., 2003): • elaborarea inventarului de specii existente cunoscute, ca prim pas în realizarea bazei de date a florei mondiale; • evaluarea stadiului de conservare (la nivel naţional, regional şi internaţional) pentru toate speciile de plante cunoscute; • realizarea unor modele privind procesul de conservare a plantelor şi de utilizare durabilă, bazate pe cercetare ştiinţifică şi experienţă practică;

214

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

În acest context, în România, preocupările pentru alcătuirea unei liste roşii cu speciile rare şi periclitate au devenit prioritare. Pornindu-se de la o serie de lucrări ştiinţifice care inventariau deja endemismele, speciile ocrotite şi rarităţile floristice de la noi din ţară (Morariu et Beldie, 1976; Pop, 1976; Ştefureac, 1976; Péterfi et al., 1977; Täuber, 1980), personalităţi ale botanicii româneşti sau colective ale unor universităţi sau institute de cercetare au elaborat liste roşii pentru plantele vasculare din România, dar şi pentru alge sau ciuperci macrofite. Prima iniţiativă în acest sens îi aparţine lui Gh. Dihoru (1983), care elaborează o primă “Listă cu speciile endemice şi non endemice, rare şi periclitate din România”, în scopul integrării ei în “Lista plantelor rare, periclitate şi endemice din Europa”, listă îngrijită de IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Resurselor Naturii), cea mai mare reţea mondială de ONG-uri şi organizaţii guvernamentale (peste 1000 de organizaţii) cu preocupări în domeniul conservării biodiversităţii. În anul 1984, un colectiv de la Universitatea din Cluj Napoca (Moldovan et al., 1994), elaborează o listă roşie naţională mai completă, intitulată “ List of rare, endemic and threatened plants in Romania (I)”. Contribuţii la cunoaşterea speciilor dispărute sau neregăsite de la noi din ţară, au adus Pázmany şi Chircă, în anul 1991 [“Specii fanerogame dubioase sau dispărute din flora României (I)”], respectiv 1993 [“Specii de fanerogame dispărute sau cu prezenţă dubioasă în flora României (II)”]. Toate aceste lucrări au pregătit terenul pentru apariţia Listelor roşii naţionale din anul 1994. În acest an sunt publicate trei liste roşii naţionale, fiecare dintre ele reflectând viziunea proprie a colectivelor de autori. Cea mai completă dintre ele este lista elaborată de Colectivul Institutului de Biologie al Academiei din Bucureşti (Oltean et al., 1994). Această listă publicată sub numele “Lista roşie a plantelor superioare din România” cuprinde un număr de 1438 taxoni (1235 specii şi 203 subspecii) grupaţi în 9 categorii

sozologice, dintre care 74 specii dispărute, 39

ameninţate cu dispariţia, 171 vulnerabile şi 1256 rare, restul taxonilor fiind grupaţi în alte 215

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

categorii

sozologice

(nedeterminate,

insuficient

cunoscute,

în

afara

pericolului,

neameninţate). Taxonii listaţi în această lucrare reprezintă 37,89% din flora vasculară spontană a României, apreciată de Ciocârlan (2000) la 3795 specii şi subspecii. Altă listă roşie elaborată în anul 1994 de un colectiv de specialişti clujeni (Boşcaiu et al., 1994) este intitulată “Lista roşie a plantelor vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora României”. Această listă cuprinde 608 specii de plante, repartizate la următoarele categorii sozologice: extincte (14 specii), ameninţate cu dispariţia (42 specii), vulnerabile (61 specii), rare (334 specii), incerte (157 specii). Cele 608 specii cuprinse în această Listă roşie reprezintă 16,02 % din flora vasculară a României. Tot în anul 1994, Gh. Dihoru în colaborare cu Alexandrina Dihoru, publică o altă listă roşie sub numele “Plante rare, periclitate şi endemice în flora României – lista roşie”. Aceasta cuprinde 1189 de specii repartizate pe grupe sozologice după cum urmează: dispărute (17 specii şi subspecii), ameninţate (155 specii şi subspecii), vulnerabile (288 specii şi subspecii), rare (577 specii şi subspecii), indeterminate (86 specii şi subspecii), puţin cunoscute (47 specii şi subspecii), endemice nepericlitate (19 specii şi subspecii). Cele 1189 de specii endemice, dispărute, rare, vulnerabile, ameninţate cu dispariţia, nedeterminate sau insuficient cunoscute reprezintă 31,33% din flora vasculară spontană a României. Cea mai recentă listă roşie, apărută în 2001, îi aparţine lui Gavril Negrean şi include numai speciile caracteristice vegetaţiei de pajişti. Această listă intitulată “Lista roşie a plantelor din România existente în pajişti” cuprinde 1029 taxoni vasculari endemici, subendemici, rari, periclitaţi, dispăruţi, nedeterminaţi sau insuficient cunoscuţi, ceea ce reprezintă 27,11% din flora României.

216

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

40 35 30 25

%

20 15 10 5 0

Oltean et al., 1994

Dihoru, 1994

Boscaiu et al., 1994

Negrean, 2001

Liste Rosii nationale

Fig. 19 – Ponderea taxonilor rari şi periclitaţi în patru dintre Listele Roşii naţionale După cum se poate observa în figura 19, apar diferenţe mari între cele 4 liste roşii româneşti apărute după anul 1994, atât în ceea ce priveşte numărul taxonilor cât şi categoriile de periclitare luate în considerare. Însă, aspectul cel mai dificil pentru cei care doresc să folosescă informaţiile furnizate în aceste liste roşii, constă în încadrarea unor taxoni vasculari în categorii de periclitare complet diferite Aceasta denotă pe de o parte punctul de vedere personal al fiecărui autor în ceea ce priveşte estimarea efectivelor populaţionale şi a vulnerabilităţii taxonilor rari şi periclitaţi la factorii de risc, iar pe de altă parte lipsa colaborării dintre autori (sau colectivele de autori) în scopul obţinerii unui punct de vedere comun. In acest context apariţia unei Cărţi roşii a plantelor vasculare din România, ca rezultat al unei largi colaborări între specialiştii români, este nu numai oportună dar şi necesară. În Bulgaria există încă din anul 1984 o Carte Roşie în două volume (“Red Data Book of the People’s Republic of Bulgaria”), editată sub patronajul Academiei Bulgare de Ştiinţe, primul dedicat plantelor vasculare (Velchev et al., 1984, vol.I) iar al doilea faunei (Peshev et al., 1985, vol.II).

217

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Spre deosebire de listele roşii româneşti şi de cele realizate de IUCN, în Cartea Roşie a Bulgariei, speciile ce necesită protecţie sunt împărţite în doar 3 categorii de periclitare: specii dispărute (extinct), specii periclitate (threatened) şi specii rare (rare). În categoria speciilor periclitate intră atât speciile ameninţate cu dispariţia (E) cât şi cele vulnerabile (V), categorii sozologice din sistemul IUCN. Diferenţele existente între categoriile sozologice folosite de IUCN şi cele din Cartea Roşie a Bulgariei fac dificilă echivalarea categoriilor de periclitare pentru speciile prezente atât în România cât şi în Bulgaria. Deosebit de valoroase şi utile sunt listele roşii europene, care ţin cont de răspândirea, tipul de areal şi efectivele populaţionale ale speciilor inventariate la scara întregului continent european. O astfel de listă roşie intitulată “List of rare, threatened and endemic plants in Europe” este editată anual de TPU (Threatened Plants Unit), structură din cadrul IUCN, cu sprijinul Comitetului European pentru conservarea naturii şi a resurselor naturale cu sediul la Strasbourg. Ediţia din anul 1983 cuprinde un număr de 216 taxoni endemici, rari şi periclitaţi din toată Europa. Alte liste roşii actualizate, care cuprind speciile rare şi periclitate la nivel European sunt “Globally threatened plants in Europe”, supliment al

“1997 IUCN Red List of

Threatened Plants” şi “IUCN Red List of Threatened Species 2008”. Cu toată importanţa lor, Listele Roşii nu reprezintă un instrument legislativ pentru protecţia şi conservarea plantelor rare ci unul ştiinţific, consultativ. Este important ca informaţia ştiinţifică din listele şi cărţile roşii să se regăsească într-o măsură cât mai mare în reglementările legislative privind protecţia şi conservarea florei spontane la nivel naţional. Spre deosebire de Legea biodiversităţii din Bulgaria (legea nr. 77/ 2002) care protejează un număr de 48 de taxoni din zona costieră, OUG nr. 57/ 2007 include în anexele sale doar 7 taxoni din zona litorală. Este necesară completarea anexelor acestei legi (Făgăraş et al., 2008), mai ales a anexei 4B (specii de interes naţional, care necesită protecţie strictă) cu alte specii de plante vasculare rare şi foarte rare la nivel naţional şi regional: Alyssum borzaeanum, Dianthus bessarabicus, Astrodaucus littoralis, Stachys maritima, Elymus picnanthus, Convolvulus persicus, Chamaesycae peplis, Euphorbia paralias etc. 218

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

4.2.2. RARITĂŢI FLORISTICE DIN ZONA COSTIERĂ CAP MIDIA – CAP KALIAKRA

Varietatea habitatelor costiere, particularităţile microclimatului şi ale solurilor din zona litorală permit coexistenţa unui număr remarcabil de rarităţi floristice. Supravieţuirea lor este însă ameninţată de activităţile economice din zona plajelor, de construcţia ansamblurilor rezidenţiale şi turistice, ca şi de lucrările de “amenajare” a falezelor. Deoarece habitatele naturale ale acestor specii sunt situate într-o zonă cu impact antropic major, în care echilibrul ecologic este fragil, aceste specii sunt supuse unui risc permanent, necesitând atentă monitorizare şi protecţie în vederea conservării lor. Deoarece măsurile de conservare a speciilor rare şi periclitate din zona costieră Cap Midia-Cap Kaliakra necesită cunoaşterea numărului de taxoni rari şi periclitaţi, situaţia corologică actuală a acestor taxoni şi repartizarea lor la categoriile de periclitare potrivite, vom încerca în cele ce urmează să lămurim aceste aspecte. Principalele categorii de periclitare (categorii sozologice) luate în considerare de Comitetul pentru plante periclitate (TPC) al Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Resurselor Naturii (IUCN) sunt următoarele: dispărut (Ex), ameninţat (E), vulnerabil (V), rar (R), nedeterminat (I), insuficient cunoscut (K) şi nepericlitat (Nt). Categoriile de periclitare folosite la alcătuirea listelor roşii naţionale, au următoarea semnificaţie: ► Extinct (Ex) – dispărut sau neregăsit; cuprinde taxonii stinşi dintr-un anumit teritoriu sau pe cei care poate n-au dispărut dar nu au fost regăsiţi timp îndelungat şi pe care îi considerăm poate în mod eronat dispăruţi. ► Endangered (E) – periclitat; sunt taxoni în pericol de stingere, a căror supravieţuire este puţin probabilă dacă factorii cauzali continuă să acţioneze sau taxoni ale căror populaţii 219

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

au fost sărăcite până la nivelul critic, prin reducerea drastică sau distrugerea habitatelor naturale. ► Vulnerable (V) – vulnerabil; sunt taxoni consideraţi posibili să treacă în categoria E în viitorul apropiat, dacă factorii cauzali continuă să acţioneze. Aici sunt incluse specii şi subspecii cu populaţii în descreştere din cauza supraexploatării şi distrugerii extensive a habitatului sau altor tulburări de mediu, taxoni cu populaţii serios sărăcite, a căror existenţă nu este încă asigurată şi taxoni cu populaţii încă abundente dar care sunt ameninţate de factori potrivnici. ► Rare (R) – rar; taxoni cu populaţii

mondiale mici, care în prezent nu sunt

ameninţaţi dar care sunt expuşi riscurilor, deoarece sunt localizaţi în habitate sau suprafeţe geografice restrânse. ► Indeterminate (I) – nedeterminat; sunt taxoni rari sau periclitaţi dar despre care nu există suficiente informaţii pentru a-i repartiza la una dintre cele trei categorii. ► Insufficiently known (K) – insuficient cunoscut;

taxoni care probabil sunt

periclitaţi dar nu suficient cunoscuţi pentru a fi incluşi într-una din categoriile de mai sus. În general, sunt considerate periclitate (threatened) speciile din categoriile endangered (E) şi vulnerable (V). Împreună cu speciile rare (R), constituie grupul plantelor de interes deosebit, care trebuie atent monitorizate şi supuse unui regim de protecţie efectivă, prin interzicerea colectării şi a comercializării, dar mai ales prin conservarea lor “in situ” în cadrul habitatelor naturale pe care le populează. Deoarece linia de frontieră este doar o barieră administrativă pentru provincia Dobrogea, am realizat o Listă Roşie a plantelor vasculare pentru întreaga zonă litorală cuprinsă între Cap Midia şi Cap Kaliakra. Pentru aceasta am reunit taxonii indexaţi în una dintre listele roşii naţionale (Oltean et al., 1994, Dihoru et Dihoru, 1994; Boşcaiu et al., 1994; Negrean, 2001), în listele roşii europene (Lista Roşie IUCN, 1997 şi 2008), în cartea Roşie a Bulgariei (Velchev et al., 1984, vol.I), în anexele unor Convenţii sau Directive internaţionale ce au ca scop conservarea biodiversităţii (Directiva Habitate, Convenţia de la Berna), a unor legi şi ordonanţe de urgenţă (legea nr. 77/ 2002 – Legea biodiversităţii a 220

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Bulgariei şi OUG nr. 57/2007 completată de OUG nr. 154/2008), care legiferează aplicarea directivelor internaţionale la nivel naţional. La baza alcătuirii Listei Roşii au stat observaţiile noastre de teren şi date bibliografice din România şi Bulgaria, privind răspândirea (corologia), mărimea efectivelor populaţionale ale taxonilor inventariaţi, intensitatea factorilor de risc sau starea de conservare a habitatelor în care se dezvoltă. Datele corologice menţionate în cazul taxonilor inventariaţi sunt originale şi se referă doar la răspândirea lor în zona costieră Cap Midia-Cap Kaliakra. Deoarece între listele roşii româneşti apar în cazul unor taxoni diferenţe mari în ceea ce priveşte încadrarea lor într-o anumită categorie sozologică, am optat pentru o anumită categorie, notată cu n.n (nota noastră) sau am propus o nouă încadrare, bazându-ne pe observaţii riguroase de teren şi pe consultarea bibliografiei de specialitate. Acest aspect a fost impus şi de faptul că în ultimii 15-20 de ani, populaţiile multor taxoni rari şi periclitaţi şi-au redus efectivele şi zona de răspândire ca urmare a intensificării activităţilor economice din zona plajelor şi a falezei. Pentru taxonii foarte rari au fost precizate coordonatele locului sau locurilor în care au fost identificaţi (în sistemul WGS 84) sau în care prezintă populaţii importante. S-a optat pentru prezentarea speciilor şi a subspeciilor rare şi periclitate în ordine alfabetică.

221

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

4.2.2.1. LISTA ROŞIE A PLANTELOR VASCULARE DIN ZONA COSTIERĂ CAP MIDIA – CAP KALIAKRA

Achillea clypeolata Sibth. et Sm. [syn. Achillea borzana Prodan, Achillea alexandri-borzae Prodan] – H, Balc, U1,5 T4 R4,5; Festuco-Brometea, Syringo-Carpinion; România: Limanu, Techirghiol, Corbu – pe faleză; Bulgaria: Kamen Bryag, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajiştile de pe platourile calcaroase; V (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (Oltean et al., 1994), V (n.n). Achillea leptophylla Bieb. – H, Pont-Balc; U1,5 T3,5 R4; Festuco-Brometea, PimpinelloThymion zygoidi; România: Techirghiol, Corbu – coline, faleza;

E (Dihoru et

Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), E (n.n). Adonis flammea Jacq. – Th, Pont-Med; U2 T3,5 R3,5; 2n = 32; Secalietea; România: Vama Veche, Limanu, Agigea, Techirghiol, Cap Midia - pajişti, locuri ruderale; Bulgaria: Shabla, Kamen Bryag – Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra - pajişti; R (Dihoru et Dihoru, 1994), R (n.n). Adonis vernalis L. – H, Eua(Cont); U2 T3,5 R4; 2n = 16; România: Techirghiol, Limanu coline; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra – pajişti, pe platourile calcaroase; V (Dihoru, 1994; Negrean, 2001), V (n.n). Aegilops geniculata Roth [syn. Aegilops ovata L. p.p.] – Th, Med; U1 T4,5 R4; 2n = 28; Festucion rupicolae, Onopordion; Bulgaria: Kamen Bryag, Rusalka, Kaliakra – pajişti pe platourile calcaroase;

R (Oltean et al., 1994 ; Negrean, 2001); Biodiv. Law

(An.III), R (n.n). Aegilops triuncialis L. – Th, Med; U2 T4 R4; 2n = 28; Festucetalia vaginatae, Festucetalia valesiacae; România: Vama Veche pe faleză; rară ; V (Dihoru et Dihoru, 1994), E/R (Oltean et al., 1994 ; Negrean, 2001), V (n.n).

222

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Aeluropus littoralis (Gouan) Parl. – H, Pont-Med; U2 T4 R5; Puccinellion limosae; România: Cap Midia (port), Năvodari (zona canalului) – pe soluri nisipoase sărăturate; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Negrean, 2001), Biodiv. Law (An.III), R (n.n). Agrostis gigantea Roth subsp. maeotica (Klokov) Tzvelev [syn. Agrostis maeotica Klokov] – H, Pont-Dobr; U4,5 T0 R4; 2n = 42; Phragmitetalia, Car Calthion; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Agigea (port), Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Corbu – zone umede ale plajelor; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Allium albidum Fisch. ex M.Bieb. subsp. albidum [syn. Allium flavescens Besser] – G, Pont; U1,5 T4 R4,5; 2n = 16; Festucetalia valesiacae; România: Techirghiol – pajişti aride; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Allium flavum L. subsp. tauricum (Besser ex Rchb.) Stearn [syn. Allium tauricum (Besser ex Rchb.) Grossh.] – G, Taur-Balc; U1,5 T4 R4; 2n = 16; Festucetalia valesiacae; Bulgaria: Bolata, Kaliakra – pajişti pe platourile calcaroase; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Allium guttatum Steven – G, Pont-Balc; U1 T4,5 R4; 2n = 16; Festucion rupicolae, Festucion vaginatae, Pimpinello-Thymion zygoidi; Bulgaria: Rusalka – pe platou; V (Negrean, 2001), R (Oltean et al., 1994), V (n.n). Allium moschatum L. – G, Pont-Med; U1,5 T4 R4,5, 2n = 16; Festucetalia valesiacae, Festucetalia vaginatae, Pimpinello-Thymion zygoidi; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata – pajişti pe platoul calcaros; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R(n.n). Allium saxatile M.Bieb. – G, Eur(Cont); U1 T4 R4,5, 2n = 16; Pimpinello-Thymion zygoidi; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra – pajişti pietroase; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Alyssum borzaeanum Nyár. – Ch, Lit(Marea Neagră); U1,5 T4 R5; Scabiosion argenteae; România: Agigea (rezervaţie) – pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, pe plaja “Anna Maria”; E (Dihoru, 1994), V (Boşcaiu et al., 1994), E/R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), BC (An I), E (IUCN Red List, 2008), Biodiv. Law (An.III), E (n.n). 223

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Alyssum caliacrae Nyár. – Ch, Balc; U1,5 T4 R4,5; Bulgaria: Durankulak, Rusalka, Bolata, Kaliakra – faleze stâncoase, platouri, pajişti; sp. subendemică; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), OUG 57/2007 An 4B; R (n.n). Alyssum hirsutum M.Bieb. – Th, E-subMed; U2 T4 R4,5; 2n = 46; Festucion rupicolae, Festucion vaginatae; România: Vama Veche, 2 Mai, Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea (rezervaţie), Constanţa, Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu – pe dune de nisip; frecventă în lunile aprilie-mai; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Kamen BryagYailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Ammophila arenaria (L.) Link subsp. arundinacea H.Lindb. [syn. Ammophila australis (Mabille) Porta et Rigo] – H, Med; U1 T4 R4,5; Ammophiletea; neregăsită în zona costieră românească; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla – pe dune de nisip; Ex (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), I (Dihoru et Dihoru, 1994); Ex(n.n.) în România dar comună în Bulgaria. Anchusa stylosa Bieb. – Th, Pont-Balc; U1,5 T4 R4; Sisymbrion; neregăsită la Mangalia; Bulgaria: Kaliakra; foarte rară; E (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (Velchev et al. 1984), E (n.n). Anchusa thessala Boiss. et Spruner – Th, Pont-Balc; U2 T4 R4,5; 2n = 24; Festucetalia vaginatae; România: Techirghiol; f. rară; E (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), E (n.n). Apium graveolens L. subsp. graveolens [syn Apium graveolens L. var. palustre Ehrh.] – TH, Atl-Med; U1,5 T4 R4,5; 2n = 22; Armerion maritimae; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Eforie Sud, Mamaia – în zone umede, pe lângă scurgeri de apă; R (Dihoru et Dihoru, 1994), R (n.n). Argusia sibirica (L.) Dandy [syn. Tournefortia sibirica L.] – H, Eua; U4 T3 R4,5; 2n = 26; Euphorbietalia peplis, Atriplicion littoralis; România: Vama Veche, Tuzla, Eforie N, Constanţa, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu, – pe nisipuri grosiere din apropierea

224

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

mediolitoralului; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Rusalka; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An.III), V (n.n). Artemisia pedemontana Balb. – Ch, Med-Taur-Cauc; U1 T4 R4,5; 2n = 16; PimpinelloThymion zygoidi; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – sporadică prin pajişti pietroase; rară ; E (Negrean, 2001), Ex (Oltean et al., 1994); E (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An.III), E (n.n). Artemisia pontica L. – H (Ch), Eua(Cont); U2 T4 R4,5; 2n = 18; Festucion rupicolae, Festucion pseudovinae, Car. Festuco-Brometea; România: Eforie Sud, Cap Midia; Bulgaria: Bolata, Kaliakra – pajişti pietroase, rară; R (Velchev et al. 1984), R(n.n). Artemisia tschernieviana Besser [syn. Artemisia arenaria DC.] - Ch, Pont; U1,5 T4 R4; Elymion gigantei, Car. Artemisietum arenariae; România: Mamaia, Cap Midia, Corbu – pe dune de nisip; sporadică în Ro; Bulgaria: Krapets, Shabla – pe dune; rară în Bg; V (Dihoru et Dihoru, 1994), E/R (Negrean, 2001), V (n.n). Asparagus brachyphyllus Turcz. [A. pallasi Miscz.] – G, Pont, U3 T4 R5; 2n = 40; Juncion maritimi; România: Năvodari, Corbu – zone umede şi sărăturate ale plajelor; foarte rară; R (Boşcaiu et al., 1994; Oltean et al, 1994), E (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Negrean, 2001), E (n.n). Asparagus verticillatus L. – G, Pont-Balc; U1 T4,5 R4; Orno-Cotinetalia, Carpion orientalis; România: Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; R (Olteanu et al., 1994), R (n.n). Asphodeline lutea (L.) Rchb. – G, Med; U1,5 T5 R4,5; 2n = 28; Quercion petraeae, Paliureto-Carpinion orientalis; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; V (Dihoru), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Astragalus cornutus Pall. – H, Pont-Balc-Anat; U1 T4 R4,5; Bromion tectorum; Bulgaria: Bolata, Kaliakra – în pajişti pietroase, pe platouri; V/R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001); E (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. III), E (n.n).

225

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Astragalus hamosus L. – Th, Med; U1,5 T4,5 R4,5; Festuco-Brometea, Festucetalia valesiacae; România: Vama Veche, Limanu, Techirghiol (coline), Eforie Sud, Corbu – pe faleza loessoidă; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pe faleze; R (Dihoru et Dihoru, 1994), R (n.n). Astragalus spruneri Boiss. – H, Balc; U1,5 T4 R4,5; Thymion zygoidi; România: Techirghiol (pe coline); Bulgaria: Bolata, Kaliakra; rară; R (Oltean et al., 1994), R (n.n). Astragalus varius S.G.Gmel. [syn. Astragalus virgatus Pall.] – H, Eua(Cont); U1,5 T4 R4,5; Festucion vaginatae; România: Agigea (rezervaţie), plaja Corbu – pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla - pe dune de nisip; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Astrodaucus littoralis (Bieb.) Drude – Th, Pont-Med; U1 T5 R5; Cakiletea maritimae; România: plaja Corbu, Eforie Nord, Constanţa (faleza portului); foarte rară; E (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (Oltean et al., 1994), Biodiv. Law (An.III), E (n.n). Bassia hirsuta (L.) Asch. – Th, Eua; U2 T4 R4,5; 2n = 18; Puccinellietalia; România: Techirghiol, Năvodari, Cap Midia (port) – pe sărături; Bulgaria: Durankulak – pe plajă; V (Dihoru et Dihoru, 1994), V (IUCN Red List, 2008), R (Negrean, 2001), V (n.n) Bassia laniflora (S.G.Gmel.) A.J.Scott [syn. Kochia laniflora (S.G.Gmel.) Borbás] – Th, Eua; U1,5 T4,5 R4,5; 2n = 18; Festucion vaginatae, Bromion tectorum; România: Mamaia, Corbu - pe dune de nisip; R (Negrean, 2001; Dihoru et Dihoru, 1994), R (n.n). Bassia sedoides (Pall.) Asch. – Th, Eua; U2 T4 R4,5; 2n = 18; Puccinellietalia; România: Mamaia, Cap Midia (port), Corbu - pe plajă, nisipuri sărăturate; R/V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Negrean, 2001), R (n.n). Bellevalia sarmatica (Pall. ex Georgi) Woronow – G, Pont; U2 T4 R4,5; Festucion rupicolae; Bulgaria: Kaliakra – un singur exemplar în pajiştea de pe platoul calcaros, 226

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

în apropiere de intrarea în cetate (43°22.405′N, 28°27.928′E); E (Dihoru et Dihoru, 1994), Biodiv. Law (An.III), E (n.n). Beta trigyna Waldst. et Kit. – H, Pont-Med; U1,5 T4,5 R4; 2n = 54; Sisymbrion; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajiştile de pe platouri calcaroase; V/R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), V (n.n). Bombycilaena erecta (L.) Smoljan. [syn. Micropus erectus L.] – Th, Pont-Med; U2 T4,5 R0; Alysso-Sedion; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra; R/V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (n.n). Buglossoides arvensis (L.) I.M.Johnst. subsp. sibthorpiana (Griseb.) R.Fern. – Th, Eua; U0 T0 R4; Festucetalia valesiacae, Car. Secalietea; România: Vama Veche, Limanu, Techirghiol, Agigea, Constanţa - pe faleze, în pajişti; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Russalaka, Bolata, Kaliakra; R(Velchev et al. 1984). Cakile maritima Scop. subsp. euxina (Pobed.) Nyár. – Th, Pont; U0 T0 R0; 2n = 18; Elymion gigantei, Car. Cakilion maritimae; România: Mamaia, Corbu-Cap Midia – pe nisipurile plajei; foarte rară în România; Bulgaria: Durankulak, Shabla – pe dune de nisip; sp. subendemică; V (Boşcaiu et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994), E (n.n). Carex extensa Good. – H, Atl-Med; U4 T3 R4,5; 2n = 60; Armerion maritimae; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Mamaia, Corbu – zone interdunale înmlăştinite; Bulgaria: Durankulak, Shabla; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Centaurea alba L. subsp. caliacrae (Prodan) Dostál – TH-H, Pont-Balc; U1,5 T 4 R4,5; 2n = 18; Festucetalia valesiacae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra –prin pajişti pietroase; sporadică; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001); R (Velchev et al. 1984), R (n.n). Centaurea arenaria M.Bieb. ex Willd. subsp. borysthenica (Gruner) Dostál – H, Pont-PanBalc; U2 T4 R4,5; Festucetalia valesiacae; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Eforie Nord, Eforie Sud, Agigea (port), Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Cap

227

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Midia, Corbu - pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Krapets – pe dune de nisip; R (Negrean, 2001), R (n.n). Centaurea napulifera Rochel subsp. thirkei (Sch.Bip.) Dostál – H(G), Balc; U2,5 T4 R4; Festucetalia valesiacae; România: Limanu, Techirghiol – pajişti pe substrat pietros; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra – în pajiştile pietroase de pe platouri; R (Oltean et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Centaurea salonitana Vis. – H, Pont-Balc; U2 T4 R4; 2n = 20, 40; Festucetalia valesiacae; România: Limanu; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti pietroase pe platouri, pe faleze; R (Oltean et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Centaurea thracica (Janka) Hayek – H, Balc-Anat; U1 T4 R4; Festucion rupicolae; Bulgaria: Bolata – în tufărişuri; foarte rară; E (Dihoru et Dihoru, 1994); E/R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), E (n.n). Centaurea varnensis Velen. – H, Balc; U2 T4 R4; Secalietalia, Chenopodietea, Onopordetalia; Bulgaria: Rusalka, Kaliakra – în pajişti pe platouri; rară; E (Dihoru et Dihoru, 1994); E/R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), OUG 57/2007 An 4B, E(n.n). Centaurium erythraea Rafin s.l. – Th-TH, Balc; U3 T3 R2; 2n = 40; MolinioArrhenatheretea, Car. Epilobietalia; România: Mamaia – zone umede interdunale; rară; R (K) (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Negrean, 2001), R (n.n). Centaurium spicatum (L.) Fritsch – Th-TH, Pont-Med; U4 T3,5 R4,5; 2n = 22; Juncion gerardi, Puccinellietalia; România: Cap Midia (port), Năvodari (zona canalului pescăresc – pe nisipuri salinizate; V (Boşcaiu et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994), E/R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), V (n.n). Cerastium gracile Dufour [syn. Cerastium bulgaricum R.Uechtr.] – Th, Pont-Balc; U1,5, T4 R4; 2n = 88-92; Festucion rupicolae; România: Limanu; Bulgaria: Durankulak, Rusalka – pajişti; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994), R (n.n).

228

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Cerinthe minor L. subsp. auriculata (Ten.) Domac – Th-TH, Pont-Med; U3 T3 R0; Caucalidion-Onopordion, Festucion rupicolae, Car. Onopordion; Bulgaria: Kaliakra; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Chamaecytisus jankae (Velen.) Rothm. – Ph(subarbust), Balc; U1 T4,5 R4; Prunion spinosae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti, pe platouri, faleze stâncoase; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Cirsium alatum (S. G.Gmel.) Bobrov [syn. Cirsium setigerum Ledeb.] – G, Pont; U2 T3 R4,5; Juncetea maritimi, Festucion vaginatae; România: Mamaia, Corbu – zone înmlăştinite ale plajelor; rară;

R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994;

Negrean, 2001), R (n.n). Cladium mariscus (L.) Pohl – HH, Cosm; U6 T0 R5; 2n = 36; Phragmition, Magnocaricion, Caricion rostratae, Car. Cladietum marisci; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei); Bulgaria: Shabla, Kaliakra (lângă scurgerile de apă de pe faleză); E (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An.II + III), E (n.n). Clypeola jonthlaspi L. – Th, Med; U1,5 T4 R4,5; Festucetalia valesiacae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pajişti pietroase pe platouri, pe faleze stâncoase; rară; E (Dihoru et Dihoru; 1994; Negrean, 2001), R (Oltean et al, 1994), E(n.n). Colutea arborescens L. – Ph(arbust), Euc-Med; U2 T4,5 R4,5; 2n = 16; Quercetea, Car. Quercetalia pubescentis; România: Agigea (rezervaţie, probabil cultivat); Bulgaria: Bolata – pe versanţii văii; R (Oltean et al., 1994), R (n.n). Convolvulus lineatus L. – H, Pont-Med; U1,5 T4 R4,5; Cakiletalia maritimae, Festucetalia valesiacae; România: Limanu; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994; Negrean, 2001); R(Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. III), R (n.n). Convolvulus persicus L. – H, Pont-Casp; U2 T4,5 R4,5; România: Agigea (rezervaţie); nu a fost regăsită în alte locaţii ale litoralului sudic românesc; foarte rară; Bulgaria:

229

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Durankulak (43°41.482′N, 28°33.802′E) – pe dune de nisip; E (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), Biodiv. Law (An.III), E (n.n). Corispermum nitidum Kit. – Th, Pont-Pan; U2 T4 R0; 2n = 18; Tribulo-Eragrostion, Festucion vaginatae; România: Eforie Nord, Mamaia, Corbu - pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak – nisipurile plajei; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R(IUCN Red List, 2008); R (Velchev et al. 1984), V (n.n). Coronilla emerus L. subsp. emeroides (Boiss. et Spruner) Hayek – Ph(arbust), Med-Euc; U2 T3,5 R4,5; 2n = 14; Orno-Cotinetalia; Bulgaria: Bolata - tufărişuri la intrarea spre golf, pe versanţii văii; R (Oltean et al., 1994), R (n.n). Coronilla scorpioides (L.) W.D.J.Koch – Th, Med; U1,5 T4,5 R4; 2n = 12; Festucetalia valesiacae, Festucion rupicolae; România: Limanu; Bulgaria: Bolata, Kaliakra – în pajişti; rară; R (Oltean et al., 1994), R (n.n). Crambe maritima L. – H, Atl; U2 T4,5 R4,5; 2n = 30, 60; Cakiletalia maritimae; România: Vama Veche, 2 Mai, Tuzla, Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea (rezervaţie), Constanţa, Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu – dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Rusalka; V (Boşcaiu et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), V (n.n). Crithmum maritimum L. – H, subMed; U1,5 T5 R4,5; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra, Bolata – pe faleze stâncoase; R (Velchev et al. 1984). Crocus pallasii Goldb. – G, Pont-Balc; U1,5 T4,5 R4; 2n = 14; Festucetalia valesiacae; România: Techirghiol - pajişti din apropierea malurilor; Bulgaria: Kamen BryagYailata, Kaliakra; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), V (n.n). Cynoglossum creticum Mill. – TH, Med; U2 T4 R4; 2n = 24; Robinion pseudacaciae; România: Mangalia, Obanul Mare, Limanu; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n).

230

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Daucus guttatus Sibth. et Sm. subsp. zahariadii Heywood – Th, Balc; U2 T4 R0; Sisymbrion; România: Eforie Nord, Mamaia, Năvodari, Corbu – pe dune de nisip; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Dianthus bessarabicus (Kleopow) Klokov [syn. Dianthus polymorphus Bieb., Dianthus diutinus Prod. non. Kit.] – H, Pont; U1,5 T4 R4; Festucion vaginatae; România: Corbu, Cap Midia, Năvodari - dune de nisip; rară; R (Negrean, 2001), R (Oltean et al., 1994), R (Boşcaiu et al., 1994), V (n.n). Dianthus leptopetalus Willd. – H, Pont-Balc; U1,5 T4 R4,5; Festucetalia valesiacae, Syringo-Carpinion; România: Eforie Sud, Agigea (rezervaţie), Techirghiol (marginea estică a lacului), Corbu – pajişti, faleză; Bulgaria: Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolta, Kaliakra – în pajişti; rară; Assyov et al. (2006) pun sub semnul întrebării prezenţa acestui taxon în Bulgaria; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994), R (Negrean, 2001), V (n.n). Dianthus monadelphus Vent. subsp. pallens (Sm.) Greuter et Burdet [syn. Dianthus pallens Sm.] – H, Balc; U1,5 T4 R4,5; Festucetalia valesiacae; România: Techirghiol – pe coline, în pajişti aride; R (Boşcaiu et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Dianthus pseudarmeria Bieb. – Th(TH), Pont-Balc; U1,5 T4 R4,5; Pimpinello-Thymion zygoidi; f. rară; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra - pajişti aride, pe soluri scheletice; rară; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994), R (n.n). Ecballium elaterium (L.) A. Richard – Th, Med; U0 T5 R4,5; 2n = 24; Scolymion; România: Vama Veche, Constanţa, Agigea – pe faleza litorală; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Rusalka, Kaliakra – pe faleze; E (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994), V (n.n). Echinops ritro L. subsp. ruthenicus (M.Bieb.) Nyman [syn. Echinops ruthenicus M.Bieb.] – H, Pont-Pan-Balc; U1,5 T4 R4,5; 2n = 32; Festucetalia valesiacae, Festucion vaginatae; România: Limanu, Eforie Sud, Agigea (rezervaţie) – pajişti stepice;

231

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Bulgaria: Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pajişti; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Elymus farctus (Viv.) Runemark ex Melderis subsp. bessarabicus (Săvul. et Rayss) Melderis [syn. Elytrigia juncea (L.) Nevski subsp. bessarabica (Săvul. et Rayss) Tzvelev] – H, Pont; U3 T5 R5; 2n = 42; Elymion gigantei; România: Eforie Nord – pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Shabla; E (Dihoru et Dihoru, 1994), E/R (Negrean, 2001), R (Olteanu et al., 1994), OUG 57/2007 An 4B, E (n.n). Elymus pycnanthus (Godr.) Melderis [syn. Agropyron anthericum (Link) Samp., Elytrigia pungens auct. ross., non (Pers.) Tutin, Agropyron pycnanthum (Godr.) Godr. et Gren., Agropyron litorale Dumort] – G, Atl-Med; U2,5 T4,5 R4,5; 2n = 42; Juncetalia maritimi; România: Mamaia, Corbu – pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), Biodiv. Law (An.III), V (n.n). Ephedra distachya L. subsp. monostachya (L.) Riedl – Ph(arbust), Eua(Cont); U2 T4,5 R4,5; 2n = 24, 28, 36; Scabiosion argenteae, Festucion vaginatae; România: Agigea (rezervaţie) - pe dune de nisip; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata - pe faleze stâncoase; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994), Biodiv. Law (An. III), R (n.n). Eryngium maritimum L. – H, Atl-Med; U2 T4 R5; 2n = 16; Elymion gigantei; România: Vama Veche, Eforie Sud, Eforie Nord, Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), plaja Corbu – pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla; E (Dihoru et Dihoru, 1994; Boşcaiu et al., 1994), E/R (Negrean, 2001), R (Oltean et al., 1994); R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. II et An. III), V (n.n). Erysimum bulgaricum (Velen.) Ančev et Polatschek – Th, Balc(Moes); U1,5 T3 R4; Bulgaria: Kaliakra – în pajişte pietroasă, pe platou (43°22.504′N, 28°27.556′E); sp. necitatată în literatura de specialitate din zona litoralului nordic bulgăresc; endemism balcanic (n.n).

232

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Euphorbia myrsinites L. – H-Ch, Med; U1 T5 R4,5; Pimpinello-Thymion zygoidi; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti pietroase pe platouri, pe faleze stâncoase; V/R (Oltean et al., 1994), V (n.n). Euphorbia paralias L. – Ch, Atl-Med; U2,5 T3,5 R5; 2n = 10; Bromion tectorum; România: neregăsită în 2008 la Vama Veche; Bulgaria: Durankulak (N 430 40’ 42.0”, E 0.280 33’ 48.9”); foarte rară; neregăsită la Vama Veche; V (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (Boşcaiu et al., 1994; Oltean et al., 1994); R(Velchev et al. 1984); E/Ex (n.n) în România. Euphorbia peplis L. (Chamaesycae peplis (L.) Prokh.) – Th, Atl-Med; U3 T4 R5; Cakiletea maritimae, Car. Euphorbion peplis; România: plaja Corbu – pe dune de nisip; foarte rară; Bulgaria: Durankulak - pe dune; R (Negrean, 2001); V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. III), V (n.n). Festuca beckeri (Hackel) Trautv. subssp. arenicola (Prodan) Soó – H, Pont; U1,5 T4,5 R4,5; Scabiosion argenteae; pe soluri nis. aride; taxon psamofil; Bulgaria: Durankulak, Shabla; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Negrean, 2001; Oltean et al., 1994), R(n.n). Ficus carica L. – Ph(arbust), Med; România: Constanţa (port), Mamaia (cultivat), Constanţa (cultivat); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pe faleză; R [Velchev (ed.) et al., 1984]. Frankenia pulverulenta L. – Th, Pont-Med; U4 T4 R5; Puccinellion limosae; România: Cap Midia (port); V (Dihoru et Dihoru, 1994), V/R (Negrean, 2001), V (n.n). Fumaria kralikii Jord. – Th, Med; U2,5 T4,5 R4; Festucion rupicolae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata – faleze pietroase; R (Oltean et al., 1994), R (n.n). Galanthus elwesii Hook.f. – G, Balc; U3 T4,5 R3; 2n = 24, 48; Carpinion orientalis, Quercion pubescentis-petraeae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata – în pădurea de lângă faleză; E (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994), Biodiv. Law (An.III), E(n.n).

233

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Galium verticillatum Danthoine – Th, subMed; U1 T3,5 R4,5; 2n = 22, 44; Festucion rupicolae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka – prin pajişti pietroase; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Geranium tuberosum L. – G, subMed; U1,5 T3 R3; Bulgaria: Kaliakra – în pajişte, rar; R (Velchev et al. 1984). Glaucium flavum Crantz subsp. flavum – Th, Atl-Med; U1,5 T4 R3; România: Corbu, Vama Veche, Eforie Sud, Cap Midia (port) – pe nisipurile plajei; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla – pe plajă; V (Dihoru et Dihoru, 1994), V (n.n). Glaucium flavum Crantz subsp. leiocarpum (Boiss.) Ciocârlan [syn. Glaucium leiocarpum Boiss] – Th, Balc; U1,5 T4 R3; Festucetalia valesiacae; România: Constanţa (plaja Trei Papuci); R (Oltean et al., 1994), R (n.n). Goniolimon besseranum (Schult. ex Rchb.) Kusn. – H, Pont; U1,5 T4,5 R4; Festucion rupicolae; România: Techirghiol (coline), Agigea (rezervaţie) – în pajişti uscate; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pajişti pietroase pe platouri; rară;

E (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. III).

Gypsophila pallasii Ikonn. [syn. Gypsophila glomerata auct., non Pall. ex Adams] – H, Pont; U1 T4 R4,5; Festucion rupicolae, Festucion vaginatae; Bulgaria: Kamen BryagYailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pe faleze pietroase; rară; R (Negrean, 2001), R (n.n). Gypsophila perfoliata L. [syn. Gypsophila trichotoma Wend.; Gypsophila scorzonerifolia auct. non Ser.] – Ch, Pont; U1,5 T4 R5; Festucetalia vaginatae, Bromion tectorum; România: Vama Veche, Tuzla, Eforie N, Agigea, Constanţa (port), Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu - pe dune de nisip, locuri ruderale din incinta porturilor; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Bolata, Kaliakra – pe dune de nisip; R/V (Dihoru et Dihoru, 1994); R (Negrean, 2001), R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An.III), R (n.n). Helianthemum salicifolium (L.) Mill. – Th, Med; U1,5 T4,5 R4; Festucion rupicolae, Pimpinello-Thymion zygoidi; România: Mangalia (coastele lacului); Bulgaria: 234

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Hordeum bulbosum L. – G, Med; U2 T4 R4,5; 2n = 14, 28; Sisymbrion; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Hornungia petraea (L.) Rchb. [syn. Hutchinsia petraea (L.) R.Br.] – Th, Med; U1,5 T4 R5; 2n = 12; Bromo-Festucion pallentis, Alysso-Sedion, Xerobromion; Bulgaria: Bolata; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Hyacinthella leucophaea (K.Koch) Schur – G, Pan-Balc; U2 T3,5 R4,5; Festuco-Brometea; România: Techirghiol - pajişti; Bulgaria: Rusalka, Bolata – în pajişti pietroase; R (Oltean et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Hymenolobus procumbens (L.) Nutt. [syn. Hutchinsia procumbens (L.) Desv.] – H, Cosm; U2 T4 R4,5; 2n = 12, 24; Puccinellietalia; Bulgaria: Rusalka; V (Dihoru et Dihoru, 1994), Oltean et al., 1994), I (Negrean, 2001), V (IUCN Red List, 2008), Biodiv. Law (An.III), V (n.n). Hypecoum procumbens L. [syn. Hypecoum ponticum Velen.] – Th, Med; U1,5 T5 R4,5; Secalietea, Chenopodietea; Bulgaria: Shabla – pe dune de nisip, foarte rară; neregăsită pe litoralul românesc; Ciocârlan (2000) consideră că taxonul creşte numai în Dobrogea de Sud (Bulgaria); E (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Boşcaiu et al., 1994), R (Oltean et al., 1994), V (Negrean, 2001), R [Velchev (ed.) et al., 1984], E/Ex (n.n.) în România. Iris sintenisii Janka – G, Balc-Anat; U2 T4 R4; 2n = 16, 18; Quercetea pubescenti-petraeae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata - în pădurea de lângă sat; sp. subendemică; R/V (Dihoru et Dihoru, 1994), V (Negrean, 2001), R (Oltean et al., 1994), V(n.n). Jasminum fruticans L. – Ph (arbust), Med; U1 T4,5 R4; 2n = 26; Paliureto-Carpinion orientalis; România: Limanu; Bulgaria: Rusalka, Yailata, Bolata, Kaliakra - pe faleze şi platouri calcaroase; rară (Ro), sporadică (Bg); R (Oltean et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (n.n). 235

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Jurinea tzar-ferdinandii Davidov – H, Balc(Dobr); U1 T4 R4,5; Bulgaria: Kaliakra – pe faleze, Bolata; R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An.II + III). Koeleria glauca (Schrad.) DC. subsp. glauca – H, Eua(Cont); U2 T4 R4,5; 2n = 14, 28; Festucion vaginatae, Car. Koelerion glaucae; România: Eforie Sud - pe dune de nisip; R (Oltean et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Koeleria lobata (M.Bieb.) Roem. et Schult. [syn. Koeleria brevis Steven] – H, Pont-Balc; U2 T4 R4,5; 2n = 28; Pimpinello-Thymion zygoidi; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti, pe platouri; R (Oltean et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (Velchev et al. 1984), R (n.n). Lactuca tatarica (L.) C.A.Mey. – H, Eua(Cont); U0 T4 R4,5; 2n = 18; Euphorbion peplis, Car. Lactuco tataricae-Glaucietum flavae; România: Vama Veche, Eforie Nord, Constanţa, Mamaia, Năvodari, Cap Midia (port), Corbu - pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Rusalka, Bolata, Kaliakra; sporadică; R(Velchev et al. 1984). Lactuca viminea (L.) J.Presl et C.Presl – TH, Eua(Med); U2 T4 R4; 2n = 18; Festucetalia valesiacae (-Quercetea pubescenti-petraeae); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; V/R (Oltean et al., 1994), R (Negrean, 2001), R(n.n). Legousia speculum-veneris (L.) Chaix – Th, Med; U2,5 T4 R4,5; 2n = 20; Car. Caucalidion; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Leymus racemosus (Lam.) Tzvelev subsp. sabulosus (Bieb.) Tzvelev. [syn. Elymus sabulosus Bieb., Elymus arenarius Lam.] – H, Pont(Vest); U1,5 T4 R5; 2n = 28; Elymion gigantei; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea (rezervaţie, port), Constanţa, Mamaia, Năvodari, Cap Midia, Corbu - pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Bolata; V/R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), OUG 57/2007 An 4B, R (n.n).

236

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Limonium bellidifolium (Gouan) Dumort. [syn. Statice caspia Willd.] – H, Eua (Cont); U3,5 T4 R5; Puccinellion limosae; România: Năvodari (zona canalului pescăresc) – pe nisipuri sărăturate; foarte rară; R (Boşcaiu et al., 1994; Negrean, 2001), R(n.n.). Limonium latifolium (Sm.) Kuntze [syn. Statice latifolia Sm.] – H, Pont-Med; U4 T3,5 R4; Festucetalia valesiacae; România: Techirghiol, Eforie Sud (malul L. Techirghiol) – în pajişti, pe soluri salinizate; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka – pe faleze; rară; E (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. III). Limonium meyeri (Boiss) Kuntze – H, Pont; U3,5 T4 R4; Puccinellion limosae; paj. umede şi sărăt.; sp. mezo-higrohal.; rară (spor. pe grinduri); România: Cap Midia (port), Năvodari (zona canalului pescăresc, plajă) – pe soluri salinizate; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001); R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. III), R (n.n). Linum tauricum Willd. – H, Pont-Balc; U2 T3,5 R4; Festuco-Brometea; Bulgaria: Bolata, Kaliakra – pajişti pietroase, faleze; E (Negrean, 2001); R (Oltean et al., 1994, E (n.n). Lolium rigidum Gaudin subsp. lepturoides (Boiss.) Sennen et Mauricio [syn. Lolium loliaceum (Bory et Chaub.) Hand.-Mazz.] – Th, subMed; U1,5 T4 R4; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata – pe stâncile de pe faleze; E (Dihoru et Dihoru, 1994); R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Matthiola odoratissima (M.Bieb.) R.Br. – H, Taur-Dobr; U1 T4 R4,5; Bulgaria: Kaliakra pe faleză; R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. II+III). Medicago marina L. – H, Pont-Med; U2 T4 R4,5; Bromion tectorum; Bulgaria: Durankulak (43°41.095′N; 28°33.758′E) – pe dune de nisip, foarte rară; neregăsită în România; E (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994), V (Boşcaiu et al., 1994; Negrean, 2001), E/Ex (n.n.) în România. Medicago orbicularis (L.) Bartal. – Th, Med; U1,5 T4,5 R4,5; 2n = 16; Festucion rupicolae; România: Vama Veche, Limanu, Mangalia (coastele lacului), Agigea – în pajişti

237

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

aride; Bulgaria: Durankulak, Rusalka, Bolata; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Merendera sobolifera C.A. Mey. – G, Eua(Cont); U3 T4,5 R5; 2n = 54; Armerion maritimae; România: Năvodari, Corbu – pe dune de nisip stabilizate; nu a fost regăsită de noi la sud de Năvodari; sporadică; E (Dihoru et Dihoru, 1994), V (Boşcaiu et al., 1994; Negrean, 2001), V/R (Oltean et al., 1994), V (n.n). Minuartia bilykiana Klokov – Th, Pont; U1,5 T4 R4; Festucion rupicolae; România: Limanu, Mangalia (coastele lacului); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra – în pajişti pietroase; nu a mai fost relatată până în prezent din Bulgaria; R (Oltean et al., 1994), R (n.n). Myrrhoides nodosa (L.) Cannon [syn. Physocaulis nodosus (L.) Tausch.] – Th, Med; U1,5 T4,5 R4,5; Festuco-Brometea; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka; R (Oltean et al., 1994), R (n.n). Nectaroscordum siculum (Ucria) Lindl. subsp. bulgaricum (Janka) Stearn – G, subMed; U3,5 T3,5 R3,5; Aceri-Quercion, Syringo-Carpinion, Carpino-Tilion; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata – în pădure; R (Oltean et al., 1994; Dihoru, 1994), R (n.n). Onobrychis gracilis Besser – H, Pont-Balc; U1,5 T4 R0; Festuco-Brometea; România: Agigea (rezervaţie); Bulgaria: Kaliakra; R (Oltean et al., 1994), R (n.n). Ononis pusilla L. [syn. Ononis columnae All.] – H, Med; U2,5 T4,5 R0; Orno-Cotinetalia, Festucion rupicolae; Bulgaria: Bolata, Kaliakra; rară; V (Dihoru et Dihoru, 1994), V/R (Oltean et al., 1994), R (Negrean, 2001), V (n.n). Onosma heterophylla Griseb. – H, Dac-Balc; U2 T3,5 R4; Festucion rupicolae; Bulgaria: Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti pieroase; sporadică; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (Velchev et al. 1984), R (n.n). Opopanax chironium (L.) W.D.J.Koch subsp. bulgaricum (Velen) Ciocârlan – H, Balc; U1 T5 R4,5; 2n = 22; Paliureto-Carpinion orientalis; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pe faleze stâncoase, pe platouri; V/R (Oltean et al., 1994), V (Negrean, 2001), R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. III), R (n.n) 238

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Orchis laxiflora Lam. subsp. elegans (Heuffel) Soó [syn. Orchis elegans Heuff.] – G, PontPan; U4 T3 R0; 2n = 42; Molinietalia, Magnocaricion, Eriophorion latifolii, Calthion; România: Mamaia, plaja Corbu – în zone înmlăştinite ale plajelor, zvântate vara; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), V (n.n). Ornithogalum comosum L. – G, Euc(Med); U2 T4 R4; 2n = 14, 18; Festucion rupicolae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; V (Dihoru et Dihoru, 1994), V/R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), V (n.n). Paeonia peregrina Mill. – H(G), Balc; U2 T3,5 R5; 2n = 20; Quercetalia pubescentis; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka – prin tufărişurile de pe faleze, în pădure, pe faleze prăbuşite; V/R (Oltean et al., 1994), Biodiv. Law (An.III), V (n.n). Paeonia tenuifolia L. – G, Pont-Balc; U2,5 T4,5 R4; 2n = 10; Festucetalia valesiacae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra – în pajişti pietroase; V/R (Oltean et al., 1994), E [Velchev (ed.) et al., 1984], BC (An I), Biodiv. Law (An.II-III), OUG 57/2007 (An IVB), V (n.n). Paliurus spina-christi Mill. – Ph (arbust), Med; U1 T4,5 R5; 2n = 24; Paliureto-Carpinion orientalis; România: Limanu - pe coastele lacului; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; pe faleze şi platouri calcaroase; V/R (Oltean et al., 1994), R (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Parietaria lusitanica L. subsp. serbica (Pančić) P.W.Ball – Th, Pont-Balc; U1,5 T4,5 R4; Cystopteridion; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata – în locuri umbrite şi umede de pe faleze stâncoase, în grotele falezei; rară ; V/R (Oltean et al., 1994), V (n.n). Periploca graeca L. – Ph (liană), Med; U3 T4 R0; 2n = 24; Alno-Padion; Bulgaria: Bolata, Kaliakra – pe faleză; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994), R(n.n). Peucedanum arenarium Waldst. et Kit. – H, Pont-Pan-Balc; U1,5 T4,5 R4,5; Festucion vaginatae; Bulgaria: Durankulak, Shabla – pe dune de nisip; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994 ; Negrean, 2001), R (n.n).

239

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Phleum subulatum (Savi) Asch. et Graebn. – Th, Pont-Med; U1,5 T4 R4; 2n = 14; FestucoBrometea; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; V(Dihoru et Dihoru, 1994), V/R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), V (n.n). Picnomon acarna (L.) Cass. [syn. Cirsium acarna (L.) Moench] – Th, Med; U1,5 T4 R4; 2n = 32, 34; Onopordion; Bulgaria: Rusalka – la marginea pădurii de pe faleză; E/R (Negrean, 2001), R (Oltean et al., 1994), R (n.n). Pimpinella tragium Vill. subsp. lithophila (Schischk.) Tutin – H, Med; U1,5 T4,5 R4,5; Pimpinelle-Thymion zygoidi; Bulgaria: Bolata; R (Oltean et al., 1994 ; Negrean, 2001), R (n.n). Piptatherum holciforme (M.Bieb.) Roem. et Schult. [syn. Oryzopsis holciformis (M.Bieb.) Hack.] – H, Taur-Balc; U1 T4,5 R4,5; 2n = 24; Syringo-Carpinion; Bulgaria: Rusalka, Bolata; R (Oltean et al., 1994 ; Dihoru et Dihoru, 1994), R (n.n). Plantago cornuti Gouan – H, Eur(Med); U4 T3 R5; 2n = 12; Puccinellietalia; România: Mamaia, plaja Corbu – zone umede interdunale ale plajelor; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Negrean, 2001), V (n.n). Plumbago europaea L. – H, Med; U1 T5 R4; 2n = 16; Festucion rupicolae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în păduri, în pajişti pietroase; rară; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Polygonum maritimum L. – H, Med; U2 T4,5 R5; 2n = 20; România: Mamaia, Cap Midia (port), Corbu – pe plajă; rară; E (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Negrean, 2001), E (n.n). Polygonum mesembricum Chrtek [P. rayi auct.; P. oxispermum C.A. Mey et Bunge] – Th -TH, Eur (Med), U2 T4,5 R4,5; Festucion vaginatae; România: Mangalia, Agigea, Constanţa, Mamaia, Cap Midia, Corbu – pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Shabla, Bolata; pe nisipuri litorale; V (Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994), V (n.n). Polypogon monspeliensis (L.) Desf. – Th, Med; U4 T4 R5; 2n = 28; Elymion gigantei; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Eforie Sud, Agigea (lac, port), Constanţa 240

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

(plajă, port) pe lângă bălţi şi scurgeri de apă; Bulgaria: Bolata; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Psilurus incurvus (Gouan) Schinz et Thell. – Th, Med; U1,5 T4 R4; 2n = 28; AlyssoSedion, Festucetalia valesiacae; România: zona L. Limanu; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Pyrus elaeagrifolia Pall. – Ph(arbust), Anat-Balc; U2 T5 R4; Quercion pubescentis; Bulgaria: Rusalka, Kaliakra – pe platou; foarte rară; V/R (Oltean et al., 1994), R(Velchev et al. 1984), R (n.n). Ranunculus oxyspermus Willd. – H, Balc-Cauc; U2,5 T3 R3; Festucetalia valesiacae; România: Limanu – pajişti pietroase; Bulgaria: Rusalka, Kaliakra – pajişti; V (Dihoru et Dihoru Al. Al., 1994), V (n.n). Rumex longifolius DC. [syn. Rumex domesticus Hartm.] – H, Circ; U3 T4 R3; 2n = 60; Arction; România: Eforie N, Mamaia, Corbu – locuri ruderale; Bulgaria: Durankulak; R (Dihoru et Dihoru, 1994), R (n.n). Rumex tuberosus L. – H, Eua(Cont); U2 T4 R4,5; Festucion rupicolae; România: Limanu, Eforie Sud, Corbu; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; V (Dihoru et Dihoru, 1994); R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Ruppia maritima L. [syn. Ruppia rostellata W.D.J.Koch] – HH(HD), Cosm; U6 T3 R4,5; 2n = 20; Ruppion maritimae; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei), Lacul Techirghiol (zona salmastră); V (Boşcaiu et al., 1994), V/R (Oltean et al., 1994), V (n.n). Ruscus aculeatus L. – G-Ch, Pont-Med; U2,5 T4 R3; 2n = 40; Orno-Cotinetalia, Symphyto-Fagion, Querco-Fagetea, Quercion farnetto; Bulgaria: Kamen BryagYailata, Rusalka, în pădurile de pe falezele prăbuşite; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994), DH (An V), V (n.n).

241

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Ruta graveolens L. – H, Med; U2 T4,5 R4,5; 2n = 72, 81; Bulgaria: Rusalka, Bolata, Kaliakra – prin tufărişuri; sporadic; E [Velchev (ed.) et al., 1984], Biodiv. Law (An.III), E (n.n.). Salvia aethiopis L. – TH(H), Pont-Med; U2 T5 R0; 2n = 24; Festucion rupicolae, Car. Sisymbrion; România: Agigea (rezervaţie), Techirghiol - pajişti; rară; Bulgaria: Krapets, Shabla, Kaliakra; E/R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Salvia amplexicaulis Lam. [syn. Salvia villicaulis Borbás] – H, Balc-Anat (NW); U2 T5 R4; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Salvinia natans (L.) All. – HH, Eua; U6 T3 R3; 2n = 18; Hydrocharition; Bulgaria: Bolata - în apa lin curgătoare a pârâului; rară; BC (An. I), Biodiv. Law Bg (An. II-III). Samolus valerandi L. – H, Cosm; U4,5 T3,5 R0; 2n = 24, 26, 36; Nanocyperion, Juncion gerardi; România: Mamaia, Corbu – pe plaje în locuri umede interdunale; Bulgaria: Durankulak ; rară; R (Olteanu et al., 1994 ; Negrean, 2001), R (Velchev et al. 1984), R (n.n). Satureja coerulea Janka – Ch, Cauc-Balc; U1,5 T4 R4; Pimpinello-Thymion zygoidi; România: Limanu, Techirghiol – pajişti pietroase; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994), R (n.n). Scabiosa micrantha Desf. – Th, Pont-Balc; U1,5 T5 R4; Festucion rupicolae; Bulgaria: Bolata, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994), R (n.n). Scandix australis L. – Th, Med; U2 T4 R4,5; Caucalidion; România: Limanu, Mangalia (coastele lacului), Agigea; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – prin pajişti pietroase; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994), R (Velchev et al. 1984), R (n.n). Scandix pecten-veneris L. – Th, Atl-Med; U2 T4 R4,5; Caucalidion; România: Limanu, Constanţa (port); Bulgaria: Durankulak – pe faleză, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra – pe faleze, în pajişti; R (Oltean et al., 1994 ; Negrean, 2001), R(n.n).

242

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Scirpus litoralis Schrad. [syn. Schoenoplectus litoralis (Schrad.) Palla] – G(HH), Med; U5,5 T4 R5; Car. Phragmition; România: Năvodari (canalul pescăresc); R (Oltean et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), Biodiv. Law (An.III), R (n.n). Scirpus triqueter L. [syn. Schoenoplectus triqueter (L.) Palla] – G(HH), Eua; U5 T4 R4; 2n = 40; Bulgaria: Shabla - loc. mlăştinoase, stufărişuri; R (Oltean et al., 1994 ; Negrean, 2001), Biodiv. Law (An.III), R (n.n). Scleropoa rigida (L.) Griseb. [syn. Desmazeria rigida (L.) Tutin] – Th, subMed; U2 T4 R4; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka – pe faleze stâncoase; R (Oltean et al., 1994), R (n.n). Scolymus hispanicus L. – TH, Med; U1 T5 R0; 2n = 20; Euphorbion peplis, Scolymion, Plantaginetalia majoris; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Agigea, Constanţa, Cap Midia, Corbu – pe faleze, nisipul plajelor; Bulgaria: Krapets, Shabla, Rusalka, Bolata; R (Boşcaiu et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994), R (n.n). Scorzonera mollis M.Bieb. – H, Pont-Balc; U2 T4 R4; Festucion rupicolae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994), R (n.n). Scutellaria orientalis L. var. pinnatifida Reichenb. – Ch, Balc-Cauc; U2 T4,5 R4,5; Pimpinello-Thymion zygoidi; Bulgaria: Rusalka, Kaliakra – pe platouri; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Secale sylvestre Host – Th, Eua(Cont); U0 T3,5 R5; 2n = 14; Bromion tectorum; România: Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Eforie Sud, Eforie N, Agigea (rezervaţie), Mamaia, Năvodari, Cap Midia, Corbu - pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Velchev et al. 1984), R (n.n). Sedum caespitosum (Cav.) DC. – Th, Med; U2 T4 R4; 2n = 18; Festucetalia valesiacae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka – în pajişti pietroase, pe stâncăriile falezei; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Senecio borysthenicus (DC.) Stankov – H, Med; U2 T4 R4,5; Festucion vaginatae; România: Cap Midia; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). 243

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Senecio grandidentatus Ledeb. (S. velenovskyi Borbás; Senecio arenarius Bieb.) – H, Pont; U1,5 T4 R4,5; Festucion rupicolae; România: faleza dintre 2 Mai-Vama Veche, Costineşti (la mănăstire); Bulgaria: faleza de la Durankulak; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), E/R (Oltean et al., 1994), E (n.n.). Seseli campestre Besser – H, Pont; U2,5 T4 R4; Festucetalia valesiacae; România: Techirghiol, Eforie Sud, Agigea – în pajişti;

Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata,

Rusalka, Bolata, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994 ; Negrean, 2001), R (n.n). Seseli rigidum Waldst. et Kit. – H, Dac-Balc; U1,5 T4,5 R4,5; Seslerion rigidae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Bolata; R (Oltean et al., 1994), R (n.n). Seseli tortuosum L. – TH (H), Pont-Med; U2,5 T4 R4; Festucetalia valesiacae; România: Eforie Sud, Corbu - pe nisipurile solificate ale plajei; rară ; Bulgaria: Durankulak; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994 ; Negrean, 2001), R (n.n). Silene borysthenica (Gruner) Walters [syn. Silene otites (L.) Wibel subsp. parviflora (Ehrh.) Hayek)] – H, Eua; U1,5 T4 R4,5; 2n = 24, Festucion vaginatae; România: Agigea (rezervaţie), Mamaia, Năvodari, Corbu – pe dune de nisip; Bulgaria: Krapets; E (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Negrean, 2001; Oltean et al., 1994), R (n.n). Silene caliacrae Jordanov et Panov – H, Dobr; U1,5 T4 R4; Bulgaria: Kamen BryagYailata, Rusalka, pe falezele stâncoase; foarte rară; R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. III). Silene exaltata Friv. – H, Balc; U1,5 T4 R4,5; 2n = 24; România: Eforie Sud, Agigea (rezervaţie), Mamaia, Năvodari, Corbu – pe faleze, plaje, suprafeţe nisipoase; Bulgaria: Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; Assyov et al. (2006) pun sub semnul întrebării prezenţa acestui taxon în Bulgaria; R(Negrean, 2001; Oltean et al., 1994), R (n.n). Silene thymifolia Sm. [syn. Silene pontica Brândza] – H, Med(Est); U2 T4 R4,5; Festucetalia vaginatae; România: Agigea (rezervaţie) – dune de nisip; neregăsită în alte locaţii ale litoralului românesc; foarte rară în România; Bulgaria: Durankulak,

244

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Krapets, Shabla – dune de nisip; E (Dihoru et Dihoru, 1994), V (Negrean, 2001; Boşcaiu et al., 1994), R (Oltean et al., 1994), OUG 57/2007 An 4B, E (n.n.). Stachys maritima Gouan – H, Med; U2 T4,5 R5; Festucion vaginatae; România: Eforie Nord – pe dune de nisip; Bulgaria: Durankulak, Krapets, Shabla; f. rară; E (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Boşcaiu et al., 1994, Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R(Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An.III), E (n.n). Sternbergia colchiciflora Waldst. et Kit. – G, subMed; U1,5 T4,5 R4; 2n = 20; Festucion rupicolae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata - în pădurea de lângă sat); E (Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Stipa lessingiana Trin. et Rupr. – H, Pont-Med; U1 T4,5 R4,5; 2n = 44; Stipion lessingianae; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti, pe platouri; R (Velchev et al. 1984). Symphytum tauricum Willd. – TH-H, Pont-Balc; U2 T4 R4; Quercetea pubescentipetraeae; Bulgaria: Rusalka, Bolata; soz.: R (Oltean et al., 1994), R (Velchev et al. 1984), R (n.n). Syrenia cana (Piller et Mitterp.) Neilr. – TH, Pont; U1,5 T4 R4; 2n = 14, 32; Festucion vaginatae; România: Constanţa, Mamaia; pe dune de nisip, loc. rud. aride; spor.; V (Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), Biodiv. Law (An.III), R (n.n). Syrenia montana (Pall.) Klokov – TH, Pont-Dobr; U1,5 T4 R4; Scabiosion argenteae, Festucion vaginatae; România: Mamaia, Corbu - pe dune de nisip; rară; V (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), R (Oltean et al., 1994), V (n.n). Tanacetum millefolium (L.) Tzvelev [syn. Chrysanthemum millefolium L.] – H, Balc-Cauc; U1,5 T4 R4; Festucion rupicolae; România: Agigea (rezervaţie), Corbu (faleză); Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Taraxacum bessarabicum (Hornem.) Hand.-Mazz. – H, Eua(Cont); U4 T3 R4; 2n = 16; Puccinellio-Salicornietea; România: Mamaia; Bulgaria: Rusalka – pajişti umede şi sărăturate; rară; R (Velchev et al. 1984). 245

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Thymus zygioides Griseb. – Ch, Balc; U1,5 T4 R4,5; Car. Pimpinello-Thymion zygoidi; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – în pajişti pietroase, pe platouri; R (Oltean et al., 1994 ; Negrean, 2001), R (n.n). Torilis nodosa (L.) Gaertn. – Th, Med; U2 T3,5 R4,5; 2n = 22; Caucalidion; România: Limanu, Vama Veche (faleză), Tuzla (faleză); Bulgaria: Durankulak, Kamen BryagYailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Tragopogon floccosus Waldst. et Kit. – H, Euc(Med); U2,5 T3 R0; 2n = 12; Festucion vaginatae; România: Vama Veche, Mamaia - dune de nisip înierbate; rară; V (Dihoru et Dihoru, 1994; Negrean, 2001), V/R (Oltean et al., 1994), V (n.n). Trifolium angustifolium L. – Th, Med; U1,5 T4,5 R4; Festuco-Brometea; România: Mangalia (Mlaştina Hergheliei); rară, Bulgaria: Rusalka, Bolata; rară; I/E (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Negrean, 2001), R (n.n). Triglochin maritima L. – H, Circ; U4 T0 R4; 2n = 24, 30, 36, 48; Juncion gerardi, Car. Juncetalia maritimi; România: Mamaia – în locuri umede şi slab salinizate ale plajei; rară; R (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An.III). Trigonella gladiata Steven ex M.Bieb. – Th, Med; U1,5 T4,5 R4,5; 2n = 16; Festucion rupicolae; România: Limanu; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra; R(Negrean, 2001), R (n.n). Typha laxmannii Lepech. – G(HH), Eua(Cont); U5 T4 R0; Phragmition; România: Agigea (lac, port), Mangalia (Mlaştina Hergheliei); Bulgaria: Durankulak, Bolata; R(Boşcaiu et al., 1994), R (n.n). Typha minima Funk – HH, Eua; U5 T0 R4,5; Salicion eleagni; România: Mamaia Nord (Hanul Piraţilor) –zone înmlăştinite ale plajei; R/V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Boşcaiu et al., 1994; Oltean et al., 1994), V (IUCN Red List, 2008), R (n.n). Utricularia vulgaris L. – HH, Circ; U6 T0 R3,5; 2n = 36; Hydrochari-Lemnetea, Lemnion (Hydrocharition), Car. Nymphaeion; Bulgaria: Durankulak – malurile lacului; R(Velchev et al. 1984).

246

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Valerianella pumila (L.) DC. – Th, Eua(Med); U2 T5 R3; 2n = 14; Festucion rupicolae; România: Limanu; Bulgaria: Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Kaliakra; R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Verbascum ovalifolium Donn ex Sims subsp. ovalifolium – TH, Pont-Balc-Anat(W); U1,5 T4 R4; Chenopodietea; Bulgaria: Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Kaliakra; R (Olteanu et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Verbascum purpureum (Janka) Hub.-Mor. – H, Tra-Moes; U1,5 T4 R4; Onopordion; Bulgaria: Durankulak - pe dunede nisip; foarte rară; E (Negrean, 2001), R (Velchev et al. 1984), IUCN Red List (2008), BC (An I), Biodiv. Law (An.II + III), E (n.n). Vicia dalmatica A.Kern. [syn. Vicia tenuifolia Roth subsp. stenophylla Velen.] – H, PontBalc; U3 T0 R0; 2n = 12; Festucion rupicolae; România: Corbu - pajişti pe coaste abrupte; Bulgaria: Shabla; V (Dihoru, 1994), R (Boşcaiu et al., 1994), V (n.n). Vicia narbonensis L. – Th, Med; U2 T4,5 R4,5; Festucetalia valesiacae, Car. Secalinion; România: Mangalia (coastele lacului); Bulgaria: Durankulak, Krapets, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka - pe faleze; R (Oltean et al., 1994, Negrean, 2001), R(n.n). Vicia peregrina L. – Th, Med; U2 T4 R4; 2n = 12, 14; Secalinion; Bulgaria: Durankulak, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra; R (Dihoru et Dihoru, 1994; Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), R (n.n). Vicia sativa L. subsp. amphicarpa (Dorthes) Asch. et Graebn. [syn. Vicia amphicarpa Dorthes] – Th, Med; U2 T4,5 R4; Secalietea, Festuco-Brometea; Bulgaria: Kaliakra – în pajiştea de pe platou (43°22.336′N, 28°27.804′E; foarte rară; R(Oltean et al., 1994), V (Negrean, 2001), E (Velchev et al. 1984), Biodiv. Law (An. III), E (n.n). Ziziphora capitata L. – Th, Med; U1 T5 R4; Festucion rupicolae; Bulgaria: Bolata; R (Oltean et al., 1994 ; Negrean, 2001), R (n.n). Zygophyllum fabago L. – H, Med; U2 T4 R4,5; Polygonion avicularis; România: Constanţa (faleză); Bulgaria: Krapets - pe loessurile falezei; rară; V (Dihoru et Dihoru, 1994), R (Oltean et al., 1994; Negrean, 2001), V (n.n).

247

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

4.2.2 2. ANALIZA PLANTELOR RARE ŞI PERICLITATE

Din totalul celor 852de taxoni vasculari autohtoni identificaţi în zona costieră dintre Cap Midia şi Cap Kaliakra, plantele rare (R) şi periclitate (E şi V) sunt în număr de 199 de specii şi subspecii, adică un procent de 23,35%. Procentul este apropiat de cel al rarităţilor menţionate din zona costieră dintre Periboina şi Vama Veche (20,20%, după Făgăraş, 2002) Dintre cele 199 de specii şi subspecii rare şi periclitate, 78 (39,19%) au fost observate atât în zona costieră românească cât şi cea bulgărească, 87 (43,71%) numai în zona costieră bulgărească nordică iar 34 (17,08%) numai în zona costieră românească dintre Capul Midia şi Vama Veche (Fig. 20). Remarcabil este faptul că ponderea taxonilor din zona litorală bulgărească este mai mare decât cea a taxonilor prezenţi atât în zona românească cât şi cea bulgărească a Dobrogei. Acest lucru se datorează în mare parte falezelor stâncoase şi platourilor calcaroase cu vegetaţie stepică, tufărişuri şi păduri termofile; aceste tipuri de habitate adăpostesc o floră xerofilă bogată în elemente floristice de origine sudică (submediteraneene, balcanice, mediteraneene).

Fig. 20 – Distribuţia speciilor rare şi periclitate în zona costieră Cap Midia – Cap Kaliakra 248

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

După cum se poate observa în figura 21, procentajul taxonilor rari şi periclitaţi din zona costieră bulgărească este de 59,63%, semnificativ mai mare comparativ cu ponderea celor prezenţi în zona costieră românească (40,36%).

Fig. 21 – Ponderea rarităţilor floristice din zona costieră bulgărească nordică şi cea românească sudică Acest lucru se explică prin diversitatea mare de habitate din zona costieră bulgărească (plaje nisipoase, platouri calcaroase cu vegetaţie stepică, faleze stâncoase, faleze de loess, zone umede, tufărişuri submediteraneene, păduri termofile) şi influenţelor antropice reduse, a suprafeţelor mari de arii protejate şi a turismului de mică anvergură din această zonă. Analiza din punct de vedere fitogeografic a florei rare şi periclitate (Fig. 22) evidenţiază preponderenţa speciilor pontice (32,82%) luate în considerare în sensul larg (pontice, ponto-balcanice, ponto-mediteraneene, ponto-panonice, ponto-dobrogene, pontocaspice) şi a celor mediteraneene (23,73%). Speciile balcanice (11,61%) cu subunităţile lor (balcanice, balcano-anatolice, balcano-moesiace, balcano-caucasice, etc.), cele eurasiatice (11,61%), atlantic-mediteraneene (4,54%) şi submediteraneene (4,04%) deţin de asemenea o pondere importantă în ansamblul elementelor floristice. Celelalte categorii de geoelemente

249

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

(europene, central-europene, cosmopolite, circumpolare, taurice, dobrogene, anatolice, traco-moesiace, etc) însumează 11,65%.

Fig. 22 – Ponderea elementelor fitogeografice rare şi periclitate Apartenenţa zonei costiere a Dobrogei la regiunea fitogeografică pontică (regiunea Marea Neagră) (Fig. 4) explică procentajul mare al elementelor pontice. Dintre acestea, preponderente sunt cele ponto-balcanice, cele pontice în sensul strict şi cele pontomediteraneene. Ponderea mare a elementelor floristice de origine sudică (mediteraneene, balcanice, atlantic-mediteraneene, submediteraneene), care deţin împreună un procent de 55,53% este rezultatul influenţelor climatice submediteraneene care se resimt de-a lungul coastei dobrogene, cu precădere la sud de zona oraşului Mangalia şi pe întreaga lungime a litoralului bulgăresc. Mediile anuale ale temperaturii mai ridicate cu

cca 0,3 -0,5 °C

comparativ cu cele de la nord de oraşul Mangalia şi suprafeţele mari ocupate de platouri şi faleze cu substrat calcaros, favorizează dezvoltarea speciilor termofile de origine sudică. De altfel,

majoritatea

speciilor

mediteraneene,

250

submediteraneene,

balcanice,

ponto-

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

mediteraneene, ponto-balcanice, identificate în cursul cercetărilor noastre sunt cantonate la sud de lacul Mangalia spre Capul Kaliakra. Dintre cei 199 de taxoni rari şi periclitaţi, numai 180 pot fi încadraţi la una din categoriile IUCN folosite în Listele Roşii naţionale; ceilalţi 19 taxoni sunt indexaţi numai în Cartea Roşie a Bulgariei (Vechev et al., 1984). Aceşti taxoni, fie nu sunt prezenţi în flora României, fie nu sunt consideraţi a fi rari sau periclitaţi în România. Apartenenţa rarităţilor floristice din zona costieră Cap Midia – Cap Kaliakra la principalele categorii sozologice este următoarea: •

conform Listelor Roşii româneşti (Oltean et al., 1994; Dihoru et Dihoru, 1994;

Negrean, 2001): 23 taxoni ameninţaţi cu dispariţia - E (12,77%), 40 taxoni vulnerabili - V (22,22%), 113 taxoni rari – R (62,77%) şi 4 taxoni neregăsiţi în România – E/Ex (2,22%) (Fig. 23).

70 60 50 %

40 30 20 10 0 E

V

R

E/ Ex

categorii sozologice

Fig. 23 – Ponderea taxonilor rari, vulnerabili şi ameninţaţi, din zona costieră Cap Midia-Cap Kaliakra, conform listelor roşii naţionale •

în conformitate cu Cartea Roşie a Bulgariei (Velchev et al., 1984): 34 taxoni rari

(R) (17,08%) şi 8 taxoni periclitaţi (Th) (4,02%); categoria speciilor dispărute (Ex) nu este 251

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

reprezentată (Fig. 24). Categoria taxonilor periclitaţi (Th) din Cartea Roşie poate fi sinonimizată cu cea a taxonilor vulnerabili (V) şi ameninţaţi cu dispariţia (E) din sistemul IUCN. Trebuie menţionat de asemenea că specii precum Salvinia natans, Erysimum bulgaricum, Ruscus aculeatus sau Bellevalia sarmatica, găsite numai în zona costieră bulgărească nu se regăsesc în Cartea Roşie a Bulgariei, deşi sunt menţionate în Legea Biodiversităţii din Bulgaria în anexele II, III şi IV ca specii de interes conservativ la nivel comunitar sau naţional.

18 16 14 12 10 % 8 6 4 2 0 R

Th

Ex

categorii sozologice

Fig. 24 – Ponderea rarităţilor floristice în conformitate cu Cartea Roşie a Bulgariei În ceea ce priveşte endemismele din zona studiată, în concordanţă cu datele bibliografice (Tutin et al., 1964-1980; Jordanov et al., 1964-1995; Săvulescu et al., 19521976; Anastasiu et Negrean, 2001) situaţia este următoarea: o specie este endemică pentru România (Knautia tulceanensis), una este endemică pentru Bulgaria (Silene caliacrae), trei taxoni sunt endemici pentru zona Dobrogei (Centaurea alba subsp. caliacrae, Centaurea varnensis, Jurinea tzar-ferdinandii) iar alţi şapte sunt endemici pentru zona Peninsulei Balcanice (Erysimum bulgaricum, Astragalus spruneri, Chamaecytisus jankaea, Achillea 252

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

clypeolata, Centaurea napulifera subsp. thirkei, Onosma heterophylla, Opopanax chironium subsp. bulgaricum). Un număr de 48 de taxoni (24,24%) din zona costieră Cap Midia – Cap Kaliakra sunt incluşi în anexele unor legi naţionale, convenţii şi directive internaţionale (Fig. 25). Astfel, din totalul rarităţilor floristice identificate, 36 de taxoni (18,18%) sunt indexaţi în anexele II, III şi IV ale legii nr. 77/2002 (Legea Biodiversităţii din Bulgaria) (Biodiv. Law), 4 taxoni (2,02%) apar în anexa I a Convenţiei de la Berna (BC), 1 taxon (0,50%) este menţionat în anexa V a Directivei Habitate (HD) iar 7 specii şi subspecii (3,53%) sunt menţionate în anexa 4B şi 5A a OUG nr. 57/2007.

20 15 % 10 5 0 Biodiv. Law

BC

DH

OUG 57/2007

Fig. 25 – Ponderea taxonilor rari şi periclitaţi aflaţi sub incidenţa legislaţiei privind conservarea biodiversităţii Deoarece Cartea Roşie a Bulgariei şi Listele Roşii româneşti au doar valoare consultativă, ştiinţifică şi nu legislativă, practic doar cele 48 de specii şi subspecii cad sub incidenţa legislaţiilor naţionale şi internaţionale privind protecţia şi conservarea florei spontane. Din categoria taxonilor neregăsiţi pe litoralul românesc (posibil extinşi) dar prezenţi pe litoralul nordic bulgăresc fac parte: Ammophila arenaria subsp. arundinacea (neregăsită 253

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

după Prodan, 1935 la Costineşti, Tuzla, Eforie Sud, Cap Midia), Medicago marina (neregăsită după Prodan, 1936 la Tuzla, Eforie Nord, Agigea, Mamaia), Hypecoum procumbens (neregăsită după Prodan, 1935 în partea sudică a litoralului românesc), Euphorbia paralias (neregăsită la Vama Veche de unde este menţionată de Prodan (1936), Pop I. (1969), Făgăraş (2002), Anchusa stylosa (neregăsită la Tuzla sau Mangalia - Flora RPR, 1960). Alte 2 specii neprecizate în lista noastră, nu au mai fost regăsite pe litoralul românesc după cel de-al doilea război mondial; este vorba de Calystegia soldanella (neregăsită după Panţu, 1925) şi Corispermum canescens (neregăsită după Prodan, 1935), deşi această specie este menţionată din România în Flora Europaea vol. I (1993). Alţi taxoni identificaţi în zona costieră dintre Cap Midia şi Cap Kaliakra sunt foarte rari în Dobrogea, fiind prezenţi într-un număr mic de localităţi (sau într-o singură localitate), cu efective populaţionale mici sau foarte mici: Bellevalia sarmatica, Dianthus leptopetalus, Minuartia bylikiana, Astrodaucus littoralis, Alyssum borzaeanum, Centaurea thracica, Centaurea varnensis, Verbascum purpureum, Linum tauricum, Iris sintenisii, Ononis pusilla, Scabiosa micrantha, Silene caliacrae etc. Unii dintre aceşti taxoni sunt deja ameninţaţi cu dispariţia în timp ce alţii pot să treacă curând în această categorie dacă presiunea antropică din zona costieră a Dobrogei nu va înceta să crească.

254

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

4.3. ASOCIAŢII VEGETALE DIN ZONA COSTIERĂ CAP MIDIA – CAP KALIAKRA

Diversitatea condiţiilor fizico-geografice şi a habitatelor naturale din zona costieră Cap Midia - Cap Kaliakra se reflectă atât în diversitatea florei cât şi în cea a vegetaţiei, adică a asociaţiilor vegetale ce edifică covorul vegetal. Asociaţiile vegetale identificate în cursul cercetărilor de teren în zona costieră dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra sunt prezentate sub forma unui conspect cenotaxonomic, în care sunt grupate în funcţie de apartenenţa lor la unităţile cenotaxonomice de rang superior. La realizarea conspectului, au fost luate în considerare observaţii de teren mai vechi ale autorilor (Făgăraş, 2002a; Făgăraş, 2002b) privind răspândirea în zona costieră a asociaţiilor vegetale. Încadrarea cenotaxonomică a asociaţiilor vegetale s-a realizat după lucrările “Cenotaxonomia şi caracterizarea grupărilor vegetale din România” (Sanda et al., 1998), “Structura cenotică şi caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România” (Sanda et al., 2001) şi „Dune vegetation of the Bulgarian Black Sea coast” (Tzonev et al., 2005). Sunt prezentate în conspect 115 asociaţii vegetale, aparţinând la 15 clase de vegetaţie, 24 de ordine şi 43 de alianţe. Pentru o mare parte a asociaţiilor conspectate sunt menţionate localităţile din zona costieră în care prezintă fitocenoze reprezentative. Dintre cenotaxonii de rang inferior asociaţiei, sunt precizate 8 subasociaţii. Prezentarea claselor de vegetaţie respectă într-o anumită măsură criteriul hidroseriilor, începând cu formaţiunile vegetale palustre din clasa Phragmitetea şi sfârşind cu cele ce grupează asociaţii vegetale xerofile. Asociaţiile vegetale higrofile sunt prezente în zona lacurilor paramarine (Taşaul, Corbu, Siutghiol, Tăbăcăriei, Techirghiol, Tatlageac, Mangalia, Limanu, Durankulak, Shabla), în zona mlaştinilor (Mlaştina Hergheliei Mangalia, valea Bolata), a canalelor de apă dulce (canalul pescăresc Năvodari) şi chiar în zone joase, înmlăştinite ale plajelor, în spatele 255

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

cordoanelor de dune (plaja Corbu, incinta portului de la Cap Midia, plaja Mamaia NordNăvodari, unde apa de precipitaţii bălteşte până către sfârşitul primăverii. Asociaţiile vegetale hidrofile nu au fost obiectul acestui studiu şi de aceea nu figurează în conspectul nostru. Asociaţiile vegetale mezofile sunt larg răspândite în zonele umede din apropiererea lacurilor litorale şi a mlaştinilor sau în zonele interdunale ale plajelor late. Asociaţiile vegetale halofile sunt răspândite pe sărăturile (solonceacuri, soloneţuri, solodii) din apropierea plajelor (Cap Midia-incinta portului Midia, Năvodari - în zona canalului Midia-Năvodari), în preajma lacurilor salinizate (L. Techirghiol) şi în zonele joase şi salinizate ale plajelor (Corbu, Năvodari, Mamaia Nord, Constanţa, Eforie Sud – spre lacul Techirghiol). Vegetaţia de sărături uşoare, formată din specii halofile şifacultativ halofile poate fi întâlnită şi în zona lacurilor paramarine. Comunităţile de plante xero-mezofile şi xerofile sunt cantonate pe dunele de nisip ale plajelor, în zona falezelor de loess (Corbu, Cap Midia, Constanţa, Agigea, Eforie Sud, Tuzla, Costineşti, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche, Durankulak, Krapets, Cap Shabla), pe falezele stâncoase şi platourile calcaroase (Kamen Bryag-Yailata, Rusalka, Bolata, Cap Kaliakra), pe versanţii calcaroşi ai unor văi (Bolata) sau lacuri (Limanu, Mangalia).

256

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

4.3.1. CONSPECTUL ASOCIAŢIILOR VEGETALE

PHRAGMITETEA Tx.et Prsg. 1942 PHRAGMITETALIA W.Koch 1926 Phragmition communis W.Koch 1926 Cladietum marisci Allorge 1922 ex Zobrist 1935 (Ml. Hergheliei, L. Shabla) Glycerietum maximae Hueck 1931 (Ml. Hergheliei) Scirpo-Phragmitetum W.Koch 1926 (comună în zonele umede) -typhetosum Soó 1957 - typhosum laxmanni Ubrizsy 1961 -cladiosum Kovàcs 1956, Soó 1973 (Ml. Hergheliei) Typhaetum angustifoliae (All.22) Pign.1943 (L. Taşaul, L.Mamaia, plaja Mamaia Nord, L. Siughiol, Ml. Hergheliei, L. Durankulak, L. Shabla) Typhetum latifoliae G.Lang 1973 (Ml. Hergheliei, L. Durankulak, Bolata) Typhaetum laxmanni Nedelcu 1969 (Năvodari, Ml. Hergheliei, Durankulak, Bolata) Schoenoplectetum lacustris Eggler 1933 (Corbu, Siutghiol, Techirghiol, Ml. Hergheliei, L. Durankulak, Bolata) BOLBOSCHOENETALIA MARITIMI Hejni in Holub et al. 1967 Cirsio brachycephali – Bolboschoenion (Passarge 1978) Mucina 1993 Astero tripolii – Phragmitetum humilis Krisch (1972) 1974 (portul Midia, Năvodari, plaja Mamaia Nord, L. Techirghiol)

257

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Bolboschoenetum maritimi Eggler 1933 (Năvodari, plaja Mamaia Nord, L. Techirghiol, Ml. Hergheliei, L. Durankulak, L. Shabla) -asteretosum tripolii Sârbu et al. 1995 Schoenoplectetum tabernaemontani Soó 1947 (plajele Corbu, Năvodari, Mamaia Nord, Ml. Hergheliei) Schoenoplectetum triquetri-maritimi Zonneveld 1960 (L. Shabla) OENANTHETALIA AQUATICAE Hejny in Kopecky ex Hejni 1965 Oenanthion aquaticae Hejny ex Neuhäusl 1959 Eleocharidetum palustris Schennikov 1919 (L. Techirghiol)

SCHEUCHZERIO-CARICETEA FUSCAE Tx. 1937 CARICETALIA DAVALLIANAE Br.-Bl. 1949 Caricion davallianae Klika 1934 Orchido-Schoenetum nigricantis Oberd. 1957 (Syn. Schoenetum nigricantis Pop et al. 1962) (plaja Corbu)

MOLINIO-ARRHENATHERETEA Tx. 1937 MOLINIETALIA Koch 1926 Agrostion stoloniferae Soó (1933) 1971 Agrostetum stoloniferae (Ujvárosi 1941) Burduja et al. 1956 (plajele Corbu, Năvodari, Mamaia, L. Techirghiol, L. Durankulak) POTENTILLO-POLYGONETALIA Tx. 1947

258

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Potentillenion anserinae Felföldy 1942 Lythro-Calamagrostetum epigei I.Pop 1968 (plaja Corbu, portul Midia, Mamaia, Ml. Hergheliei, Durankulak, Shabla, Bolata)

JUNCETEA MARITIMAE Br.-Bl. 1931 JUNCETALIA MARITIMI Br.-Bl. 1931 Juncion maritimi Br.-Bl. 1931 Juncetum littoralis Popescu et al.1992 (plajele Corbu, Mamaia, portul Midia, Ml. Hergheliei, L. Durankulak) Juncetum maritimi (Rubel 30) Pign. 1953 (plaja Corbu, portul Midia, plaja Mamaia, L.Shabla) Juncetum littorali-maritimi Popescu et Sanda 1972 (plajele Corbu, Mamaia) Armerion maritimae Br.-Bl. et De L. 1936 Caricetum extensae Br.-Bl. et De L. 1936 (plaja Mamaia, L. Durankulak)

PUCCINELLIO-SALICORNIETEA Ţopa 1939 SALICORNIETALIA Br.-Bl. (1929) 1933 Thero-Salicornion Br.-Bl. (1930) 1933, Pign. 1953 (Syn. Salicornion prostratae Sanda, Popescu 1929) Salicornietum prostratae Soó (1947) 1964 (Syn. Salicornietum europeae Wendelbg. 1953) (Năvodari- pe sărături, Portul Midia, Techirghiol) Suaedetum maritimae Soó 1927 (Năvodari, portul Midia, L. Techirghiol) -bassiosum hirsutae (Ţopa 1939) Drăgulescu 1997 (portul Midia, Techirghiol) 259

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

-salicorniosum europeae (Ţopa 1939) Drăgulescu 1997 (portul Midia) -aeluroposum littoralis (Ţopa 1939) Drăgulescu 1997 (portul Midia) Suaedeto-Bassietum hirsutae (Br.-Bl. 1928) Ţopa 1939 (Portul Midia, Techirghiol) PUCCINELLIETALIA Soó 1940 Puccinellion peisonis (Wendelbgt.1943) Soó 1957 Puccinelietum distantis Soó 1937 (portul Midia, plajele Năvodari, Mamaia, Valea Bolata) Puccinellion limosae (Klika 37)Wendelbg. 1950 Aeluropo-Salicornietum Krausch 1965 (portul Midia) Aeluropetum littoralis (Prodan 39) Şerbănescu 1965; Krausch 1965 (portul Midia) Agropyretum elongati I.Şerbănescu 1965 (portul Midia, portul Constanţa) Agrostetum ponticae Popescu et Sanda 1973 (plajele Corbu, Năvodari, Mamaia, Ml. Hergheliei, Durankulak, Shabla) Aeluropo-Puccinellietum limosae Popescu et Sanda 1975 (Portul Midia) Bassietum hirsutae I.Şerbănescu 1965 (portul Midia, Techirghiol) Hordeetum hystricis (Soó 33) Wendelbg. 1943 (portul Midia, portul Constanţa, plaja Mamaia) Puccinellietum limosae Rapaics 1927 (portul Midia) Puccinellio-Salicornietum Popescu et al. 1987 (portul Midia) Staticeto-Artemisietum monogynae (santonicum) Ţopa 1939 (portul Midia, Năvodari) Festucion pseudovinae Soó 1933

260

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Artemisietum santonici Soó 1947 corr. Guterm. et Mucina (syn. Artemisietum maritimae (W. Christ. 1927) Br.-Bl. et De L. 1936) (Năvodari, plaja Mamaia, Techirghiol) Cypero-Spergularion Slavnič 1948 Acorelletum pannonici (Soó 1933) Wendelbg. 1943 (Constanţa, Techirghiol) Polypogonetum monspeliensis Morariu 1957 (Ml. Hergheliei, Valea Bolata) Spergularietum mediae (Şerbănescu

1965) Popescu et al. 1992 (portul Midia,

Techirghiol, faleza de la Kamen Bryag) Scorzonero-Juncion gerardi (Wendelbg. 1943) Vicherek 1973 Carici distantis-Festucetum arundinaceae Rapaics 1927 (plajele Corbu, Mamaia, L. Durankulak) Scorzonero parviflorae-Juncetum gerardi (Wenzl. 1933) Wendwlbg. 1943 (portul Midia, plaja Mamaia, Techirghiol, L. Durankulak)

CAKILETEA MARITIMAE Tx. et Prsg.1950 CAKILETALIA MARITIMAE Tx. apud. Oberd. 1949 Cakilion maritimae Morariu 1957 Convolvuletum persici (Borza 1931) Burduja 1968 (plajaDurankulak) Crambetum maritimae (I. Şerbănescu 1970) Popescu, Sanda, Doltu 1980 (plajele Vama Veche, Durankulak) EUPHORBIETALIA PEPLIS Tx. 1950 Euphorbion peplis Tx. 1950 Cakilo euxinae – Salsoletum ruthenicae Vicherek 1971 (plaja Shabla) Lactuco tataricae-Glaucietum flavae Dihoru et Negrean 1976 (plaja Shabla) 261

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Salsolo ruthaenicae-Xanthietum strumarii Oberd.et Tx.1950 (comună pe litoral) Scolymetum hispanici I. Pop 1969 (falezele Constanţa, Vama Veche) Atriplicion littoralis (Nordhagen 1940 p.p.) Tx. 1950 Salsolo-Euphorbietum paralias Pignatti 1952 (plaja Durankulak) Tournefortietum sibiricae Popescu et Sanda 1975 (portul Midia, Constanţa, Eforie Sud, Shabla)

AMMOPHILETEA Br.-Bl. et Tx. 1943 ELYMETALIA ARENARIAE Br.-Bl. et Tx. 1943 Elymion gigantei Morariu 1957 Agropyretum juncei (Br.-Bl. et De L. 1936) Tx. 1937 (plajele Eforie Nord, Durankulak, Shabla) Artemisietum arenariae Popescu et Sanda 1977 (plaja Corbu) Elymetum gigantei Morariu 1957 (plajele Corbu, Năvodari, Mamaia, Constanţa, Agigea (rezervaţie), Eforie Nord, Eforie Sud, 23 August, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche, Durankulak, Krapets, Shabla, plaja Bolata) Ammophilo arundinaceae-Elymetum gigantei Vicherek 1971 (Durankulak, Shabla)

FESTUCETEA VAGINATAE Soó 1968 FESTUCETALIA VAGINATAE Soó 1957 Bassio laniflorae-Bromion tectorum (Soó 1957) Borhidi 1996 Aperetum maritimae Popescu et al., 1978 (Corbu, Mamaia, Durankulak)

262

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Brometum tectorum Bojko 1934 (Corbu, Mamaia, Kamen Bryag, Rusalka, Kavarna) Bromo-Cynodontetum I.Pop 1970 (asociaţie ruderală comună în apropierea plajelor) Secali sylvestris-Brometum tectorum Hargitai 1940 (Corbu, Năvodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, 2 Mai, Vama Veche, Durankulak, Shabla, Krapets) Festuco-Mollugion Borza 1961 Plantaginetum arenariae (Buia et al. 1960) Popescu, Sanda, 1987 (plaja Corbu, portul Midia, plaja Mamaia, Bolata) Festucion vaginatae Soo 1929 Festucetum beckeri Sanda et al.1997 (plajele Durankulak, Shabla) Scabiosion argentaeae (Boşcaiu 1975) Popescu, Sanda 1987 Stachyo atherocalici-Caricetum ligericae Tzonev et al. 2005 (plaja Durankulak) Carici colchicae-Holoschoenetum vulgaris Ştefan, Sârbu 1995 (plajele Mamaia, Durankulak, Shabla) Holoschoeno-Calamagrostetum epigeios Popescu et Sanda 1978 (Corbu, Mamaia, Shabla, Mlaştina Hergheliei) Scabioso argenteae-Caricetum colchicae (Simon 1960) Krausch 1965 (Corbu, Krapets) - ephedretosum (Syn. Ephedro-Caricetum colchicae (Prodan 1939, Morariu 1959) Sanda et Popescu 1973 (Rezervaţia de la Agigea, Durankulak) Scabioso argenteae-Marrubietum peregrini (Borza 1931, Morariu 1967) Popescu, Sanda 1987 (rezervaţia de la Agigea) Scabioso argenteae-Artemisietum campestris Popescu et Sanda 1987 (Krapets) Secali silvestri-Alyssetum borzeani (Borza 1931) Morariu 1959 (Agigea- rezervaţie)

263

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Xeranthemo annuo-Scabiosetum argenteae (ucranicae) Boşcaiu 1975 (Agigearezervaţie)

FESTUCO-BROMETEA Br.-Bl. et Tx. 1943 FESTUCETALIA VALESIACAE Br.-Bl. et Tx. 1943 Festucion valesiacae Klika 1931 (Syn. Festucion rupicolae Soó 1940 corr. Soó 1964) Agropyretum pectiniformae (Prodan 39) Dihoru 1970 (Corbu, Techirghiol, Eforie Sud, Tuzla, Limanu, 2 Mai, Vama Veche, Rusalka, Kavarna – pe faleze şi platouri calcaroase) Medicagini-Festucetum valesiacae Wagner 1941 (Techirghiol, Limanu, Rusalka, Kamen Bryag –Yailata, Bolata, Kaliakra, Kavarna) Botriochloetum ischaemi (Krist.1937) I.Pop 1977 (Techirghiol, Bolata, Kaliakra) Artemisio austriacae-Poetum bulbosae I.Pop 1970 (Techirghiol, Vama Veche) Cynodonti-Medicaginetum minimae Popescu et Sanda 1975 (asociaţie ruderală comună) Dauco guttati-Chrysopogonetum grylli Popescu et Sanda 1978 (Năvodari, Techirghiol) Artemisio-Kochion Soó 1959 Agropyro pectinato-Kochietum prostratae Zolyomi (1957) 1958 (Techirghiol, Tuzla, Kamen Bryag–Yailata, Bolata, Kaliakra – pe faleze) Aegilopsetum cylindricae Buia et al. 1959 (Constanţa, Vama Veche – pe faleze) Paeonio tenuifoliae – Saturejetum coeruleae Borza 1931 (Techirghiol, Rusalka, Kamen Bryag –Yailata, Kaliakra – pe platouri calcaroase) Agropyro-Thymetum zygioidi Dihoru (1969) 1970 (Techirghiol, Kamen Bryag–Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra)

264

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Teucrio polii – Melicetum ciliatae Puşcaru et al., 1978 (Techirghiol, Kamen Bryag – Yailata, Rusalka, Bolata, Kaliakra – pe faleze şi platou) Thymio pannonici-Chrysopogonetum grylli Doniţă et al., 1922 (Techirghiol, Bolata, Kaliakra) Stipetum capillatae (Hueck 1931) Krausch 1961 (Techirghiol, Eforie Sud, Limanu, Kaliakra) Stipion lessingianae Soo 1947 Stipetum lessingianae Soó (1927) 1947 (Techirghiol, Rusalka, Kaliakra)

QUERCETEA PUBESCENTI PETRAEAE (Oberd.1948, 1957) Jakucs 1960 ORNO-COTINETALIA Soó 1960 Orno-Cotinion Soo 1960 Cotino-Quercetum pubescentis (Soó 1931) Zolyomi, Jackucs et Fekete (syn. Paeonio peregrinae – Carpinetum orientalis Doniţă 1970) (Kamen Bryag–Yailata (pe faleză şi platou, pe versanţii Văii Bolata) Syringo-Carpinion orientalis Jakucs 1960 (Rusalka, Bolata) Querco-Carpinetum orientalis (Gancev 1961) Csűrös et al. 1968 (Rusalka, Bolata) Cotino-Carpinetum orientalis Csűrös et al. 1968 (Limanu, Rusalka, Bolata) Paliureto-Carpinion orientalis Cristurean et Ţeculescu (1968) 1970 Paliuretum spinae-christi (Borza 1931) Dihoru (1969) 1970 (Rusalka, Kamen Bryag – Yailata, Bolata) Aceri tatarico-Quercion Zólyomi et Jakucs 1957

265

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Ceraso mahaleb – Quercetum pubescentis (Jurko 1951) Jakucs et Fekete 1957 (Rusalka) PRUNETALIA Tx. 1952 Prunion spinosae Soó 1940 Pruno spinosae - Crataegetum (Soó 1927) Hueck 1931 (Limanu, Rusalka, Kamen Bryag –Yailata – pe platouri) Asphodelinetum luteae Dihoru (1969) 1970 (Rusalka, Yailata, Bolata, Kaliakra – pe platouri şi faleze stâncoase)

SECALIETEA Br.-Bl. 1931 ERAGROSTETALIA J.Tx. 1931 emend Soó 1948 Tribulo-Eragrostion pooidis Soó et Timar 1957 Tribulo-Tragetum racemosi Soó et Timar 1954 (plajele Corbu, Mamaia, port Midia, port Constanţa) SECALIETALIA Br.-Bl. 1931 emend J. et R.Tx.1960 ex. Lohm. 1962 Caucalidion platycarpos Tx. 1950 corr. Soó 1971 Adonieto flammaeae – Valerianelletum lasiocarpae (Morariu 1959) Popescu et al. 1983 (Techirghiol, Kamen Bryag –Yailata, Kaliakra –pe platouri)

CHENOPODIETEA Br.-Bl. 1951 emend. Lohm., J.Tx. et Tx. 1961 SISYMBRIETALIA J.Tx. 1961 Sisymbrion officinalis Tx., Lohm. et Prsg. 1950 Atriplicetum tataricae (Prodan 1923) Borza 1926 (Vama Veche, Techirghiol, Constanţa) 266

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Atriplicetum nitentis Knapp 1945 (Port Midia, port Constanţa, Agigea, Vama Veche) Descurainetum sophiae Krech 1933 corr. Oberd.1970 (port Constanţa) Hordeetum murini Libbert 1932 em. Pass.1964 (comună în locuri ruderale) Malvetum sylvestris Todor et al. 1971 (Constanţa, Kamen Bryag) Xanthio spinosae-Amaranthetum Morariu 1943 (Vama Veche) Xeranthemetum annui (Borza 1931, Prodan 1939) Dihoru 1970 (Agigea, Techirghiol) Convolvulo arvensi – Agropyrion repentis Görs 1966 Cardarietum drabae Timár 1950 (portul Constanţa) Agropyretum repentis Felföldy 1942 (comună pe falezele de loess şi în locuri ruderale) Malvion neglectae (Gutte 1972) Hejny 1978 Amarantetum crispi Mititelu 1972 (Vama Veche) Daturo-Malvetum neglectae (Athenstadt 1941) Lohmeyer in Tx. 1950 (Vama Veche) ONOPORDETALIA Br.-Bl. et Tx. 1943 emend. Görs.1966 Onopordion acanthii Br.-Bl. 1926 Carduetum nutantis Săvulescu 1927, Paucă 1941, Morariu 1943 (port Midia, port Constanţa, Techirghiol) Onopordetum acanthii Br.-Bl. (1923) 1926 (port Constanţa, Techirghiol) Onopordetum taurici (Borza 1931) Morariu 1957 (port Constanţa) Dauco-Melition Görs 1966 Echio-Melilotetum albi Tx. 1942 (faleza Constanţa, Ml. Hergheliei, 2 Mai, Vama Veche) Brachyaction ciliatae I. Pop et Gh. Viţalariu 1971 267

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Ambrosietum artemisiifoliae Viţalariu 1973 (portul Midia, portul Constanţa)

ARTEMISIETEA Lohm., Prsg. et Tx. 1950 ARTEMISIETALIA Lohm. et Tx. 1947 Arction lappae Tx. 1937 emend. Siss. 1936 Sambucetum ebuli (Kaiser 1926) Felföldy 1942 (comună în locuri ruderale) Conietum maculati I. Pop 1968 (plaja Mamaia Nord-Năvodari, Ml. Hergheliei, Durankulak) Lycietum barbarum Felföldy 1942 corr. Soó 1971 (faleza portului Constanţa) CONVOLVULETALIA SEPIUM Tx. 1950 Calystegion sepium Tx. 1947 ex. Oberd. 1949 Galegetum officinalis Dobrescu et Viţalariu 1981 (Ml. Hergheliei)

PLANTAGINETEA MAJORIS Tx. et Prsg. 1950 PLANTAGINETALIA MAJORIS Tx. (1947) 1950 Polygonion avicularis Br.-Bl. 1931 emend. Tx. 1950 Lolio-Plantaginetum majoris (Linkola 1921) Beger 1930 (Constanţa, Vama Veche) Sclerochloo-Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soó 1940 Agropyro-Rumicion crispi Nordh. 1940 Trifolio fragifero – Cynodontetum Br-Bl. et Bolos 1958 (Mamaia Nord, L.Techirghiol, Ml. Hergheliei) Festucetum arundinaceae (Tx. 1937) Nordh. 1940 (Mamaia Nord, Ml. Hergheliei) 268

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Scolymion Morariu 1967 Ecballietum elaterii Morariu 1959 (Constanţa, Vama Veche, Durankulak-pe faleze) Lolio-Scolymetum hispanici Morariu 1959 (Constanţa, Agigea, Vama Veche – pe faleze)

BIDENTETEA TRIPARTITI Tx., Lohm et Prsg. 1950 BIDENTETALIA TRIPARTITI Br.-Bl. et Tx. 1943 Chenopodion fluviatile (rubri) Tx. 1960 Atriplicetum hastatae Poli et J.Tx. 1960 (port Midia, Mamaia Nord, Constanţa)

269

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

V. NEVERTEBRATE TERESTRE DIN ZONA COSTIERĂ CAP MIDIA – CAP KALIAKRA

Comparativ cu mediul terestru sau mediul marin, zonele litorale reprezintă din punct de vedere ecologic unele din cele mai dinamice zone, factorii complecşi de mediu asigurând premizele unei variabilităţii a tipurilor de habitate pe care o întâlnim rar în natură. Nu întâmplător, cucerirea uscatului a pornit din astfel de zone, iar în prezent unele dintre cele mai complexe tipuri de asociaţii de organisme se găsesc în aceste zone sau în imediata lor vecinătate. Litoralul Mării Negre nu face excepţie de la această regulă. Biodiversitatea zonei litorale este unică, aici întâlnindu-se practic două tipuri de asociaţii de organisme – cele marine şi cele terestre, care interacţionează la nivelul fâşiei litorale. Asociaţiile de organisme marine din zona litorală au beneficiat de o serie întreagă de studii, fiind relativ bine cunoscute, cu excepţia anumitor grupe taxonomice sau ecologice. Asociaţiile de organisme terestre, care populează habitatele din imediata vecinătate a plajelor sau falezelor marine nu au beneficiat însă de aceeaşi atenţie, astfel încât putem spune că suntem abia la început în ceea ce priveşte studiul amănunţit – taxonomic şi ecologic – al habitatelor terestre. Fiind inclusă în zona bioregiunea pontică, zona litorală delimitată de Capul Midia la nord şi Capul Kaliakra la sud se caracterizează printr-o succesiune a mai multor tipuri de habitate. Ceea ce uneşte toate aceste habitate – uneori foarte deosebite din punct de vedere atât al structurii geologice cât şi al florei şi faunei – este plaja propriu-zisă, cu caracteristicile sale de zonă de ecoton. Începând dinspre nord, zona litorală menţionată anterior include următoarele sectoare:

270

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

•

zona cuprinsă între Capul Midia şi zona oraşului Constanţa la sud, caracterizată prin

plaje largi de nisip, mărginite spre interior de asociaţii vegetale pe terenuri joase. •

zona cuprinsă între Constanţa la nord şi capul Shabla la sud, caracterizată prin plaje

mai înguste, mărginite de faleze de loess. Din loc în loc, în dreptul unor lacuri paramarine – Techirghiol, Tatlageac, Durankulak, Shabla – falezele dispar şi apar zone cu plaje mai largi, uneori mărginite spre interior de dune maritime caracteristice cum sunt cele din dreptul lacurilor Durankulak şi Shabla. •

zona cuprinsă între capul Shabla şi capul Kaliakra, caracterizată prin faleze înalte de

calcar şi plaje extrem de înguste. Aceste trei zone nu sunt omogene din punct de vedere al biodiversităţii. Asociaţiile vegetale şi tipul substratului sunt diferite şi aceasta implică şi diversitatea faunei asociate.

5.1. Fauna ţărmului maritim Linia de contact dintre mare şi uscat, fie că este vorba de zone nisipoase, fie că este vorba de faleze stâncoase reprezintă din multe puncte de vedere o zonă cu trăsături deosebite. Condiţiile speciale de ecoton sunt practic unice comparativ cu alte tipuri de habitate, iar fauna, ca şi flora, este puternic influenţată de climatul marin. Speciile prezente aici – psamofile, higrofile, halofile sau talasofile – chiar dacă se reîntâlnesc într-o proporţie destul de însemnată şi în zonele învecinate, cu vegetaţie de stepă sau în zonele mlăştinoase, formează o asociaţie particulară. Cea mai interesantă grupare faunistică din zona litorală se întâlneşte în imediata apropiere a zonei de spargere a valurilor, zonă unde se depozitează tot timpul anului mari cantităţi de resturi de alge sau de moluşte. Toate aceste resturi în descompunere reprezintă nu numai o resursă trofică inepuizabilă pentru organismele terestre, dar şi un ansamblu complex de micro-nişe de habitat, populate de un număr important de vieţuitoare. Lanţurile

271

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

trofice formate aici au la bază resursele trofice reprezentate de materia organică în descompunere (Nagy, 1971, 1972). Unele dintre speciile prezente pe depozitele de detritus sunt întâlnite şi în alte zone, în timp ce alte specii sunt caracteristice acestei zone. Deosebit de interesantă este întâlnirea în aceasta zona îngustă şi a unor specii marine, care exploatează aceleaşi resurse. Astfel, în scrădişul din zona litorală şi sub grămezile de alge se pot întâlni frecvent amfipode gamaride iar crabi cum este Carcinus mediterraneus (devenit rar în ultimele decenii la litoralul românesc) sau Pachygrapsus marmoratus se hrănesc în mod curent în timpul sezonului cald cu cadavrele moluştelor aruncate de valuri pe plajă şi nu numai. Fauna întâlnită în depozitele de detritus organic de pe plajă este formată în special din insecte, care domină ca număr de specii şi exemplare, iar acestora li se adaugă o serie de păsări care de asemenea sunt specializate pentru exploatarea aceleiaşi nişe de habitat. Insectele întâlnite în aceasta zonă se împart în mai multe categorii. O primă categorie este reprezentată de specii detritivore sau necrofage care consumă substanţa organică în descompunere, fie că este vorba de alge aruncate de valuri pe plajă fie că este vorba de resturi de moluşte – în special bivalve. Din această categorie fac parte nu numai dermaptere ca Labidura riparia (caracteristică zonei litorale, unde se întâlneşte în populaţii mari), colembole din genurile Entomobrya şi Tomocerus, etc dar mai ales larve şi adulţi de diptere brahicere şi coleoptere. Dintre acestea, pot fi citate Euconnus waterhali (Scydmenidae), Sapromyza bipunctata, Fucellia maritima (întâlnită în număr mare pe plaje, chiar şi în zilele călduroase din anotimpul rece), Choleva oblonga, Ptomaphagus varicornis, Sciodrepa watsoni, Catops tristis (Catopidae), Calobaea bifasciella, Ctenulus pectoralis, Salticella fasciata (Sciomyzidae), Pyrelia cadaverina, Piophila caripes (Piophilidae), Ephydra macellaria (larvele acestei specii se hrănesc cu diatomee epibionte pe substratul stâncos dur din zona de spargere a valurilor sau cu resturi vegetale în descompunere), Lucilia sericata, Agyrtes castaneus; în aceeaşi zonă apar şi larvele sau adulţii unor specii de coleoptere ca Necrodes littoralis, Ablataria laevigata (Silphidae), Lebia cyanocephala sau Chlaenius festivus (Carabidae). Larvele unora dintre aceste specii practică adesea şi canibalismul – 272

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

feonomen observat şi la exemplarele de Labidura. In zonele litorale, în apropierea ţărmului, pot apare şi specii de heteroptere geocorize ca Prostemma gutula, Prostemma seneicole care se adăpostesc în cochilii de moluşte, Prostemma sangiunea, Nysus senecionis - întâlnite pe plajele stâncoase din sudul litoralului românesc, Tingis maculata, Aethus nigritus, ambele frecvente în zona plajelor nisipoase din nord, Microvelia schneideri – prezentă de regulă pe gramezile de alge în descompunere. O alta categorie de specii o constituie cele prădătoare, care se hrănesc cu larvele sau adulţii speciilor din prima categorie sau le parazitează. Din acest grup fac parte în special coleoptere - Cicindela trisignata, Clivina fosor, Clivina ypsilon, Paederus riparius – sau himenoptere – specii de Teleas sau Brachymeria (care parazitează alte specii), Bembix oculata, Bembix olivacea (care îşi hrănesc larvele cu diferite specii de diptere capturate pe depozitele de detritus de pe plaja), la care se adaugă furnici, adulţi de neuroptere sau de odonate, care însă nu au un rol la fel de important. Cu larvele diferitelor specii de insecte care se dezvoltă în depozitele de alge în descompunere se hrănesc şi unele din păsările caracteristice plajelor. Plajele propriu-zise, lipsite de vegetaţie, au o faună săracă, reprezentată mai degrabă de specii din zonele învecinate – zona cu vegetaţie sau malul mării cu depozite de alge sau moluşte. Pe plaje se pot întalni mai ales specii prădătoare care acţionează în câmp deschis – cum este cazul cicindelidelor dintre coleoptere, al unor specii de himenoptere ca Pompilus plumbeus sau Ammophila sabulosa, heteroptere ca Aethus nigritus, Arma custos (care vânează alte specii de insecte), Saldula saltatoria, unele specii de diptere rapitoare din grupa asilidelor, păianjenilor. Mai rar, în timpul nopţii în aceeaşi zonă se pot întâlni miriapode de talie mare – Scolopendra cingulata, iar pe timpul zilei se pot aventura exemplare de şopârlă de nisip – Eremias arguta deserti. In zonele cu vegetaţie psamofila, dominată de Crambe maritima şi Cakile maritima, ca şi în zona cu Elymus sabulosus, fauna este mai bogata. Pe tufele de Cakile maritima sau de Crambe maritima se întalnesc adesea exemplare de heteroptere, unele comune – ca Eurydema ornata, însă tot aici se întâlneşte şi Eurydema spectabile, o specie localizata strict 273

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

pe cordonul litoral şi care în alte habitate lipseste; populatii importante ale acestei specii apar pe tufele de Crambe din zona de nord a litoralului. Zonele cu vegetaţie de Crambe maritima reprezintă de asemenea puncte de concentrare a unui număr important de specii nectarivore în perioada de înflorire. Un număr important de specii de lepidoptere diurne – Euchloe ausonia, Pieris napi, Pieris rapae, Pontia daplidice, Colias croceus, Vanessa cardui, Maniola jurtina etc sau nocturne – Autographa gamma, Agrotis exclamationis, Macroglossum stellatarum, etc apar frecvent în perioada de înflorire a verzei de mare (Crambe maritima), alături de diptere, himenoptere şi unele coleoptere. Ortopterele sunt alt grup reprezentativ pentru această zonă. Aici pot fi întâlnite atât forme comune, adesea în mare numar de exemplare – cum este cazul speciilor Tetrix subulata, Acrida hungarica, Calliptamus italicus, Stenobothrus fischeri, Oedipoda germanica, Sphingonotus caerulans dar şi de specii strict localizate pe cordonul litoral, ca Acrotylus longipes, specie care nu poate fi întalnită decât în acest tip de habitat. In zona litoralului românesc, populaţiile acestei specii au dispărut din zona Mamaia – Agigea, iar în sudul litoralului este rară. O populaţie izolată se păstrează doar în rezervaţia de dune maritime de la Agigea, pe dunele cu Convolvulus persicus; populaţii viguroase se întâlnesc însă la nord de Mamaia. In zona litoralului bulgar, mult mai puţin afectat de impactul antropic, această specie nu este periclitată, populaţii mari fiind prezente în zonele cu vegetaţie de dune. Alte specii de nevertebrate care pot fi întâlnite în această zonă sunt gasteropodele – mai ales Helicella obvia, mai rar Cepaea vindobonensis, miriapode – Scolopendra cingulata, iar dintre insecte apar odonate – specii de Agrion, Sympetrum, Ischnura, Sympetrum – toate provenite însă din zonele vecine, cu vegetaţie mai bogată, mantide – Ameles decolor, mai rar Mantis religiosa, neuroptere – Creoleon lugdunense (Myrmeleonidae), heteroptere – Menccarus arenicola, Psacasta neglecta, Zicrona coerulea, Eysacoris punctatus, etc., coleoptere – Pogonidium laticolle (Carabidae), Lophyridia lunulata (Cicindellidae), specii ale genurilor Zabrus sau Harpalus, un mare numar de adulţi ai unor specii de diptere, himenoptere – Ammophila sabulosa, Pompilus plumbeus, specii de Bembix, Myrmecocystus etc. 274

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Zonele mlăştinoase sunt cele mai bogate în ceea ce priveşte fauna, dominând ortopterele – Tettigonia viridissima, Calliptamus italicus, Oedipoda coerulescens, Acrida hungarica – în zonele unde domină vegetaţia ierboasă iar solul nu este mlăştinos, dipterele nematocere din grupa chironomidelor – Chironomus plumosus, Chironomus salinarius, Glyptotendipes sp. - şi culicidelor – Culex sp., Aedes sp., heteropterele (atât hidrocorizele Nepa, Ranatra, Notonecta, Plea, etc. - cât şi geocorizele) şi lepidopterele – Lycaena phlaeas, Lycaena dispar. Alături de acestea apar bine reprezentate toate tipurile de insecte cu larve sau adulţi acvatici – odonate din toate genurile (Callopteryx, Agrion, Lestes, Sympecma, Sympetrum, Ischnura, Aeschna, s.a.), efemeroptere – Caenis, Baetis, Ephemera), coleoptere, etc. Totuşi, fauna din aceste habitate nu este caracteristică exclusiv zonei litorale, fiind întâlnită de regulă pe malul bălţilor sau în Delta şi lunca Dunarii. Cele mai întinse zone de acest tip se întâlnesc în nordul zonei – Vadu – Mamaia – în sudul litoralului fiind restrânse la malul mării dintre Eforie Sud şi Costinesti unde la baza falezelor apar infiltraţii de apă dulce care permit dezvoltarea unor stufărişuri compacte şi în zona mlaştinii Hergheliei de lângă Mangalia. Sudul litoralului românesc, cu falezele înalte de pământ acoperite parţial de o vegetaţie rară reprezintă un alt habitat interesant. Poziţia falezelor le face să fie influenţate direct atât de umezeală sărată marină pe de-o parte cât şi de puternica insolaţie şi de vânturi pe de alta parte, iar vegetaţia instalată aici are în cea mai mare parte origine în vegetaţia stepică. Importanţa deosebită a acestor habitate rezidă şi în faptul că în cea mai mare parte, stepa din zonele litorale nu mai există, fiind limitată la o extrem de îngustă fâşie pe partea superioară a falezelor, restul fiind ocupat de culturi agricole. Entomofauna falezelor este reprezentată de asemenea în mare parte de specii de stepă, care fie se adăpostesc în vegetaţia de pe buza falezelor fie în cea de pe versanţii abrupţi, fie din specii care vizitează plantele cu flori de pe aceste înguste fâşii de vegetaţie sălbatică. Frecvent în aceast tip de habitate pot fi înltâlnite odonate – Sympecma fusca, Sympetrum vulgatum, Aeschna affinis, mantide – Mantis religiosa, ortoptere – Gryllus desertus, Poecillimon brunneri, Isophya speciosa, Saga pedo (extrem de rar), Tetrix 275

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

subulata, Calliptamus barbarus, Calliptamus italicus, Oedipoda coerulescens, Acrida hungarica, Tettigonia viridissima, Phaneroptera falcata, heteroptere – Metopoplax origani, Reduvius personatus, Anthocoris nemorum, Liocoris tripustulatus, etc, homoptere – Centrotus cornutus, Cercopsis sanguinolenta, neuroptere chrisopide şi mirmeleonide, coleoptere – Calosoma inquisitor, Notiophilus palustris, Bledius furcatus, un număr mare de specii de lepidoptere care vizitează plantele cu flori – Pontia daplidice, Colias croceus, Colias erate, Polyommatus icarus, Vanessa cardui, Vanessa atalanta, Argynnis lathonia, Coenonympha pamphilus etc, adulţi ai dipterelor care zboară şi pe plajă, himenoptere. Dintre gasteropode, foarte frecvente sunt exemplarele de Zebrina varnensis, Helicella obvia dobrudschae, Cernuella virgata variabilis, Helicopsis striata, Monacha carthusiana, dintre miriapode apare Lithobius forficatus, Scolopendra cingulata, Scutigera cleoptrata, aranee licoside sau salticide.

5.2. Entomofauna din zona litoralului nordic al Bulgariei Zona situată până la Capul Kaliakra se caracterizează printr-o mult mai mare diversitate a habitatelor comparativ cu zona litorală românească. Astfel, dacă în zona de nord a litoralului bulgar, între Krapets şi Durankulak zona litorală se caracterizează prin plaje nisipoase întinse în dreptul unor lacuri paramarine sau faleze înalte de loess, la sud de capul Shabla faleza devine stâncoasă şi înălţimea sa creşte până la peste 50 m. In acest caz, apare un tip nou de habitate – mai bine zis un complex de habitate – caracterizate printr-o entomofaună diferită de ce se poate observa la nord de Vama Veche. Astfel, adesea platoul falezei este prăbuşit pe mai multe terase, acoperite de multe ori de vegetaţie arbustivă sau chiar de pâlcuri de pădure în care apar unele specii de origine sudică. O complexitate deosebită în ceea ce priveşte structura habitatelor sunt în special zonele Kamen Bryag, Yailata, Rusalka, Bolata şi faleza cu orientare sudică de la capul Kaliakra, unde se dezvoltă o vegetaţie cu totul particulară, care adăposteşte o entomofaună în bună măsură nestudiată. 276

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Din aceste considerente, apreciem că entomofauna din zona litoralului bulgar este mult mai bogată comparativ cu cea din dreptul litoralului românesc. Zonele cu vegetaţie de dune, excepţional de bine conservate atât la Durankulak cât şi la Shabla permit existenţa unor populaţii importante de nevertebrate care în zona litorală românească apar doar izolat (zonele de la Agigea sau Eforie Sud au fost puternic afectate de impactul antropic şi nu mai conservă decât parţial speciile caracteristice). Cea mai interesantă, complexă şi bogată entomofaună apare însă în zonele unde faleza calcaroasă brăzdată de un sistem de fisuri şi peşteri (ce permit dezvoltarea unei faune caracteristice) se prăbuşeşte pe terase acoperite de pădure, ca şi faleza de la capul Kaliakra, unde scurgerile de apă freatică permit dezvoltarea pe peretele aproape vertical a aunei vegetaţii în bună măsură higrofile cu aspect de junglă. Aceste zone nu au intrat din păcate în atenţia specialiştilor pentru studii entomofaunistice aprofundate şi în unele cazuri (Rusalka) se face de asemenea simţit impactul antropic. Faptul că aceste zone sunt protejate la nivel naţional permite cel puţin teoretic conservarea alături de floră şi a unei extrem de valoroase biodiversităţi entomofaunistice.

5.2.1. Entomofauna dunelor maritime din zonele Durankulak, Krapets şi Shabla Lacul Durankulak este despărţit de mare printr-un cordon litoral de tip perisip lat, pe care s-au format dune maritime de înălţime mică, fără pante, de circa acoperite de o vegetaţie caracteristică, dominată de specii vegetale interesante. Lipsa unor drumuri de acces, ca şi lipsa unor amenajări turistice face ca zona să-şi păstreze în bună măsură aspectul iniţial, interveţia antropică fiind minimă. Inafara vegetaţiei de dune, care ocupă porţiunile mai înalte, în zonele mai joase din apropierea lacului, se dezvoltă asociaţii vegetale higrofile.

277

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Entomofauna prezentă în această zonă este întru-câtva asemănătoare cu cea din zona de la nord de Capul Midia, însă numărul taxonilor este mai mare iar populaţiile unor specii sunt mult mai abundente. La nord şi la sud de perisip se află faleze înalte, acoperite cu vegetaţie ierboasă, iar pe culmea falezelor se găsesc liziere plantate de diferite esenţe lemnoase, de la Fraxinus ornus şi Carpinus orientalis la Pinus nigra şi Amorpha fruticosa. La baza falezei care mărgineşte cordonul litoral la nord se află asociaţii extrem de bine conservate dominate de Crambe maritima. Dunele maritime de la Krapets, pe de altă parte, se află într-o zonă antropizată. Sunt rel;ativ bine păstrate pe o suprafaţă redusă, înconjurată de diferite amenajări turistice şi de o fostă unitate militară, iar vegetaţia este destul de săracă. Plaja pe de altă parte este amenajată pentru turism, iar vegetaţia specifică plajelor lipseşte aproape total. In dreptul compelxului de lacuri paramarine de la Shabla, dunele maritime ocupă o suprafaţă importantă în zona de sud, unde se păstrează în bună măsură structura iniţială. Dunele sunt înalte, iar vegetaţia caracteristică este practic nederanjată de intervenţia omului. Cele mai interesante specii de insecte identificate în aceste zone de dune maritime sunt două specii caracteristice zonelor litorale – heteropterul Eurydema spectabile şi ortopterul Acrotylus longipes. Prima specie este întâlnită doar în zonele litorale cu specimene de Crambe maritima. Faptul că la nord de perisipul de la Durankulak se dezvoltă o asociaţie care ocupă o suprafaţă mare unde exemplarele de Crambe maritima sunt extrem de numeroase, face ca populaţia acestei specii localizate să fie extrem de densă şi de bine conservată comparativ cu toate zonele din partea de vest a litoralului Mării Negre cuprinse între Delta Dunării şi zona Balcic. Pe o singură tufă de Crambe au putut fi observate peste 200 de exemplare adulte de Eurydema spectabile, iar stadiile juvenile erau încă şi mai numeroase. In zonele cu dune nisipoase de la Krapets şi Shabla, această specie este mult mai rară deoarece planta gazdă este prezentă doar în exemplare izolate. Acrotylus longipes, specie caracteristică de asemenea zonelor litorale pontice este prezent în număr extrem de mare de exemplare începând cu luna iunie, în zonele 278

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

neantropizate de la Durankulak şi de la Shabla. Conservarea acestor populaţii este esenţială, în opinia noastră aici fiind concentrate principalele populaţii din zona de nord a litoralului bulgar, zonă dominată de faleze stâncoase, improprii pentru această specie. Faptul că cele mai apropiate populaţii importante de Acrotylus longipes se găsesc tocmai în zona Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (grindul Chituc şi plajele de la nord de acesta) arată încă odată necesitatea conservării acestor habitate unice practic la litoralul Mării Negre. Număr mare de exemplare în această zonă – în special la Durankulak – are şi coleopterul prădător Cicindea hybrida, prezent în zeci de exemplare în luna mai. Dintre lepidopere, merită menţionată specie Drastaria caucasica, caracteristică dunelor maritime, specie care a fost observată în zona Shabla. Inafara acestor specii caracteristice, zona dunelor se caracterizează prin specii relativ puţine. Dintre lepidoptere, au fost identificate specii comune ca Pieris rapae, Colias croceus, Colias erate, Vanessa cardui, Coenonympha pamphilus, Aricia agestis, Polyommatus icarus, Polyommatus bellargus, Din zonă sunt citate şi o serie de specii rare ca Scopula corrivalaria şi Diachrysia chryson deltaica semnalate din Bulgaria doar din zona Durankulak), Triodia amasinus dobrogensis, Macrochilo cribrumalis, Schrankia costaestrigalis, Eupithecia variostrigata, Eupithecia inturbata, Eupithecia biornata, Eupithecia ochridata, Diachrysia nadeja, Athetis furvula, Proxenus lepigone, Apamea sicula, Agrotis obesa scitha, Agrotis vestigialis, Pelosia obtusa, Oxicesta geographica, Simyra albovenosa, Cucullia asteris, Archanara dissoluta, Hyles hippophaes, Euchloe ausonia (Durankulak, Shabla), (Abadjiev et Beshkov, 2007). Dintre lepidopterele carecteristice habitatelor umede care mărginesc spre interior perisipurile cu dune maritime de la Durankulak şi Shabla – merită amintite în primul rând speciile Lycaena dispar şi Zerynthia hypsipyle aflate pe listele Directivei Habitate, ca şi Rhyparioides metelkana (specie localizată, semnalată de la Durankulak). Toate cele trei specii sunt prezente în zona de la Durankulak, unde alături de zone umede şi dune maritime există şi liziere care permit dezvoltarea asocieţiei caracteristice pentru Zerynthia hypsipyle a cărei plantă gazdă este Aristolochia clematitis. Lizierele din sudul şi nordul cordonului 279

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

litoral adăpostesc de altfel un număr însemnat de specii de lepidoptere ca Brenthis daphne, Argynnis pandora, Melitaea phoebe, Melanargia galathea, Zygaena filipendulae etc.

5.2.2. Entomofauna din zona Cap Kaliakra – Bolata Aflată în extremitatea sudică a zonei litorale aflate la nord de capul Kaliakra, valea Bolata reprezintă un extrem de interesant amestec de habitate. Astfel, valea îngustă orientată est – vest este adăpostită de vânturile puternice, cu excepţia celor care bat dinspre mare. Valea este mlăştionasă, asociaţiilor de plante higrofile adăugânduli-se asociaţii de tufărişuri xerofite de pe versanţi dominate de specii ca Paliurus spina-christi, în vreme ce platoul dintre vale şi mare este dominat de specii de Iris ca şi de Asphodeline lutea. în acesată vale adăpostită, lepidopterele diurne sunt reprezentate atât de specii comune – Papilio machaon, Iphiclides podalirius, Anthocaris cardamines, Gonepteryx rhamni, Lycaena phlaeas etc, cât şi de specii mai rare ca Pyrgus sidae sau Melitaea trivia. Zona Capului Kaliakra este o zonă extrem de interesantă în ceea ce priveşte fauna de nevertebrate. Faleza înaltă de peste 50 m, cu orientare sudică, oferă adăpost de vânturile dominante şi permite dezvoltarea unei extrem de interesante vegetaţii cu numeroase specii caracteristice zonelor umede (datorită numeroaselor infiltraţii de apă) ca şi a unor specii termofile care formează asociaţii cu aspect de junglă. Pe platoul calcaros există pe de altă parte un habitat xeric caracterizat prin specii adaptate la un climat extrem de arid. Se remarcă printre altele aglomeraţiile enorme de gasteropode xerofile, ca şi populaţiile mari de orthoptere (Decticus verrucivorus, Decticus albifrons, Phaneroptera falcata, Tettigonia viridissima, Oedipoda coerulescens, Oedalus decorus, Calliptamus italicus s.a.) care populează platourile cu vegetaţie naturală de deasupra falezei. Merită amintită prezenţa în zonă a unei specii interesante de orthopter – Asiotmethis limbatus – specie caracteristică habitatelor calcaroase, rară şi localizată în estul Europei, prezentă şi în Dobrogea românească şi semnalată odinioară şi din zona litorală românească dar în prezent dispărută. In această zonă este posibilă existenţa şi a două specii 280

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

de orthoptere rare şi localizate în fauna europeană – Saga pedo şi Saga campbeli. Dintre lepidopterele diurne identificate în această zonă pot fi amintite Strymon ilicis (Lycaenidae), Zygaena ephialtes (Zygaenidae), alături de specii comune ca Argynnis pandora (Nymphalidae), Pararge megera (Satyridae) sau Synaphe moldavica (Pyralidae). Fauna de lepidoptere din zona capului Kaliakra include de asemenea o serie de specii rare, cum sunt Lycaena dispar, Maculinea arion sau Catopta thrips - aflate pe listele Convenţiei de la Berna, ca şi o serie de subspecii caracterizate prin coloritul deschis al aripilor (caracteristică aflată în directă legătură cu nuanţa solului calcaros) - Autophila asiatica argentea, Autophila dilucida argentea, Auchmis detersa argentea, Caradrina pertinax argentea, Dichagyris melanura albida, Dichagyris renigera argentina, Dichagyris flavina pretiosa, Agrotis obesa nivea, Meganola albula nivalis. Acestora li se adaugă specii rare şi localizate ca Triodia amasinus dobrogensis, Oncocnemis michaelorum, Lemonia balcanica, Nychiodes waltheri, Eupithecia variostrigata, Pandesma robusta, Clytie syriaca, Panchrysia aurea, Oxicesta geographica, Cryphia ochsi, Cryphia amasina, Acontia titania, Pyrrhia purpurina, Pyrrhia victorina, Eutelia adoratrix, Mycteroplus puniceago, Proxenus lepigone, Chortodes morrisii, Oxytripia orbiculosa noctivolans, Lacanobia praedita, Hadula odontites, Hadena persimilis, Euxoa cos crimaea, Euxoa conspicua, Nola cristatula, Nycteola siculana, Sphingonaepiopsis gorgoniades, Hyles gallii, Hyles hippophaes, Thymelicus acteon, Pyrgus cinarae, Pseudophilotes vicrama, Glaucopsyche alexis, Plebejus sephirus, Melitaea trivia, Melitaea aurelia (Abadjiev et Beshkov, 2007).

5.2.3. Entomofauna din zona Rusalka Zona Rusalka este destul de asemănătoare ca structură a habitatelor cu zona capului Kaliakra. Deosebirea constă în faptul că platoul calcaros este prăbuşit formând o serie de 4 – 5 terase succesive, împădurite cu un amestec complex de arbori şi arbuşti care alternează cu zone de luminiş dominate de plante ierboase. Pe platoul calcaros, domină plantele ierboase, 281

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

dar habitatele sunt mai puţin uscate comparativ cu faleza înaltă de la Kaliakra. în acestă zonă, entomofauna este extrem de interesantă, cuprinzând pe un teritoriu redus specii caracteristice plajelor maritime, zonelor cu faleze calcaroase, pădurilor termofile estbalcanice sau habitatelor de stepă. Entomofauna este relativ bogată. Dintre lepidoptere, se remarcă prezenţa unor specii interesante cum sunt licenidele Strymon accaciae, Scolitantides orion şi Pseudophilotes vicrama, Philotes baton (prezent de asemenea la Bolata şi în zona capului Kaliakra), şi hesperidele Pyrgus cirsii, Pyrgus armoricanus.

5.3. Grupele taxonomice din zona litorală Cap Midia-Cap Kaliakra

Gasteropodele

reprezinta un grup destul de slab reprezentat în zonele litorale

(Grossu, 1983; 1987; 1993; Negrea, 1994a, 1994b). Absenţa vegetaţiei de pe plaje ca şi influenţa sării din sol face ca gasteropodele să lipsească de pe fâşia litorală. In vegetaţia ierboasă psamofilă sau în zonele înierbate de pe faleze pot fi intalnite populatii numeroase de Helicella sau Zebrina varnensis. în zonele cu vegetaţie palustră sau de mlaştină de la nord de Mamaia pot apare însă o serie de specii acvatice sau iubitoare de umezeală. La fel, în zonele unde în apropierea ţărmului se află vegetaţie arbustivă sau zone împădurite, apar gasteropode caracteristice. Miriapodele reprezintă un grup destul de slab reprezentat în habitatele costiere (Matic, 1966). Caracteristicile ecologice ale acestui tip de mediu sunt adesea improprii pentru cea mai mare parte a speciilor de miriapode. Totuşi, unele specii pot fi prezente atât în apropierea plajelor cât mai ales în vegetaţia falezelor înalte, dintre cele mai des întâlnite fiind Scolopendra cingulata şi Scutigera cleoptrata. Falezele împădurite din zona Yailata – cap Kaliakra pe de altă parte reprezintă un alt tip de habitat. In crăpăturile falezelor şi în interiorul pâlcurilor de pădure există condiţii optime pentru o serie diplopode, ca şi pentru chilopode iubitoare de umezeală. 282

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Araneele reprezintă unul din grupurile puţin studiate în zona litorală românească şi nu numai. Datorită complexităţii relaţiilor trofice în care sunt implicate araneele ca grup de prădători un inventar sistematic al acestei grupe este absolut necesară în viitor, deoarece studiile de până acum au fost canalizate doar asupra anumitor grupe taxonomice (Fuhn et Niculescu-Burlacu, 1971; Fuhn et Gherasim, 1995). Insectele reprezintă cel mai numeros grup de nevertebrate din zona costieră terestră (Tab. 5). Adaptările diverse le-au permis exploatarea practic a tuturor nişelor ecologice din zonele ecotonale, de cele mai multe ori, ele fiind speciile dominante ca număr de exemplare. In zona litorală pot fi întâlnite specii de insecte aparţinând tuturor ordinelor prezente în fauna Europei. Grup puţin pretenţios faţă de condiţiile de mediu, colembolele apar adesea în aglomeraţii mari în zona litorală, uneori în microhabitate aparte, ca micile bălţi care rămân pe stânci după furtuni, unde pot fi întâlnite aglomeraţii de sute de exemplare. Fauna de colembole din zona litorală nu a fost studiată în mod sistematic (Bulimar, 1992), însă rolul lor este destul de important, atât ca specii consumatoare de substanţă organică în descompunere cât şi ca resursă trofică pentru prădători de talie mică. Efemeropterele apar frecvent în habitatele litorale, însă numai în zonele aflate în vecinătatea unor ecosisteme dulcicole. Larvele efemeropterelor fac parte din fauna bălţilor din zona litorală, iar adulţii apar în entomofauna zonelor cu vegetaţie ierboasă. Lipsesc din zonele cu faleze înalte sau de pe plaje (Bogoescu, 1958). Specii prădătoare şi bune zburatoare, odonatele se intalnesc frecvent pe plaje sau în habitatele din apropierea acestora, mai ales acolo unde în imediata vecinătate a plajelor se află bălţi sau mlaştini. In special zonele cu vegetaţie ierboasă de lângă plaje reprezintă un teritoriu de vânătoare excelent atât pentru zigoptere (care se hrănesc mai ales cu diferite specii de nematocere, de asemenea foarte numeroase în aceste zone) cât şi pentru anisoptere (Cârdei et Bulimar, 1963; Bulimar, 1993; Griebler, 1994).

283

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Orthopterele sunt unul din grupele reprezentate în special în zonele cu vegetaţie ierboasă din propierea plajelor sau de pe faleze. Puţine specii sunt adaptate exclusiv habitatelor cu vegetaţie psamofila rară, cum este cazul lui Acrotylus longipes, cu populaţii viguroase în zona Vadu – Mamaia şi Eforie pentru litoralul românesc sau zonele de dune maritime de la Durankulak sau Shabla (Knechtel et Popovici-Bâznoşanu, 1950; Kis, 1990). Blatidele sunt un grup care apare în zona litorală accidental. Una dintre specii – Ectobius laponicus – este silvicolă şi este prezent doar în unele zone cu arbori - cazul pădurii Comorova din zona litoralului românesc sau cazul zonelor cu perdele forestiere de la sud de Durankulak sau zonele unde pădurea ajunge până pe faleze de la Yailata, Rusalka sau capul Kaliakra. Alte specii de blatide sunt sunt antropofile şi apar în zonele rezidenţiale. O situaţie interesantă prezintă Periplaneta americana – specie invazivă pătrunsă recent, care începând cu 1990 apare frecvent în zona aglomeraţiilor urbane de pe litoralul românesc. Grupul mantidelor este slab reprezentat în entomofauna litorală, situaţie ce reflectă de altfel numărul redus te taxoni la nivel european (Knechtel et Popovici-Bâznoşanu, 1950; Kis, 1990). In zonele litorale cu faleze înalte, sau în zonele împădurite de la sud de Capul Shabla apare frecvent Mantis religiosa iar mai rar Ameles heldreichi. Specii prin excelenta polifage, dermapterle sunt unul din grupele caracteristice plajelor. Gramezile de alge în descompunere sau cadavrele de bivalve şi crustacee reprezintă o nişă trofică în care în special Labidura riparia dezvoltă populaţii extrem de numeroase în tot lungul litoralului. Thysanopterele sunt prezente în zonele cu vegetaţie ierboasă, sau în zonele împădurite fiind mai rari sau absenţi pe plaja unde vegetaţia este rară. Adulţii ca şi stadiile larvare apar în inflorescenţele diferitelor plante. Ca şi în cazul altor grupe, o inventariere sistematica a thysanopterelor din zonele litorale lipseşte în prezent (Knechtel, 1951; VasiliuOromulu, 1992, 1998). Heteropterele – în special speciile terestre - sunt unul din grupele numeroase în biotopurile litorale terestre. Spre deosebire însă de coleoptere sau diptere, heteropterele populează în special fâşiile de plajă cu vegetaţie ierboasă şi mai ales falezele sau zonele 284

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

împădurite din imediata vecinătate a plajelor. Particularităţile deosebite ale modului de hrănire nu le permit ocuparea nişelor trofice oferite de materialul organic în descompunere de pe plaje. Speciile acvatice sunt comune în bălţile din apropierea litoralului sau în lacurile paramarine (Kis, 1980; Schneider et Platner, 1968). Homopterele reprezintă un alt ordin pentru care datele lipsesc în mare măsură în zona litorală. Grupe taxonomice întregi cum sunt cele ale subordinului Auchenorhyncha sunt practic nestudiate. Afidele de exemplu, grup extrem de important în habitatele cu vegetaţie ierboasă pot oferi destule surprize interesante. Neuropterele sunt prezente în zona litorală în mod diferenţiat. Zonele de plajă sau cu vegetaţie ierboasă care se dezvoltă pe substrat nisipos sunt preferate mai ales de mirmeleonide, în vreme ce zonele împădurite de pe falezele înalte de calcar sunt preferate mai ales de chrysopide. Atât adulţii cât şi larvele neuropterelor sunt prădătoare. Coniopterigidele şi chrysopidele apar nai ales în zonele cu vegetaţie ierboasă deasă sau arbustivă, ori în biotopurile unde există şi arbori. Mirmeleonidele, pe de alta parte, sunt locuitori prin excelenţă ai biotopurilor deschise, cu sol relativ slab acoperit de vegetaţie; larvele lor preferă solurile nisipoase de pe plaje sau din apropierea acestora, unde îşi construiesc capcanele caracteristice. Adulţii pot fi întâlniţi în vegetaţia ierboasă din apropierea plajelor (Kis et al., 1970). Coleopterele reprezinta unul din grupele de insecte cel mai bine reprezentate pe plaje şi în zonele litorale, alături de diptere si totodata unul din cele mai bine grupe studiate la nivel taxonomic, alături de himenoptere si lepidoptere (Ienistea, 1968; Crişan, 1993, 1994; Niţu, 1992; Ostafciuc, 1994; Popovici, 1992; Ruicănescu, 1995; Serafim, 1993a, 1993b, 1994, Serafim et Ruicănescu, 1995; Teodor, 1993; Teodor et Traian, 1996 ). Dintre coleoptere, un mare număr de specii consumă efectiv – ca adult sau ca larve – resturile de alge în descompunere aflate pe plaje; alte specii sunt saprofage, coprofage sau necrofage, în timp ce altele sunt carnivore, atacând mai ales larve de diptere. Cea mai mare diversitate de coleoptere se întâlneşte în zonele unde falzele calcaroase acoperite cu vegetaţie de pădure se 285

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

învecinează cu ţărmul mării – Yailata, Rusalka, Cap Kaliakra – unde sunt prezente atât specii silvicole cât şi specii caracteristice habitatelor de stepă sau de plajă. Mecopterele sunt reprezentate în zonele litorale de o singură specie - Panorpa communis - comună şi puţin pretenţioasă (Nagler, 1968). Este rar întâlnită pe plaje, uneori fiind prezentă în apropierea zonelor umede sau în zonele împădurite. Trichopterele sunt prezente relativ rar în zona plajelor. Totuşi, adulţii pot apare uneori în numar mare în vegetaţia ierboasă a falezelor înalte din sud sau în apropierea bălţilor din zona Vadu – Năvodari. Deasemenea, pot fi prezenţi şi în zonele antropizate din tot lungul litoraului, dacă au în apropiere bălţi permanente (Ciubuc, 1993). Lepidopterele sunt mai puţin legate de biotopul plajelor, unde larvele nu găsesc resurse trofice prea variate (Kovacs et Kovacs, 1999; Rakosy, 1997; Rakosy et Szekely, 1996; Ruşti, 1992, 1994; Skolka, 1994; Vicol, 1997; ). Adulţii însă, pot fi întâlniţi atât pe plaje, unde vizitează florile rarelor; plante psamofile, dar mai ales în zonele cu vegetaţie ierboasă sau tufărişurile din apropierea plajelor. De asemenea, apropierea de malul mării a unor zone împădurite, cum sunt cele de la Comorova sau Neptun face ca în zona litoralului să fie întâlnite o serie de specii silvicole. O extrem de bogată şi de interesantă faună de lepidoptere se întâlneşte în zona falezelor împădurite dintre capul Shabla şi capul Kaliakra. Diversitatea habitatelor permite aici dezvoltarea unei extrem de bogate şi interesante faune de lepidoptere, unde speciile silvicole se întâlnesc cu speciile caracteristice zonelor de stepă. Dipterele sunt relativ bine reprezentate în zonele litorale (Dinulescu, 1958; Ionescu et Weinberg, 1960, 1963, 1971; Neacşu, 1965; Albu, 1980; Pârvu, 1993a, 1993b, 1993c; Weinberg, 1994; Ceianu, 1999). Cele mai frecvente sunt dipterele brahicere, ale căror larve se hrănesc pe grămezile de alge în descompunere sau pe cadavrele moluştelor, crustaceelor, peştilor şi uneori mamiferelor şi păsărilor aruncate de valuri pe plaje. O serie întreagă de astfel de specii sunt caracteristice plajelor, putându-se întâlni în populaţii numeroase pe toată lungimea litoralului. Dipterele nematocere ajung accidental pe plaje; populaţii numeroase de chironomide şi culicide se întâlnesc în zona de nord – Vadu – Năvodari sau în 286

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

zona Mlaştinii Hergheliei de la Mangalia pentru litoralul românesc sau zonele Shabla şi Durankulak pentru litoralul bulgar, unde în imediata apropiere a plajelor se găsesc biotopuri mlăştinoase în care se dezvoltă larvele acestor specii. Himenopterele intalnite în zona litoralului sunt mai puţin numeroase comparativ cu dipterele sau coleopterele (Andriescu, 1993; Constantineanu, 1965; Iuga, 1958; Ionescu, 1957; Konerth-Ionescu, 1963; Negru, 1965; Scobiola-Palade, 1963, 1965, 1968, 1978, 1981, Lacatuşu, 1968; Nagy, 1968; Constantineanu et Constantineanu, 1993, 1994, 1997, 1998; Pascu, 1996, 1997). Din acest grup fac parte specii care vânează pe plaja şi specii care parazitează larve sau adulţi de coleoptere sau diptere. Speciile antofile sunt rare şi nu apar decat accidental pe inflorescenţele plantelor din zona cu vegetaţie ierboasă. O faună de himenoptere bogată caracterizează pe de altă parte zonele cu faleze împădurite, unde numărul nişelor ecologice este mult mai mare.

5.4. Specii de nevertebrate importante din punct de vedere conservativ prezente în zona Cap Midia – Cap Kaliakra

In deplasările pe teren efectuate în zona litorală în au fost urmărite cu precădere o serie de specii rare, aflate pe listele din anexele Directivei Habitate referitoare la conservarea habitatelor naturale a florei şi faunei salbatice a Consiluilui Europei Nr. 92/43 EEC, ale Convenţiei de la Berna şi care apar în anexele OM 1198/2005. Aceste specii cu statut special de conservare sunt de o deosebită importanţă pentru zonele litorale, prezenţa lor putând oferi indicii asupra stării habitatelor. Catopta thrips Hubner – Lepidoptera, Cossidae Directiva Habitate, Anexa II, Anexa IV

287

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Specie xerotermofilă, caracteristică entomofaunei de stepă, în zone cu vegetaţie ierboasă cu diferite specii de Artemisia şi amestecată cu tufişuri scunde. Periclitată de impactul antropic, a devenit foarte rară. In zona litorală este menţionată doar din zona capului Kaliakra (Abadjiev et Beshkov, 2007).

Lycaena dispar rutilus Wern – Lepidoptera, Lycaenidae Directiva Habitate, Anexa II, Anexa IV Specie caracteristică biotopurilor palustre şi zonelor umede adiacente, răspândită în toată Europa, dar devenită extrem de rară în multe zone din vestul continentului. Larvele se dezvoltă pe diferite specii ale genului Rumex iar adulţii nu se îndepărtează prea mult de malul apelor. Totdeauna apare în exemplare izolate, însă este prezent pe malurile oricărui lac mai mare care are vegetaţie palustră. Principala ameninţare la adresa acestei specii sunt lucrările de desecare ale mlaştinilor şi amenajările de orice fel care duc la dispariţia vegetaţiei palustre. In zona litoralului este relativ rară deoarece habitatele caracteristice sunt izolate la suprafeţe restrânse. Exemplare aparţinând acestei specii pot fi întâlnite în zona Mlaştinii Hergheliei de lângă Mangalia ca şi în zona lacului Durankulak. Zerynthia hypsipyle Schultze – Lepidoptera, Papilionidae Directiva Habitate, Anexa II, Anexa IV Specie răspândită în toată Europa Centrală şi de sud, în zone acoperite cu vegetaţie arbustivă, sau în apropiere de terenuri agricole, unde se găseşte planta gazdă – Aristolochia clematitis. Afectată puternic de impactul antropic (dezvoltarea extensivă a agriculturii) a devenit o specie rară peste tot în Europa. In zona litorală a Mării Negre a fost identificată la nord de Durankulak, unde pe o suprafaţă relativ restrânsă se întâlnesc condiţiile de habitat favorabile. In zona litorală românească nu a fost semnalată. 288

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Maculinea arion L. - Lepidoptera, Lycaenidae Directiva Habitate, Anexa II, Anexa IV Specie mirmecofilă în stadiul de larvă, fiind dependentă de habitatele umede unde trăieşte planta gazdă – Thymus serpylum - şi specia de furnică Myrmica sabuleti. Este larg răspândită în Europa, însă modul de viaţă o face deosebit de sensibilă la impactul antropic. Este prezentă în populaţii izolate, adesea la mari distanţe. In zona litorală este semnalată de la capul Kaliakra, unde găseşte condiţii propice de dezvoltare (Abadjiev et Beshkov, 2007). Saga pedo Pall. – Orthoptera, Tettigonidae Directiva Habitate, Anexa II, Anexa IV. Specie răpitoare, termofilă, răspândită din sudul şi estul Europei până în Franţa şi Italia. Este prezentă în habitate cu vegetaţie ierboasă, cu rari arbuşti sau pe liziere ori în luminişurile. Exemplarele apar izolat începând cu luna mai şi sunt prezente până în iulie – august. Hrana lor este reprezentată în special de orthoptere. Pe timpul zilei, exemplarele acestei specii preferă să stea ascunse în vegetaţie, homocromia ajutându-le să treacă neobservate. Specia nu a fost identificată pe teren în decursul deplasărilor efectuate în vara anului 2008. Zona dintre capul Shabla si capul Kaliakra prezintă însă habitatele caracteristice ale acestei specii – ca şi a speciei înrudite, Saga campbelii – astfel încât opinăm că prezenţa sa în zonele sus-menţionate este mai mult decât sigură. In zona litorală situată la sud de capul Shabla, datorită tipului particular de habitate pot fi întâlnite şi alte specii rare şi localizate, care nu se află însă pe anexele Directivei Habitate – lepidopterele Pseudophilotes vicrama Moore (Lycaenidae), Hyles hippophaes Esper (Sphingidae), Lemonia balcanica Herrich-Schäffer (Lemnoniidae) şi orthopterul Asiotmethis limbatus Charpentier (Acridoidea). Aceste specii, alături de o serie de forme de 289

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

lepidoptere descrise din această zonă şi caracterizate prin culoarea deschisă a fondului aripilor reprezintă o componentă extrem de valoroasă a entomofaunei, crescând valoarea conservativă a habitatelor. Analizând comparativ cele două zone studiate din punct de vedere al biodiversităţii se constată ca există o serie de asemănări între zona litorală românească şi cea bulgară, ca şi o serie de deosebiri. Astfel, litoralul românesc reprezintă şi din punct de vedere al biodiversităţii o continuare spre nord a ţărmului calcaros din zona capului Kaliakra, care se transformă în zona Shabla în ţărm înalt cu faleze de loess iar mai apoi în litoral nisipos. Diversitatea entomofaunei scade de la sud spre nord, odată cu dispariţia unor habitate – faleze calcaroase acoperite cu pâlcuri de pădure – la nord de capul Shabla. Din punct de vedere al entomofaunei, se pot distinge trei tipuri de asociaţii în această zonă a litoralului vestic al Mării Negre: o asociaţie dominată de specii silvicole şi de stepă la sud de capul Shabla, o asociaţie cu specii de stepă şi de dune maritime între capul Shabla şi zona capului Midia şi o asociaţie dominată de specii caracteristice strict cordoanelor litorale – la nord de capul Midia. De departe, cea mai bogată ca număr de specii este zona dintre Yailata şi capul Kaliakra. Din punct de vedere al originalităţii asociaţiilor faunistice din zona litorală românească, se remarca pe de-o parte zona plajelor neamenajate, unde influenţa omului este minimă şi unde se păstrează încă populaţii numeroase de insecte şi alte nevertebrate care se hrănesc fie pe seama resturilor vegetale sau animale aruncate de valuri pe plajă, fie pe seama vegetaţiei carcateristice plajelor nisipoase. Aceste zone au suferit în trecut cele mai multe ingerinţe datorită impactului antropic ar trebui protejate în primul rând peste tot unde este posibil. Din păcate, entomofauna acestor zone este în bună măsură nestudiată atât la nivel taxonomic cât mai ales la nivel ecologic. Studii care să pună în evidenţă relaţiile complexe dintre diferitele specii de insecte din asociaţiile vegetale din zona litorală ar trebui să fie o prioritate pentru înţelegerea structurii acestor habitate caracteristice regiunii pontice.

290

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Datorită faptului ca o mare parte a litoralului neamenajat este inclus în cadrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunarii face ca prezervarea nealterată a acestor tipuri de habitate să fie în prezent o certitudine. Nu acelaşi lucru se poate spune pe de alta parte cu Rezervatia de dune maritime de la Agigea şi cu falezele din sudul litoralului. In primul caz, datorită reducerii suprafeţei rezervaţiei şi tăierii oricărei legături directe cu ţărmul mării (în faţa rezervaţiei se află în prezent instalaţiile portuare de la Constanţa Sud – Agigea), face ca rezervaţia să sufere un intens proces de stepizare, care a făcut ca dunele de nisip de altădată să fie acum aproape complet înţelenite, cu excepţia unei suprafeţe extrem de restrânse din partea de nord. In acest fel, flora şi fauna iniţială au cunoscut o modificare profundă. Cu toate acestea, faptul ca suprafaţa respectivă este protejată prin lege dă certitudinea păstrării sale în condiţii bune. Falezele din sudul litoralului se constituie ca o zona interesantă, unde flora şi fauna caracteristică stepei originare se întrepătrunde cu flora şi fauna de pe plaje. Dacă în trecutul nu prea îndepartat această zonă era extrem de puţin afectată de activităţile umane, ritmul accelerat în care o serie de zone din sudul litoralului au început să fie ocupate cu construcţii situate chiar în partea superioară a falezei ridică în prezent o serie de probleme. Datorită resturilor menajere şi a evacuarii apelor menajere în imediata vecinătate a falezelor va urma un proces inevitabil de schimbare a calităţilor solului concomitent cu pătrunderea unor specii de plante oportuniste care vor altera profund flora caracteristică. Astfel de situaţii s-au întâmplat de altfel pe toată lungimea falezelor din zona oraşelor Constanţa, Eforie Nord sau Eforie Sud. In zona litoralului bulgar, gradul de conservare al habitatelor este mult mai mare. Lipsa căilor de acces, lipsa aglomerărilor urbane mari în zona litorală, lipsa porturilor şi a staţiunilor turistice face ca zona dintre Durankulak şi capul Kaliakra să fie mult mai bine conservată comparativ cu litoralul românesc. Faptul că o parte însemnată a liniei de coastă este inclusă în diferite arii protejate reprezintă o garanţie a conservării lor şi pe viitor, dar ar

291

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

fi de dorit o lărgire a acestor arii protejate pentru a forma un culoar verde, ca şi stoparea oricăror proiecte de mare anvergură de natură să producă modificări radicale ale habitatelor.

Tab. 5 - Lista speciilor de nevertebrate din zona costieră Cap Midia – Cap Kaliakra Gasteropoda - Pulmonata Lymnaea stagnalis (L.) Galba truncatula (O.F.Muller) Ancylus fluviatilis (O.F.Muller) Planorbis carinatus (O.F.Muller) Planorbis planorbis (L.) Zebrina varnensis (Pfeiff.) Zebrina detrita (O.F.Muller) Chondrula tridens (O.F.Muller) Cecilioides acicula (O.F.Muller) Oxychilus glaber (West) Oxychilus dilus rumelicus (Hesse) Ovatella ( Myosotella) myosotis (Drap.) Multidentula ovularis (Olivier) Milax kusceri H.Wagner Milax dobrogicus Grossu Cernuella virgata variabilis (Drap.) Cernuella dobrogica Grossu Helicella obvia dobrudsche Clessin Helicella spiruloides Wagner Helicopsis striata O.F.Muller Helicopsis dejecta Cristofori et Jan 292

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Helicopsis krynickii (Andr.) Helicopsis derbentina (Krynicki) Cochlicella acuta (O.F.Muller) Monacha cartusiana (O.F.Muller) Helix pomatia L. Helix lucorum O.F.Muller Miriapoda – Chilopoda Lithobius forficatus (L.) Lithobius muticus Koch Lithobius (Monotarsobius) crassipes Koch Lithobius (Monotarsobius) burzenlandicus euxinicus Prunescu Scutigeromorpha Scutigera cleoptrata (L.) Scolopendra cingulata L. Aranea Lycosidae Pardosa italica Tong. Pardosa luctinosa Simon Alopecosa cursor Hahn Alopecosa sulzeri Pv. Arctosa cinerea Fabr. Lycosa vultuosa Koch Lycosa radiata Latr. Salticidae Yllenus horvathi Chyz. Euophrys erratica Walck. Heliophanus flavipes Hahn. Heliophanus kochi Simon 293

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Marpissa muscosa Clerck Sitticus dzieduszyckii Koch Myrmarachne formicaria de Geer INSECTA Ord. Collembola Anurida maritima Guerin Entomobrya marginata Tulb. Heteromorus major Mon. Tomocerus vulgaris (Tullb.) Sminthurus sp. Archisotoma besselsi (Pacard) Friesea acuminata Denis Onychiurus fimata Gisin Seira ferrari Parona Ord. Ephemeroptera Palingenia longicauda (Olivier) Ephemera vulgata L. Caenis horraria (L.) Baetis bioculatus (L.) Cloeon dipterum (L.) Ord. Odonata Zygoptera Callopteryx splendens L. Agrion pulchellum Lind. Lestes barbarus Lind. Lestes viridis Lind. Lestes dryas (Kirby) Sympecma fusca Lind. 294

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Agrion puella L. Ischnura pumilio Charp. Ischnura elegans Lind. Anisoptera Libellula quadrimaculata L. Orthetrum cancellatum (L.) Sympetrum pedemontanum Allioni Sympetrum depressiusculum (Selys) Sympetrum sanguineum L. Aeschna grandis (L.) Aeschna affinis Steph. Anax imperator (Leach) Ord. Orthoptera Tettigonioidea Tettigonia viridissima (L) Decticus verrucivorus Decticus albifrons Gryllus campestre L. Gryllus desertus (Pallas) Poecillimon brunneri Friv. Isophia speciosa Friv. Phaneroptera falcata Scop. Saga pedo Pall. Saga campbelii Oecanthus pellucens Scop. Arachnocephaus yersini (Sausure) Gryllotalpa gryllotalpa (L) Acridodea 295

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Tetrix subulata L. Asiotmethis limbata Calliptamus italicus (L) Calliptamus barbarus L. Acrida hungarica (Herbst) Stenobothrus fischeri Ev. Oedipoda germanica Latr. Oedipoda coerulescens (L) Sphingonotus coerulans Acrotylus longipes Charp. Ord. Blattodea Ectobius laponicus L. Phyllodromia germanica L. Blatta orientalis L. Periplaneta americana L. Ord. Mantodea Mantis religiosa (L) Ameles heldreichi (Brunn.) Ord. Dermaptera Forficula auricularia (L.) Anechura bipunctata F. Labidura riparia Pall. Chelidurella acanthopygia Gen. Ord. Psocoptera Mezopsocus sp. Ord. Thysanoptera Subord. Terebrantia Aelothrips intermedius Bag. 296

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Aelothrips astutus (Priesner) Limothrips angulicornis Jab. Haplothrips angusticornis Priesner Haplothrips reuteri Karny Kakothrips robustus (Uzel) Taeniothrips discolor (Karny) Taeniothrips frici Uzel Thrips tabaci (Lindeman) Stenothrips graminum (Uzel) Subord. Tubulifera Pseudocryptothrips meridionalis (Priesner) Haplothrips tritici Kurd. Bolothrips icarus Uzel. Bolothrips bicolor (Heeger) Ord. Heteroptera Cryptocerata Corixa punctata Illiger. Hesperocorixa linnaei Fieb. Peracorixa coccinea Fieb. Sigara stagnalis pontica Jacz. Sigara assimilis Fieb. Sigara striata L. Sigara iactans Jann. Sigara lateralis Leach Plea lechi McGreg. et Kirk. Notonecta glauca L. Ilyocoris cimicoides L. Nepa rubra L. 297

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Ranatra linearis L. Gerris lacustris L. Gerris odontogaster Zett. Gerris argentatus Schum. Hydrometra stagnorum L. Gymnocerata Stibaropus henkei Jak. Byrsinus fossor Mulss. et Rey Aethus nigritus F. Aethus flavicornis (Fabricius) Geotomus punctulatus (Costa) Geotomus caucasius (Kolenati) Cydnus atterimus Frst. Legnotus limbosus (Geoffroi) Legnotus picipes Fall. Canthophorus melanopterus H.-S. Schirus morio L. Odontoscelis lineola (Rambur) Odontoscelis dorsalis (Fabricius) Odontoscelis fuliginosa L. Irochrotus lanatus (Pallas) Phimodera humeralis (Dalman) Psacasta neglecta H.-S. Psacasta exanthematica (Scopoli) Eurygaster austriaca (Schrank) Eurygaster itegriceps (Puton) Eurygaster maura (L) Ancyrosoma leucogrammes Gmel. 298

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Graphosoma lineatum L. Derula flavoguttata M.R. Carpocoris mediterraneus (Tamanini) Carpocoris pudicus Poda Carpocoris fuscipinus Boh. Antheminia lunulata Goeze Palomena prasina L. Eurydema ornata L. Eurydema spectabile (L) Eurydema ventrale (Kolenati) Menaccarus arenicola Schltz. Sciocoris sulcatus Fieber Sciocoris helferi Fieber. Sciocoris deltocephalus (Fieber) Sciocoris macrocephalus Fieb. Dryoderes umbraculatus Fabr. Aelia acuminata L. Neotiglossa pusilla Gmel. Holcostethus sphacelatus Fabr. Zicrona coerulea L. Arma custos F. Jalla domosa L. Troilus luridus F. Eysacoris punctatus L. Henestaris halophilus Bur. Lygaeosoma reticulatum H.-S. Nysus punctipennis H.-S. Nysus thymi Wlff. 299

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Nysus senecionis Schill. Metopoplax origani Kolenanti Derephysia foliacea Fall. Stephanitis piri Geoff. Tingis maculata H.-S. Reduvius personatus L. Prostemma guttula F. Prostemma seneicolle Stein Prostemma sanguinea Rossi Hebrus pusillus Fall. Nabis apterus F. Nabis ferus L. Nabis brevis Schltz. Microvelia schneideri Schltz. Velia currens F. Saldula saltatoria L. Anthocoris nemorum L. Orius nigra Wlff. Orius minuta L. Capsodes gothicus L. Liocoris tripustulatus F. Camptobrochis punctulatus Fall. Codophila varia (Fabricius) Ord. Homoptera Centrotus cornutus F. Caliscelis bonellii Latr. Cercopsis sanguinolenta L. Tibicina haematodes Scop. 300

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Cicada plebeja Scop. Cicada orni L. Ord. Neuroptera Coniopterygidea Coniopteryx borealis (Tjeder) Coniopteryx loispetsederi (Aspock) Coniopteryx esbenpeterseni Tj. Coniopteryx tjederi Kimm. Hemerobiidea Hemerobius humulinus L. Hemerobius stigma Steph. Hemerobius micans Oliv. Aleuropteryx ornata (Kis) Chrysopydea Chrysopa carnea Steph. Chrysopa hungarica (Klapalek) Chrysopa abbreviata (Curtis) Chrysopa commata (Kis-Ujhelyi) Chrysopa phyllochroma (Wesmael) Myrmeleonoidea Dendroleon pantherinus (Fabr.) Megistopus flavicornis (Rossi) Creoleon lugdunense Villers Myrmeleon formicarius (L) Myrmeleon inconspicuus (Rambur) Euroleon nostras (Fourcroy) Acanthaclisis occitanica (Villers) Acanthaclisis baetica (Ramb.) 301

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Myrmecaelurus trigrammus (Pallas) Neuroleon nemausiensis (Borkhausen) Formicaleon tetragrammicus F. Ord. Coleoptera Cicindella trisignata Dej. Cicindella campestris pontica Motsch. Cicindella lunulata nemoralis O. Cicindella hybrida L. Carabus violaceus L. Calosoma inquisitor L. Calosoma maderae auropunctatum Hbst. Omophron limbatum F. Clivina fossor L. Clivina ypsilon Dej. Dyschirus numidicus ponticus Lutshn. Brachinus explodens Duft. Brachinus crepitans L. Brachinus angustatus Dej. Polystichus conexus Fourc. Notiophilus palustris Duft. Ditomus capito Serv. Lebia cyanocephala L. Chlenius festivus F. Amara similata Gil. Amara familiaris Duft. Amara aenea De Geer Amara equestris Duft. Trechus quadristriatus Schrk. 302

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Microlestes minutullus Goeze Microlestes plagiatus Duft. Calatus cisteloides Panz. Calatus fuscus F. Zabrus blaptoides Creutz. Zabrus curtus Dej. Harpalus aeneus F. Harpalus azureus F. Harpalus serripes Luc. Harpalus distinguendus Luc. Bembidium varium Oliv. Pogonidium laticolle Duft. Pardileus calceatus Duft. Lyperosomus aterrimus Hbst. Staphylinus cesareus L. Staphylinus murinus L. Paederus riparius L. Carpelinus memnonius Kiesw. Philonthus fulvipes F. Philonthus punctatus Grav. Philonthus longicornis Steph. Philonthus xantholoma Grav. Tachyporus nitidulus F. Tachyporus obtusus L. Tachyporus chrysomelinus L. Conosoma pubescens Grav. Oxyporus rufus L. Troglophloeus riparius Boisd. 303

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Bledius tricornis Hbst. Bledius furcatus Oliv. Bledius unicornis Germ. Haploderus caelatus Grav. Oxytelus complanatus F. Stenus ater Mannh. Euplectes bicolor Denny Hister sinuatus Illig. Hister quadrimaculatus L. Hister fimetarius Hbst. Hister stercorarius Hoffm. Hister quadrinotatus Scriba Thanatophilus sinuatus F. Agyrtes castaneus Payk. Necrodes littoralis L. Silpha orientalis Brull. Silpha carinata Illig. Drilus concolor Ahr. Choleva oblonga Mull. Ptomaphagus varicornis Rosh. Scioderpa watsoni Spin. Catops tristis Panz. Dermestes lardarius L. Dermestes mustelinus Er. Attagenus piceus Oliv. Anthrenus pimpinellae F. Anthrenus scrophulariae L. Anthrenus fuscus Oliv. 304

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Atomaria ruficornis Marsh. Heterocerus flexuosus Steph. Scymnus apetzi Muls. Phyllotreta poeciloceras Cond. Cryptocephalis globicollis Sufr. Cryptocephalus flavipes F. Cryprocephalus bipunctatus L. Crepidodera helxines L. Apthona cyparissiae Koch. Epicauta verticalis Illig. Zonitis caucasica Pall. Lydus balcanicus Steutz. Lydus chalybaeus Tautsch. Trichodes quadriguttatus Adams Notoxus trifasciatus Rossi Anthicus hispidus Rossi Anthicus antherinus L. Anthicus fenestratus Schm. Anthicus humilis Germ. Onthophagus lucidus Sturm. Potosia fieberi Kr. Epicometis hirta Poda Scarabaeus affinis (Brulle) Aphodius lugens (Creutzer) Aphodius punctipenis (Erichson) Aphodius immunus (Creutzer) Trox hispidus (Pontoppidan) Pentodon bidens (Pallas) 305

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Pentodon idiota Herbst. Polyphylla fullo (L.) Anoxia orientalis (Kryn) Anomala errans (Fabr.) Maladera holoserica Scop. Homaloplia alternata Kust. Homaloplia ruricola F.. Homaloplia erythroptera Friv. Coccinela septempunctata L. Thea 22-punctata L. Calamobius filum L. Ord. Trichoptera Argypnia varia (Fabricius) Limnephilus affinis Curtis Limnephilus bipunctatus Curtis Limnephilus decipiens (Kolenati) Limnephilus flavospinosus (Stein) Limnephilus sparsus Curtis Colpotaulius incistus (Curtis) Oecetis ochreacea (Curtis) Ord. Lepidoptera Tineidae Euplocamus ophisus Cram. Anemopogon quercicolellus H.-S. Neurothaumasia ankerella Mn. Tinea pellionella L. Tinea flavescentella Haw. Fermocelina inquinatella Zell. 306

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Trichophaga tapetzella L. Trichophaga abruptella Wall. Monopis imella Hb. Monopis nominella Zag. Ethmiidae Ethmia bipunctella F. Aegeriidae Chamaesphecia anellata (Zeller) Chamaesphecia astatiformis (Herrich - Schaffer) Chamaesphecia empiformis (Esper) Paranthrene tabaniformis (Rottenburg) Hepialidae Triodia amasinus dobrogensis Car. Cossidae Catopta thrips Hb. Phragmataecia castanea Hb. Parahypopta caestrum Hb. Lemoniidae Lemonia balcanica H.S. Zygaenidae Zygaena contaminei Bsdv. Zygaena filipendulae L. Zygaena ephialtes L. Adscita subsolana Stgr. Adscita globulariae Hb. Adscita mannii Led. Geometridae Cyclophora porata L. 307

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Scopula tesselaria Bsdv. Scopula turbidaria Hb. Scopula marginepunctata Goeze Scopula beckeraria Led. Scopula incanata L. Scopula laevigata Scop. Scopula flaccidaria Zel. Idaea vulpinaria H.-S. Idaea filicata Hb. Idaea levigata Scop. Idaea camparia H.-S. Idaea elongaria Ramb. Idaea biselata Hfn. Idaea politata Hb. Idaea seriata Schr. Idaea degeneraria Hb. Rhodostrophia vibicaria Clerck. Caclysme riguata Hb. Lythria purpuraria L. Lythria purpurata L. Orthonoma obstipata F. Catarhoe rubidata D. et S. Epirrhoe galiata D. et S. Epirrhoe rivata Hb. Pelurga comitata L. Euphitecia insigniata Hb. Euphitecia variostrigata Alph. Eupithecia centaureata D. et S. 308

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Euphitecia breviculata Donz. Euphitecia denticulata Treitsche Euphitecia extensaria Fr. Euphitecia simpliciata Haw. Eupithecia inturbata Hb. Eupithecia biornata Cristoph. Eupithecia ochridata Pinker Gymnoscellis rufifasciata Haw. Anaitis plagiata L. Lithostege duplicata Hb. Lomaspilis marginata L. Ligdia adustata D. et S. Semiothisa glarearia Brahm. Semiothisa aestimaria sareptanaria Stgr. Narraga tessularia kasyi Mouch. et Pov. Tephrina murinaria F. Tephrina arenacearia D. et S. Gnopharmia stevenaria Bsdv. Eilicrinia trinotata Metz. Apocheima pilosarium D. et S. Biston stratarius Hfn. Agriopis bajaria D. et S. Dasycorsa modesta Stgr. Peribatodes rhomboidaria D. et S. Peribatodes secundaria D. et S. Synopsis sociaria Hb. Boarmia roboraria D. et S. Serraca punctinalis Scop. 309

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Ascotis selenaria D. et S. Campaea margaritata L. Aspitates ochrearius Rossi Boarmia selenaria (Schiffer) Calothysanis amata (L.) Cidaria bilineata (L.) Nychiodes waltheri Wagn. Lasiocampidae Gastroparca quercifolia L. Odonestis pruni L. Notodontidae Phalera bucephala L. Cerura vinula L. Dicranura ulmi D. et S. Paradrymonia vittata bulgarica de Freina Pterostoma palpinum Cl. Arctiidae Pelosia obtusa H.-S. Lithosia pallifrons Z. Lithosia quadra L. Eilema sororculum Hfn. Eilema caniola Hbn. Eilema pygmaeola Dbld. Coscinia striata L. Chelis maculosa mannerheimii Dup. Phragmatobia fuliginosa L. Spiris striata L. Spilosoma lubricipedum L. 310

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Spilosoma urticae Esp. Arctia caja L. Arctia villica L. Ammobiota festiva Hfn. Dysauxes famula pontica Frise Phyparioides metelkana Noctuidae Acontia titania Esp. Agrostis ipsilon (Hufnagel) Agrotis obesa nivea Car. Agrotis obesa scitha Agrotis vestigialis Hfn. Archanara dissoluta Treit. Athetis furvula Hb. Auchmis detersa argentea Car. Autographa confusa (Stephens) Autographa gamma (L.) Autophila asiatica argentea Car. Autophila dilucida argentea Car. Caradrina pertinax argentea Car. Catocala elocata (Esper) Catocala puerpra (Giorna) Chortodes morrisii Dale Clytie syriaca B. Cryphia amasina Hampson Cryphia ochsi Boursin Cucullia asteris D.et S, Diachrysia chryson deltaica Popescu-Gorj 311

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Diachrysia nadeja Ob. Dichagyris flavina pretiosa Car. Dichagyris melanura albida Car. Dichagyris renigera argentina Car. Drasteria caucasica Kolenati Dysgonia algira (L.) Emmelia trabealis (Scopoli) Eutelia adoratrix Staud. Euxoa conspicua Hb. Euxoa cos crimaea Bang-Haas Hadena persimilis Hacker Hadula odontites Bsdv. Heliothis maritima (Graslin) Lacanobia oleracea (L.) Lacanobia praedita Hb. Macrochilo cribrumalis Hb. Meganola albula nivalis Car. Mycteroplus puniceago Bsdv. Mythimna albipuncta (D. et S.) Nola cristatula Hb. Nycteola siculana Fuchs Oncocnemis michaelorum B.Esk. Oxicesta geographica Fabr. Oxytripia orbiculosa noctivolans Pinker Panchrysia aurea Hb. Pandesma robusta Walk. Pelosia obtusa H.S. Prodotis stolida (Fabr.) 312

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Proxenus lepigone Moes. Pyrrhia purpurina Esp. Pyrrhia victorina Sodoffsky Schrankia costaestrigalis Steph. Scopula corrivalaria Kretschmer Simyra albovenosa Goeze Trachea atriplicis (L.) Xestia c - nigum (L.) Sphingidae Acherontia atropos (L.) Herse convolvuli (L.) Sphinx ligustri L. Marumba quercus L. Smerinthus ocellata L. Laothoe populi L. Hyles lineata livornica Esp. Hykes galli L. Hyles euphorbiae L. Hyles hippophaes Esp. Deilephila elpenor L Pergesa porcelus (L.) Macroglossum stellatarum (L.) Sphingonaepiopsis gorgoniades Hb. Hesperiidae Charcharodus flocciferus (Zell) Thymelicus acteon Rott. Pyrgus sidae Esp. Pyrgus serratulae. (L) 313

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Pyrgus cinarae Ramb. Pyrgus cirsii Ramb. Ochlodes venatus (Brem - Grey) Papilionidae Iphiclides podalirius (L.) Papilio machaon (L.) Zerynthia hypsipyle Fabr. Pieridae Leptidea sinapis (L.) Euchloe ausonia Hb. Anthocaris cardamines (L.) Pontia daplidice (L.) Pieris brassicae (L.) Pieris napi (L.) Pieris rapae (L.) Colias croceus (Fourcr.) Colias erate Esp. Gonepteryx rhamni (L.) Satyridae Pararge aegeria egerides L. Pararge megaera (L.) Pararge maera (L.) Maniola jurtina (L.) Melanargia galathea (L.) Coenonympha pamphilus (L.) Lycaenidae Strymon ilicis Lycaena phlaeas (L.) 314

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Lycaena dispar L. Plebejus idas (L.) Plebejus argus (L.) Plebejus argyrognomon (Bgstr) Celastrina argiolus L. Scolitantides orion Pall. Pseudophilotes vicrama Moore Glaucopsyche alexis Poda Plebejus sephyrus Friv. Polyommatus icarus (Rott) Polyommatus bellargus Rott. Aricia agestis (Schiff) Nymphalidae Nymphalis polychloros (L.) Aglais urticae (L.) Polygonia c - album (L.) Vanessa atalanta (L.) Vanessa cardui (L.) Inachis io (L.) Melitaea varia (Mey - Dun) Melitaea trivia (Den et Schifer) Melitaea aurelia B. Melitaea phoebe (Schiff) Brenthis daphne Berg. Argynnis lathonia (L.) Argynnis pandora (Den et Schiff) Ord. Diptera Nematocera 315

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Tipulidae Tipula oleracea.L. Chironomidae. Chironomus gr. plumosus Chironomus halophilus Kieff. Chironomus salinarius Kieff. Einfeldia disidens Walk. Haliella noctivaga Kieff. Cryptocladopelma virescens Meig. Parachironomus arcuatus Goet. Leptochironomus tener Dicrotendipes fusconotarsus Kieff. Glyptotendipes barbipes St. Glyptotendipes severinei Goet. Endochironomus tendens Fabr. Polypedilum nubeculossum Meig. Polypedilum scalaenum Schr. Tanytarsus excavatus Edw. Paratanytarsus inoperatus Walk. Culicidae Aedes caspius Pall. Aedes dorsalis Meig. Aedes cantans Meig. Aedes salinus Edw. Aedes quartus Mart. Aedes geniculata Edw. Culex pipiens pipiens L. Culex pipiens molestus Forsk. 316

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Culex modestus Fic. Culex tipuliformis Theobald Urotaenia unguiculata Edw. Taniorhynchus richardii Fic. Anopheles maculipennis Meig. Anopheles pseudopictus Grasse Anopheles bifurcatus L. Anopheles messeae Fall. Anopheles labranchiae Fall. Anopheles hyrcanus Pall. Brachycera Laphria fulva Mg. Compsilura concinnata Mg. Siphona geniculata De Geer Monoleta cincta Nees Limnobia nubeculosa Mg. Erioptera trivialis Mg. Limnophila oleracea Mg. Bibio marci L. Sciara thomae L. Scatopse fuscipes Mg. Hermione trilineata F. Haplodonta viridula F. Rhagio lieneola F. Chrysops flavipes Meig. Chrysops italicus (Meigen) Chrysops pictus Meig. Tabanus solstitialis Mg. 317

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Tabanus lunatus F. Tabanus bifarius Loew. Chrysozona crassicornis Wahl. Chrysozona pluvialis (L.) Ochrops rusticus L. Lapharia fulva Mg. Philonicus albiceps Mg. Exoprosopa jacchus F. Exoprosopa germari Wied. Villa hotentota L. Anthrax fenestratus Fall. Bombylius major L. Tachista sabulosa Mg. Syrphus tricinctus Fall. Syrphus torvus O.-S. Syrphus balteatus De Geer. Erystalomyia tenax L. Xylota femorata L. Sapromyza bipunctata Kieff. Cnemodon vitripenis (Meigen) Lonchaea chorea F. Chilosia melanura Beck. Piophila caripes Mg. Calobaea bifasciella Mg. Ctenulus pectoralis Z. Salticella fasciata Mg. Bischoffia simplex Fall. Tetanocera arrogans Mg. 318

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Oxytaenia mikiana Hend. Meroplius stercorrarius Rob. Nemopoda nitidula Fall. Themira putris L. Themira anulipes Mg. Limosina limosa Fall. Rhamphomyia marginata L. Melieria omissa Loew. Euconnus watterhali Gyll. Choleva oblonga Mull. Ptomaphagus varicornis Rosh. Scioderpa watsoni Spin. Ephydra macellaria Egger Fucellia maritima Hall. Sepsis thoracica Rob.-Desv. Coremacera catenata Scop. Trypetoptera punctulata Scop. Hemipenthes morio Loew. Catops tristis Panz. Fannia scalaris F. Muscina stabulans Fall. Musca tempestiva Fall. Pyrella cadaverina L. Heteronychia rohdendorfi P.-S. Oxytaenia mikiana Hend. Meroplius stercorarius R.-D. Nemopoda nitidula Fall. Sarcophaga carnaria L. 319

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Bercaea hamorrhoidalis Fall. Platystoma seminationis L. Cylindomyia brassicaria F. Tephromyia grisea Mg. Metopia leucocephala Rossi Histochaeta marmorata F. Gymnosoma rotundatum L. Echinomyia prompta Mg. Lucilia ruficeps Mg. Lucilia sericata Mg. Limnophora notata Fall. Dexia rustica F. Spilogona dispar Fall. Lispa hydromysina Fall. Ord. Hymenoptera Teleas rugosus Kieff. Teleas lamellatus Kieff. Brachymeria minuta L. Brachymeria intermedia Nees Haltichella rufipes Oliv. Pompilius plumbeus F. Ammophila sabulosa L. Ammophila heydeni Dhlb Ammophila hirsuta Scop. Ammophila affinis Kirby Ammophila morawitzi Andr. Bembix oculata Latr. Bembix olivacea Cyr. 320

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Cerceris rybyensis L. Liris nigra Lind. Stizus distinguendus Hand. Philanthus triangulum F. Philanthus coronatus F. Philanthus venustus Rossi Tetramorium caespitum L. Formicoidea Myrmecocystus cursor Fonsc. Myrmecocystus viaticus F. Myrmecocystis varialei Em. Messor structor Latr. Scelionidae Sparasion frontalis Latr. Megachilidae Eriades maxillosus L. Anthidium variegatum F. Lithurgus chrysurus F. Apoidea Dasypoda plumipes Drury Amegilla quadrifasciata quadrifasciata (Villers) Tetralonia ruficornis (Mocsary) Amobates (amobates) punctatus (Fabr.) Xylocopa violacea L. Bombus agrorum L. Bombus terrestris L. Bombus lapidarius L. Vespa germanica L. 321

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

322

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

VI. HERPETOFAUNA ZONEI COSTIERE CAP MIDIA -CAP KALIAKRA

6.1. Caracterizarea generală a herpetofaunei

Herpetofauna este alcătuită din amfibieni şi reptile, vertebrate poichiloterme care au apărut acum sute de milioane de ani, caracterizaţi printr-o serie de adaptări care le-au asigurat persistenţa şi o largă distribuţie pe glob. Sunt întâlnite pretutindeni cu excepţia zonelor polare şi subpolare. Amfibienii sunt primul grup de vertebrate tetrapode care în Devonian, acum aproape 400 de milioane de ani, au început să colonizeze uscatul. Nici până acum amfibienii nu s-au adaptat complet la viaţa de uscat, fiind încă dependenţi de apă. Amfibienii nu sunt doar simple forme de tranziţie, cu caractere intermediare şi imperfecte. Ei reprezintă un grup care a suferit adaptări impresionante, reuşind să colonizeze aproape în întregime uscatul. Diversitatea strategiilor adoptate pentru a putea supravieţui în medii uneori ostile, nu este egalată de nici un alt grup de vertebrate. Amfibienii sunt răspândiţi pretutindeni pe glob, ajungând dincolo de Cercul Polar şi supravieţuind chiar şi în deşerturi. Singurele zone unde nu pot trăi sunt lacurile sărate şi terenurile sărăturate. Mările şi oceanele reprezintă bariere geografice de netrecut pentru amfibieni, de aceea insulele au în general puţine specii. Amfibienii sunt caracteristici pentru zonele umede, aceasta deoarece respiraţia lor se realizează nu numai prin plămâni (la adulţi) şi branhii (în cazul larvelor), ci şi prin tegument. Ciclul de viaţă tipic pentru amfibieni din zona temperată implică o fază de viaţă acvatică pentru reproducere, urmată de viaţă terestră sau amfibie. Iarna amfibienii hibernează, fie în mâlul lacurilor şi bălţilor, fie pe uscat. Primăvara adulţi ies din hibernare şi se adună în habitate acvatice pentru reproducere, cel mai adesea în bălţile temporare rezultate din topirea zăpezii. După depunerea pontei adulţii părăsesc apa. 323

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Reptilele, pe de altă parte, sunt primele vertebrate care au reuşit să se emancipeze de apă şi să dezvolte mecanisme de reproducere care să le asigure succesul în absenţa acesteia. Apariţia oului învelit în membrane protectoare şi coajă pergamentoasă sau calcaroasă a asigurat o rapidă radiaţie adaptativă şi o răspândire fenomenală a reptilelor, mai ales în timpul erei terţiare. Tegumentul reptilelor dezvoltă formaţiuni de protecţie cheratinizate, sub forma solzilor şi plăcilor, fapt ce duce la creşterea protecţiei faţă de deshidratare. Acest aspect a condus la popularea de către reptile a unor habitate cu climă dură şi umiditate extrem de scăzută, aşa cum sunt deşerturile. Multe dintre reptile dezvoltă structuri de protecţie faţă de mediu şi

prădători

(carapacea chelonienienilor,

osteodermele

crocodilienilor, varanidelor şi anguilidelor), mecanisme de atac şi imobilizare a prăzii (constricţie, aparat producător şi inoculator de veninuri). Reptilele sunt de asemenea poikiloterme şi urmează (cel puţin în zonele temperate) acelaşi ciclu perioadă activă/perioadă de hibernare ca şi amfibienii din aceleaşi regiuni. Multe specii de reptile tolerează salinitatea (ţestoasele marine, crocodilul de apă sărată, şerpii marini, iguanele marine) ceea ce le face apte pentru colonizarea la mari distanţe de centrele de origine, unele dintre ele parcurgând pentru reproducere sau hrănire mii de mile marine. În pofida adaptărilor lor, amfibienii şi reptilele sunt sensibile la impactul antropic şi sunt consideraţi buni indicatori ai stării mediului. Atât amfibienii (Stuart et al., 2004) cât şi reptilele (Gibbons et al., 2000) suferă un decline accentuat la nivel global şi sunt consideraţi taxoni prioritari pentru conservare (Gascon et al., 2007). Dependenţa ridicată a amfibienilor de apă şi vulnerabilitatea lor ridicată la uscăciune este contrabalansată de reptile care au în general o toleranţă ridicată la uscăciune. Adaptările specifice şi parţial complementare ale amfibienilor şi reptilelor le conferă o valoare ridicată ca bioindicatori, deoarece răspund rapid la modificările de mediu.

324

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

6.2. AMFIBIENI ŞI REPTILE DIN ZONA COSTIERĂ CAP MIDIA – CAP KALIAKRA

Zona luată în studiu este caracterizată printr-un climat preponderent arid, zonele umede fiind puţine iar reţeaua hidrografică lipseşte. De aceea diversitatea specifică a amfibienilor este scăzută, acestea fiind preponderent distribuite în jurul zonelor umede. Din cele 21 de specii de amfibieni şi 36 de specii de reptile care trăiesc în România şi Bulgaria în zona costieră dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra au fost semnalate 8 specii de amfibieni şi 12 de reptile (Tab. 6). Tab. 6 - Lista speciilor de amfibieni şi reptile dintre Cap Midia şi Cap Kaliakra.

CLASA AMPHIBIA Ordinul ANURA (broaşte, broaşte râioase şi brotăcei) Familia Discoglossidae Bombina bombina Linnaeus (1761) - izvoraş cu burta roşie Familia Pelobatidae (broaşte de pământ) Pelobates fuscus Laurentus (1768) - broască de pământ brună Pelobates syriacus Boettger (1889) subsp. balcanicus Karaman (1928) Familia Bufonidae (broaşte râioase) Bufo (Pseudepidalea) viridis Laurentus (1768) - broască râioasă verde Familia Hylidae (brotăcei) Hyla arborea Linnaeus (1758) - brotăcel Familia Ranidae (broaşte propriu-zise) Rana (Pelophylax) lessonae Camerano (1878) - broască de lac Rana (Pelophylax) esculenta Linnaeus (1758) - broască mică de lac 325

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Rana (Pelophylax) ridibunda Pallas (1771) - broască verde de lac CLASA REPTILIA Ordinul TESTUDINIDES (ţestoase) Familia Testudinidae Testudo graeca Linnaeus 1758 subsp. ibera Pallas 1814 - ţestoasa de uscat Familia Emydidae Emys orbicularis (Linnaeus) 1758 - ţestoasa de apă/baltă Ordinul SAURIA (şopârle) Familia Lacertidae Lacerta agilis Linnaeus 1758 - şopârla de câmp Lacerta trilineata Bedriaga 1886 – guşterul vărgat Lacerta viridis (Laurenti) 1768 – guşterul Podarcis muralis Laurenti 1768 - şopârla de ziduri Podarcis taurica Pallas 1841 - şopârla de iarbă Eremias arguta Pallas 1773 - şopârla de nisip Familia Anguide Ophisaurus (Pseudopus) apodus (Pallas) 1775 Ordinul SERPENTES (șerpi) Familia Colubridae Coluber (Dolichophis) caspius Gmelin 1789 - şarpele rău, şarpele de dudău Natrix natrix (Linnaeus) 1758 - şarpele de casă Familia Viperidae Vipera ammodytes (Linnaeus) 1758 – vipera cu corn Prezenţa altor specii este însă posibilă, inventarul nefiind completat. În zona litoralului românesc distrugerea din ultimele decenii a zonei litorale datorită turismului şi activităţilor portuare a restrâns foarte mult habitatele naturale şi seminaturale şi implicit arealul unor 326

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

specii. Astfel, Eremias arguta era o prezenţă comună acum 40 de ani la Mamaia dar în prezent arealul ei s-a restrâns mult. Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca) era răspândită în toată zona litorală, dar practic a dispărut de pe litoralul românesc la sud de capul Midia, cu excepţia pădurii Hagieni. La nivel european distribuţia amfibienilor şi reptilelor este cunoscută la scară mare (Gasc et al., 1997). Rezoluţia utilizată însă pentru cartarea la nivel european a fost de cuadrate de 50 x 50 km, inadecvată pentru studiul nostru. Nici cartarea la nivel naţional utilizând cuadrate de 10 x 10 km (Cogălniceanu et al., 2000) nu este suficientă. Litoralul românesc a fost studiat intens, fiind realizate numeroase inventarieri ale herpetofaunei în zonă. Un studiu recent (Szekely et al., 2009) a inventariat toate semnalările anterioare pentru Dobrogea românească, distribuţia actuală şi dinamica acesteia în timp fiind actualizate. Datele de distribuţie au fost reprezentate în cuadrate de 5 x 5 km. Pentru zona de coastă din Bulgaria semnalările sunt mai puţine, multe din acestea fiind din perioada interbelică (Lepşi, 1926, 1927, 1929), completate de o serie de studii la nivel naţional care includ şi semnalări din zona litorală de interes (Beschkov, 1984a, 1984b, 1985), o sursă actualizată de informaţii fiind însă oferită on-line de Naumov şi Stanchev (2008).

327

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

6.3. STATUTUL DE CONSERVARE AL SPECIILOR DE AMFIBIENI ŞI REPTILE DIN ZONA COSTIERĂ CAP MIDIA – CAP KALIAKRA

Deşi atât România cât şi Bulgaria sunt membre ale UE şi au transpus în legislaţia naţională Directiva Habitate, există deosebiri importante între statutul de conservare al diferitelor specii de amfibieni (Tab. 7) şi reptile (Tab. 8). Directiva Habitate (92/43/EEC) a fost transpusă în legislaţia naţională a României prin OUG 57/2007 completată de OUG 154/2008 iar în legislaţia Bulgariei prin Legea 77/2002. Tab. 7 - Analiza comparativă a statutului de conservare în România şi Bulgaria, a speciilor de amfibieni identificate în zona Cap Midia - Cap Kaliakra Specii de amfibieni

Prezente doar într-o ţară

România

Bulgaria

OUG 57/2007 3, 4A

Lista Roşie (2005) NT

Legea 77/2002 II, III

Lista Roşie (1985) -

3, 4A

VU

II, III

-

Pelobates syriacus

4A

EN

II, III

Bufo viridis

4A

NT

III

-

Hyla arborea

4A

NT

II, III

-

Rana kl. esculenta

5A

IV

-

IV

-

Bombina bombina Pelobates fuscus

Rana lessonae Rana ridibunda

România

periclitat

4B 5A

328

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Tab. 8 - Analiza comparativă a statutului de conservare în România şi Bulgaria a speciilor de reptile identificate în zona costieră Cap Midia - Cap Kaliakra

Specii de reptile

Prezente doar într-o ţară

Testudo graeca Emys orbicularis

România Lista OUG Roşie 57/2007 (2005) 3, 4A EN 3, 4A

VU

4B

EN

Lacerta agilis

4A

Lacerta viridis

Bulgaria Lista Legea Roşie 77/2002 (1985) II, III II, III

-

LC

-

-

4A

LC

-

-

Lacerta trilineata

4A

EN

-

-

Podarcis taurica

4A

NT

-

-

Podarcis muralis

4A

VU

-

-

III

periclitat

VU

III

-

LC

-

-

CR

IV

-

Eremias arguta

Pseudopus apodus

România

Bulgaria

Coluber (Dolicophis) caspius

4A, 4B

Natrix natrix Vipera ammodytes montandoni

4A

Deşi toate speciile de amfibieni din România sunt incluse în anexele Directivei Habitate, există încă mult subiectivism în încadrarea lor în categoriile de periclitare conform IUCN (Tab. 9). Astfel, o analiză comparativă o arealului şi modificărilor în areal bazată pe date de distribuţie a permis o încadrare a acestora pe baza unor criterii clare şi reproductibile (Szekely et al., 2009).

329

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Tab. 9 - Statutul de conservare pentru amfibienii din Dobrogea românească, bazat pe diferitele Liste Roşii la nivel global, naţional, regional şi local

IUCN Specia

2004 şi 1

2009

Lista Roşie România (2005) 2

Lista Roşie a Parcului Naţional Munţii Măcinului (2006)3

Lista Roşie a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (2000)4

Lista Roşie Dobroge a (2009)5

Triturus (Lissotriton)vulgaris

LC

NT

-

DD

EN

Triturus dobrogicus

NT

EN

-

LC

EN

Bombina bombina

LC

NT

-

LC

NT

Pelobates fuscus

LC

VU

-

LC

VU

Pelobates syriacus

LC

EN

-

LC

EN

Bufo bufo

LC

NT

EN

LC

EN

Bufo (Pseudepidalea) viridis

LC

NT

VU

LC

LC

Hyla arborea

LC

VU

VU

LC

NT

Rana dalmatina

LC

VU

VU

-

EN

Rana (Pelophylax) lessonae

LC

-

-

DD

EN

Rana (Pelophylax) ridibunda

LC

-

VU

LC

LC

Rana (Pelophylax) esculenta

LC

-

-

-

LC

Încadrarea sozologică s-a făcut după o serie de liste roşii, după cum urmează: 1Baillie et al., 2004; Temple et Cox, 2009; 2Iftime, 2005, 3Lista Roşie a Parcului Naţional Munţii Măcin; Török, 2006 şi 4Lista Roşie a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Oţel 2000, 5

Szekely et al., 2009). Categoriile de periclitare conform IUCN sunt: NT – neameninţate, LC – Potenţial

ameninţate, VU – Vulnerabile, EN – Ameninţate, DD – Date deficitare.

330

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

6.4. CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR SPECII DE AMFIBIENI DIN ZONA LITORALĂ CAP MIDIA – CAP KALIAKRA

Bombina bombina Ro: Izvoraşul (buhaiul) de baltă cu burtă roşie En: Fire-bellied toad

Bu:

Червенокоремна б умка Este o broască de dimensiuni mici, până la 5 cm, cu corpul este îndesat şi turtit. Capul este relativ mic, având lungimea egală cu lăţimea, iar botul este rotunjit. Ochii sunt foarte proeminenţi, având pupila triunghiulară, în formă de inimă. Dorsal tegumentul este foarte verucos, fiind acoperit cu numeroşi negi, rotunzi sau ovali, având un punct negru central. Ventral, între cap şi corp este prezent un plin tegumentar (cuta gulară). Corpul este colorat dorsal în cenuşiu-deschis, măsliniu, mai rar gri-închis. O parte din negii glandulari coloraţi în negru sunt grupaţi, ceea ce conferă un model caracteristic. Unii indivizi pot fi parţial sau chiar total coloraţi în verde. Abdomenul este viu colorat cu pete portocalii până spre roşu, pe un fond negru, care predomină ca pondere. Sunt de asemenea prezente puncte albe mici, relativ uniform distribuite. Coloritul ventral este de avertizare, specia fiind deosebit de toxică. Masculii au capul mai lat ca femelele datorită prezenţei celor doi saci vocali interni. Calozităţile nupţiale (formaţiuni cornoase, de culoare neagră ce apar în perioada de reproducere doar la masculi) sunt prezente pe partea internă a antebraţului, inclusiv pe tuberculul metacarpian intern.

Habitat Nu este o specie pretenţioasă, trăieşte în orice ochi de apă, temporar sau permanent, la altitudini între 0-400 m. Este prezentă în lacurile din lunca şi delta Dunării, pe maluri sau în zonele cu vegetaţie, cel mai adesea fiind găsită în bălţile temporare. 331

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Distribuţie Izvoraşul cu burtă roşie este răspândit în centrul şi estul Europei, din Danemarca şi sudul Suediei în vest, Cehia, fosta Yugoslavie şi Dunărea în sud, iar în est în Rusia până aproape de munţii Ural (Arntzen, 1978, Gascet al., 1997). În România este prezentă pretutindeni în zonele de şes: Câmpia Română, Bărăganul, Dobrogea inclusiv delta, Crişana, Podişul Transilvaniei şi Podişul Moldovei (Fuhn, 1960; Cogălniceanuet al., 2000). În zonele de contact cu B. variegata hibridează cu aceasta (Vörös et al., 2006; Szymura et al., 2007). Populaţii Populaţiile existente sunt variabile ca mărime, în funcţie de habitatele disponibile. Poate forma populaţii foarte mari în lunca şi delta Dunării (Cogălniceanu et Miaud, 2004), dar în zona litorală absenţa habitatelor favorabile îi limitează distribuţia la câteva zone umede litorale, cu populaţii cu efective în general mici. Ecologie si comportament Este o specie cu activitate diurnă, predominant acvatică. Intră în apă primăvara devreme, în martie şi se retrage pentru hibernare în octombrie. Iernează pe uscat, în ascunzişuri. Reproducerea începe din aprilie-mai şi poate dura până în august, cu depuneri repetate. Fecundarea este externă, cu amplex. Masculul apucând femela cu membrele anterioare, eliminarea ouălor şi a spermei având loc simultan. Ouăle (între 10-100 la o depunere) sunt depuse izolat sau în grămezi mici, fixate de obicei de plante. Oul are 2 mm diametru, iar capsula gelatinoasă ce îl înveleşte între 7-8 mm, este brun închis la un pol şi alb-gălbui la celălalt. O femelă poate depune mai multe ponte pe an (Rafinska, 1991; Krone et Kuhnel, 1996). Măsuri de conservare necesare Este o specie cu un areal vast dar afectată de activităţile umane. Distrugerea, degradarea şi fragmentarea habitatelor (atât a celor acvatice cât şi a celor terestre) îi 332

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

periclitează supravieţuirea. Menţinerea habitatelor existente şi crearea de noi habitate acvatice sunt necesare pentru asigurarea unor populaţii viabile. Este mult mai vulnerabilă comparativ cu B. variegata deoarece este mai acvatică, preferă ochiuri de apă mai mari iar arealul său este în zone de şes cu activităţi antropice multiple şi o densitate a populaţiei umane mare. Este inclusă în anexa 3 printre speciile a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare precum şi în anexa 4A printre speciile de interes comunitar. Conform listelor roşii specia este considerată potenţial ameninţată la nivel naţional şi neameninţată pe întregul areal.

Pelobates fuscus Ro: Broasca de pământ En: Spadefoot toad Bu: Обикновена чесновница Descriere şi identificare Este o broască de dimensiuni medii (5-8 cm) cu corpul îndesat. Capul este foarte convex cu o protuberanţă caracteristică, bombată în spatele ochilor. Nu au timpan. Spre deosebire de celelalte specii de anure, pielea aderă pe craniu. Botul este rotunjit iar ochii sunt mari, proeminenţi, cu pupila verticală. Tegumentul este în general neted. Membrele posterioare sunt relativ scurte şi robuste, adaptate pentru săpat, nu pentru sărit sau înotat. Caracteristică este dezvoltarea tuberculului metatarsal intern, care este mare şi comprimat, ca o lopată, fiind folosit pentru a se îngropa în sol. Coloritul este extrem de variabil. Dorsal poate fi gri, maro deschis sau gălbui cu marmoraţii brun-închis, care se pot contopi formând pete mari, uneori dungi late, în zig-zag. Uneori pe laturi şi dorsal apar pete roşii-portocalii. Ventral coloritul este alb-cenuşiu, uniform. Masculii nu au saci vocali nici calozităţi nupţiale, prezintă însă o glandă mare, ovoidală pe partea dorsală a antebraţului. Pe durata reproducerii coloritul masculilor este mai închis. 333

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Masculii orăcăie numai sub apă, încet. Mormolocii au o creştere extrem de rapidă, ajungând la dimensiuni foarte mari de până la 16 cm, frecvent însă doar 6-9 cm. Habitat: Este prezentă preponderent în zone cu soluri nisipoase sau argiloase, afânate, în care se poate îngropa uşor. Poate fi găsită şi pe terenuri agricole. Tolerează destul de bine seceta, putând supravieţui îngropată, aşteptând ploaia. Poate urca până la altitudinea de 500 m. Distribuţie Este prezentă în cea mai mare parte a Europei, cu excepţia peninsulei Iberice, Italiei, sudului Franţei şi sudul peninsulei Balcanice. Răspândită până la munţii Ural, pătrunde şi în Asia până la Marea Aral (Gasc et al., 1997). În România este prezentă pretutindeni în zonele de şes şi deal unde găseşte condiţii favorabile (Fuhn, 1960; Dzucik et al., 2008).

Populaţii În zonele unde întruneşte condiţii favorabile, respectiv soluri afânate şi bălţi suficient de mari pentru a permite metamorfoza mormolocilor) poate avea populaţii mari. Mormolocii pot realiza aglomerări impresionante. În zona litorală coexistă cel mai adesea cu Pelobates syriacus. Ecologie şi comportament Sunt animale strict nocturne în afara perioadei de reproducere. Noaptea ies în general după ora 22. În timpul zilei stă îngropat în sol. Plămânii, când sunt umpluţi cu aer, măresc mult volumul corpului şi permit dezlocuirea unui volum mare de sol. Se reproduce primăvara, în martie-aprilie. Amplexul este lombar, perechile stând preponderent pe fundul apei, nu la suprafaţă, ca la majoritatea anurelor. Ponta este depusă sub forma unui cordon gros, caracteristic, conţinând câteva mii de ouă. Dezvoltarea embrionului şi a larvelor este foarte rapidă, mormolocii lor atingând cele mai mari dimensiuni comparativ cu celelalte specii din 334

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

România. Metamorfoza are loc după 2-4 luni, juvenilii fiind destul de mari (3-4 cm). Hibernează îngropată adânc în sol. Broasca de pământ nu iese la suprafaţă în perioadele secetoase, de aceea atunci când iese este foarte activă şi se deplasează în căutarea hranei pe un teritoriu mare (Nöllert, 1984; Cogălniceanu et al., 1998). Măsuri de conservare necesare Este afectată de utilizarea pesticidelor şi a îngrăşămintelor în agricultură şi de sărăturarea unor terenuri datorită irigaţiilor necorespunzătoare. Aridizarea accentuată din sudul ţării a dus la reducerea efectivelor, sau la dispariţia a numeroase populaţii. Este considerată specie de interes comunitar ce necesită o protecţie strictă, inclusiv prin desemnarea unor arii speciale de conservare. Este inclusă în anexa 3 a OUG 57/2007 printre speciile a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare precum şi în anexa 4A printre speciile de interes comunitar.

Pelobates syriacus balcanicus Ro: broasca de pământ siriacă En: Eastern spadefoot toad Bu: Сирийска чесновница Descriere şi identificare Broască de dimensiuni mari, ajungând până la 9 cm, cu aspect masiv. Capul este lat, convex, lăţimea fiind mai mare decât lungimea. Spre deosebire de Pelobates fuscus, fruntea nu este bombată, ci turtită. În regiunea nazală şi fronto-parietală pielea prezintă numeroase rugozităţi, aspre la pipăit. Pupila este verticală la lumină, dar noaptea, când este dilatată, este rotundă iar timpanul lipseşte. Tegumentul este relativ neted, dorsal cu verucozităţi colorate în roşu la masculi. Tuberculul metatarsal este aproape dublu ca dimensiuni faţă de Pelobates fuscus. Membrana interdigitală de la membrele posterioare este concavă, părând aproape 335

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

despicată. Coloritul dorsal este deschis alb-gălbui sau gri, cu pete mari, neregulate, cu contur negru, de culoare maro-verzui. Pe laturi şi dorsal apar verucozităţi colorate în roşu, uneori în număr foarte mare, prezente de asemenea şi la juvenili. Ventral este colorat uniform, albsidefiu. Masculii nu au saci vocali nici calozităţi nupţiale. Prezintă ca şi masculii de Pelobates fuscus o glandă mare, netedă, ovală, pe partea dorsală a humerusului. Larvele sunt similare cu cele de Pelobates fuscus dar pot atinge dimensiuni mai mari, ajungând până la 15 cm. Habitat Trăieşte la şes pe soluri nisipoase. Pentru reproducere preferă apele adânci, limpezi, cu puţină vegetaţie. Tolerează bine apele salmastre, terenurile sărăturate şi uscăciunea (Shpun şi colab., 1993). Poate fi găsită pe litoral sau în apropierea lacurilor sărate, fiind alături de Bufo viridis, singurele specii tolerante la salinitate moderată. Distribuţie Este răspândită în sudul Yugoslaviei, Bulgaria, părţi din Grecia şi în Asia Mică (Gasc şi colab., 1997). În România atinge limita nordică de răspândire şi este găsită doar în sudul şi sudestul ţării (Oltenia, Muntenia şi Dobrogea), cel mai adesea în lungul Dunării (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000; Dzukic et al., 2008). Populaţii În zona de interes specia atinge limita nordică a arealului şi în general are populaţii cu efective mici, fiind cel mai adesea simpatrică cu Pelobates fuscus. Ecologie şi comportament Este o specie strict nocturnă, care ziua stă îngropată în sol, uneori la adâncimi mari, ceea ce îi permite să suporte perioade lungi de uscăciune. Se reproduce în martie-mai iar larvele se metamorfozează în iulie-august. Hibernează îngropată adânc în sol.

336

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Măsuri de conservare necesare Are un areal restrâns în România, deşi local populaţiile pot fi abundente. Distrugerea habitatelor datorate aridizării din sudul ţării precum şi dezvoltării turismului pe litoral, au limitat mult arealul său. Este considerată specie de interes comunitar ce necesită o protecţie strictă. Este inclusă în anexa 4A a OUG 57/2007 printre speciile de interes comunitar.

Hyla arborea Ro: Brotăcel En: Treefrog Bu: Жаба дървесница Descriere şi identificare Brotăcelul este singura broască arboricolă din faună, caracterizat printr-o formă elegantă şi zveltă. Este de dimensiuni mici de până la 5 cm. Botul este scurt, rotunjit, iar timpanul foarte vizibil. Tegumentul este neted şi lucios. Membrele sunt lungi, cu discuri adezive caracteristice la vârful degetelor. Culoarea este variabilă, de obicei verde intens dorsal, dar poate varia de la galben-brun la brun-închis. Coloritul dorsal se modifică în funcţie de culoarea substratului (homocromie). Ventral este colorat alb-gălbui, inclusiv pe guşă. Lateral este prezentă o dungă neagră care se întinde de la nivelul ochilor până la baza femurului, formând în regiunea lombară o buclă îndreptată în sus. Dunga separă partea dorsală colorată în verde, de cea ventrală colorată în alb. Nu prezintă pete sau dungi, coloritul fiind uniform, atât dorsal cât şi ventral. Masculii au un sac vocal mare situat sub maxilar, colorat în maro-închis în perioada de reproducere. În stare de repaus formează cute iar când este umflat depăşeşte mărimea capului. Masculii nu au calozităţi nupţiale. Larva are o formă caracteristică, pisciformă, fiind o bună înotătoare spre deosebire de majoritatea mormolocilor celorlalte specii.

337

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Habitat Preferă zonele cu tufărişuri sau stufărişuri, unde adulţii stau pe frunze uneori până la 2-3 m de sol. Pentru reproducere preferă bălţile temporare cu vegetaţie bogată, mărginite cu stuf sau papură. Distribuţie Brotăcelul este răspândit în cea mai mare parte a Europei, cu excepţia sudului Franţei şi Spaniei. Lipseşte din Marea Britanie şi cea mai mare parte a Scandinaviei. Este prezentă şi în Asia Mică şi în Rusia până în estul Mării Caspice (Gasc et al., 1997). În România este prezentă pretutindeni, până la altitudinea de 1000 m (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000). Populaţii Formează populaţii numeroase, distribuite însă pe suprafeţe mari, uneori la distanţă mare faţă de zona de reproducere. Ecologie şi comportament Este singura specie de broască arboricolă din fauna noastră. Este activă în special noaptea. Datorită coloritului ei de protecţie nu se adăposteşte ziua, stând la soare pe vegetaţie. În majoritatea timpului stă căţărată pe plante, putând urca la câţiva metri de la sol. Reproducerea are loc în martie-aprilie. Amplexul este axilar iar ponta este depusă noaptea. Ouăle sunt mici, depuse în grămezi de mărimea unei nuci, fixate pe plante. Metamorfoza are loc în iulie-august, juvenilii având 1,5-2 cm. După reproducere brotăceii ies din apă, rămânând însă în vecinătatea ei. Orăcăitul masculilor este extrem de zgomotos, putând fi auzit de la mare distanţă (Castellano et al., 2002). Măsuri de conservare necesare Distrugerea habitatelor şi utilizarea pesticidelor în agricultură a dus la declinul numeric şi la dispariţia a numeroase populaţii. Aridizarea accentuată, salinizarea lacurilor litorale, 338

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

distrugerea vegetaţiei ripariene şi introducerea de peşti au dus la declinul acestei specii. În zona de interes este prezentă în doar câteva locuri, dar cu populaţii numeroase. Este inclusă în anexa 4A a OUG 57/2007 printre speciile de interes comunitar.

Bufo viridis Ro: Broasca râioasă verde En: Green toad Bu: Зелена крастава жаба Descriere şi identificare Este o broască cu formă masivă, îndesată, de dimensiuni ce pot ajunge până la 10 cm, masculii fiind mai mici decât femelele. Glandele parotoide situate pe cap în spatele ochilor sunt mari, evidente, relativ paralele. Pupila este orizontală. Timpanul este vizibil, dar mult mai mic decât ochiul. Dorsal corpul este acoperit cu numeroşi negi, cei mai mari având vârful roşu. Coloritul este extrem de variabil. Dorsal, pe un fond deschis alb-gălbui sunt prezente pete mari, neregulate de culoare verde, uneori mărginite cu negru (de aici şi numele de broască râioasă verde – viridis). Ventral este colorat deschis, alb-murdar, uneori cu pete închise. Spre deosebire de masculii de broască râioasă comună care nu au saci vocali, masculii au un sac vocal mare, care umflat depăşeşte ca volum capul. În perioada de reproducere la masculi apar calozităţi nupţiale pe primele trei degete ale membrului anterior. Habitat Este o specie comună, prezentă aproape pretutindeni, fiind rezistentă la uscăciune, apă salmastră şi poluare. Populează cu succes zonele stepice secetoase şi zonele predominant agricole (Dobrogea şi Bărăganul) şi este frecvent găsită pe malul mării şi al lacurilor salmastre sau sărate. Este prezentă în majoritatea localităţilor sau în jurul acestora. Se reproduce în orice ochi de apă, permanent sau temporar, inclusiv ape salmastre. În oraşe se reproduce frecvent în

339

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

lacuri şi bazine de agrement, în special în cele lipsite de peşti. Este o specie termofilă, de aceea la altitudini peste 1000 m este mult mai rară (Sinsch et al., 2007). Distribuţie Este prezentă în centrul şi estul Europei. În nord ajunge până în sudul Suediei, în vest până în Germania, estul Franţei şi Italia. Este prezentă în majoritatea insulelor mari din bazinul mediteranean. În est este răspândită până în Asia Centrală. Este prezentă de asemenea în nordul Africii şi Asia Mică (Gasc et al., 1997), dar revizii taxonomice recente au dus la descrierea de noi specii de broască râioasă verde, de aceea nu putem afirma cu precizie care din zonele menţionate aparţin speciei nominale. În România este prezentă aproape pretutindeni, cu excepţia zonelor alpine (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000). Populaţii Datorită toleranţei la uscăciune este cea mai frecvent întâlnită broască în zona litorală. Accesul la bălţi temporare care să le permită reproducerea şi succesul reproductiv variază mult în timp, de aceea efectivul populaţiilor oscilează în limite mari. Ecologie şi comportament Este o specie cu activitate preponderent nocturnă, doar juvenilii sunt activi şi în timpul zilei. Are un mare potenţial de dispersie, efectuând migraţii la distanţe mari, în special indivizii tineri. Hibernează pe uscat. Perioada de reproducere durează de la sfârşitul lui martie până în iunie. În tot acest interval pot fi găsiţi numeroşi indivizi în apă. Reproducerea nu este sincronă ca la Bufo bufo. Amplexul este axilar iar ponta este sub forma unui cordon lung, cu două şiruri paralele de ouă mici, negre. Numărul de ouă este foarte mare, frecvent ajunge la peste 10.000. Larvele se metamorfozează din iulie până în septembrie, în funcţie de temperatura apei.

340

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Măsuri de conservare necesare Este o specie comună, ce poate convieţui bine cu omul. În oraşe şi sate multe animale sunt frecvent omorâte de traficul rutier. Dispariţia bălţilor temporare, a izvoarelor amenajate pentru animale şi introducerea de peşti în bălţile permanente le reduc mult succesul reproductiv. Este inclusă în anexa 4A a OUG 57/2007 printre speciile de interes comunitar. Statutul ei taxonomic a suferit o serie de revizuiri recente (Stöck et al., 2006), iar situaţia este departe de a fi stabilizată, astfel încât apartenenţa populaţiilor din zona litorală la specia nominală sau la una din speciilor nou propuse este neclară.

6.5. CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR SPECII DE REPTILE DIN ZONA LITORALĂ CAP MIDIA – CAP KALIAKRA

Testudo graeca Ro: Broasca ţestoasă dobrogeană En: Spur-thighed tortoise Bu: Шипобедрена костенурка Descriere şi identificare Este o ţestoasă de dimensiuni mici, lungimea carapacei putând ajunge la 30 cm, cel mai adesea fiind cuprinsă între 20-25 cm la adulţi. Coada este scurtă, fără vârf cornos. Placa anală a carapacei este întreagă, acesta fiind cel mai simplu criteriu de a o deosebi de T. hermanni. Picioarele sunt puternice, cu degete concrescute prevăzute cu gheare puternice cu care sapă. Masculul se deosebeşte de femelă prin dimensiunile mai mici, prin plastronul concav şi prin placa anală mai curbată. În caz de pericol îşi poate retrage cu totul capul şi picioarele în carapace. La juvenili carapacea este mai deschisă la culoare şi moale. 341

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Carapacea este colorată în galben deschis la juvenili şi galben închis sau cenuşiu. Fiecare placă este mărginită de pete negre, mari, neregulate. Inelele de creştere de pe plăcile dorsale permit estimarea vârstei la indivizii până în 7-10 ani (Castanet et Cheylan, 1979). Habitat Sunt animale foarte bine adaptate la habitate aride. Nu este foarte pretenţioasă la habitat, fiind găsită atât în zonă de stepă, pajişti, cât şi în păduri şi vii. Preferă locurile însorite şi de aceea poate fi găsită frecvent pe dealuri şi în zone cu stâncării. Recolonizează cu succes terenurile agricole, în special viile, lăsate în pârloagă (Anadon et al., 2006). Distribuţie Este prezentă din nordul Africii până în Caucaz şi Asia Mică. În Europa este prezentă în Balcani, în zone restrânse din sudul Spaniei şi a fost introdusă în numeroase localităţi din peninsula Italică, Sardinia, Sicilia, Malta. În România este prezentă doar în Dobrogea. În Dobrogea poate fi găsită în munţii Măcinului la altitudini de peste 400 m, dar a fost semnalată la altitudini de 2500 m înafara Europei (Lambert, 1997). În Bulgaria poate fi întâlnită aproape peste tot. Este prezentă în zona litorală. Populaţii Nu există estimări ale mărimii populaţiilor de ţestoase dobrogene. Sunt animale lente ce se camuflează foarte bine şi de aceea detectabilitatea lor este extrem de redusă. Se pretează însă foarte bine la estimări bazate pe marcare-recapturare. În captivitatea poate depăşi vârsta de 100 ani. Ecologie si comportament Primăvara şi toamna are loc jocul nupţial în urma căruia are loc reproducerea. Atunci masculul urmăreşte femela, o poate muşca de membrele posteriore şi îşi ciocnesc repetat carapacea. La începutul verii femela depune într-o gaură săpată cu membrele posterioare câteva 342

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

ouă (4-12 ouă) cu coaja tare din care eclozează puii după aproximativ 3 luni. Animalele se adăpostesc în vizuini săpate sau în grote noaptea şi ziua când temperaturile sunt fie scăzute fie prea crescute. Iarna se îngroapă în pământ pentru hibernare. Animalele sunt active la temperaturi peste 18 ○C şi se refugiază de căldură la temperaturi peste 28 ○C (Lambert, 1981). Poate da naştere la hibrizi viabili cu alte specii înrudite de ţestoase, inclusiv cu Testudo hermanni (Mertens, 1968). Măsuri de conservare necesare Este afectată de deteriorarea, distrugerea şi fragmentarea habitatului. Astfel, construcţia canalului Dunăre-Marea Neagră izolează în prezent populaţiile de ţestoase din Dobrogea. Colectarea în vederea comercializării sau distrugerea directă în anumite zone pot avea un impact semnificativ. Proliferarea câinilor şi pisicilor fără stăpân sau a turmelor de mistreţi în unele zone pot reduce mult rata de supravieţuire a puilor. În zonele intens păşunate animalele sunt puternic infestate de căpuşe. Incendiile pot de asemenea cauza o mortalitate ridicată. Este inclusă în anexa 2 a convenţiei CITES. Este inclusă Lista Roşie a UICN ca vulnerabilă (Baillie et al., 2004), periclitată la nivel naţional (Iftime, 2005). Este inclusă ca vulnerabilă în Listele Roşii ale Parcului Naţional Munţii Măcinului (Torok et al., 2006) şi ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (Oţel et al., 2000). Este inclusă în anexa 2 (OUG 57/2007) printre speciile a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare precum şi în anexa 3 printre speciile de interes comunitar şi anexa 4, ca specie care necesită o protecţie strictă.

Emys orbicularis Ro: ţestoasa de baltă En: European pond turtle Bu: Обикновена водна костенурка Descriere şi identificare 343

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Carapacea este rotunjită sau eliptică, mult mai puţin înaltă decât la Testudo spp.. Masculii au partea posterioară a carapacei mai lată decât cea anterioară. Plăcile carapacei sunt slab carenate şi prezintă următoare dispoziţie: plăci vertebrale 5, costale 4-4, marginale 11-11, nucală 1. Ocazional se pot întâlni exemplare cu 6, 7 sau 8 vertebrale, 6 costale şi 24 marginale (Fuhn et Vancea, 1961). Plastronul este plat la femelă şi scobit la mascul și este format din 6 perechi de plăci. Coada este mai lungă la masculi şi terminată ascuţit fiind acoperită cu solzi dispuşi în verticile. Coloritul este în general variabil. Capul are fondul brun închis, brun verzui sau negru stropit cu galben. Carapacea poate fi neagră, brună sau brun-roşietică şi prezintă linii radiare sau pete galbene. Plastronul este negru. Picioarele şi coada sunt brun întunecat, uneori pătate cu negru. Degetele sunt de lungime medie, neconcrescute, terminate cu gheare ascuţite şi unite cu o membrană interdigitală. Juvenilii sunt coloraţi mai viu şi au coada de lungime egală cu a carapacei. Habitat Ocupă habitate pe malul lacurilor, bălţilor şi a apelor lin curgătoare. Preferă apele cu vegetaţie bogată. Ocazional poate fi găsită în ape salmastre. Distribuţie Este răspândită din Nord-vestul Africii (Maroc, Tunisia), până în Asia de Vest (zona lacului Aral). În Europa poate fi întâlnită din peninsula Iberică şi până în zona cursului superior al Donului. În Balcani este întâlnită oriunde întâlneşte condiţii prielnice. Este prezentă în aproape toate zonele din România, cu excepţia celor situate la altitudini de peste 800 metri. În Bulgaria poate fi întâlnită aproape în toate tipurile de habitate, mai ales în zonele umede de-a lungul litoralului.

344

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Populaţii Nu există estimări ale mărimii populaţiilor de Emys orbicularis în zona peninsulei Balcanice în general şi nici în România sau Bulgaria. Din cauza faptului că petrec mare parte din perioada activă în apă, detectabilitatea lor este destul de scăzută. La acest aspect contribuie şi coloritul general al corpului care le face greu detectabile chiar şi când se află pe malul apelor. Se pretează bine la estimări bazate pe marcare-recapturare. Vârsta maximă constatată în captivitate a fost de 150 ani. Ecologie şi comportament Preferă zonele însorite de pe malul apelor. Este foarte sensibilă la schimbările de temperatură. Optimul termic se situează între 20 °C şi 24 °C. Are reacţii foarte rapide. În momentul în care este surprinsă se scufundă imediat sub apă. Înoată excelent. Hrana formată din peşti, larve de amfibieni şi diverse nevertebrate este capturată şi devorată sub apă. Hibernarea se face sub apă. Primăvara are loc acuplarea. Femela depune între 3 şi 15 ouă ovale cu coaja tare de culoarea albă. Uneori, dacă nivelul apei este crescut, iar femela poate ajunge la crengile joase ale sălciilor, ponta este depusă în solul şi detritusul din scorburi. Eclozarea are loc în toamna aceluiaşi an sau în primăvara anului următor. Măsuri de conservare necesare Este afectată de dispariţia habitatelor specifice. Desecarea şi asanarea unor bălţi în vederea transformării în teren agricol, lucrările hidrotehnice, au dus la distrugerea multor zone cu populaţii importante ale acestei specii. Ocazional este persecutată de pescari. Anual multe exemplare juvenile sunt capturate pentru a fi comercializate ca animal de companie. Incendiile din zonele cu stufărişuri duc de asemenea la mortalitate în masă a ţestoaselor de apă. Puii sunt vânaţi de păsările acvatice şi de peştii răpitori. Un alt potenţial pericol îl reprezintă introducerea accidentală a speciei americane de ţestoasă de apă Trachemys scripta. Aceasta concurează direct ţestoasa europeană de baltă şi în unele cazuri o poate înlocui din nişa ecologică proprie. 345

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Specia este inclusă în anexele 3 şi 4Aa ale Directivei Habitate. Conform Listei Roşii a IUCN ţestoasa de baltă este considerată nepericlitată (Baillie et al., 2004), vulnerabilă la nivel naţional (Iftime, 2005), vulnerabilă la nivel local, conform Listei Roşii a speciilor de plante şi animale din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (Oţel et al., 2000). Specia este de asemenea inclusă în anexa 2 a OUG 57/2007 de implementare a Directivei 92/43 EEC (Directiva Habitate), precum şi în anexa 4, ca specie care necesită o protecţie strictă.

Lacerta agilis Ro: Şopârla de câmp En: Sand lizard

Bu: Ливаден гущер

Descriere şi identificare Este o şopârlă de talie mare (depăşeşte 20 de centimetri), cu aspect robust, masiv. Coada este mai scurtă decât dublul lungimii cap şi trunchi. Capul este mare, înalt, cu vârful botului rotunjit. Granulele supraciliare lipsesc. Nara este situată între patru scuturi (L. agilis agilis)

sau

între

două

scuturi

(L.

agilis.

chersonensis/euxinica).

Subspecia

chersonensis/euxinica căreia îi aparţin populaţiile din Dobrogea, prezintă o mare variabilitate a plăcilor din regiunea cuprinsă între nară şi ochi. Solzii dorsali sunt îngustaţi în zona dorsală centrală (8-16 rânduri de solzi). Prezintă de asemenea 33-42 rânduri de solzi dorsali (Arnold et Burton, 1979). La subspecia chersonensis/euxinica masculii sunt în întregime de culoare verde intens, cu o bandă dorsală mediană formată din pete negre şi mărginită de câte o dungă albă. Femelele sunt colorate brun deschis, fără bandă dorsală mediană şi cu oceli albi tiviţi cu alb-gălbui sau cenuşiu (Fuhn et Vancea, 1961). La masculii întâlniţi pe grindurile maritime, pileusul este cafeniu, iar banda dorsală mărginită cu alb este de culoare cafeniu-negricioasă. Femelele din aceleaşi zone prezintă cele două dungi albe dorso-laterale mult mai contrastante. La toate subspeciile şi rasele geografice apare destul de

346

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

frecvent o varietate coloristică numită erythronotus, la care masculii au spatele colorat în roşu-ruginiu (Fuhn, 1969).

Habitat Este abundentă în zonele de stepă şi păduri rare din silvostepa Dobrogei. De asemenea, trăieşte în habitate de pe grindurile şi sărăturile litorale unde se foloseşte de vegetaţia specifică pentru a scăpa de duşmanii naturali. Poate fi întâlnită şi la marginea câmpurilor cultivate, pe taluzurile drumurilor şi şoselelor (Fuhn, 1969). Este mult mai higrofilă decât celelalte specii de şopârle din Dobrogea, motiv pentru care poate fi întâlnită numai în habitate cu un oarecare grad de umiditate.

Distribuţie Din nordul Spaniei, sudul Franţei până în Insulele Britanice şi sudul Scandinaviei, vestul şi centrul Europei, nordul Peninsulei Balcanice, ţărmurile de vest şi nord ale Mării Caspice (Gasc et al., 1997), nord-vestul Mongoliei şi vestul Chinei (Sčerbak, 2003). Este prezentă în România şi Bulgaria. Este prezentă în Dobrogea şi poate fi întâlnită mai ales în habitatele costiere, în anumite porţiuni ale litoralului Mării Negre. Populaţii Lacerta agilis preferă o viaţă colonială. Populaţiile din Dobrogea au fost studiate de Török (1999a, 1999b, 2002), Ecologie şi comportament Populaţiile din Dobrogea ale şopârlei de câmp sunt deseori sintopice cu Eremias arguta. Intră în hibernare la începutul lui octombrie. Hibernează în pământ, în galerii situate la 40-60 cm adâncime. Juvenilii intră mult mai târziu în hibernare fiind motivaţi de necesitatea acumulării de rezerve de grăsime pentru perioada inactivă, cât şi de găsirea şi ocuparea unui teritoriu propriu. Ieşirea din hibernare are loc la începutul lunii aprilie, 347

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

masculii şi juvenilii apărând primii. Împerecherea are loc în lunile mai-iunie, iar ponta este depusă în iulie. Femelele depun în medie între 5 şi 21 de ouă, pe care le îngroapă în pământ. Juvenilii eclozează în august şi au la ieşirea din ou în jur de 3,5 cm. Hrana este alcătuită din ortoptere, coleoptere, aranee şi uneori chiar lumbricide. Prada este capturată prin vânătoare activă. Măsuri de conservare necesare Deşi are un areal foarte larg şi cuprinde foarte multe populaţii, şopârla de câmp a pierdut şi continuă să piardă din habitatele specifice în special din cauza presiunii antropice. Specia este considerată nepericlitată în România (Iftime, 2005), dar, cu toate acestea este prezentă în anexa 4A a OUG 57/2007. În Bulgaria, specia nu este protejată.

Lacerta viridis

Ro: Guşter

En: Green lizard Bu: Зелен гущер

Descriere şi identificare Este una dintre cele mai mari specii de şopârlă din Europa. Exemplarele adulte (masculii mai ales) pot atinge 40 cm. Aspectul general este însă zvelt, cu coada lungă (mai mare decât dublul lungimii cap şi trunchi) şi capul lung, înalt şi ascuţit este puternic umflat în regiunea temporală. Prezintă granule supraciliare. În posterioară nărilor se găsesc două scuturi mici suprapuse. În regiunea temporală are 10-13 scuturi de dimensiuni mari. Solzii dorsali sunt mici, carenaţi, aşezaţi în 42-56 într-un şir la mijlocul corpului. Plăcile ventrale sunt plasate în 6-8 şiruri longitudinale. La exemplarele cu opt şiruri, cele de pe laturile exterioare au jumătate din lăţimea celor normale (Fuhn, 1969). Are 14-19 pori femurali. Masculii sunt coloraţi în verde, stropit cu numeroase puncte mici negre sau verde-gălbui. Pileusul este marmorat, de culoare măsliniu închis cu pete verzui. Guşa şi laturile capului 348

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

sunt albastru intens. Femelele sunt verzi-măslinii cu partea posterioară a corpului brună. Deseori apar dorsal două sau patru linii albicioase, însă nici odată nu prezintă bandă vertebrală. Juvenilii şi subadulţii sunt brun-roşcaţi, cu oceli alburii şi puncte negre pe flancuri. Subspecia meridionalis este de talie mai mică cu coada mai lungă şi mai subţire (Fuhn et Vancea, 1961). Capul masculilor este mai lung, mai ascuţit şi nu prezintă umflături în regiunea temporală. Coloritul este verde uniform sau verde dorsal şi cu laturile corpului verzi sau brune cu vermiculaţii negre. Coada şi membrele posterioare sunt brune. Guşa şi laturile capului sunt colorate în albastru ca şi la subspecia nominată. Coloritul femelelor şi al juvenililor este identic cu cel al subspeciei viridis (Arnold et Burton, 1979). Habitat: Păduri rare de stejar, liziera pădurilor, văi stâncoase cu vegetaţie arbustivă şi subarbustivă, canarale. Uneori apar în agroecosisteme ca vii, livezi. Poate trăi şi în plină stepă cu condiţia să aibă la dispoziţie subarbuşti şi tufărişuri. Populează şi pantele cu expoziţie estică sau sud-estică, taluzul căilor ferate şi al şoselelor. Distribuţie: Sudul şi centrul Europei, Peninsula Balcanică, Moldova, Ucraina, nordvestul Asiei Mici (Fuhn, 1969; Ščerbak, 2003). În România se întâlnesc două dintre cele patru subspecii de Lacerta viridis, respectiv L. viridis viridis şi L. viridis meridionalis (Ščerbak, 2003). Ambele subspecii sunt prezente în Dobrogea. Subspecia nominată ocupă habitate în nordul Dobrogei, în timp ce subspecia meridionalis poate fi întâlnită în sudul Dobrogei, atât în România cât şi Bulgaria. Este prezentă în habitatele costiere de-a lungul litoralului Mării Negre (Fuhn, 1969). Populaţii: În întreg arealul, populaţiile celor patru subspecii de guşter (Lacerta v. viridis, L. v. meridionalis, L. v. bilineata şi L. v. cloronata) sunt destul de bine studiate (Ščerbak, 2003; Nilson et Andren, 1979; Fuhn et Vancea, 1961). Faptul că sunt fidele

349

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

habitatelor ocupate şi zonelor din acestea le face ideale pentru studii de dinamica populaţiilor şi monitoring pe baza metodei marcare-recapturare. Ecologie si comportament: Animale termofile, dar cu oarecare cerinţe vis-a vis de umiditate. Este foarte sensibilă la variaţiile de temperatură, fapt ce determină ciclul de activitate zilnică. Se poate căţăra cu uşurinţă în arbori şi arbuşti. Intră în hibernare la începutul sfârşitul lui septembrie, mai întâi adulţii, iar ulterior şi juvenilii. Din observaţiile personale a rezultat că dacă însă vremea caldă persistă, perioada activă se poate prelungi până la sfârşitul lui octombrie. În mod normal, ieşirea din hibernare se face în luna martieaprilie, însă am întâlnit exemplare active la mijlocul lui februarie, în condiţii de vreme caldă. Primii care ies din hibernare sunt masculii adulţi, urmaţi de femele, subadulţi şi juvenilii din anul precedent. Împerecherea are loc în aprilie sau mai (în funcţie de temperatură) şi este precedată de lupte teritoriale violente între masculi. Femela depune între 7 şi 14 ouă la începutul lui iulie. Puii eclozează uneori sincron, la începutul sau mijlocul lui august. Hrana este alcătuită din diferite artropode. Vânează activ coleoptere, himenoptere, ortoptere şi chiar şopârle ca Ablepharus kitaibelii sau exemplare de talie mică aparţinând altor specii (Fuhn et Vancea, 1961). Dacă este urmărit se refugiază adesea în coronamentul arbuştilor şi arborilor. Deseori se expune la soare pe crengi situate la joasă altitudine. Măsuri de conservare necesare: Specia este considerată nepericlitată în România (Iftime, 2005), însă este prezentă pe anexa 4A a OUG 57/2007. În Bulgaria, guşterul nu este protejat. Habitatele naturale ale guşterului în Dobrogea sunt însă din ce în ce mai fragmentate, iar unele dintre ele sunt parţial sau total distruse. Se impune protejarea habitatelor existente şi asigurarea coridoarelor de legătură între acestea pentru asigurarea schimburilor de indivizi între diversele populaţii.

350

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Lacerta trilineata Ro: Guşter vărgat

En: Balkan Green lizard

Bu: Ивичест гущер

Descriere şi identificare Lacerta trilineata subspecia dobrogica este una dintre subspeciile mici de guşter vărgat. Lungimea maximă abia atinge 40 cm., în timp ce, în general, celelalte subspecii ating 50 cm (Fuhn, 1969). Aspectul general este zvelt. Capul este alungit cu botul ascuţit şi mai puţin înalt decât la guşterul comun. Partea posterioară a capului este foarte puţin umflată. Solzii dorsali sun în număr de 37-49 într-un şir, iar numărul porilor femurali variază între 13 şi 17. Diagnoza conform lui Fuhn şi Mertens (1959) este următoarea: Frontalul mai lung decât lat; întotdeauna patru supraoculare; granulele supraciliare formează un şir neîntrerupt; două supratemporale; plăcile temporale relativ numeroase, destul de mari; scutul timpanal întotdeauna prezent; 6-12 gulare; gastrostegele în opt şiruri longitudinale (excepţional în 10). Dorsal masculii sunt coloraţi în verde-gălbui sau verde întunecat cu numeroase puncte negre. Pileusul cu marmoraţie neagră pe fond verde deschis; Partea ventrală este galbenă, fără pete. Laturile gâtului sunt colorate în albastru deschis. Spre deosebire de guşterul comun, cel vărgat are guşa întotdeauna galbenă. Foarte rar se observă indivizi cu axilele şi prima treime a flancurile albastru-cenuşiu sau cenuşiu (Fuhn et Vancea, 1961; Baran et Atatür, 1998). Masculii subadulţi păstrează cele cinci dungi dorsale de culoare deschisă. Femelele păstrează cel puţin două sau trei dintre dungile specifice desenului de la juvenili. Unele femele bătrâne au spatele verde cu pete negre mai intense decât la masculi (Fuhn et Vancea, 1961), în timp ce altele păstrează toată viaţa cele cinci dungi. Juvenilii sunt brunciocolatii cu cele cinci dungi dorsale galben-verzui sau alb-gălbui. La exemplarele proaspăt eclozate, dunga vertebrală porneşte chiar din dreptul scutului occipital pentru ca, cu vârsta, dunga să se retragă la distanţa de 3-5 mm de occipital (Fuhn et Mertens, 1959; Fuhn et Vancea, 1961).

351

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Habitat Guşterul vărgat evită în general pădurea şi manifestă petrofilie într-o măsură destul de ridicată (Arnold et Burton, 1979). Îtotdeauna însă, populaţiile sunt localizate în apropierea unui curs de apă (derelele dobrogene) sau apă stătătoare, ceea ce intră în contradicţie cu xerofilia, petrofilia şi termofilia speciei. În general populează viroage pietroase sau cu loessuri, văile canaralelor dobrogene, dealuri cu aflorimente de calcar sau şisturi verzi. Ocazional poate fi întâlnit în vii şi livezi (Fuhn, 1969). Distribuţie Începând de pe coastele Mării Adriatice, sudul Peninsulei Balcanice, Asia Mică, ţărmurile vestice ale Mării Caspice. În arealul menţionat au fost descrise până în prezent 14 subspecii, însă multe dintre ele nu sunt unanim recunoscute de către specialişti (Ščerbak, 2003). În România este prezentă o singură subspecie şi anume L. trilineata dobrogica, localizată strict în Dobrogea, în timp ce în Bulgaria se întâlneşte atât subspecia dobrogica cât şi subspecia trilineata. Lacerta trilineata dobrogica este prezentă în habitatele costiere. Populaţii Populaţiile de guşter vărgat nu sunt foarte bine studiate în Dobrogea. Cele mai complete date le dau Fuhn şi Mertens (1959). Din datele prezente în literatură şi din observaţiile personale rezultă că populaţiile de guşter vărgat sunt în general puţin numeroase şi strict localizate. Acest ultim face specia pretabilă la studii de dinamică a populaţiilor şi programe de monitoring bazate pe metoda marcării-recapturării. Ecologie şi comportament Ocupă biotopuri mai xerofile decât guşterul comun cu care adesea este simpatric. Sapă galerii între rădăcinile arbuştilor din silvostepă sau în pâlcurile de culini. Uneori se pot întâlni indivizi pe taluzurile înierbate ale derelelor. În general indivizii trăiesc izolat, iar interacţiunile dintre aceştia se limitează la împerechere şi luptele violente dintre masculi. 352

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Intră în hibernare la începutul lui octombrie şi redevine activ în aprilie. Împerecherea are loc cel mai probabil în mai. Femela depune între 15 şi 20 de ouă pe care le îngroapă. Puii eclozează la mijlocul lui septembrie şi au la ieşirea din ou maxim 7,8-7,9 cm. Hrana de bază o constituie artropodele, dar s-a demonstrat că se pot hrăni şi cu nou-născuţii rozătoarele de talie mică (Fuhn et Vancea,1961). Măsuri de conservare necesare Lacerta trilineata este considerată specie periclitată în România (Iftime, 2005) şi este listată în anexa 4A a OUG 57/2007. În Bulgaria, guşterul vărgat nu este protejat în mod special de legislaţia de mediu. Multe dintre habitatele guşterului vărgat în Dobrogea sunt deja distruse (cazul carierelor de la Pricopan, Iacobdeal) sau sunt în pericol de a fi fragmentate. Din datele de distribuţie cunoscute la nivelul anilor 1960, în prezent mai bine de jumătate nu mai sunt confirmate. Se impune protejarea habitatelor existente şi asigurarea coridoarelor de legătură între acestea pentru a permite schimburile naturale de indivizi între diversele populaţii.

Podarcis taurica Ro: şopârla de iarbă En: Balkan wall lizard

Bu: Кримски гущер

Descriere şi identificare Specie politipică endemică în Balcani. Este o şopârlă de talie relativ mică, de până la 20 de cm. Capul este mare, coada lungă şi subţire în partea terminală. Între nară şi ochi prezintă trei scuturi. Coloritul la masculi este de un verde deschis pe spate, cu două dungi dorso-laterale brune şi cu pete negre neregulate mărginite de două dungi albe. Flancurile prezintă de asemenea pete negre de diferite forme pe un fond cenuşiu-albicios. Coada, membrele şi treimea posterioară a corpului sunt cenuşiu-cafenii. Pe membrele posterioare 353

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

prezintă oceli albi. Abdomenul este portocaliu intens (mai ales în perioada de reproducere). Frecvent apar pe flancuri, la linia de îmbinare cu plăcile ventrale, puncte albastre azurii care sunt prezente la ambele sexe. Femelele au un colorit mai şters, cu nuanţe brun-cenuşii şi abdomenul de culoare alb-cenuşiu cu reflexe smălţuite (Fuhn, 1969). Masculii prezintă între 15 şi 21 de pori femurali. Plăcile ventrale sunt aşezate în şase rânduri longitudinale. Placa anală la masculi este mai înaltă şi hexagonală (Fuhn et Vancea, 1961). Habitat Ocupă habitate în zone cu stâncării şi ierburi, taluzuri de cale ferată şi canale navigabile şi de irigaţii, canarale, viroage, bolovănişuri, uneori chiar pe dunele de nisip. Mai poate fi găsită şi la liziera pădurilor, pe terenuri agricole şi râpe cu loess. Distribuţie Grecia, insulele Ionice, Albania, Turcia Europeană, Bulgaria, fosta Iugoslavie, Ungaria. Specia poate fi întâlnită şi în sudul României în Banat, sudul Olteniei şi Dobrogea. În Bulgaria, specia poate fi întâlnită în Dobrogea, dar şi în zona de nord, corespunzătoare culoarului Dunării. Specia mai poate fi găsită în habitate specifice în câteva zone din centrul şi sudul ţării (Gasc et al., 1997). Este prezentă pe litoral şi în habitatele costiere. Populaţii Populaţiile acestei specii au fost destul de bine cercetate, cel puţin în România (Cruce 1969, 1970, 1971a-b, 1972a, b, c, d, 1973, 1977; Lazăr, 2005), dar şi în Bulgaria şi Balcani (Yoanidis şi Bousbouras, 1997; Beskov, 1961). Populaţiile sunt de obicei dense, concentrate în habitat (Fuhn et Vancea, 1961). Specia se pretează foarte bine la monitoring putând fi un bioindicator al stării ecosistemelor pe care le populează. Din observaţiile noastre personale, populaţiile din sudul Dobrogei bulgăreşti tind să se apropie fenotipic de subspecia ionica, atât prin coloritul dorsal, dar şi din punct de vedere al folidozei.

354

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Ecologie şi comportament Este o specie destul de termofilă, preferând terenurile cu expoziţie sudică şi estică. Totuşi, faptul că specia poate fi întâlnită în habitate din apropierea apei şi la liziera pădurilor sugerează că ea are nevoie de umezeală. Hibernează îngropată în pământ e la începutul lui noiembrie şi până în aprilie. Hrana constă din artropode (ortoptere, diptere, heteroptere, coleoptere, larve de lepidoptere, himenoptere, aranee, chilopode). Indivizii sunt activi de obicei între orele 9 şi 17. Împerecherea are loc în aprilie. Ponta este depusă în a doua jumătate a lunii mai. Femela depune de regulă maxim patru ouă. Juvenilii proaspăt eclozaţi au maxim 3 cm şi apar la începutul lui septembrie. Şopârla de iarbă are foarte mulţi duşmani naturali atât din rândul reptilelor cât şi al mamiferelor şi păsărilor. Măsuri de conservare necesare Specia este listată în anexa 4A a OUG 57/2007 dar nu este protejată în Bulgaria. Se impune luarea măsurilor de protejare a a habitatelor care adăpostesc populaţii aparţinând şopârlei de iarbă.

Podarcis muralis Ro: şopârla de ziduri

En:wall lizard

Bu: Стенен гущер

Descriere şi identificare Este o specie politipică, de talie medie, putând atinge maxim 20 cm (Fuhn et Vancea, 1960; Fuhn, 1969). Aspectul general este zvelt, coada este lungă subţire şi ascuţită. Corpul este turtit, iar capul alungit, turtit şi cu botul ascuţit. Gulerul prezintă marginea dreaptă, nedinţată. Solzii dorsali sunt foarte mici, rotunjiţi şi slab carenaţi, iar cei de pe flancuri sunt netezi, dar de aceleaşi dimensiuni ca şi cei dorsali. Ventral prezintă şase rânduri paralele de plăci. Coloritul dorsal poate fi cenuşiu, brun, cu nuanţe verzui sau orice nuanţă de 355

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

intergradare între culorile amintite. Prezintă câte două dungi sau serii de pete deschise, de culoarea alb-murdar de fiecare parte a zonei vertebrale. Acestea pornesc din dreptul solzului parietal şi se continuă şi pe coadă. Între cele două serii de pete sau dungi, de-a lungul coloanei vertebrale, prezintă o bandă brun închis sau neagră ce se poate prezenta şi sub forma unei serii de pete. Peste acest model se suprapune o marmoraţie brun închisă sau neagră ce formează uneori benzi trasversale ondulate pe partea posterioară a corpului. Pileusul este în general marmorat. Membrele prezintă oceli alburii tiviţi cu negru. Laturile cozii sunt pătate sau prezintă bare regulate albe şi negre. Pe flancuri sunt prezente pete oceliforme de culoare albastru-azuriu. Populaţiile din Dobrogea (atât în Bulgaria cât şi în România) prezintă particularităţi ce le apropie de subspecia maculiventris (Fuhn et Vancea, 1960; Fuhn, 1969). Aceste populaţii au partea ventrală albă pătată cu negru. La acestea, spre deosebire de populaţii subspeciei nominate, nu prezintă deloc pigment roşu pe abdomen, gât sau partea ventrală a cozii. De asemenea, la exemplarele din Dobrogea numărul solzilor dorsali este între 52 şi 61 faţă de 46 şi 56 la cele aparţinând populaţiilor din restul României. Habitat Coaste stâncoase, ziduri, cariere de piatră, pante cu expoziţie sudică sau vestică. În Dobrogea populează văile canaralelor, aflorimentele stâncoase din unele păduri, terasele şi falezele stâncoase din zona coastelor stâncoase ale Mării Negre. În general, în Dobrogea, prezenţa lui Podarcis muralis este condiţionată de un oarecare grad de umiditate atmosferică sau a solului (Fuhn et Vancea, 1960; Fuhn, 1969). De aceea, cel mai adesea, populaţiile se stabilesc în habitate ca cele descrise mai sus, însă în preajma unui curs de apă sau ape stătătoare. Distribuţie Diferitele subspecii de şopârlă de ziduri ocupă un areal larg în Europa, pornind din nordul Peninsulei Iberice, Franţa, sudul Germaniei, Peninsula Italiană, Balcani, parte din insulele greceşti, Crimeea şi Asia Mică. Specia a fost introdusă şi în Canada, pe insula 356

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Vancouver (Allan et al., 2006) şi SUA (Ferner, 2004). Podarcis muralis este prezentă în Balcani. În Dobrogea se întâlnesc populaţii izolate în zona continentală şi populaţii distribuite continuu de-a lungul litoralului stâncos bulgăresc. Populaţii Şopârla de ziduri trăieşte în colonii şi de aceea se pretează foarte bine la studii de monitoring şi de dinamică populaţională folosind metoda marcării - recapturării. În întreg arealul, populaţiile şopârlei de ziduri au fost foarte bine studiate (Allan et al., 2006; Ferner, 2004; Zuffi, 1986; Fuhn et Vancea, 1961)

Ecologie si comportament Este specie considerată în general xerotermofilă (Fuhn, 1969). Este foarte activă în timpul zilelor călduroase, vânând nevertebrate. Când temperatura este foarte ridicată se ascunde sub pietre sau în găuri din ziduri. Intră în hibernare la sfârşitul lui septembrie sau începutul lui octombrie şi reapare în martie-aprilie. Împerecherea şi acuplarea are loc primăvara sau vara devreme (în funcţie de latitudine) şi este precedată de lupte între masculi, pentru ocuparea teritoriului, stabilirea ierarhiei şi împerecherea cu cât mai multe femele. Manifestă primordii de comportament social. Coloniile au de regulă o ierarhie dominată de un mascul. Indivizii inferiori ierarhic obişnuiesc să iasă mai târziu (dimineaţa) pentru a se expune la soare şi asta dupa ce în prealabil manifestă comportament de supunere (tamburinare cu membrele anterioare) faţă de masculul dominant (Fuhn, 1969). Femelele depun între două şi opt ouă începând din luna mai şi până în iulie. Femelele bătrâne pot depune si două-trei ponte pe an (Fuhn et Vancea, 1960; Fuhn, 1969). Ouăle sunt învelite într-o coajă pergamentoasă, moale, dar rezistentă. Incubaţia durează de regulă 10 săptămâni, iar puii eclozează la începutul lunii august. La eclozare juvenilii măsoară maxim 6,5 cm. Măsuri de conservare necesare

357

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Specia este considerată vulnerabilă în România (Iftime 2005) şi este listată în anexa 4A a OUG 57/2007. În Bulgaria specia nu este considerată periclitată. În întreg arealul Podarcis muralis suferă de pe urma distrugerii sistematice a habitatelor specifice. În Dobrogea, unde populaţiile sunt izolate şi dependente de habitatele ocupate, fenomenul extincţiei locale se poate accentua deoarece respectivele habitate sunt în curs de antropizare din cauza exploatărilor de piatră sau a construcţiilor.

Eremias arguta Ro: Şopârlă de nisip En: Steppe runner Descriere şi identificare Şopârlă de talie mică (9-15 cm), cu aspect îndesat. Capul este înalt, lăţit în regiunea temporală, botul scurt şi rotunjit. Picioarele sunt robuste, de dimensiuni medii, coada este scurtă, groasă şi uşor turtită dorso-ventral la bază, se subţiază brusc spre partea terminală. Nara este situată între trei scuturi uşor bombate. Scutul occipital lipseşte sau este foarte mic. Prezintă două scuturi supraoculare. Scutul interprefrontal este întotdeauna prezent. Solzii dorsali sunt mici, rotunjiţi şi uşor juxtapuşi, cu granule minuscule între ei. În general sunt 44-55 solzi într-un rând. Plăcile ventrale sunt aşezate oblic, au convergenţă posterioară şi sunt plasate în şiruri ale căror număr este în general mai mare de opt. Prezintă între 6 şi 13 pori femurali. Au două şiruri de scuturi infradigitale la degetul al cincilea. Coloritul dorsal este gălbui cu resturile a şapte dungi longitudinale, dintre care una vertebrală transformată în oceli albi cu marginea de culoare închisă. Abdomenul este alb smălţuit, fără pete. Juvenilii au desenul cu dungi mult mai evident decât exemplarele adulte.

Habitat

358

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Nisipuri, dune maritime şi fluvio-maritime de-a lungul litoralului. Stepe înnisipate, populate cu specii ale genurilor Artemisia şi Euphorbia, nisipuri cu Leymus racemosus subsp. sabulosus, Crambe maritima, sărături cu Salicornia europaea, juncete şi caricete, pe grinduri.

Distribuţie Arealul este cuprins între regiunea Aralo-Caspică, până la Munţii Altai. În sud-vestul arealului înaintează până în Dobrogea. În Balcani este întâlnită numai în porţiunea românească a Dobrogei. În România poate fi întâlnită pe grindurile din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, ajungând în sud până la Mamaia şi într-o populaţie izolată, în sudul Moldovei, la Hanul Conachi (Fuhn et Vancea, 1961; Gherghel et al., 2007). Lipseşte din Bulgaria. Populaţii Populaţiile din România ale şopârlei de nisip cuprind aproximativ 5000 de exemplare (Iftime, 2005), însă nu există date concrete referitoare la abundenţa în habitate sau dinamică populaţională. Ecologie şi comportament Deşi în mare parte din areal, Eremias arguta preferă stepele cu loess şi pelin, în România poate fi întâlnită numai în zonele nisipoase cu tufe rare din zona litorală sau pe nisipuri. Obişnuieşte să sape galerii la baza tufelor. Se deplasează cu viteză foarte mare şi poate chiar înainta prin nisip. Coloritul şi desenul o fac homocromă în habitatele specifice. Se hrăneşte cu artropode şi are nevoie de o sursă de apă în habitat, deoarece beau destul de frecvent apă. Sexele se pot deosebi numai pe baza raportului lungime coadă/lungime totală. Împerecherea are loc primăvara. Ponta este depusă la începutul lunii iunie şi constă din maxim patru ouă de culoare roz-gălbui. În funcţie de temperatură, hibernarea poate începe în lunile septembrie sau octombrie. 359

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Măsuri de conservare necesare Este afectată de deteriorarea, distrugerea şi fragmentarea habitatului. Populaţiile din zona Mamaia-Constanţa au dispărut din cauza antropizării habitatului. În rezervaţia de la Hanul Conachi, măsuriele de împădurire ale zonei au dus de asemenea la distrugerea celei mai mari părţi din habitat şi la declinul puternic al populaţiei de aici (Gherghel et al., 2007). Se impune luarea unor măsuri de natură a păstra habitatele specifice şi limitarea impactului antropic de orice fel în zonele care adăpostesc populaţii de şopârlă de nisip. Specia este considerată periclitată la nivel internaţional (IUCN) şi naţional (Iftime, 2005). Este inclusă printre speciile vulnerabile pe plan local în Lista Roşie a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (Oţel et al., 2000).

Ophisaurus (Pseudopus) apodus

En: European Glass lizard

Bu: Жълтокоремник

Descriere şi identificare Şopârla apodă de dimensiuni mari. Poate ajunge la 135 cm şi 200-400 g. La exemplarele adulte capul are culoarea bej-gălbui pal, în timp ce la subadulţi şi adulţi tineri, capul are o culoare mai întunecată şi mai apropiată de cea generală a corpului. Adulţii au partea dorsală a corpului de culoarea cuprului sau a bronzului, cu luciu sticlos şi aparenţă fragilă. Ventral coloraţia este mai pală. Solzii corpului sunt netezi, dublaţi de osteoderme şi nediferenţiaţi. De asemenea, sunt aşezaţi circular dând corpului un aspect segmentat, inelat. Pe lateralele corpului prezintă câte un şanţ ce împarte corpul dorso-ventral în două jumătăţi. La nivelul acestui şanţ nu sunt prezente osteoderme, fapt ce permite sopârlei să respire cu uşurinţă. Solzii cozii prezintă carene marginale ceea ce dă întregii cozi o aparenţă poliedrică. Plăcile pileusului sunt mici. Orificiile auriculare sunt situate pe aceeaşi linie cu colţul gurii. Ochiul este mic cu irisul de culoare aurie. De o parte şi de alta a cloacei prezintă 360

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

rudimentele membrelor posterioare, sub forma unor apendici mici, de maxim

cinci

milimetri. Dimorfismul sexual este slab manifestat. Masculii sunt mai robuşti decât femelele şi au în general rudimentele membrelor posterioare ceva mai mari decât femelele. Juvenilii au culoarea generală a corpului cenuşiu-argintie cu benzi negre oblice, uşor ondulate (Arnold et Burton, 1979).

Habitat Ocupă habitate stâncoase cu vegetaţie de acoperire, bolovănişuri calcaroase, grohotişuri, faleze stâncoase, râpe cu loess, tufărişuri, pante cu expoziţie estică sau sudică. Ocazional, poate fi găsită la liziera pădurilor din silvostepă. Distribuţie Sud-estul Europei din Peninsula Balcanică până în Turcia şi Siria şi Asia Centrală. Este prezentă în Dobrogea de sud (Bulgaria). Este prezentă în habitatele costiere. Specia nu ajunge până în partea românească a Dobrogei, în parte din cauza discontinuităţii habitatelor specifice (Ščerbak, 2003). Populaţii Deşi populaţiile aparţinând acestei specii sunt considerate relativ stabile, nu există studii care să argumenteze acest lucru. Adulţii manifestă o fidelitate remarcabilă pentru teritoriul lor ceea ce face specia ideală pentru programe de monitoring bazate pe metoda marcării-recapturării. Ecologie si comportament În mod obişnuit, specia este activă la crepuscul, în primele ore ale dimineţii şi după asfinţit. Primăvara însă, poate fi întâlnită şi în miezul zilei. În sudul arealului se înregistrează şi activitate nocturnă. Este capabilă de înot şi de căţărare în arbuşti, însă numai la nevoie. În general indivizii sunt solitari şi îşi petrec ziua însorindu-se pe pietre sau crengi joase sau, când temperaturile sunt prea ridicate, ascunşi în adăposturi. Vânează activ, răscolind solul în 361

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

căutare de artropode, melci sau rozătoare mici. Este un animal timid care se retrage în ascunziş la primul semn de pericol. Hibernează din octombrie până în aprilie. Împerecherea are loc în lunile de primăvară, în funcţie de clima regiunii populate, dar în general, în luna mai. Masculii caută activ femelele şi se bat pentru acestea şi controlul teritoriului (Ščerbak, 2003). Femelele depun între 6-12 ouă pe care le păzeşte încolăcită în jurul lor. Din când în când părăseşte ouăle pentru a se hrăni, însă revine întotdeauna. După eclozare femela părăseşte puii. Aceştia rămân câteva zile în adăpostul în care au eclozat, după care se dispersează în căutare de teritorii proprii (Arnold et Burton, 1979). Măsuri de conservare necesare Habitatele acestei specii sunt în continuă distrugere şi fragmentare. La litoralul bulgăresc al Mării Negre, habitatele specifice de pe falezele stâncoase sunt în prezent concesionate sau vândute constructorilor, fapt ce va duce probabil la dispariţia populaţiilor de acolo. Pe de altă parte, asemănarea lor izbitoare cu şerpii duce la numeroase cazuri de ucidere directă. În unele zone, multe exemplare sunt colectate ilegal şi fac obiectul comerţului via pet-shop-uri. În Bulgaria specia este considerată ameninţată şi este inclusă în Lista Roşie naţională şi în anexa 4 a Legii 77/2002 ce implementează Directiva Habitate. Ophisaurus apodus

este de asemenea inclusă în anexa 2 a Convenţiei de la Berna.

Principala măsură de conservare ce se impune cu stringenţă este menţinerea habitatelor şi interconectarea acestora pentru un mai bun schimb de indivizi între populaţii. Capturarea ilegală şi comerţul cu această specie trebuie de asemenea stopat.

Coluber (Dolichophis) caspius Ro: şarpe rău, şarpe de dudău

En: Caspian whipe snake Bu: Голям стрелец

362

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Descriere şi identificare Şarpe de talie mare ce poate atinge 250 cm (Arnold et Burton 1978), dar care în mod obişnuit nu depăşeşte decât rareori 200 cm (Fuhn 1969, Fuhn et Vancea 1961, Ščerbak et Böhme 1993), fiind totuşi considerat cel mai lung şarpe din Europa. Capul este oval, relativ mic şi puţin distinct de gât, de culoare cenuşie, brun-roşiatic, brun sau brun-gălbui. Pileusul este prezintă pete vermiculate de culoare închisă. Botul este rotunjit, ochiul mare în contact direct cu plăcile supralabiale 4 şi 5. Supralabialele sunt în număr de opt. Scutul frontal este egal sau aproape egal cu cele parietale. Solzii dorsali nu sunt carenaţi, prezintă două găurele apicale şi sunt dispuşi în 19 (uneori 17 sau 21) şiruri longitudinale. Scuturile ventrale sunt în număr de 189-211, iar cele subcodale în număr de 80-113 perechi. Placa anală este divizată (uneori prezintă două anale divizate sau una divizată, iar cealaltă cu început de divizare). Coada este lungă şi terminată ascuţit. Dimorfismul sexual este slab exprimat, sexele putând fi stabilite cu certitudine numai pe baza raportului lungime coadă/lungime totală şi prin dimensiunea mai mare a capului la masculi (Fuhn, 1969; Fuhn et Vancea, 1961; Ščerbak et Böhme, 1993). Culoarea dominantă este gri, gri-brun, brun sau brun-gălbui. Fiecare solz dorsal are zona centrală de culoare gălbui-cenuşie, ceea ce dă corpului un aspect reticulat. Ventral este de culoare galben, fără pete. Juvenilii sunt brun-cenuşiu cu pete de culoare închisă. Habitat Specie de stepă şi silvostepă. În general poate fi găsit la liziera pădurilor, în zone cu tufişuri, pe coaste de dealuri, viroage cu loess şi stâncărie cu vegetaţie arbustivă (Fuhn 1969). Poate fi întâlnit şi în ecosisteme puternic antropizate, agroecosisteme, livezi, vii, clădiri părăsite, ruine, etc. Distribuţie Poate fi întâlnit din Ungaria şi Croaţia (extrema vestică a arealului) până în zona bazinului Caspic din Asia de Vest. Cel mai nordic punct al arealului se situează pe valea 363

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

fluvului Volga, iar cel mai sudic în Insulele din Marea Egee. În Europa poate fi întâlnit în habitatele specifice din Villany (Ungaria) şi Banja Luka (Croaţia) până pe ţărmul Mării Azov şi Valea Volgăi (Kreiner, 2007). Este prezent în întreaga Peninsulă Balcanică, cu excepţia zonelor muntoase. În România, poate fi întâlnit în Dobrogea, Sudul Banatului şi Olteniei, izolat în anumite zone din judeţul Galaţi (Fuhn, 1969). Este prezent în habitatele specifice de-a lungul litoralului. În Bulgaria poate fi întâlnit în mai toate regiunile ţării. Populaţii Nu există date privitoare la populaţiile acestei specii. Cauza o reprezintă atât gradul mic de detectabilitate, cât şi mobilitatea extraordinară a acestei specii. Local şi în mod absolut excepţional, în funcţie de abundenţa hranei, densitatea indivizilor poate ajunge la aproximativ 0,2/m2 (Zinner, 1972).

Ecologie si comportament Este un şarpe strict diurn, terestru, care însă se poate cu uşurinţă căţăra în arbori şi arbuşti. Este o specie termofilă, intră în hibernare la sfârşitul lui septembrie sau începutul lui noiembrie. Este unul dintre cei mai rapizi şerpi europeni. Obişnuit, preferă să se odihnească la soare în apropierea unui adăpost în care se refugiază la cel mai mic zgomot sau semn de activitate potenţial periculoasă pentru el (Kreiner, 2007). Se hrăneşte cu reptile şi mamifere, însă ocazional poate prăda şi cuiburile păsărilor, iar juvenilii proaspăt eclozaţi se pot hrăni şi cu insecte. Împerecherea are loc la mijlocul lui aprilie sau mijlocul lui mai (în funcţie de latitudine) (Fuhn et Vancea, 1961; Kreiner, 2007). Femela depune între cinci şi 12 ouă din care puii eclozează între sfârşitul lunii august şi mijlocul lunii septembrie. Juvenilii măsoară la eclozare în jur de 30 de centimetri. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de trei ani. Măsuri de conservare necesare: Specia a avut de suferit atât din cauza uciderilor directe, a traficului rutier, cât şi a distrugerii habitatelor specifice şi a dispariţiei din unele zone a hranei de bază a adulţilor, rozătoarele din genurile Spermophilus şi Cricetus. Se 364

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

impune luarea unor măsuri de natură a păstra habitatele specifice şi limitarea impactului antropic de orice fel în zonele care adăpostesc populaţii ale şarpelui rău. De asemenea se impune conştientizarea populaţiei asupra rolului pozitiv pe care şarpele rău îl joacă prin controlul pe care îl exercită asupra populaţiilor de rozătoare. Specia este considerată periclitată la nivel naţional (Iftime, 2005). Este inclusă printre speciile vulnerabile pe plan local în Lista Roşie a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (Oţel et al., 2000). Este inclusă în anexa 4 a OUG 57/2007 ca specie care necesită o protecţie strictă

Natrix natrix Ro: şarpe de casă

En: Grass snake

Bu: Обикновена водна змия

Descriere şi identificare Şarpe de talie medie spre mare. Femelele acestei specii pot ajunge excepţional la 200 cm (Kabisch, 1999). Aspectul corpului este zvelt. Prezintă 19 solzi carenţi pe un singur rând la mijlocul corpului. Plăcile ventrale sunt în număr de 147-193, iar numărul perechilor de subcaudale poate varia între 45-90. Placa anală este divizată. În cazuri excepţionale se pot înregistra mai multe scuturi ventrale de asemenea divizate. Capul este distinct de gât şi este acoperit cu scuturi mari, necarenate. Culoarea capului este în general întunecată, în nuanţe de gri, gri-verzui, gri-albăstrui sau brun. Uneori se pot observa indivizi cu melanism parţial sau total. Modelul poate fi variabil şi în unele cazuri este caracter de subspecie (Mertens, 1947; Kabisch, 1999). În Dobrogea se pot întâlni destul de des indivizi ce prezintă două dungi longitudinale, alb-gălbui, de lăţimea a doi solzi, aspect asimilat de unii autori cu subspecia persa. În zona nucală apar două pete semilunare de culoare alb-gălbui până la oranj, mărginite cu negru. De regulă prezintă un singur preocular şi trei sau patru postoculare. Numărul supralabialelor este de şapte, însă ocazional se pot înregistra indivizi cu opt sau nouă supralabiale. Juvenilii nu prezintă un pattern specific acestei clase de 365

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

vârstă. Deşi prezintă glande veninoase funcţionale (glande Duvernoy), şarpele de casă nu prezintă pericol pentru om deoarece nu are aparat inoculator, iar veninul se varsă în esofag unde, amestecat cu saliva, ajută la digerarea hranei. Habitat Poate fi găsit în habitate din apropierea apelor stagnante sau lin curgătoare. Habitatele tipice includ lacuri şi bălţi cu vegetaţie acvatică, malurile acestora, mlaştini, păduri inundate, zone umede de-a lungul coastelor mărilor europene şi chiar zone salmastre de estuar. Ocupă şi ecosisteme acvatice artificiale cum ar fi eleştee, bazine piscicole etc. Poate fi găsit deseori şi la distanţe mari de orice zonă umedă, cum ar fi ruine, podgorii, livezi, păduri, terasamente de căi ferate. Uneori poate ajunge în habitate situate la 2000 metri altitudine, iar excepţional a fost găsit la 3600 metri altitudine (Pleguezuelos et al., 2004). Distribuţie Şarpele de casă are o distribuţie foarte largă (Gasc et al., 1997; Kabisch, 1999). Arealul său se întinde din Peninsula Iberică până în zona din apropierea Mării Caspice şi din insulele egeene până în Scandinavia. În România şi Bulgaria este prezent aproape oriunde are condiţii favorabile. Este prezent în Dobrogea şi de-a lungul litoralului. Populaţii Prezintă populaţii numeroase, densitatea indivizilor fiind mare. Specia poate fi folosită în programele de monitoring folosind metoda marcării recapturării. Ecologie si comportament Şarpele de casă este un animal timid care va încerca întotdeauna să se refugieze în adăpost sau în apă la cel mai mic semn de pericol. Deseori mimează moartea în încercarea de a scăpa de agresori sau împroaşcă o secreţie urât mirositoare produsă de glandele postanale (Malkmus, 1984). Înoată excelent şi poate rămâne sub apă peste 20 de minute. 366

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Înoată cu capul şi partea dorsală a corpului deasupra apei. Este un şarpe diurn şi în cazul adulţilor, prezintă un grad ridicat e fidelitate sub aspectul zonei pe care o ocupă un individ. Juvenilii şi subadulţii duc însă o viaţă aproape nomadă în încercarea de a coloniza zone propice. Obişnuieşte să se încălzească la soare în locuri deschise însă evită să se expună vara, în miezul zilei. Juvenilii sunt vânaţi de o mare varietate de prădători începând cu ciori, mierle, păsări de curte şi terminând cu peşti răpitori, arici, mustelide, mistreţi etc. Adulţii cad adesea pradă păsărilor răpitoare şi păsărilor de baltă, bursuci, mistreţi şi chiar peştilor răpitori de talie mare ca ştiuca sau somnul (Kabisch, 1978). Vânează activ broaşte, mormoloci, mai rar peşti şi doar ocazional nevertebrate. Perioada de hibernare depinde de latitudine şi se poate extinde până la 6 luni. De regulă, în condiţiile climatice din Dobrogea intrarea în hibernare se produce la sfârşitul lui octombrie, iar ieşirea se face la sfârşitul lui martie, începutul lui aprilie. Ieşirea din hibernare este urmată de împerechere. Pentru aceasta, uneori, şerpii adulţi se adună în gheme mari alcătuite din exemplare de ambele sexe. Uneori se înregistrează împerecheri de toamnă, în luna septembrie şi octombrie (Kabisch, 1999). Femela depune opt până la 30 de ouă la sfârşitul lui Iulie sau începutul lui August, ouă pe care le îngroapă sub grămezi de vegetaţie în descompunere. Uneori, mai multe femele îngroapă ouăle în acelaşi loc. Eclozarea are loc după opt-nouă săptămâni (Eckstein, 1993), iar puii măsoară la ieşirea din ou în jur de 18 cm. Masculii devin maturi în al treilea an de viaţă sau când talia lor a ajuns la 40-50 cm, însă femelele nu se împerechează mai devreme de vârsta de patru-cinci ani sau la o dimensiune mai mică de 50-60 cm. Măsuri de conservare necesare Specia suferă de pe urma distrugerii habitatelor, a uciderii directe sau provocate accidental de vehicule. Specia este considerată nepericlitată sau vulnerabilă în întregul ei areal. În România este considerată specie nepericlitată (Iftime, 2005). În Bulgaria, specia este considerată, de asemenea, nepericlitată şi nu este protejată de nici o lege. Se impune protejarea habitatelor specifice speciei. 367

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Vipera ammodytes (montandoni) Ro: Vipera cu corn dobrogeană

En: Nose-horned viper

Bu: Пепелянка

Descriere şi identificare Este cea mai mare viperă din Europa Centrală şi de Est. Masculii pot depăşi 90 cm în lungime (Heckes et al., 2005), în timp ce femelele pot ajunge la 70 cm. Subspecia dobrogeană de viperă cu corn nu atinge însă aceste dimensiuni. De asemenea, dacă hrana din habitatul ocupat este formată numai din artropode şi reptile, talia viperelor cu corn abia depăşeşte 55 cm (Brodmann, 1987). Caracteristic pentru această viperă este prezenţa unui apendice rostral, sub forma unui corn de consistenţă moale, acoperit cu solzi. Capul este acoperit cu solzi mici, puternic carenaţi. Prezintă câte un scut mare, supraocular. Ochiul este de dimensiuni medii şi prezintă pupilă verticală. Corpul este acoperit cu solzi puternic carenaţi în număr de 21, ocazional 23, foarte rar 19 într-un şir, la mijlocul corpului. Prezintă două rânduri de solzi suboculari, uneori un rând şi jumătate, foarte rar unul singur. Supralabialele sunt în număr de 9 sau 10, rar 8,11. Scuturile parietale şi cel frontal sunt fragmentate. Au 128-169 plăci ventrale şi 29-44 perechi de plăci subcodale (masculii) sau 22-35 (femelele). Culoarea de bază a corpului este extrem de variabilă şi parţial influenţată de cea a substratului din habitat. La subspecia montandoni culoarea este în general cenuşie sau cenuşiu-gălbuie. Desenul este reprezentat de o serie de romburi de culoare închisă care prin unire formează un zig-zag ce poate fi continuu sau parţial întrerupt. Abdomenul este de culoare cenuşie, cenuşiu-gălbui, cu numeroase puncte negre, mai ales în zona abdomenului (Fuhn, 1969; Fuhn et Vancea, 1961). Parte ventrală a cozii este de culoare galben-verzui (culoarea fisticului). Puii nou născuţi şi juvenilii au desenul mult mai contrastant (Arnold et Burton, 1978).

368

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Habitat Ocupă pante pietroase cu vegetaţie arbustivă şi de acoperire, în general cu expoziţie sudică sau vestică şi în care nu bat permanent vânturile. Este o specie considerată petrofilă. În Dobrogea preferă liziera pădurilor şi aşa numitele canarale. Distribuţie Specia este larg răspândită în zona centrală şi de est, sud-est a Europei. Poate fi întâlnită din nordul Italie, Austria, întreaga Peninsulă Balcanică. În România poate fi întâlnită în Banat, parte de sud a Transilvaniei (subspecia ammodytes) şi Dobrogea (subspecia montandoni). În Bulgaria se întâlnesc atât subspeciile ammodytes (partea de nord est a ţării), cât şi montandoni (Dobrogea) care este prezentă şi în habitatele litorale. Populaţii Populaţiile viperei cu corn au fost destul de bine studiate (Heckes et al., 2005; Tomović et Džukić, 2003; Gyöngivér et al., 1999; Török, 2000). Sunt şerpi relativ lenţi care se camuflează foarte bine. La ora actuală, populaţiile subspeciei montandoni sunt slab interconectate între ele sau chiar izolate total ca urmare a fragmentării habitatelor. Indivizii se deplasează destul de puţin în teritoriu ceea ce face specia pretabilă la studii ce folosesc metoda de marcare-recapturare. Ecologie şi comportament Este un şarpe cu o viaţă secretivă. Deseori, când este deranjat dispare imediat în ascunziş, uneori înainte ca intrusul sa ia act de prezenţa şarpelui. Este specie terestră, diurnă, însă poate fi activă şi în orele crepusculului, atunci când temperatura a fost ridicată în timpul zilei. Este foarte fidelă zonei din habitat şi de aceea, acelaşi exemplar poate fi găsit în mod repetat în acelaşi loc. Când este deranjat, şarpele preferă tactica de intimidare, lăţindu-şi capul şi emiţând un sâsâit puternic. Atacă doar ca ultimă tactică de apărare (Fuhn, 1969). Vânează în ambuscadă. Se hrăneşte cu artropode, reptile şi rozătoare. Hibernează în medie 369

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

şase luni din an. Împerecherea are loc în aprilie-mai, fiind precedată de lupte între masculi. Femela naşte după 100-120 de zile până la 20 de pui în funcţie de talia şi starea fiziologică a femelei (Künzl, 1954; Biella, 1983). Măsuri de conservare necesare Specia în ansamblu şi subspecia montandoni în particular suferă de pe urma distrugerii şi fragmentării habitatelor specifice. La aceasta se adaugă continua persecuţie din partea oamenilor, colectarea de specimene în vederea recoltării de venin sau pentru a fi comercializate colecţionarilor sau fermelor de venin. Un rol important în diminuarea numărului de exemplare de viperă cu corn îl joacă şi turismul necontrolat, dezvoltarea de amenajări turistice şi religioase în habitate ce adăpostesc populaţii de vipere cu corn. În Bulgaria populaţiile ambelor subspecii fac faţă aceloraşi ameninţări. La aceasta se mai adaugă faptul că, anual, sunt colectate legal 2000-3000 de exemplare şi ilegal alte mii. De multe ori cei care colectează ilegal, dezgroapă iarna viperele din hibernacule extrăgând din habitat toate exemplarele fără discriminare. În România, este considerată specie periclitată (Iftime, 2001, 2005). Este necesară conservarea habitatelor care adăpostesc această specie; interzicerea sub orice formă a colectărilor. De asemenea este imperios necesar luarea unor măsuri de natură a duce la refacerea populaţiilor de viperă cu corn dobrogeană, în acele populaţii aflate în declin pronunţat. Este inclusă ca vulnerabilă în Listele Roşii ale Parcului Naţional Munţii Măcinului (Torok et al., 2006). Este inclusă în anexa 4A (OUG 57/2007) printre speciile ce necesită o protecţie strictă. În Bulgaria, Vipera ammodytes montandoni este inclusă în anexa 4 a legii 77/2002, de implementare a Directivei Habitate. De asemenea, taxonul este inclus în anexa 2 a Convenţiei de la Berna.

370

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

VII. AVIFAUNA ZONEI COSTIERE DINTRE CAPUL MIDIA ŞI CAPUL KALIAKRA

7.1. Consideraţii generale

Zona costieră este o zonă de ecoton situată la frontiera dintre două grupuri majore de ecosisteme: ecosistemele terestre şi ecosistemele acvatice. Datorită acestui fapt aici există o gamă largă de habitate, cu limite de multe ori dificil de trasat. Acest lucru constituie un element benefic pentru diversitatea specifică ridicată a păsărilor care trăiesc aici. Habitatele costiere prezente între Capul Midia şi Capul Kaliakra sunt variate şi alternează unele cu altele, oferind condiţii deosebite de viaţă populaţiilor de păsări. Din păcate, zona costieră este influenţată din ce în ce mai mult de activităţile umane. Oamenii au o mare preferinţă pentru zonele de coastă, dovadă fiind numărul mare de aşezări litorale (oraşe şi staţiuni turistice) pe tot globul. Există un trafic important de mărfuri şi persoane derulat prin intermediul a diverse mijloace de transport, atât terestre cât şi acvatice. Sezonul cald al anului este rezervat turismului estival, factor deosebit de perturbator pentru păsările care ar putea să cuibărească aici. Situaţia este valabilă, desigur şi pentru litoralul românesc şi pentru cel bulgăresc. Credem că varietatea habitatelor, împreună cu impactul antropic sunt factorii de bază care determină diversitatea specifică a păsărilor din această zonă. În zona costieră dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra pot fi întâlnite urmatoarele tipuri de habitate, locuri de hrănire, refugiu şi cuibărit pentru păsări:

371

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

• Marea Neagră.

Este vorba de suprafaţa de apă a mării situată în apropierea

ţărmului. Aici pot găsi adăpost specii de păsări bune înotătoare sau bune zburătoare, aparţinând ordinelor Gaviiformes, Podicipediformes, Anseriformes, Charadriiformes şi specia Fulica atra. Desigur, acesta nu este un loc de reproducere, ci este doar un loc de odihnă şi hrănire. • Plaja marină. Există o serie întreagă de plaje în zona studiată. Ele sunt locuri bune de hrănire şi staţionare pentru speciile de Charadriiformes (pescăruşi, chire etc.). Ar fi trebuit să fie şi locuri bune de cuibărit pentru aceste specii, dar din cauza turiştilor şi a diferitelor activităţi antropice, practic, plajele nu pot fi folosite pentru cuibărit. • Falezele argiloase. Aceste faleze sa găsesc în special în zona costieră românească (faleza dintre Tuzla şi Costineşti, faleza dintre 2 Mai şi Vama Veche) dar şi pe litoralul bulgăresc (între Durankulak şi Capul Shabla). Acestea sunt zone mai puţin afectate de influenţele antropice şi încă mai pot constitui locuri bune de cuibărit pentru specii cum ar fi Falco tinnunculus, Coracias garrulus, Merops apiaster, Sturnus vulgaris, Passer montanus. Falezele argiloase sunt habitate importante pentru păsările care trebuiesc protejate. • Falezele stâncoase. Acest gen de faleze nu există în România, ci doar în Bulgaria, la Kamen Bryag (în zona ariei protejate Yailata), la Rusalka şi Capul Kaliakra. Sunt faleze înalte (50-60 metri), puţin practicabile oamenilor. Din acest motiv, acestea sunt locuri favorite de cuibărit pentru câteva specii de păsări cum ar fi Oenanthe pleshanka, larg răspândită înacest tip de habitat. • Stepele costiere. Dacă în România acest habitat aproape că nu mai există în zona costieră datorită agresiunii antropice, în Bulgaria încă se păstrează zone de stepă în apropierea falezelor, la Kamen Bryag - Yailata, Rusalka, Bolata şi Capul Kaliakra. Aici cuibăresc păsări caracteristice zonelor deschise, cum ar fi Burhinus oedicnemus, Melanocorypha calandra, Alauda arvensis, Lanius collurio, Lanius minor, Anthus campestris, Motacilla alba, Passer montanus etc.

372

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

• Lacurile litorale. Mai mult sau mai puţin influenţate de activitatea oamenilor, lacurile sunt excelente habitate pentru o gamă largă de specii de păsări acvatice. Practic, aici se întâlnesc mai multe ecosisteme, de la plaje, stufărişuri, suprafeţe cu luciu de apă sau tufărişuri de mal, locuri bune pentru cuibăritul, popasul şi hrănirea păsărilor. Există multe lacuri situate în imediata vecinătate a litoralului, atât în România, cât şi în Bulgaria. • Zonele împădurite. Astfel de zone de silvostepă cu păduri şi tufărişuri pot fi întâlnite mai ales în zona costieră bulgărească, pe panta uşoară a falezelor de la Rusalka sau pe platoul calcaros de la Kamen Bryag. În zona costieră românească zonele împădurite sunt slab reprezentate, prezente în apropierea staţiunii Neptun (pădurea Comorova). Tufărişuri termofile pot fi întâlnite în zona Lacurilor Mangalia şi Limanu. La acestea se adaugă perdelele forestiere şi cele de protecţie, prezente mai ales la marginea drumurilor şi a culturilor agricole, habitate ideale pentru o gamă largă de păsărele (Passeriformes). De obicei aceste zone nu constituie locuri de cuibărit, dar în timpul migraţiei şi în anotimpul rece sunt bune refugii pentru multe specii de păsări. • Habitate antropizate. Aici se pot întâlni specii de păsări caracteristice localităţilor şi porturilor. Sunt habitate importante, mai ales că unele specii au trecut destul de recent la cucerirea acestui nou teritoriu, cum a ar fi Larus cachinnans, specie cuibăritoare în oraşele de pe litoralul românesc. Desigur, zonele umede sunt prioritare şi au cea mai mare importanţă pentru păsările din zonă. Iar dacă aceste zone se află situate pe trasee de migraţie, bogaţia în specii şi efective este şi mai mare. Acesta este cazul şi pentru litoralul vestic al Mării Negre. În România şi Bulgaria, pe lângă plajele, falezele şi apele Mării Negre, există şi un mare numar de lacuri litorale, care contribuie la lărgirea ofertei de habitate pentru păsările acvatice. În cele ce urmează, ne vom referi în special la păsările acvatice (non-passeriformes) caracteristice acestor zone umede.

373

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

În România, observaţiile asupra păsărilor de pe mare au fost efectuate în localităţile Vadu, Corbu, Năvodari, Constanţa, Eforie Sud, Mangalia, Vama Veche, alte observaţii fiind făcute pe lacurile Taşaul, Siutghiol, Techirghiol, Mangalia şi în Mlaştina Hergheliei. În Bulgaria, observaţiile au fost efectuate la Durankulak, Krapets, Shabla, Kamen Bryag-Yailata, Rusalka şi Capul Kaliakra. La Durankulak şi Shabla au fost realizate observaţii atât în zona plajelor cât şi a lacurilor. Datele au fost obţinute în perioada aprilieoctombrie 2008. Au fost parcurse transecte pe malul mării sau pe malurile lacurilor, încercandu-se identificarea speciilor de păsări observate şi estimarea efectivelor acestora. Au fost folosite următoarele materiale şi determinatoare de specii: Brunn et al., 1999; Munteanu, 1998; Peterson et al., 1989; Svensson et al., 2000.

7.2. Migrarea şi iernarea păsărilor în zona costieră vestică a Mării Negre

Ţărmul vestic al Mării Negre constituie locul pe unde trec rute importante de migraţie ale păsărilor. Aici se întâlnesc căile de migraţie pontice şi sarmatice, ceea ce determină diversitatea ridicată a păsărilor. Atât coasta bulgărească, cât şi cea românească, sunt tranzitate de un mare număr de păsări, în special păsări acvatice, dar şi păsărele (Passeriformes) şi păsări de pradă (Falconiformes). Majoritatea speciilor de păsări migratoare din Delta Dunării urmează acestă cale. Păsările care cuibăresc în nord-estul Europei şi chiar în nord-vestul Asiei zboară, în majoritatea cazurilor, tot de-a lungul ţărmului vestic al Mării Negre. Acest lucru face ca fauna de păsări din zona costieră a Bulgariei şi a României sa fie deosebit de bogată. Din acest motiv, existenţa locurilor de popas, de odihnă şi de hrănire, pentru păsări este deosebit de importantă pentru supravieţuirea acestora. Menţionăm în acest sens zonele umede Lacul Techirghiol (Bănică, 1996) şi Mlaştina Hergheliei (din România), Lacul Durankulak şi Lacul Shabla (din Bulgaria). 374

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Există multe specii acvatice care vin din nordul Europei şi din nordul Asiei sa ierneze în zonele umede de pe ţărmurile Dobrogei (atât în România cât şi în Bulgaria). Acest fapt sporeşte diversitatea ornitofaunei din zona costieră (Munteanu et al., 1989). Exemplul cel mai bun, credem că este constituit de gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis), pentru care Dobrogea este principalul loc de iernare. Pentru a arăta importanţa deosebită a acestei zone pentru păsările acvatice care iernează aici, trebuie sa menţionăm că efectivele speciilor din ordinele Gaviiformes, Podicipediformes,

Pelecaniformes,

Ciconiiformes,

Anseriformes,

Gruiformes

şi

Charadriiformes, se pot ridica la aproape un milion de exemplare. Observăm că diversitatea habitatelor, migraţia şi iernarea avifaunei fac din zona costieră a României şi Bulgariei, o arie preferată de multe specii de păsări.

7.3. Impactul antropic asupra păsărilor din zona litorală

Deşi zona litorală este un loc preferat de către păsări, factorul antropic restrânge serios răspândirea acestora. Din păcate, marile aglomerări urbane de pe malul apelor au contribuit în mod decisiv la alungarea păsărilor din aceste zone. Aşa se face că păsările de pe litoral şiau văzut habitatul din ce în ce mai restrâns. În această privinţă, există o serie de diferenţe între ţărmul românesc şi cel bulgăresc al Dobrogei. În timp ce ţărmul românesc dintre Capul Midia şi Vama Veche este invadat şi chiar sufocat de construcţii, litoralul bulgăresc dintre Durankulak şi Capul Kaliakra este mai puţin afectat de activităţile umane. Acest lucru ne face să speram că măcar această zonă a litoralului vestic al Mării Negre va putea fi protejată în viitor în beneficiul populaţiilor de păsări care tranzitează an de an zona Dobrogei.

375

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

În zonele umede de pe litoralul nordic bulgăresc, unele păsări încă mai cuibăresc în bune condiţii ; este situaţia fericită a coloniei de cuibărit a cormoranilor mari (Phalacrocorax carbo sinensis) de la Durankulak. În România, lacurile litorale sunt folosite drept ferme piscicole (cu o singura excepţie – Mlaştina Hergheliei (Bănică, 2000). Exploatarea resurselor piscicole duce la apariţia unui conflict între piscicultori şi păsările ihtiofage. Deranjul provocat de personalul fermelor poate influenţa majoritatea speciilor de păsări. Lacurile sunt folosite în timpul verii şi de turişti, fapt care contribuie la perturbarea suplimentară a populaţiilor de păsări.

7.4. Conspectul speciilor de păsări din zona costieră Cap Midia-Cap Kaliakra

Pe baza observaţiilor pe teren din zona costieră românească sudică şi cea bulgărească nordică, au fost realizate liste de specii (Tab. 10 şi Tab. 11), ce stau la baza unor consideraţii comparative asupra avifaunei din România şi Bulgaria costieră.

Tab. 10 - Specii de păsări observate pe coasta nordică a Bulgariei (2008) Nr. crt.

Denumire ştiinţifică

Denumire în limba engleză

Denumire în limba română

1.

Gavia arctica (Linnaeus)

Black-throated Diver

Cufundar polar

2.

Podiceps cristatus (Linnaeus)

Great Crested Grebe

Corcodel mare

3.

Phalacrocorax carbo sinensis (Linnaeus)

Cormorant

Cormoran mare

4.

Phalacrocorax aristotelis (Linnaeus)

Shag

Cormoran moţat

376

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

5.

Phalacrocorax pygmaeus (Pallas)

Pygmy Cormorant

Cormoran mic

6.

Botaurus stellaris (Linnaeus)

Bittern

Buhai de baltă

7.

Ixobrychus minutus (Linnaeus)

Little Bittern

Stârc pitic

8.

Nycticorax nycticorax (Linnaeus)

Night-Heron

Stârc de noapte

9.

Ardeola ralloides (Scopoli)

Squacco Heron

Stârc galben

10.

Egretta garzetta (Linnaeus)

Little Egret

Egretă mică

11.

Casmerodius albus (Linnaeus)

Great White Egret

Egretă mare

12.

Ardea cinerea Linnaeus

Grey Heron

Stârc cenuşiu

13.

Ardea purpurea Linnaeus

Purple Heron

Stârc roşu

14.

Ciconia nigra (Linnaeus)

Black Stork

Barză neagră

15.

Ciconia ciconia (Linnaeus)

White Stork

Barză alba

16.

Platalea leucorodia Linnaeus

Spoonbill

Lopătar

17.

Cygnus olor (Gmelin)

Mute Swan

Lebadă de vară

18.

Tadorna tadorna (Linnaeus)

Shelduck

Călifar alb

19.

Anas strepera Linnaeus

Gadwall

Raţă pestriţă

20.

Anas platyrhynchos Linnaeus

Mallard

Raţă mare

21.

Anas querquedula Linnaeus

Garganey

Raţă cârâitoare

22.

Anas clypeata Linnaeus

Shoveler

Raţă lingurar

23.

Aythya nyroca (Guldenstadt)

Ferruginous Duck

Raţă roşie

24.

Circus aeruginosus (Linnaeus)

Marsh Harrier

Herete de stuf

25.

Accipiter nisus (Linnaeus)

Sparrowhawk

Uliu păsărar

26.

Buteo buteo (Linnaeus)

Common Buzzard

Şorecar comun

27.

Buteo rufinus (Cretzschmar)

Long-legged Buzzard

Şorecar mare

377

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

28.

Falco tinnunculus Linnaeus

Kestrel

Vânturel roşu

29.

Falco vespertinus Linnaeus

Red-footed Falcon

Vânturel de seară

30.

Falco subbuteo Linnaeus

Hobby

Şoimul rândunelelor

31.

Coturnix coturnix (Linnaeus)

Quail

Prepeliţă

32.

Phasianus colchicus Linnaeus

Pheasant

Fazan

33.

Gallinula chloropus (Linnaeus)

Moorhen

Găinuşă de baltă

34.

Fulica atra Linnaeus

Coot

Lişiţă

35.

Haematopus ostralegus Linnaeus

Oystercatcher

Scoicar

36.

Himantopus himantopus (Linnaeus)

Black-winged Stilt

Cătăligă

37.

Recurvirostra avosetta Linnaeus

Avocet

Ciocîntors

38.

Burhinus oedicnemus (Linnaeus)

Stone Curlew

Pasărea ogorului

39.

Glareola pratincola (Linnaeus)

Collared Pratincole

Ciovlică ruginie

40.

Charadrius dubius Scopoli

Little Ringed Plover

Prundăraş gulerat mic

41.

Pluvialis squatarola (Linnaeus)

Grey Plover

Ploier argintiu

42.

Vanellus vanellus (Linnaeus)

Lapwing

Nagâţ

43.

Calidris ferruginea (Pontoppidan)

Curlew Sandpiper

Fugaci roşcat

44.

Calidris alpina (Linnaeus)

Dunlin

Fugaci de ţarm

45.

Tringa erythropus (Pallas)

Spotted Redshank

Fluierar negru

46.

Tringa totanus (Linnaeus)

Redshank

Fluierar cu picioare roşii

47.

Tringa ochropus Linnaeus

Green Sandpiper

Fluierar de zăvoi

48.

Tringa glareola Linnaeus

Wood Sandpiper

Fluierar de mlaştină

378

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

49.

Larus melanocephalus Temminck

Mediterranean Gull

Pescăruş cu cap negru

50.

Larus minutus Pallas

Little Gull

Pescăruş mic

51.

Larus ridibundus Linnaeus

Black-headed Gull

Pescăruş râzător

52.

Larus genei Breme

Slender-billed Gull

Pescăruş rozalb

53.

Larus cachinnans Pallas

Yellow-legged Gull

Pescăruş argintiu

54.

Gelochelidon nilotica (Gmelin)

Gull-billed Tern

Pescăriţa râzătoare

55.

Sterna sandvicensis Latham

Sandwich Tern

Chiră de mare

56.

Sterna hirundo Linnaeus

Common Tern

Chiră de balta

57.

Chlidonias hybridus (Palllas)

Whiskered Tern

Chirighiţă cu obraji albi

58.

Chlidonias niger (Linnaeus)

Black Tern

Chirighiţă neagră

59.

Chlidonias leucopterus (Temminck)

White-winged Black Tern

Chirighiţă cu aripi albe

60.

Bubo bubo (Linnaeus)

Eagle Owl

Bufniţă

61.

Streptopelia decaocto (Frivaldszky)

Collared Dove

Guguştiuc

62.

Streptopelia turtur (Linnaeus)

Turtle Dove

Turturică

63.

Cuculus canorus Linnaeus

Cuckoo

Cuc

64.

Caprimulgus europaeus Linnaeus

Nightjar

Caprimulg

65.

Apus apus (Linnaeus)

Swift

Drepnea neagră

66.

Apus melba (Linnaeus)

Alpine Swift

Drepnea mare

67.

Merops apiaster Linnaeus

Bee-eater

Prigorie

68.

Coracias garrulus Linnaeus

Roller

Dumbraveancă

69.

Upupa epops Linnaeus

Hoopoe

Pupăză

379

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

70.

Dendrocopos syriacus (Hemprich et Ehrenberg)

Syrian Woodpecker

Cocănitoare de grădini

71.

Melanocorypha calandra (Linnaeus)

Calandra Lark

Ciocârlie de bărăgan

72.

Galerida cristata (Linnaeus)

Crested Lark

Ciocârlan

73.

Alauda arvensis Linnaeus

Skylark

Ciocârlie de câmp

74.

Riparia riparia (Linnaeus)

Sand Martin

Lăstun de mal

75.

Hirundo rustica Linnaeus

Swallow

Rândunică

76.

Hirundo daurica Linnaeus

Red-rumped Swalow

Rândunică roşcată

77.

Delichon urbica (Linnaeus)

House Martin

Lăstun de casă

78.

Anthus campestris (Linnaeus)

Tawny Pipit

Fâsă de câmp

79.

Anthus spinoletta (Linnaeus)

Water Pipit

Fâsă de munte

80.

Motacilla flava flava Linnaeus

Blue-headed Wagtail

Codobatură galbenă

81.

Motacilla flava feldegg Michahellis

Black-headed Wagtail

Codobatură cu cap galben

82.

Motacilla alba Linnaeus

White Wagtail

Codobatură albă

83.

Luscinia luscinia (Linnaeus)

Thrush Nightingale

Privighetoare de zăvoi

84.

Phoenicurus phoenicurus (Linnaeus)

Redstart

Codroş de padure

85.

Saxicola rubetra (Linnaeus)

Whinchat

Mărăcinar negru

86.

Oenanthe oenanthe (Linnaeus)

Wheatear

Pietrar sur

87.

Oenanthe pleschanka (Lepechin)

Pied Wheatear

Pietrar negru

88.

Turdus merula Linnaeus

Blackbird

Mierlă

89.

Acrocephalus shoenobaenus (L.)

Sedge Warbler

Lăcar mic

380

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

90.

Acrocephalus scirpaceus (Hermann)

Reed Warbler

Lăcar de stuf

91.

Acrocephalus arundinaceus (Linnaeus)

Great Reed Warbler

Lăcar mare

92.

Hippolais pallida (Hemprich et Ehrenberg)

Olivaceous Warbler

Frunzariţă cenuşie

93.

Sylvya communis Latham

Whitethroat

Silvie de câmpie

94.

Sylvya atricapilla (Linnaeus)

Blackcap

Silvie cu cap negru

95.

Phylloscopus sibilatrix (Bechstein)

Wood Warbler

Pitulice sfârâitoare

96.

Phylloscopus collybita (Vieillot)

Chiffchaff

Pitulice mică

97.

Phylloscopus trochilus (Linnaeus)

Willow Warbler

Pitulice fluierătoare

98.

Muscicapa striata (Pallas)

Spotted Flycatcher

Muscar sur

99.

Parus palustris Linnaeus

Marsh Tit

Piţigoi sur

100. Parus major Linnaeus

Great Tit

Piţigoi mare

101. Sitta europaea Linnaeus

Nuthach

Ţiclean

102. Oriolus oriolus (Linnaeus)

Golden Oriole

Grangur

103. Lanius collurio Linnaeus

Red-bached Shrike

Sfrâncioc roşiatic

104. Lanius minor Gmelin

Lesser Grey Shrike

Sfrâncioc cu frunte neagră

105. Garrulus glandarius (Linnaeus)

Jay

Gaiţă

106. Pica pica (Linnaeus)

Magpie

Coţofană

107. Corvus monedula Linnaeus

Jackdaw

Stăncuţă

108. Corvus frugilegus Linnaeus

Rook

Cioară de semănătură

381

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

109. Corvus corone cornix Linnaeus

Hooded Crow

Cioară grivă

110. Sturnus vulgaris Linnaeus

Starling

Graur

111. Sturnus roseus (Linnaeus)

Rose-coloured Starling

Lăcustar

112. Passer domesticus (Linnaeus)

House Sparrow

Vrabie de casă

113. Passer hispaniolensis (Temminck) Spanish Sparrow

Vrabie negricioasă

114. Passer montanus (Linnaeus)

Tree Sparrow

Vrabie de câmp

115. Carduelis chloris (Linnaeus)

Greenfinch

Florinte

116. Carduelis carduelis (Linnaeus)

Goldfinch

Sticlete

117. Carduelis cannabina (Linnaeus)

Linnet

Cânepar

118. Emberiza citrinella Linnaeus

Yellowhammer

Presură galbenă

119. Emberiza schoeniclus (Linnaeus)

Reed Bunting

Presură de stuf

120. Emberiza melanocephala Scopoli

Black-headed Bunting

Presură cu cap negru

121. Miliaria calandra (Linnaeus)

Corn Bunting

Presură sură

Tab. 11 - Specii de păsări observate pe litoralul sudic românesc (2008) Nr./ Crt

Denumire ştiinţifică

Denumire în limba engleză

Denumire în limba română

1.

Tachybaptus ruficollis (Pallas)

Little Grebe

Corcodel mic

2.

Podiceps cristatus (Linnaeus)

Great Crested Grebe

Corcodel mare

3.

Podiceps grisegena (Boddaert)

Red-necked Grebe

Corcodel cu gât roşu

382

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

4.

Podiceps nigricollis C.L.Brehm

Black-necked Grebe

Corcodel cu gât negru

5.

Phalacrocorax carbo sinensis (Linnaeus)

Cormorant

Cormoran mare

6.

Phalacrocorax pygmaeus (Pallas) Pygmy Cormorant

Cormoran mic

7.

Pelecanus onocrotalus Linnaeus

White Pelican

Pelican comun

8.

Pelecanus crispus Bruch

Dalmatian Pelican

Pelican creţ

9.

Botaurus stellaris (Linnaeus)

Bittern

Buhai de baltă

10.

Ixobrychus minutus (Linnaeus)

Little Bittern

Stârc pitic

11.

Nycticorax nycticorax (Linnaeus)

Night-Heron

Stârc de noapte

12.

Ardeola ralloides (Scopoli)

Squacco Heron

Stârc galben

13.

Egretta garzetta (Linnaeus)

Little Egret

Egretă mică

14.

Casmerodius albus (Linnaeus)

Great White Egret

Egretă mare

15.

Ardea cinerea Linnaeus

Grey Heron

Stârc cenuşiu

16.

Ardea purpurea Linnaeus

Purple Heron

Stârc roşu

17.

Ciconia ciconia (Linnaeus)

White Stork

Barză

18.

Plegadis falcinellus (Linnaeus)

Glossy Ibis

Tigănuş

19.

Platalea leucorodia Linnaeus

Spoonbill

Lopătar

20.

Cygnus olor (Gmelin)

Mute Swan

Lebădă de vară

21.

Anser anser (Linnaeus)

Greylag Goose

Gâscă de vară

22.

Tadorna tadorna (Linnaeus)

Shelduck

Călifar alb

23.

Anas strepera Linnaeus

Gadwall

Raţă pestriţă

24.

Anas crecca Linnaeus

Teal

Raţă mică

25.

Anas platyrhynchos Linnaeus

Mallard

Raţă mare

383

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

26.

Anas querquedula Linnaeus

Garganey

Rata caraitoare

27.

Anas clypeata Linnaeus

Shoveler

Raţă lingurar

28.

Netta rufina (Pallas)

Red-crested Pochard

Raţă cu ciuf

29.

Aythya ferina (Linnaeus)

Pochard

Raţă cu cap castaniu

30.

Aythya nyroca (Guldenstadt)

Ferruginous Duck

Raţă roşie

31.

Haliaeetus albicilla (Linnaeus)

White-tailed Eagle

Codalb

32.

Circus aeruginosus (Linnaeus)

Marsh Harrier

Herete de stuf

33.

Circus macrourus (Gmelin)

Pallid Harrier

Herete alb

34.

Circus pygargus (Linnaeus)

Montagu’s Harrier

Herete sur

35.

Accipiter nisus (Linnaeus)

Sparrowhawk

Uliu păsărar

36.

Buteo rufinus (Cretzschmar)

Long-legged Buzzard

Şorecar mare

37.

Aquila pomarina C. L. Brehm

Lesser Spotted Eagle

Acvilă ţipătoare mică

38.

Aquila clanga Pallas

Spotted Eagle

Acvilă ţipătoare mare

39.

Hieraaetus pennatus (Gmelin)

Booted Eagle

Acvila mică

40.

Falco tinnunculus Linnaeus

Kestrel

Vânturel roşu

41.

Falco vespertinus Linnaeus

Red-footed Falcon

Vânturel de seară

42.

Falco subbuteo Linnaeus

Hobby

Şoimul rândunelelor

43.

Perdix perdix (Linnaeus)

Grey Partridge

Potârniche

44.

Coturnix coturnix (Linnaeus)

Quail

Prepeliţă

45.

Phasianus colchicus Linnaeus

Pheasant

Fazan

46.

Rallus aquaticus Linnaeus

Water Rail

Cârstel de baltă

384

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

47.

Porzana porzana (Linnaeus)

Spotted Crake

Creştet pestriţ

48.

Porzana parva (Scopoli)

Little crake

Creştet cenuşiu

49.

Gallinula chloropus (Linnaeus)

Moorhen

Găinuşă de baltă

50.

Fulica atra Linnaeus

Coot

Lişiţă

51.

Haematopus ostralegus Linnaeus

Oystercatcher

Scoicar

52.

Himantopus himantopus (Linnaeus)

Black-winged Stilt

Cataligă

53.

Recurvirostra avosetta Linnaeus

Avocet

Ciocîntors

54.

Burhinus oedicnemus (Linnaeus

Stone Curlew

Pasărea ogorului

55.

Glareola pratincola (Linnaeus)

Collared Pratincole

Ciovlică ruginie

56.

Charadrius dubius Scopoli

Little Ringed Plover

Prundăraş gulerat mic

57.

Charadrius alexandrinus Linnaeus

Kentish Plover

Prundăraş de sărătură

58.

Vanellus vanellus (Linnaeus)

Lapwing

Nagâţ

59.

Gallinago gallinago (Linnaeus)

Snipe

Becatină comună

60.

Limosa limosa (Linnaeus)

Black-tailed Godwit

Sitar de mal

61.

Numenius arquata (Linnaeus)

Curlew

Culic mare

62.

Tringa erythropus (Pallas)

Spotted Redshank

Fluierar negru

63.

Tringa totanus (Linnaeus)

Redshank

Fluierar cu picioare roşii

64.

Tringa stagnatilis (Bechstein)

Marsh Sandpiper

Fluierar de lac

65.

Tringa ochropus Linnaeus

Green Sandpiper

Fluierar de zăvoi

66.

Actitis hypoleucos (Linnaeus)

Common Sandpiper

Fluierar de munte

67.

Larus melanocephalus

Mediterranean Gull

Pescăruş cu cap

385

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Temminck

negru

68.

Larus minutus Pallas

Little Gull

Pescăruş mic

69.

Larus ridibundus Linnaeus

Black-headed Gull

Pescăruş râzător

70.

Larus genei Breme

Slender-billed Gull

Pescarus rozalb

71.

Larus cachinnans Pallas

Yellow-legged Gull

Pescăruş argintiu

72.

Gelochelidon nilotica (Gmelin)

Gull-billed Tern

Pescarita razatoare

73.

Sterna caspia Pallas

Caspian Tern

Pescăriţă mare

74.

Sterna sandvicensis Latham

Sandwich Tern

Chiră de mare

75.

Sterna hirundo Linnaeus

Common Tern

Chiră de balta

76.

Sterna albifrons Pallas

Little Tern

Chiră mică

77.

Chlidonias hybridus (Pallas)

Whiskered Tern

Chirighiţă cu obraji albi

78.

Chlidonias niger (Linnaeus)

Black Tern

Chirighiţă neagră

79.

Chlidonias leucopterus (Temminck)

White-winged Black Tern

Chirighiţă cu aripi albe

80.

Streptopelia decaocto (Frivaldszky)

Collared Dove

Guguştiuc

81.

Streptopelia turtur (Linnaeus)

Turtle Dove

Turturică

82.

Cuculus canorus Linnaeus

Cuckoo

Cuc

83.

Athene noctua (Scopoli)

Little Owl

Cucuvea

84.

Asio otus (Linnaeus)

Long-eared Owl

Ciuf de pădure

85.

Caprimulgus europaeus Linnaeus Nightjar

Caprimulg

86.

Apus apus (Linnaeus)

Swift

Drepnea neagră

87.

Alcedo atthis Linnaeus

Kingfisher

Pescăruş albastru

88.

Merops apiaster Linnaeus

Bee-eater

Prigorie

386

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

89.

Coracias garrulus Linnaeus

Roller

Dumbrăveancă

90.

Upupa epops Linnaeus

Hoopoe

Pupăză

91.

Dendrocopos major (Linnaeus)

Great Spotted Woodpecker

Ciocanitoare pestrita mare

92.

Dendrocopos syriacus (Hemprich Syrian Woodpecker et Ehrenberg)

Ciocănitoare de grădini

93.

Melanocorypha calandra (Linnaeus)

Calandra Lark

Ciocârlie de bărăgan

94.

Galerida cristata (Linnaeus)

Crested Lark

Ciocârlan

95.

Lullula arborea (Linnaeus)

Woodlark

Ciocârlie de pădure

96.

Alauda arvensis Linnaeus

Skylark

Ciocârlie de câmp

97.

Riparia riparia (Linnaeus)

Sand Martin

Lăstun de mal

98.

Hirundo rustica Linnaeus

Swalow

Rândunică

99.

Delichon urbica (Linnaeus)

House Martin

Lăstun de casă

100.

Anthus campestris (Linnaeus)

Tawny Pipit

Fâsă de câmp

101.

Motacilla flava flava Linnaeus

Blue-headed Wagtail

Codobatură galbenă

102.

Motacilla alba Linnaeus

White Wagtail

Codobatură galbenă

103.

Troglodytes troglodytes (Linnaeus)

Wren

Ochiuboului

104.

Erithacus rubecula (Linnaeus)

Robin

Macaleandru

105.

Luscinia luscinia (Linnaeus)

Thrush Nightingale

Privighetoare de zăvoi

106.

Luscinia megarhynchos C.L. Brehm

Nightingale

Privighetoare roşcată

387

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

107.

Phoenicurus ochruros (Gmelin)

Black Redstart

Codros de munte

108.

Phoenicurus phoenicurus (Linnaeus)

Redstart

Codros de pădure

109.

Saxicola rubetra (Linnaeus)

Whinchat

Mărăcinar mare

110.

Saxicola torquata (Linnaeus)

Stonechat

Mărăcinar negru

111.

Oenanthe isabellina (Temminck)

Isabelline Wheatear

Pietrar răsăritean

112.

Oenanthe oenanthe (Linnaeus)

Wheatear

Pietrar sur

113.

Turdus merula Linnaeus

Blackbird

Mierla

114.

Acrocephalus agricola (Jerdon)

Paddyfield Warbler

Lăcar răsăritean

115.

Acrocephalus palustris (Bechstein)

Marsh Warbler

Lăcar de mlaştină

116.

Acrocephalus scirpaceus (Hermann)

Reed Warbler

Lăcar de stuf

117.

Acrocephalus arundinaceus (Linnaeus)

Great Reed Warbler

Lacar mare

118.

Hippolais pallida (Hemprich et Ehrenberg)

Olivaceous Warbler

Frunzăriţă cenuşie

119.

Sylvia nisoria (Bechstein)

Barred Warbler

Silvie porumbacă

120.

Sylvia curruca (Linnaeus)

Lesser Whitethroat

Silvie mică

121.

Sylvia communis Latham

Whitethroat

Silvie de câmpie

122.

Sylvia borin (Boddaert)

Garden Warbler

Silvie de zăvoi

123.

Sylvia atricapilla (Linnaeus)

Blackcap

Silvie cu cap negru

124.

Phylloscopus collybita (Vieillot)

Chiffchaff

Pitulice mică

125.

Phylloscopus trochilus (Linnaeus)

Willow Warbler

Pitulice fluierătoare

388

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

126.

Muscicapa striata (Pallas)

Spotted Flycatcher

Muscar sur

127.

Ficedula albicollis (Temminck)

Collared Flycatcher

Muscar gulerat

128.

Panurus biarmicus (Linnaeus)

Bearded Tit

Piţigoi de stuf

129.

Parus palustris Linnaeus

Marsh Tit

Piţigoi sur

130.

Parus caeruleus Linnaeus

Blue Tit

Piţigoi albastru

131.

Parus major Linnaeus

Great Tit

Piţigoi mare

132.

Certhia brachydactyila C.L.Brehm

Short-toed Treecreeper

Cojoaica cu degete scurte

133.

Oriolus oriolus (Linnaeus)

Golden Oriole

Grangur

134.

Lanius collurio Linnaeus

Red-backed Shrike

Sfrâncioc roşiatic

135.

Lanius minor Gmelin

Lesser Grey Shrike

Sfrâncioc cu frunte neagră

136.

Garrulus glandarius (Linnaeus)

Jay

Gaiţă

137.

Pica pica (Linnaeus)

Magpie

Coţofană

138.

Corvus monedula Linnaeus

Jackdaw

Stăncuţă

139.

Corvus frugilegus Linnaeus

Rook

Cioară de semănătură

140.

Corvus corone cornix Linaeus

Hooded Crow

Cioară grivă

141.

Sturnus vulgaris Linnaeus

Starling

Graur

142.

Sturnus roseus (Linnaeus)

Rose-coloured Starling

Lăcustar

143.

Passer domesticus (Linnaeus)

House Sparrow

Vrabie de casă

144.

Passer hispaniolensis (Temminck)

Spanish Sparrow

Vrabie negricioasă

145.

Passer montanus (Linnaeus)

Tree Sparrow

Vrabie de câmp

389

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

146.

Fringilla coelebs Linnaeus

Chaffinch

Cinteză

147.

Carduelis chloris (Linnaeus)

Greenfinch

Florinte

148.

Carduelis carduelis (Linnaeus)

Goldfinch

Sticlete

149.

Carduelis cannabina (Linnaeus)

Linnet

Cânepar

150.

Emberiza citrinella Linnaeus

Yellowhammer

Presură galbenă

151.

Emberiza hortulana Linnaeus

Ortolan

Presură de gradină

152.

Emberiza schoeniclus (Linnaeus)

Reed Bunting

Presură de stuf

153.

Miliaria calandra (Linnaeus)

Corn Buntng

Presură sură

După cum rezultă din tabelele 10 şi 11, în perioada de studiu (aprilie – august 2008) au fost identificate 172 de specii de păsări pe litoralul dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra. În zona costieră românească sudică (Cap Midia - Vama Veche), au fost observate 153 specii de păsări iar în cea bulgărească (Durankulak - Cap Kaliakra), 121 specii de păsări. Un număr de 42 specii de păsări au fost observate numai pe litoralul românesc, în timp ce 19 specii de păsări, numai pe litoralul bulgăresc. Deoarece o mare parte a timpului a fost alocată observaţiilor din zona litorală românească, este firesc ca numărul de specii identificate aici să fie mai mare decât cel din Bulgaria. Majoritatea speciilor apar însă şi de o parte şi de alta a zonei de graniţă, deoarece culoarul de migraţie urmează atât coasta românească cât şi cea bulgărească. Specii precum Tachybaptus ruficollis, Podiceps griseigena, Podiceps nigricollis sau Gallinago gallinago, Limosa limosa, Numenius arquata, Charadrius alexandrinus, identificate pe coasta românească, vor trece cu siguranţă în timpul migraţiei şi pe litoralul bulgăresc. Acest lucru este valabil şi pentru câteva specii de păsări din Bulgaria , cum ar fi Gavia arctica, Buteo buteo, Burhinus oedicnemus, Pluvialis squatarola, Tringa glareola, Caprimulgus europaeus, Acrocephalus shoenobaenus, care au fost identificate pe litoralul românesc în anii anteriori, dar nu au fost observate în perioada de studiu. 390

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Există totuşi, unele diferenţe în compoziţia avifaunelor din cele două ţari – ne referim desigur numai la zona litorală. Acestea se datorează în special existenţei unor ecosisteme diferite şi a gradului diferit prin care se manifestă impactul antropic. În zona costieră românească apar şi în timpul verii câteva specii de păsări acvatice, sosite din teritoriile de cuibărit din Delta Dunării şi din lagunele Razelm – Sinoe, pe care nu am reuşit să le identificăm pe litoralul bulgăresc: Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus, Plegadis falcinellus şi Anser anser. De asemenea, numărul de specii de păsări răpitoare (Falconiformes) este sensibil mai mare în România (12 specii) comparativ cu Bulgaria (7 specii). Datorită apropierii de vastele zone umede din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, partea nordică a zonei de studiu pare să fie mai bogată în specii decât partea sudică. Ecosistemele falezelor stâncoase din Bulgaria şi lipsa impactului antropic favorizează prezenţa unor specii pe care nu le putem vedea în prezent pe litoralul românesc. Una dintre aceste specii este şi Phalacocorax aristotelis (cormoranul moţat). Această specie am întâlnit-o numai pe mare şi pe falezele marine de la Capul Kaliakra, Bolata şi Rusalka. Specia preferă marea şi falezele stâncoase şi nu apare decât accidental pe litoralul românesc. Motivul este lipsa falezelor stâncoase

şi impactul antropic pronunţat de pe coasta

româneasacă. Cormoranul moţat încă mai cuibăreşte în zona falezelor stâncoase bulgăreşti în câteva zeci de perechi. O altă specie care nu se află pe litoralul românesc este Apus melba (drepneaua mare). Această pasăre am întâlnit-o în perioada de studiu numai la Kavarna, Bolata şi Capul Kaliakra. Colonie de cuibărit există la Kavarna pe peretele dinspre mare al spectaculosului Deal Cerahman (10 – 12 perechi). O rândunică rară în Romania este şi Hirundo daurica (rândunica roşcată) întalnită în zona de studiu la Kamen Bryag -Yailata, Rusalka şi în special în canionul de la Bolata unde probabil că şi cuibăreşte. Lipsa pereţilor stâncoşi în care pasărea sa cuibărească face ca arealul acesteia să se oprească înainte de frontiera româno-bulgară.

391

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Oenanthe pleshanka (pietrarul negru) este întalnit frecvent pe falezele marine stâncoase din Bulgaria: Yailata, Rusalka, Bolata şi Capul Kaliakra, unde este şi pasăre cuibăritoare. Această specie lipseşte însă pe litoralul românesc. O altă specie care se poate întâlni frecvent în zona lacului Durankulak şi a lacului Shabla este Passer hispaniolensis (vrabia negricioasă). Dacă în aceste zone specia este frecventă (cuibăreşte în împrejurimile lacurilor) şi reprezentată printr-un număr mai mare de indivizi decât Passer montanus (vrabia de câmp) şi Passer domesticus (vrabia de casă), dincolo de frontiera româno-bulgară situaţia este inversă. Astfel cele mai multe exemplare aparţin speciei Passer domesticus, urmată de Passer montanus, în timp ce Passer hispaniolensis lipseşte de pe litoralul românesc. Emberiza melanocephala (presura cu cap negru) este o altă specie frecventă între Durankulak şi Kamen Bryag-Yailata unde de altfel cuibăreşte. Pe litoralul românesc această pasăre se întâlneşte rar, probabil tot din cauza impactului antropic care a provocat degradarea accentuată a habitatului ei. Trebuie să precizăm că unele specii, cum ar fi Hirundo daurica, Oenanthe pleshanka şi Passer hispaniolensis, deşi nu apar pe litoralul românesc, au pătruns în Dobrogea românească prin sud-vest, în zona canaralelor de la Băneasa, unde au găsit habitate favorabile, urcând spre nord până în zona Cheilor Dobrogei şi chiar până în Munţii Măcinului.

7.5. Consideraţii privind speciile rare şi periclitate ale avifaunei din zona Cap Midia – Cap Kaliakra

Speciile de păsări observate în Bulgaria în anul 2008 şi ocrotite de către prevederile Directivei Păsări (Directiva 79/409/EEC) sunt prezentate în tabelul 12:

392

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Tab. 12 – Specii protejate prin Directiva Păsări (Anexa I) observate în Bulgaria în anul 2008 Nr./ Crt

Denumire ştiinţifică

Denumire în limba engleză

Denumire în limba română

1.

Gavia arctica (Linnaeus)

Black-throated Diver

Cufundar polar

2.

Phalacrocorax carbo sinensis (Linnaeus)

Cormorant

Cormoran mare

3.

Phalacrocorax aristotelis (Linnaeus)

Shag

Cormoran moţat

4.

Phalacrocorax pygmaeus (Pallas)

Pygmy Cormorant

Cormoran mic

5.

Botaurus stellaris (Linnaeus)

Bittern

Buhai de baltă

6.

Ixobrychus minutus (Linnaeus)

Little Bittern

Stârc pitic

7.

Nycticorax nycticorax (Linnaeus)

Night-Heron

Stârc de noapte

8.

Ardeola ralloides (Scopoli)

Squacco Heron

Stârc galben

9.

Egretta garzetta (Linnaeus)

Little Egret

Egretă mică

10.

Casmerodius albus (Linnaeus)

Great White Egret

Egretă mare

11.

Ardea purpurea Linnaeus

Purple Heron

Stârc rosu

12.

Ciconia nigra (Linnaeus)

Black Stork

Barză neagră

13.

Ciconia ciconia (Linnaeus)

White Stork

Barză alba

14.

Platalea leucorodia Linnaeus

Spoonbill

Lopătar

15.

Aythya nyroca (Guldenstadt)

Ferruginous Duck

Raţă roşie

16.

Circus aeruginosus (Linnaeus)

Marsh Harrier

Herete de stuf

17.

Accipiter nisus (Linnaeus)

Sparrowhawk

Uliu păsărar

18.

Buteo rufinus (Cretzschmar)

Long-legged Buzzard

Şorecar mare

19.

Haematopus ostralegus Linnaeus

Oystercatcher

Scoicar

393

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

20.

Himantopus himantopus (Linnaeus)

Black-winged Stilt Cătăligă

21.

Recurvirostra avosetta Linnaeus

Avocet

Ciocântors

22.

Burhinus oedicnemus (Linnaeus)

Stone Curlew

Pasărea ogorului

23.

Glareola pratincola (Linnaeus)

Collared Pratincole

Ciovlică ruginie

24.

Tringa glareola Linnaeus

Wood Sandpiper

Fluierar de mlaştină

25.

Larus melanocephalus Temminck

Mediterranean Gull

Pescăruş cu cap negru

26.

Larus genei Breme

Slender-billed Gull

Pescăruş rozalb

27.

Gelochelidon nilotica (Gmelin)

Gull-billed Tern

Pescăriţă râzătoare

28.

Sterna sandvicensis Latham

Sandwich Tern

Chiră de mare

29.

Sterna hirundo Linnaeus

Common Tern

Chiră de baltă

30.

Chlidonias hybridus (Palllas)

Whiskered Tern

Chirighiţă cu obraji albi

31.

Chlidonias niger (Linnaeus)

Black Tern

Chirighiţă neagră

32.

Bubo bubo (Linnaeus)

Eagle Owl

Bufniţă

33.

Caprimulgus europaeus Linnaeus

Nightjar

Caprimulg

34.

Coracias garrulus Linnaeus

Roller

Dumbrăveancă

35.

Dendrocopos syriacus (Hemprich et Syrian Ehrenberg) Woodpecker

Ciocănitoare de grădini

36.

Melanocorypha calandra (Linnaeus)

Calandra Lark

Ciocârlie de bărăgan

37.

Anthus campestris (Linnaeus)

Tawny Pipit

Fâsă de câmp

38.

Lanius collurio Linnaeus

Red-bached Shrike

Sfrâncioc roşiatic

39.

Lanius minor Gmelin

Lesser Grey Shrike

Sfrâncioc cu frunte neagră

394

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Speciile de păsări observate pe litoralul românesc în anul 2008 şi ocrotite de Directiva Păsări (Directiva 79/409/EEC) sunt cuprinse în tabelul 13:

Tab. 13 – Specii protejate prin Directiva Păsări (Anexa I) observate în România în anul 2008 Nr./ Crt

Denumire ştiinţifică

Denumire în limba engleză

Denumire în limba română

1.

Phalacrocorax carbo sinensis (Linnaeus) Cormorant

Cormoran mare

2.

Phalacrocorax pygmaeus (Pallas)

Pygmy Cormorant

Cormoran mic

3.

Pelecanus onocrotalus Linnaeus

White Pelican

Pelican comun

4.

Pelecanus crispus Bruch

Dalmatian Pelican

Pelican creţ

5.

Botaurus stellaris (Linnaeus)

Bittern

Buhai de baltă

6.

Ixobrychus minutus (Linnaeus)

Little Bittern

Stârc pitic

7.

Nycticorax nycticorax (Linnaeus)

Night-Heron

Stârc de noapte

8.

Ardeola ralloides (Scopoli)

Squacco Heron

Stârc galben

9.

Egretta garzetta (Linnaeus)

Little Egret

Egretă mică

10.

Casmerodius albus (Linnaeus)

Great White Egret

Egretă mare

11.

Ardea purpurea Linnaeus

Purple Heron

Stârc roşu

12.

Ciconia ciconia (Linnaeus)

White Stork

Barză albă

13.

Plegadis falcinellus (Linnaeus)

Glossy Ibis

Ţiganuş

14.

Platalea leucorodia Linnaeus

Spoonbill

Lopătar

15.

Aythya nyroca (Guldenstadt)

Ferruginous

Raţă roşie

395

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Duck 16.

Haliaeetus albicilla (Linnaeus)

White-tailed Eagle

Codalb

17.

Circus aeruginosus (Linnaeus)

Marsh Harrier

Herete de stuf

18.

Circus macrourus (Gmelin)

Pallid Harrier

Herete alb

19.

Circus pygargus (Linnaeus)

Montagu’s Harrier

Herete sur

20.

Accipiter nisus (Linnaeus)

Sparrowhawk

Uliu păsărar

21.

Aquila pomarina C. L. Brehm

Lesser Spotted Eagle

Acvilă ţipătoare mică

22.

Aquila clanga Pallas

Spotted Eagle

Acvilă ţipătoare mare

23.

Hieraaetus pennatus (Gmelin)

Booted Eagle

Acvilă mică

24.

Buteo rufinus (Cretzschmar)

Long-legged Buzzard

Şorecar mare

25.

Porzana porzana (Linnaeus)

Spotted Crake

Cresteţ pestriţ

26.

Porzana parva (Scopoli)

Little Crake

Cresteţ cenuşiu

27.

Haematopus ostralegus Linnaeus

Oystercatcher

Scoicar

28.

Himantopus himantopus (Linnaeus)

Black-winged Stilt

Cătăligă

29.

Recurvirostra avosetta Linnaeus

Avocet

Ciocântors

30.

Burhinus oedicnemus (Linnaeus)

Stone Curlew

Pasărea ogorului

31.

Glareola pratincola (Linnaeus)

Collared Pratincole

Ciovlică ruginie

32.

Tringa glareola Linnaeus

Wood Sandpiper

Fluierar de mlaştină

33.

Larus melanocephalus Temminck

Mediterranean Gull

Pescăruş cu cap negru

396

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

34.

Larus genei Breme

Slender-billed Gull

Pescăruş rozalb

35.

Gelochelidon nilotica (Gmelin)

Gull-billed Tern

Pescăriţă râzătoare

36.

Sterna sandvicensis Latham

Sandwich Tern

Chiră de mare

37.

Sterna hirundo Linnaeus

Common Tern

Chiră de baltă

38.

Sterna albifrons Pallas

Little Tern

Chiră mică

39.

Chlidonias hybridus (Palllas)

Whiskered Tern

Chirighiţă cu obraji albi

40.

Chlidonias niger (Linnaeus)

Black Tern

Chirighiţă neagră

41.

Caprimulgus europaeus Linnaeus

Nightjar

Caprimulg

42.

Alcedo atthis Linnaeus

Kingfisher

Pescăraş albastru

43.

Coracias garrulus Linnaeus

Roller

Dumbrăveancă

44.

Dendrocopos syriacus (Hemprich et Ehrenberg)

Syrian Woodpecker

Ciocănitoare de grădini

45.

Melanocorypha calandra (Linnaeus)

Calandra Lark

Ciocârlie de bărăgan

46.

Lullula arborea (Linnaeus)

Woodlark

Ciocârlie de pădure

47.

Anthus campestris (Linnaeus)

Tawny Pipit

Fâsă de câmp

48.

Lanius collurio Linnaeus

Red-bached Shrike

Sfrâncioc roşiatic

49.

Lanius minor Gmelin

Lesser Grey Shrike

Sfrâncioc cu frunte neagră

După cum se poate observa în tabelele 12 şi 13, în cursul cercetărilor din anul 2008 au fost identificate 39 de specii de păsări de pe litoralul românesc şi 49 de specii de păsări de pe litoralul bulgăresc, ocrotite prin Directiva Păsări a Uniunii Europene. Acest număr 397

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

mare de specii de interes conservativ prezente pe listele acestei importante Directive, demonstrează, fără nici un dubiu, importanţa litoralului vestic al Mării Negre. Astfel, conservarea zonelor umede de pe litoral devine o condiţie „sine qua non” pentru protejarea unui numar cât mai mare de specii de păsări. De asemenea, sperăm ca măcar partea nord-vestică a litoralului din Bulgaria să scape de presiunea puternică exercitată de industria turismului, contribuind în mod semnificativ la prezervarea unor habitate de mare interes pentru păsări, în general, şi pentru păsările acvatice în mod special.

398

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

BIBLIOGRAFIE

ABADJIEV S.P., TSHIKOLOVETS V.V., BESHKOV S.V., 1999. Notes on some late summer butterflies of Bulgaria with a short zoogeographical analysis (Lepidoptera: Hesperioidea & Papilionoidea), Atalanta 30 (1/4): 273- 276. ABADJIEV S., BESHKOV S., 2007. Prime butterfly areas în Bulgaria. Pensoft Series Faunistica, 69, 227 pp. ALBU P., 1980. Fam. Chironomidae, subfam. Chironominae în Fauna Rom.Vol.XI, fasc. 13, Edit. Academiei R.S.R., Bucureşti. ALLAN G.M., PRELYPCHAN C.J., GREGORY P.T., 2006. Population profile of an introduced species, the common wall lizard (Podarcis muralis), on Vancouver Island, Canada. Canadian Journal of Zoology, 84: 51-57. ANADON J.D., GIMENEZ A., PEREZ I., MARTINEZ M., ESTEVE M.A., 2006. Habitat selection by the spur-thighed tortoise Testudo graeca in a multisuccessional landscape: implications for habitat management. Biodiversity and Conservation 15: 2287–2299. ANASTASIU P., NEGREAN G., 2001. Jurinea tzar-ferdinandii new for the Romanian flora, Rev. Roumaine Biol., Biol. Veget., 46 (2): 119-122. ANCEV M., POLATHEK A., 2003. Erysimum bulgaricum (Brassicaceae), a newly distinguished species for the Balkan Peninsula, Ann. Naturhist Mus. Wien, 104 B: 691-698. ANDREEV N., ANCEV M.,

KOZHUKHAROV ST., MARINOVA M., PEEV D.,

PETROVA A., 1992. Guide to the Vascular Plants in Bulgaria (in Bulgarian), Publ. House “Nauka i izkustvo”, Sofia, 788 pp.

399

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

ANDRIESCU I., 1993. Contribuţii la studiul calcidoidelor (Insecta, Hymenoptera, Chalcidoidea) din Rezervaţia Biosferei (I) Conspectul faunistic, An. St. Inst. Cerc., 2: 49-58. ARNOLD E.N., BURTON J.A., 1979. Pareys Reptilien und Amphibienführer Europas. Hamburg/Berlin. ARNTZEN J.W., 1978. Some hypotheses on postglacial migrations of the fire-bellied toad, Bombina bombina and the yellow-bellied toad, Bombina variegata. Journal of Biogeography, 5: 339-345. ASSYOV B., DIMITROV D., VASSILEV R., PETROVA A., 2002. Conspectus of the Bulgarian vascular flora. Distribution maps and floristic elements, Bulgarian-Swiss Biodiv. Conservation Programme, Sofia, 452 pp. BAILLIE J.E.M., HILTON-TAYLOR C., STUART S.N., 2004 – 2004. IUCN Red List of Threatened Species. A global species assessment. IUCN, Gland, Switzerland and Cambridge, UK, 191 pp. BĂNICĂ G., 1996. Contribuţii la studiul avifaunei lacului Techirghiol. Lucrările celei de-a treia conferinţe naţionale pentru protecţia mediului prin metode şi mijloace biologice şi biotehnice, Univ. “Transilvania”, Braşov: 376-379. BĂNICĂ G., 2000. Mlaştina Hergheliei, Buletin A.I.A., S.O.R., Cluj-Napoca 9: 2. BARAN Ý., ATATŰR M.K., 1998. Turkish Herpetofauna (Amphibians and Reptiles). Republic of Turkey, Ministry of the Environment, Ankara, 214 pp. BAVARU A., GODEANU S., BUTNARU GALLIA, BOGDAN A., 2007. Biodiversitatea şi ocrotirea naturii, Edit. „Acad. Române”, Bucureşti. BĂCESCU M., 1934. Contribution á la faune des Reptiles de Dobrogea. Ann. Sc. Univ. Jassy, 19 (1-4): 117-130. BESCHKOV V., 1961. Beitrag zur zoogeografischen Untersuchung der Herpetofauna in Bulgarien. Bulgarische Acad. der Wissenschaften. Mitteilungen des Zool. Inst. 400

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

und Mus. B., 10: 373-380. BESCHKOV V., 1984 a. On the distribution, relative abundance and protection of tortoises in Bulgaria, Ekology, 14: 14-34. BESCHKOV V., 1984 b. The Effect of the Balkan range on the distribution of the herpetofauna in Bulgaria, Acta Zool. Bulg., 25: 9-15. BESCHKOV V., 1985. Amphibia and Reptilia in Red Data Book of the P. R. of Bulgaria, Animals, 2: 32-41. BESCHKOV V., 1986. Striped and non-striped Type of Coloring of the Ringed Snake Natrix natrix (L.) in Bulgaria. Acta Zool. Bulg., BAN, 31:32-36. BESHKOV S.V., ABADJIEV S.P., 2000. The butterfly and moth fauna of the areas around the lakes of Durankulak, Ezerets, Shabla and Shablenska Tuzla în NE Bulgaria (Insecta: Lepidoptera), Atalanta, 31 (3/4): 543-573. BLEAHU M., 2004. Arca lui Noe în secolul XXI. Ariile protejate şi protecţia naturii, Edit. „Naţional”, Bucureşti. BOGOESCU C., 1958. Ephemeroptera, în Fauna Romaniei, Vol. VIII, 3, Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti. BOLOGA AL., BAVARU A., 1998-1999. Lista roşie a algelor macrofite bentale dispărute şi pe cale de extincţie, rare şi insuficient cunoscute, din sectorul românesc al Mării Negre, Ocrotirea naturii şi a mediului înconjurător, 42-43: 23-32. BONDEV I., 1991. The vegetation of Bulgaria. Map 1: 600 000 with explanatory text, St. Kliment Ochridski University Press, Sofia. BOŞCAIU N., 1975. Aspecte de vegetaţie din rezervaţia dunelor maritime de la Agigea, Muz. Bruckenthal, Şt. Naturii, Sibiu, Studii şi Comunicări, 19: 181-184. BOŞCAIU N., COLDEA G., HOREANU C., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrot. Nat. Med. înconj., Bucureşti, 38 (1): 45-56.

401

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

BOTEV B., PESHEV T. (EDS.),

BOEV N., SIMEONOV S., BESHKOV V.,

KARAPETKOVA M., POMAKOV V., MICHEV T., 1984. Red Data Book of the People’s Republic of Bulgaria, Vol. 2. Animals, Publishing House of the Bulgarian Academy of Sciences, Sofia. BOULENGER G. A., 1885. Catalogue of Lizards in the collection of the British Museum. In: Catalogue of Lizards in the collection of the British Museum, edition II, pp. 1-497. BRĂTESCU C., 1933. Profile cuaternare în falezele Mării Negre, Bul. Soc. Române de Geogr., 52, Bucureşti. BRUUN, B., DELIN, H., SINGER, A., 1999. Păsările din România şi Europa, S.O.R., Hamlyne Guide, Octopus Publishing Group Ltd., London. BULIMAR F., 1993. Studiul faunei de odonate din Delta Dunării şi zonele învecinate, Analele Şt. Inst. Cerc. Delta Dunării, Tulcea, 2: 87-92. BURDUJA C., 1968. Observations sur l’association a Convolvulus persicus et sur celle a Alyssum borzaeanum de la reserve de dunes d’ Agigea et du Delta du Danube, Lucr. Ses. Şt. ale Staţiunii de cercetări marine “Prof. I.Borcea”, Agigea (1966), Iaşi: 151157. BURDUJA C., HOREANU C., 1970. Contributions à la connaisance de la vegetation de la reserve de dunes marines d’Agigea, Analele Şt. Ale Univ “Al. I. Cuza”, Secţ. II Biologie, Iaşi, 16, 2: 359-362. CĂLINESCU R., 1931. Systematischer und zoogeogratischer Beitrag zur Erforschung der Amphibien und Reptilien in Rumaenien. Acad. Rom. Mem. Sect. Stiintitice. III-VII (7): 1-173. CÂRDEI F., BULIMAR FELICIA, 1963. Odonata în “Fauna R.P.R.”, Insecta, vol.VII, fasc.5, Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti. CASTELLANO S., CUATTO B., RINELLA R., ROSSO A., GIACOMA C., 2002. The advertisement call of the European treefrogs (Hyla arborea): A multilevel study of variation, Ethology, 108: 75-89. 402

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

CEIANU I., 1999. Contribution to the knowledge of shore flies (Diptera: Ephydridae) in Romania, Entomol. Rom., 3: 125-136. CHIRIKOVA M.A., KOLBINZEV W.G., 2003. Morphologie und Unterartgliederung des Steppenrenners, Eremias arguta Pallas, 1773, in Kasachstan. – Salamandra, Rheinbach, 39 (1): 49-60. CIOCÂRLAN V., 1994. Flora Deltei Dunării, Edit. Ceres, Bucureşti. CIOCÂRLAN V., 2000. Flora ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta, Edit. Ceres, Bucureşti, 1140 pp. CIUBUC C., 1993. Checklist of Romania Trichoptera (Insecta), în Travaux Mus. Hist. Nat.“Gr. Antipa”, XXX III, 11-147. COGĂLNICEANU D., AIOANEI F., CIUBUC C., VĂDINEANU A., 1998. Food and feeding habits in a population of common spadefoot toads (Pelobates fuscus) from an island in the lower Danube floodplain, Alytes, 15: 145-157. COGĂLNICEANU D., AIOANEI

F., MATEI B., 2000. Amfibienii din România.

Determinator, Edit. Ars Docendi, pg. 1-114. COGĂLNICEANU D., MIAUD C., 2004. Variations in life history of a Bombina bombina population from the lower Danube floodplain, Amphibia-Reptilia, 25: 115-118. COLLAR N.J., CROSBY M.J., STATTERSFIELD N.J., 1994. Birds to Watch 2. The World List of Threatened birds, BirdLife Conservation Series, No. 4, Cambridge, BirdLife International. CONSTANTINEANU I., CONSTANTINEANU R., 1998. Contributions to the faunistic and ecological study of Ichneumonids (Hymenoptera – Ichneumonidae) in the Danube Delta Biosphere Reservation, Memoriile Secţ. Ştiinţifice, Acad. Rom., Seria IV, tom XXI, 145-188 CONSTANTINEANU M., 1965. Hymenoptera Ichneumonidae (Phaeogeninae, Alomyinae), Fauna R.P.R., IX, 5, Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti.

403

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

CONSTANTINEANU R., CONSTANTINEANU I., 1993. Contribuţii la cunoaşterea ihneumonidelor (Hymenoptera, Ichneumonidae) din Delta Dunării şi împrejurimi (I), An. Şt. Inst. Cerc. Delta Dunării, Tulcea, Vol.II: 171-176. CONSTANTINEANU R., CONSTANTINEANU I., 1994. Contribuţii la cunoaşterea ihneumonidelor (Hymenoptera, Ichneumonidae) din Delta Dunării şi împrejurimi (Nota II), An. Şt. Inst. Cerc. Delta Dunării, Tulcea,Vol.III (1): 129-134. CONSTANTINEANU R., CONSTANTINEANU I., 1997. Contributions to the knowledge of Ichneumonidae from Macin Mountains, Entomol. Rom., 2: 102-114. COTEŢ P., 1971. Geomorfologie cu elemente de geologie, Edit. Didactică şi Pedag., Bucureşti, 410 pp. CRIŞAN AL., 1993. Date asupra familiei Chrysomelidae (Coleoptera) în partea sudică a Deltei Dunării, An. Şt. Inst. Cerc., vol.II: 67-74. CRIŞAN AL., 1994. Noi date asupra familiei Chrysomelidae (Coleoptera) în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, An. Şt. Inst. Cerc. Delta Dunării, Tulcea, Vol.III: 159-166. CRUCE M., 1968. Contribuţii la studiul Lacertei taurica Pallas din Oltenia, Bul. St. Univ. Craiova, 10: 721 – 726. CRUCE M., 1970 a. Ciclul de activitate sezonier si nictemeral al Lacertei taurica Pallas, Stud. Cercet. Biol., Seria Zool., Edit. Acad. R.S.R., Bucureşti, 22, 5: 467 – 472. CRUCE M., 1970 b. Contribuţii la studiul Lacertei muralis din Oltenia, Stud. Cercet. Biol., Seria Zool., Edit. Acad. R.S.R., Bucureşti, 22: 83 – 100. CRUCE M., 1971 a. Creşterea şi structura unei populaţii de Lacerta taurica Pallas, Stud. Cercet. Biol., Seria Zool., Edit. Acad. R.S.R., Bucureşti, 23, 5: 507 – 516. CRUCE M., 1971 b. Contribuţii la studiul faunei herpetologice din Oltenia, Analele Univ. Craiova, 3: 483 – 488. CRUCE M., 1971 c. Variabilitatea unor populaţii de de Lacerta taurica Pallas, Stud. Cercet. Biol., Seria Zool., Edit. Acad. R.S.R., Bucureşti, 23, 3: 197 – 208. 404

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

CRUCE M., 1971 d. Observaţii privind raspândirea geografică şi ecologia populaţiilor de Lacerta taurica Pallas din România, Stud. Cercet. Biol., Seria Zool., Edit. Acad. R.S.R., Bucureşti, 23, 2: 185 – 189. CRUCE M., 1972 a. L'influénce de la température sur le comportement du lézard Lacerta taurica Pallas, Revue Roum. Biol., Serie Biol., Edit. Acad. R.S.R., Bucureşti, 5: 361 – 369. CRUCE M., 1972 b. Spaţiul vital şi comportamentul într-o populaţie de Lacerta taurica Pallas, Stud. Cercet. Biol., Edit. Acad. R.S.R., Bucureşti, 24, 4: 381 – 393. CRUCE M., 1972 c. Reproducerea într-o populaţie de Lacerta taurica Pallas, Stud. Cercet. Biol., Seria Zool., Edit. Acad. R.S.R., Bucureşti, 24, 3: 263 – 274. CRUCE M., 1972 d. Variaţia sezonieră a hranei într-o populaţie de Lacerta taurica Pallas, Stud. Cercet. Biol., Seria Zool., Edit. Acad. R.S.R., Bucureşti, 24, 2: 179 – 188. CRUCE M., 1973. Distribuţia topografică şi dinamica unei populaţii de Lacerta taurica Pallas, Stud. Cercet. Biol., Seria Zool., Edit. Acad. R.S.R., Bucureşti, 5: 153 – 167. CRUCE M., 1977. Structure et dynamique d'une population de Lacerta taurica Pallas, Terre et Vie (Revue d'écologie appliquée), France, 31: 621 – 636. CSÜRÖS ST., KAPTALAN M., 1966. Caracterizarea unor asociaţii de plante din Transilvania, pe baza indicilor ecologici, Contribuţii botanice, Cluj-Napoca, 2. CSÜRÖS ST., KAPTALAN M., 1967. Ecodiagramele unor asociaţii ierboase din Transilvania, Contribuţii botanice, Cluj-Napoca, 2. DELIPAVLOV D., DIMITROV D., GUTEVA J.,

JANCEVA HR., 1979. Flora and

vegetation of Kaliakra Reserve and neighbouring territories. In: Collection of papers “Dobrudja and Kaliakra” (in Bulgarian), HIA Academic Press, Plovdiv, 27-35. DEVILLERS P., DEVILLERS-TERSCHUREN J., 1997. A classification of Palearctic habitats. Nature and Environment, no. 78, Strasbourg, Council of Europe.

405

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

DIHORU GH., 1983. Liste des éspeces endemiques et des éspeces nonendemiques, rares et ménacees-Roumanie. In Liste de plante rares, ménacees et endemiques en Europe (Conseil de l’Europe-Centre de surveillance de la conservation

de l’UICN.

Collection Sauvegarde de la Nature, 23, Strasbourg. DIHORU GH., DIHORU ALEXANDRINA, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice în flora României – lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Lucr. Grăd. Bot., Bucureşti, pg. 173-197. DINULESCU GH., 1958. Diptera Tabanidae, “Fauna R.P.R.”, Insecta, Vol.XI, fasc, 2., Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti. DONIŢĂ N., POPESCU A., PAUCĂ-COMĂNESCU M., MIHĂILESCU S., BIRIŞ A.I., 2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp. DONIŢĂ N., POPESCU A., PAUCĂ-COMĂNESCU M., MIHĂILESCU S., BIRIŞ A.I., 2005. Habitatele din România (Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directica Habitate (92/43/EEC) 2006, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp. DZUKIC G., BESKOV V., SIDOROVSKA V., COGĂLNICEANU D., KALEZIC M., 2008. Contemporary chorology of the spadefoot toads (Pelobates ssp.) in the Balkan Peninsula, Zeitschrift fur Feldherpetologie, 15: 61-78. ECKSTEIN H-P., 1993. Untersuchungen zur Ökologie der Ringelnatter (Natrix natrix Linnaeus 1758) - Jahrb. Felderpetol. Beiheft 4, Duisburg, 145 pp. ELLENBERG

H.,

1952.

Auswirkungen

der

grundwassersenkung

auf

die

Wiesengesellschaften an seitenkanal Westlich Braunschweig, Angewandte Pflanzen soziologie, Stolzenan Weser. ENCULESCU P., 1913. Contribuţiune la flora Dobrogei, Bul. Soc. Şt. Române, Bucureşti, 31, 5: 83-106. FĂGĂRAŞ M., 2002. Contribuţii la cunoşterea ecologică a florei şi vegetaţiei de la litoralul românesc al Mării Negre. Teza de doctorat. Univ. “Ovidius” Constanţa, Facultatea de Ştiinţe ale Naturii, Constanţa: 258 pp+25 anexe, 64 fig., 64 tab. (manuscris). 406

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

FĂGĂRAŞ M., GOMOIU M.T., 2002. The conspectus of vascular flora from Romanian Black Sea shore, Analele Univ. “Ovidius” Constanţa, Seria Biologie-Ecologie, Constanţa, 6 (2002): 1-50, I.S.S.N. 1453-1267. FĂGĂRAŞ M., 2002. The conspectus of plant associations from the Romanian Black Sea shore, Analele Univ. “Ovidius” Constanţa, Seria Biologie-Ecologie, Constanţa, 7 ( 2003): 133-138, I.S.S.N. 1453-1267. FĂGĂRAŞ M., BERCU R., JIANU L., 2006. The reasons in favour of setting up a new natural reserve in the Black Sea shore area between North and South Eforie (Constantza County), in Nature Conservation – Concepts and Practice [D. Gafta, J. Akeroyd (Eds.), SPRINGER Berlin- Heidelberg- New York, 90-97. FĂGĂRAŞ M., 2007 a. Techirghiol Lake’s south-western hills’ flora, Analele Universităţii Craiova - Agricultura, Montanologie, Cadastru, Vol. XXXVII/A 2007, Edit. Universitaria Craiova, pg. 102-111. FĂGĂRAŞ, 2007 b. The flora of Herghelie marsh Natural Reserve, Buletinul Grădinii Botanice, Iaşi, Tomul 14: 87-93. FĂGĂRAŞ M., 2007 c. The plant communities from Herghelie Marsh (Mangalia) Natural Reserve, Analele Universităţii Craiova - Agricultura, Montanologie, Cadastru, Vol. XXXVII/A 2007, Editura Universitaria Craiova, pg. 111-123. FĂGĂRAŞ M. (coord.), 2008. Studii comparative privind biodiversitatea habitatelor costiere, impactul antropic şi posibilităţile de conservare şi restaurare a habitatelor de interes european dintre Capul Midia (România) şi Capul Kaliakra (Bulgaria ) - Volum cu lucrările Conferintei de la Mamaia (26-28 septembrie 2008), Edit. Ex Ponto, Constanţa, 170 pp. FĂGĂRAŞ M., GOMOIU M.T., JIANU L., SKOLKA M., ANASTASIU P., COGĂLNICEANU D., 2008. Strategia privind conservarea biodiversitii costiere a Dobrogei, Edit. Ex Ponto, Constanţa, 91 pp.

407

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

FĂGĂRAŞ M., 2008. The wetland habitats from the Romanian Black Sea shore area and their specific plant communities, Journal of Environmental Protection and Ecology (JEPE), book 2, Vol. 9, pg. 344-350. FEINSINGER, P. 2000. Designing field studies for biodiversity conservation. Island Press, Washington, pg. 132-135. FERNER J.W., 2004. The introduction of European and Italian wall lizard (Podarcis muralis and P. sicula; Reptilia, Lacertidae) into The United States, Journal of Kentuky Academy of Science, 65: 1-4. FLOREA N., MUNTEANU I., RAPAPORT C., CHITU C., OPRIŞ M., 1968. Geografia solurilor României, Edit. Şt. şi Enciclopedică, Bucureşti, 491 pp. FUHN E.I., GHERASIM V., 1995. Arachnida – Salticidae, Fauna Romaniei, Vol.V, Edit. Acad. R.S.R., Bucureşti. FUHN E.I., NICULESCU-BURLACU FLORIANA, 1971. Arachnida – Lycosidae, Fauna Romaniei, Vol.V, 3, Edit. Acad. R.S.R., Bucureşti. FUHN E.I., MERTENS R., 1959. Studien an Lacerta trilineata aus Rumänien mit Beschreibung einen neuen Unterart. Senck. Boil. 40 (1/2): 25-42. FUHN E.I., 1960. Amphibia. Fauna Republicii Populare Române. Vol. 14, fasc. 1, Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti. FUHN E.I., 1969. Broaşte, şerpi, şopârle, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, seria Natura şi Omul. FUHN E.I., VANCEA S., 1961. Reptilia. Fauna R.P. Române, Bucureşti, Edit. Acad. RPR., GAFTA D., MOUNTFORD J.O. (coord.), ALEXIU V., ANASTASIU P., BĂRBOS M., BURESCU P., COLDEA GH., DRĂGULESCU C., FĂGĂRAŞ M., GOIA I., GROZA GH., MICU D., MIHĂILESCU S., MOLDOVAN O., NICOLIN L.A., NICULESCU M., OPREA A., OROIAN S., PAUCĂ COMĂNESCU M., SÂRBU I., ŞUTEU AL, 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania, Elaborat şi

408

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

tipărit în cadrul proiectului PHARE EuropeAid/121260/D/SV/RO “Implementarea reţelei Natura 2000 în România”, Edit. “Risoprint”, Cluj-Napoca, 102 pp. GASC

J.P.,

CABELA

A.,

CRNOBRNJA-ISAILOVIC

J.,

DOLMEN

D.,

GROSSENBACHER K., HAFFNER P., LESCURE J., MARTENS H., MARTINEZ RICA J.P., MAURIN H., OLIVEIRA M.E., SOFIANIDOU T.S., VEITH M., ZUIDERWIJK A. (eds.), 1997. Atlas of Amphibians and Reptiles in Europe, SEH, MNHN and SPN, Paris. GASCON C., COLLINS MENDELSON

J.P., MOORE

R.D., CHURCH D.R., MCKAY

J.E.,

J.R. III (eds)., 2007. Amphibian Conservation Action Plan.

IUCN/SSC Amphibian Specialist Group. Gland, Switzerland and Cambridge, UK. 64 pp. GEORGIEV D., DERELIEV S., HAYNADJIEVA V., 1998. (Management plan),

Kaliakra Reserve

Bulgarian-Swiss Biodiversity Conservation Programme

(Northern coastal wetlands project). GEORGIEV D., DERELIEV S., HAYNADJIEVA V., 1998. Durankulak Lake Natural Complex

(Management

plan),

Bulgarian-Swiss

Biodiversity

Conservation

Programme. GEORGIEV D., DERELIEV S., HAYNADJIEVA V., 1998. Shabla Lake Complex (Management plan),

Bulgarian-Swiss Biodiversity Conservation Programme

(Northern coastal wetlands project). GEORGIEVA N., VLADEV D., 2007. Geography of Bulgaria (in Bulgarian), Publ. House “Faber”, Veliko Tarnovo, 410 pp. GHEORGHIU C., NICOLESCU M., 1966. Dobrogea maritimă privită din punct de vedere geologic, Societ. de Şt. Nat. şi Geogr. din R.S.R., Bucureşti, 4: 85-125. GHERGHEL I., STRUGARIU A., GLĂVAN T., 2007. Eremias arguta deserti (Reptilia: Lacertidae) is not extinct from Romanian Moldavia, North-Western Journal of Zoology, 3: 115-120. 409

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

GIBBONS J. W., SCOTT D.E., RYAN T.J., BUHLMANN K. A., TUBERVILLE T.D., METTS B.S., GREENE J.L., MILLS T., LEIDEN Y., POPPY S., WINNE C., 2000. The global decline of reptiles, Déjà Vu amphibians, BioScience, 50: 653-666. GOMOIU, M., T., SKOLKA, M. 2001. Ecologie – Metodologii pentru studii ecologice. Ovidius University Press, Constanţa, p. 62-71. GRIEBLER C., 1994. Investigations on the fauna of dragonflies în the Danube Delta, An. Şt. Inst. Cerc. Delta Dunării, Tulcea, Vol.III: 113-120. GRINŢESCU G.P., 1927. Note relativ à Silene pontica Brândza, Bul. Acad. Române, Bucureşti, 10, 1: 27-31. GROSSU A.V., 1983. Gastropoda Romaniae, Ord. Styllomatophora, Edit. Litera, Bucureşti. GROSSU A.V., 1993. The catalogue of the molluscs from Romania, Travaux Mus. Hist. Nat. “Gr. Antipa”, XXX III, 291-366. GROSSU A.V.., 1987. Gastropoda Romaniae, Vol.2, Edit. Litera, Bucureşti. HOREANU CL., 1970. Contribuţii la flora Dobrogei, Inst. Ped. Galaţi, Lucr. Şt., 4: 181186. HOREANU CL., 1973. Contribuţii la flora Dobrogei (III), Analele Şt. ale Univ. “Al.I. Cuza” Iaşi (Serie nouă), Secţ. II, Biol., 19, 2. IANCU M., 1966. Consideraţii fizico-geografice asupra Dobrogei maritime, Societ. de Şt. Nat. şi Geogr. din R.S.R., Bucureşti, 4: 125-153. IENIŞTEA M., 1968. Die Hydraeniden Rumaniens (Coleoptera, Hydraenidae), în Trav. Mus. Hist. Nat. “Gr. Antipa”, Vol.VIII (2): 759-795. IFTIME A., 2005. Amfibia şi Reptilia. In: Botnariuc, N., Tatole V. (editori) 2005. Cartea roşie a vertebratelor din România, Edit. Acad. Rom. şi Muz. Nat. Ist. Nat. "Gr. Antipa", Bucureşti. IFTIME A., 2001. Lista Roşie comentată a amfibienilor şi reptilelor din România, Ocrotirea Naturii şi Mediului Înconjurător, 44-45: 39-49.

410

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

IOANNIDIS Y., BOUSBOURAS D., 1997. The space utilization by the reptiles in Prespa National Park, Hydrobiologia 351: 135–142. IONESCU M., WEINBERG MEDEEA, 1960. Contribution a l’etude des dipteres asilides de la RPR – I, in Trav. Mus. Hist. Nat. “Gr.Antipa”, Vol, II: 213-227. IONESCU M., WEINBERG MEDEEA, 1963. Some dipterous insects (Fam.Asilidae) from the collection of the Bruckenthal Museum – Sibiu, in Trav. Mus. Hist. Nat. “Gr.Antipa”, Vol, IV: 290-314. IONESCU M.A., WEINBERG MEDEEA, 1971. Diptera-Asilidae, Fauna Rom.XI/11 IONESCU M.A., 1957. Hymenoptera-Cynipinae, Fauna R.P.R.,Vol. IX, 2, Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti. IORDACHE, I., STANESCU, D. 1992. Ornitologia practică. Univ. “Al. I. Cuza”, Iasi, 1-5. IUGA VICTORIA, 1958 – Hymenoptera - Apoidea, “Fauna R.P.R”, Insecta, Vol. IX, fasc.3, Edit. Acad.R.P.R., Bucureşti. IVAN DOINA, 1972. Răspândirea speciei Silene thymifolia Sibth. et Sm. pe litoralul Mării Negre, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Bucureşti. JARVIS A., REUTER H.I., NELSON A., GUEVARA E., 2008. Hole-filled seamless SRTM data V4, International

Centre for Tropical

Agriculture (CIAT)

(http://srtm.csi.cgiar.org). JORDANOV D. (edit.), 1964-1995. Flora of Bulgaria, volumes I-X (in Bulgarian), Publishing House of BAS. KABISCH K., 1978. Die Ringelnatter Natrix natrix (L.). Die Neue Brehm-Bücherei, Band 483, Lutherstadt Wittenberg (A.Ziemsen V.), 88 pp. KABISCH

K., 1999. Natrix natrix Linnaeus, 1758-Ringelnatter.-In: Böhme (Hrsg.)

Handbuch der Reptilien und Amphibien Europas, Band 3/IIA, Sclangen II, Wiebelsheim (Aula), 512- 580.

411

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

KINNE O, KUNERT J., ZIMMERMANN W., 2004. Breeding, rearing and raising the redbellied toad Bombina bombina in the laboratory, Endangered Species Research, 3: 113. KIS B., 1985. Heteroptera, în Fauna Romaniei, Vol.VIII, 8, Edit. Acad. R.S.R., Bucureşti. KIS B., 1993. Originea faunei de ortoptere din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, An. Şt. Inst. Cerc. Delta Dunării, Tulcea, Vol. II: 63-66. KIS B., NAGLER C., MANDRU C., 1970. Neuroptera, în Fauna Romaniei, Vol.VIII, 6, Edit. Acad. R.S.R., Bucureşti. KITANOV B., PENEV I., 1980. Flora of Dobrudja, Publ. House “Nauka i izkustvo”, Sofia, 630 pp. KNECHTEL W., 1951. Thysanoptera, în Fauna României, Vol.VIII, 1, Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti KNECHTEL W., POPOVICI-BAZNOSANU A., 1950. Orthoptera, în Fauna României, Vol VIII, 4, Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti KONNERTH-IONESCU ANNELISE, 1963. Halticinae recorded from Romania till 1961, in Trav. Mus. Hist. Nat. “Gr.Antipa”, Vol. IV: 251-267. KOVACS Z., KOVACS S, 1999 b. The commented checklist of Gelechiidae (Lepidoptera) of Romania, Entomol.Rom.4:11-44 KOVACS Z., KOVACS S, 1999 a. Familia Adelidae (Lepidoptera) în Romania, Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom., 10 (1-4): 9-66 KOVACS Z., KOVACS S., 1998 a. Familia Eriocranioidae (Lepidoptera) în Romania, Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom., 9 (1-2): 9-27 KOVACS Z., KOVACS S., 1998 b. Familia Micropterigidae (Lepidoptera) în Romania, Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom., 9 (1-2): 29-44 KOZHUHAROV S., DIMITROV D., KOZHUHAROVA E., LAZAROVA M., 2001. Notes of the flora of the rocky limestone coast near village Kamen Brjag (NE Bulgaria), OT Sist. Bot. Dergisi , 8/1 et 15-27.

412

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

KOZHUHAROV ST., DIMITROV D., LAZAROVA M., KOZHUKHAROVA E., 1979. Characterization of flora and vegetation of natural plant complexes in southern Dobrudja. In: Collection of papers “Dobrudja and Kaliakra” (in Bulgarian), HIA Academic Press, Plovdiv, 42-58. KREINER G., 2007. The Snakes of Europe, Chimaira, Frankfurt am Main, 54-58. KRONE A., KUHNEL K.D. (edit.) 1996 - Die Rotbauchunke (Bombina bombina). Ökologie und Bestandssituation. Rana. Sonderheft I. LĂCĂTUŞU MATILDA, 1968. Nouvelles donnees sur les braconides (Hymenoptera) de Dobroudja, Trav. Mus. Hist. Nat. “Gr.Antipa”, Vol.VIII (2): 827-840. LAMBERT M. 1981. Temperature, activity and field sighting in the Mediterranean spurthighed or common garden tortoise Testudo graeca, Biological Conservation, 21: 3954. LAMBERT M. 1997. Testudo graeca. In: GASC, J.P. et al. (eds.): Atlas of Amphibians and Reptiles in Europe - Paris: Societas Europaea Herpetologica şi Muséum National d` Histoire Naturelle: 176-177. LAZĂR V., 2005. Podarcis taurica – population dynamics around Bechet – Dolj area, Muz. Olteniei Craiova. Oltenia, Studii şi Com., Şt. Nat., vol. 21: 1454-6914. LEPŞI I., 1926 - Ophisaurus apus Pall. neu für Rumänien, Verh. Mitt. Siebenb, Ver. Naturw, Hermannstadt, Sibiu, 75-76: 45-48. LEPŞI I., 1927 - Beiträge zur Reptilien fauna der südöstlichen Dobrudscha. Verh. Mitt. Siebenb. Ver. Naturw, Hermannstadt, Sibiu, 77: 1-24. LEPŞI I., 1929. Despre fauna Dobrogei, Revista ştiinţifică “V. Adamachi”, Iaşi, 2-3: 1-11. MÂCIU M. (coord.), 1982. Enciclopedia Geografică a României, Bucureşti, Edit. Şt. şi Enciclopedică, 847 pp.

413

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

MATIC Z., 1966. Chilopoda: Anamorpha, în Fauna României, Vol.VI, 1, Edit.Acad. R.S.R., Bucureşti. MATIC Z., 1992. Chilopodele din Delta Dunării, An. St. Inst. Cerc. Delta Dunării Tulcea, Vol. I.: 93-94 MERTENS R., 1968. Über Reptilienbastarde IV, Senckenbergiana Biol, 49: 1-12. MERTENS R. Studien zur Eidonomie und Taxonomie der Ringelnatter (Natrix natrix), Abh. Senchenb. Naturf. Ges., Frankfurt am Main 467: 1-38. MESHINEV T., MILEVA M., SPIRIDONOV G., VASSILEV P., TEKKE R., 1991. Sand Dune Inventory of Europe. Bulgaria.: 71-73. (Engl.), Edit. DT. I. P. Doody. EUCC. MESHINEV T., APOSTOLOVA I., in press. The Habitats in Bulgaria; in Petrova A. (ed.), Bulgarian biodiversity- current state, problems and prospectus, Illusia, Sofia. MITITELU D., COSTICĂ M., PARINCU M., 1992. Flora şi vegetaţia rezervaţiei botanice de dune litorale de la Agigea-Constanţa, Anal. Şt. ale Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi, 38, 2: 35-40. MOHAN GH., ARDELEAN A., 2006. Parcuri şi Rezervaţii Naturale din România, Edit. „Victor B Victor”, Bucureşti. MOLDOVAN I, PAZMANY D., SZABO A., CHIRCĂ E., LEON C., 1984. List of rare, endemic and threatened plants in Romania (I). Not. Hort. Bot. Agrobot., ClujNapoca, 14: 5-16. MOLDOVAN I, PAZMANY D., DRAGOŞ L., 1989. List of rare, endemic and threatened plants in Romania (II), Not. Hort. Bot.Agrobot., Cluj-Napoca, 19: 56-62. MORARIU I., 1957. Contribuţii la cunoaşterea vegetaţiei Mării Negre, Bul. Ştiinţific al Acad., Secţ. de Biol. şi Şt. Agricole, Seria Botanică, Bucureşti, 9, 4: 361-378. MORARIU I., 1959. Contribuţii la studiul vegetaţiei litoralului Mării Negre, Studii şi Cercet. de Biol. Bucureşti, Seria Biol. vegetală, 11, 4: 361-378. MORARIU I., 1963. Contribuţii la studiul florei litoralului Mării Negre şi a Dobrogei, Lucr. Şt. ale Instit. Politehnic, Braşov, Facult. de Silvicultură, 6: 55-88. 414

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

MORARIU I., BELDIE A., 1976. Endemismele din România, în Flora României, vol. XIII, pg. 97-105, Edit. Acad. R.S.R., Bucureşti. MUNTEANU, D., 1998. Dictionarul poliglot al speciilor de pasari din România, Editia a IIa, Publicaţiile S.O.R., nr.6, Cluj-Napoca. MUNTEANU, D., TONIUC, N., WEBER, P., SZABO, J., MARINOV., 1989. Evaluarea efectivelor păsărilor acvatice în cartierele lor de iernare din România, Ocrotirea Naturii şi a Mediului Înconjurător, tom 33, 2, Bucureşti: 105-112. NAGLER C., 1968. Les panorpides de la collection du Musee “Grigore Antipa” – Bucureşti, Trav. Mus. Hist. Nat. “Gr.Antipa”, Vol.VIII (2): 813-826. NAGY C., 1968. Quelques especes nouvelles d’hymenopteres heterogynes en Roumania, Trav. Mus. Hist. Nat. "Gr. Antipa”, Vol.VIII (2): 1029-1035. NAGY C., 1971. Beobachtungen uber die rolle der Insekten des Supralittoral în Rumanischen kustenbereich des Schwarzen Meeres, Cerc.Marine IRCM, 2: 27-36 NAGY C., 1972. Contribution a l’etude des insectes du supralittoral du secteur roumain de la Mer Noire, Cerc. Marine IRCM, 3: 171-189 NAUMOV B., STANCHEV M., 2009. Amphibians and reptiles in Bulgaria and Balkan Peninsula, An online edition of the Bulgarian Herpetological Society, Accessible at: http://www.geocities.com/herpetology_bg. NEACŞU P., 1965. Nouvelles contributions a la connaissance des Dipteres – Itonididae, Trav. Mus. Hist. Nat. “Gr.Antipa”, Vol.V (2): 899-907. NEAMU GH., TEODOREANU EM., 1972. Clima Dobrogei, Studii şi Cercet. de Geogr. aplicată a Dobrogei, Constanţa, 23-25 octombrie 1970: 113-125. NEGREA ALEXANDRINA, 1994 a. Contributii la cunoaşterea gasteropodelor din Dobrogea (România), St. Cerc. Biol., Biol. Anim, Tom 46/1 : 3 – 15. NEGREA ALEXANDRINA, 1994 b. Gasteropodes (Gastropoda) connus jusqu’a present des provinces biospeologiques de Roumanie, Trav. Mus. Hist. Nat. “Gr. Antipa”, XXXIV: 227-264.

415

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

NEGREAN G., 1988. Lolium loliaceum L. pe litoralul românesc al Mării Negre, Studii şi Cercet. de Biol., Bucureşti, Seria Biol. veget., 40: 7-9. NEGREAN G., 2001. Lista roşie a plantelor din România existente în pajişti, inclusiv endemite şi subendemite (Tracheophyta) (pg. 30-57), în « Ghid pentru identificarea şi inventarierea pajiştilor seminaturale din România », Sârbu Anca (edit.), Coldea Gh., Sârbu I., Negrean G., 2001, Edit. “alo Bucureşti!, Bucureşti, 58 pp. NEGRU ST., 1965. Les guepes-dorees (Hymenoptera, Chrysididae) de la Collection scientifique du Museum “Gr. Antipa” Bucharest, Trav. Mus. Hist. Nat. “Gr. Antipa”, Vol.V: 191-207. NEGRU ST., 1994. Chilopodes (Chilopoda) cavernicoles de Roumanies connus jusqu’a present, Trav. Mus. Hist. Nat. “Gr. Antipa”, XXXIV: 265-283. NITU E., 1992. Specii de carabide noi pentru fauna Dobrogei şi a Deltei Dunării; An. St.Inst. Cerc. Delta Dunării, Tulcea, Vol. I: 119-120. NÖLLERT A., 1984. Die Knoblauchkröte. Wittenberg Lutherstadt, Zimsen Verlag, Die Neue Brehm-Bucherei, 561. NYÁRÁDY E.I., 1959. Despre flora şi vegetaţia nisipăriilor litoralului nostru dintre Capul Midia şi Costineşti, în Omagiu lui Tr. Săvulescu, Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti, 537561. OBST F.-J., 1978. Zur geographischen Variabilität des Scheltopusik, Ophisaurus apodus (Pallas) (Reptilia, Squamata, Anguidae), Zoologische Abhandlungen Staatliches Museum für Tierkunde, Dresden 35(8): 129-140. OLTEAN Cl., 1968. Contributions a l’etude des araignees de Dobroudja (foret de Babadag), Trav. Mus. Hist. Nat. “Gr. Antipa”, Vol.VIII (2): 691-698. OLTEAN M., NEGREAN G., POPESCU A., ROMAN N., DIHORU G., SANDA V., MIHĂILESCU S., 1994. Lista roşie a plantelor superioare din România, Bucureşti, Studii, Sinteze, Documente de Ecologie, 1: 1-52.

416

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

OSTAFCIUC V., 1994. Fauna stafilinidelore (Coeloptera – Staphilinidae) şi elateridelor (Coleoptera – Elateridae) Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, An. Şt. Inst. Cerc. Delta Dunării, Tulcea, Vol.III: 85-86. OŢEL V., 2000. The Red List of plant and animal species from the Danube Delta Biosphere Reserve Romania, Fundaţia Aves. PANŢU Z.C., 1924-1925. Sur Silene pontica Brandza, Bul Secţ. Şt. al Acad. Române, Bucureşti, 9, 1-2: 32-37. PANŢU Z.C., 1925. Contribuţiuni la Flora Dobrogei nouă, adică a judeţelor Caliacra şi Durostor, Acad. Română, Memoriile Secţ. Şt., Seria III, 3, 127 pp. PÂRVU C., 1993. Genus Haematopogon Meigen (Diptera, Tabanidae) în Romania.A study on female genitalia, variability and distribution of the species, în Travaux du Mus. Hist. Nat. “Gr. Antipa”, XXXIII: 165-199 PÂRVU C., 1993. The Tabanid species (Diptera, Tabanidae) of Romania, reserved in the scientific collections of “Grigore Antipa” Natural History Museum of Bucharest, in Travaux du Mus. Hist. Nat. “Gr. Antipa”, XXXIII: 201-214, 215-227. PÂRVU C., 1993. A critical analysis of Tabanid species (Diptera, Tabanidae) mentioned in Romania, în Travaux du Mus. Hist. Nat. “Gr. Antipa”, XXXIII: 215-227. PASCAL P., 1962. Rezervaţia naturală de dune de la Agigea, Ocrotirea naturii, (6): 122126. PASCU MARIANA, 1996. Catalogul Suprafamiliei Apoidea (Hymenoptera) din colectiile Muzeului de Istorie Naturală Sibiu - I, Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom., 7 (3-4): 283-296. PASCU MARIANA, 1997. Catalogul Suprafamiliei Apoidea (Hymenoptera) din colectiile Muzeului de Istorie Naturală Sibiu - II, Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom., 8 (3-4): 261-273 PAŞCOVSCHI S., 1938. Contribuţii la flora Cadrilaterului, Revista Pădurilor 50(3): 241248.

417

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

PAZMANY D., CHIRCĂ E., 1991. Specii de fanerogame dispărute sau cu prezenţă dubioasă în flora României (I), Ibid., 20-21: 56-62. PAZMANY D., CHIRCĂ E., 1993. Specii de fanerogame dispărutesau cu prezenţă dubioasă în flora României (II), Ibid., 22-23: 81-93. PESHEV T. (ed.) , BOEV N., SIMEONOV S., BESHKOV V., KARAPETKOVA M., POMAKOV V., 1985. Red Data Book of the People’s Republic of Bulgaria, Volume 2. Animals, Publishing House of the Bulgarian Academy of Sciences, Sofia. PETERFI ST., BOŞCAIU N., TONIUC N., FILIPAŞCU A., TAUBER F., HOREANU CL., OPREA V., 1977. Noi iniţiative ale Comisiei Monumentelor Naturii pentru conservarea genofondului României, Ocrotirea Naturii Maramureşene: 7-48, Edit. Acad. R.S.R., Cluj-Napoca. PETERSON, R., MOUNTFORT, G., HOLLOM, P., A., D., 1989. Guide des oiseaux d’Europe, Edit. Delachaux et Niestle, Paris. PETRESCU I.GH., 1960. Ţărmul dintre Gura Sulina şi Capul Midia din punct de vedere fizico-geografic, Societ. de Şt. Nat. şi Geogr. din R.P.R., Comunicări de Geol.Geogr., Bucureşti, 1957-1959: 139-150. PHILIPOVA- MARINOVA M., DIMITROV D., IVANOV D., 1997. Flora and vegetation of Shabla Lakes Complex, BSBCP, Varna. PLEGUEZUELOS J.M., MARQUEZ R., LIZANA M., 2004. Atlas y libro rojo de los amfibios y reptiles de Espana.- Madrid, 587 pp. POP I., 1969. Contribuţii la cunoaşterea vegetaţiei litoralului românesc al Mării Negre din împrejurimile localităţii Vama Veche (Dobrogea), Studia Univ.”Babeş-Bolyai” Cluj, Ser. Biologie, 14, fasc. 1: 9-19. POP I., 1970. Adnotaţii şi studii comparative asupra vegetaţiei Mării Negre din împrejurimile localităţii Vama Veche (Dobrogea), Univ. “Babeş-Bolyai” Cluj, Contribuţii botanice, 99-110.

418

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

POP I., HODIŞAN I., 1977. Vegetaţia Mlaştinei de la Mangalia-Herghelie (Jud. Constanţa), Contribuţii Botanice, Cluj-Napoca: 31-39. POP I., 1985. Contribuţii la cunoaşterea vegetaţiei arenicole şi ruderale de la Vama Veche – Dobrogea (jud. Constanţa), Contribuţii botanice, Cluj-Napoca: 131-139. POP E., 1976. Specii relicte în flora României, Ibid., pg. 106-111. POPESCU A., SANDA V, DOLTU M.I., 1980. Conspectul asociaţiilor vegetale de pe nisipurile din România, Muz. Brukenthal, Sibiu, Studii şi Comunicări, Şt. Nat., 24: 147-314. POPESCU A., SANDA V., 1998. Conspectul florei cormofitelor spontane din România. Acta Bot. Horti Bucurest., 1998: 3-336. POPESCU A., SANDA V., 1972. Investigations on the vegetation of maritime sands between Mamaia and Navodari, Revue roum. de Biolog., Serie de Botanique, 17, 2: 99-111. POPESCU A., SANDA V., 1975. Etudés sur la vegétation du littoral de la Mer Noire entre Mamaia et le Cap Midia, Revue Roum. de Biol., Ser. de Botanique, 20, 1: 7-17. POPESCU A., SANDA V., 1998. Conspectul florei cormofitelor spontane din România, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Lucr. Grăd. Bot. Bucureşti, Edit. Univ. Bucureşti, 336 pp. POPESCU V., 1969. Contribuţii la cunoaşterea florei şi vegetaţiei Capului Midia (Constanţa), Inst. Agr. “Dr. P. Groza”, Cluj-Napoca: 77-80. POPOVICI I., GRIGORE M., MARIN I., VELCEA I., 1984. Podişul Dobrogei şi Delta Dunării. Natură, om, economie, Edit. Şt. şi Enciclopedică, Bucureşti, 301 pp. POPOVICI LIVIA-RODICA, 1992. Varietatea specifică a carabidelor din Delta Dunării, An. St. Inst. Cerc. Delta Dunării, Tulcea, Vol.I: 111-118. PRODAN I., 1930. Plantae novae et rarae, Bul. Acad. de Înalte St. Agronomice, Cluj, 1: 38-76. PRODAN I., 1923 a. Flora critică a Dobrogei I, Analele Dobrogei, 4, 1, ianuarie-martie: 217-248. 419

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

PRODAN I., 1923 b. Flora critică a Dobrogei II, Analele Dobrogei, 4, 2, aprilie-iunie: 345370. PRODAN I., 1934. Conspectul florei Dobrogei I, Bul. Acad. de Înalte St. Agronomice, Tipogr. Naţională S.A., Cluj, 5, 1, 170 pp. PRODAN I., 1935. Conspectul Florei Dobrogei, Edit. “Tipografia Naţională”, Cluj, 170 pp., 62 planşe. PRODAN I., 1935-1936. Conspectul florei Dobrogei II, Bul. Acad. de Înalte St. Agronomice, Tipogr. Naţională S.A., Cluj, 6, 57 pp. PRODAN I., 1938. Conspectul florei Dobrogei III, Bul. Facult. de Agronomie, Cluj, Tipogr. Cartea Românească, 7, 58 pp. RAFINSKA A., 1991. Reproductive biology of the fire-bellied toads, Bombina bombina and B. variegata: egg size, clutch size and larval period length differences, Biol. J. Linn. Soc., 43: 197-210. RAKOSY L., 1997. Die endemischen Lepidopteren Rumaniens, Entomol.Rom.2: 59-81. RAKOSY L., SZEKELY L., 1996. Macrolepidopterele din sudul Dobrogei. Entomol. Rom. 1: 17-62, Cluj Napoca. RUICĂNESCU A., 1995. Contribuţii la studiul faunistic şi ecologic al buprestoidelor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (Coleoptera: Buprestoidea), Bul. Inf. Soc. Lep. Rom., 6 (1-2): 105-125 RUŞTI D., 1992. Starea actuală a faunei de lepidoptere din Delta Dunării (Lepidoptera: Rhopalocera, Sphynges & Bombyces), An. St. Inst. Cerc. Delta Dunării, Tulcea, Vol. I: 121-136. RUŞTI D., 1994. Additional data to the checklist of Romanian lepidoptera (Insecta: Lepidoptera), Trav. Mus. Hist. Nat. “Gr. Antipa”, XXXIV: 81-93. SANDA V, POPESCU A, BARABAŞ N, 1998. Cenotaxonomia şi caracterizarea grupărilor vegetale din România, Muz. de Şt. Nat. Bacău, Studii şi Comunic., Biol. veget., 14: 5-366.

420

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

SANDA V., 2002. Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din România, Edit. Vergiliu, Bucureşti, 331 pp. SANDA V., POPESCU A., STANCU I.D., 2001. Structura cenotică şi caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România, 359 pp. SÂRBU ANCA (coord.), COLDEA GH., CRISTEA V., NEGREAN G., CRISTUREAN I., SÂRBU I., OPREA A., POPESCU GH., 2007. Arii speciale pentru protecţia şi conservarea plantelor în România, Editura “Victor B Victor”, Bucureşti. SĂVULESCU T. (edit.), 1952-1976. Flora R.P.R.-R.S.R., Vol. I-XIII. Edit. Acad. Române, Bucureşti. SĂVULESCU T., 1915. Convolvulus persicus L. en Roumanie, Bul Secţ. Şt. al Acad. Române, Bucureşti, 2: 69-70. SĂVULESCU T., 1952. Un cetăţean necunoscut al florei ţării noastre, Bul. Şt. al Acad. R.P.R., Vol. 4, 2: 177-187. ŠCERBANK N., 2003. Guide to the Reptiles of Eastern Palearctic, Krieger Publishing Company, Malabar, Florida, 260 pp. ŠCERBANK N., BÖHME W, 1993. Coluber caspius Gmelin 1789 – Kaspische Pfeilantter oder Springnatter, in: Böhme (Hrsg.): Handbuch der Reptilien und Amphibien Europas, Band 3/I, Schlangen I, Wiesbaden (Aula), 83-96. SCHNEIDER E., PLATTNER H., 1968. Beitrage zur kenntnis der Coriziden Rumaniens (Heteroptera, Corizidae Dgl.et Sc., Rhopalidae A. et S.), Trav. Mus. Hist. Nat.“Gr.Antipa”, Vol.VIII (2): 749-757. SCHULTE U., 2008. Die Mauereidechse, Beicheft der Zeitschrift für Feldherpetologie 12, Laurenti-Verlag, ISBN: 978-3-933066-36-7 SCOBIOLA XENIA, 1960. Les especes de Sphex Linne et Ammophila Kirby (Hymenoptera, Sphecidae) dans la faune de la Republique Populaire Roumaine, in Trav. Mus. Hist. Nat.“Gr. Antipa”, Vol.II: 229-244.

421

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

SCOBIOLA XENIA, 1963. Sur quelques pompilodes, nouveaux ou rares de la R.P.Roumanie, Trav. Mus. Hist. Nat.“Gr.Antipa”, Vol.IV: 269-281. SCOBIOLA-PALADE XENIA, 1965. Contribution a la conaissance des sphecides (Sphecidae, Hymenoptera) de Roumania, Trav. Mus. Hist. Nat.“Gr. Antipa”, Vol.V: 107-113. SCOBIOLA-PALADE XENIA, 1968. Nouvelles donnees sur les hymenopteres de la Roumanie, Trav. Mus. Hist. Nat.“Gr. Antipa”, Vol.VIII (2): 821-826. SCOBIOLA-PALADE XENIA, 1978. Hymenoptera-Symphyta, Fauna R.S.R., IX, 8, Edit. R.S.R., Bucureşti. SCOBIOLA-PALADE XENIA, 1981. Hymenoptera-Symphyta, Fauna R.S.R., IX, 9, Edit. R.S.R., Bucureşti. SERAFIM RODICA, 1993 a. Contribution a la connaissance des Coleopteres Cerambycides (Coleoptera, Cerambycidae) du Delta du Danube et du Complex lagunaire Razelm (Roumanie), în Travaux Mus. Hist. Nat.“Gr. Antipa”, XXX III, 235-246. SERAFIM RODICA, 1993 b. La liste des especes de Coleopteres Coccinellides (Coleoptera, Coccinellidae) du Danube et du Complex lagunaire Razelm (Roumanie), în Travaux Mus. Hist. Nat.“Gr. Antipa”, XXX III, 247-255. SERAFIM RODICA, 1994. Donnees sur la tribu Scymnini (Coleoptera: Coccinellidae) en Roumanie, Trav. Mus. Hist. Nat.“Gr. Antipa”, Vol.XXXIV: 95-115. SERAFIM RODICA, RUICANESCU A., 1995. Lista speciilor de Buprestoidea (Coleoptera) din colectia N. Savulescu a Muzeului de Istorie Naturala “Gr. Antipa” din Bucureşti, Bul. Inf. Soc. Lep. Rom., 6 (1-2): 123-144 SHPUN S., HOFFMAN J., NEVO E., KATZ U., 1993. Is the distribution of Pelobates syriacus related to its limited osmoregulatory capacity? Comparative Biochemistry and Physiology, 105A: 135-139.

422

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

SINSCH U., LESKOVAR C., DROBIG A., KONIG A., GROSSE W.R., 2007. Life-history traits in green toad (Bufo viridis) populations: indicators of habitat quality, Can. J. Zool., 85: 665-673. SKOLKA M., 1994. Date referitoare la lepidopterele din Dobrogea (Grypocera – Rhopalocera), Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom, 5 (3-4): 223-244. SKOLKA M., FĂGĂRAŞ M., PARASCHIV G., 2005. Biodiversitatea Dobrogei, Ovidius University Press, Constanţa, 396 pp. STÖCK M., MORITZ C., HICKERSON M., FRYNTA D., DUJSEBAYEVA T., EREMCHENKO V., MACEY J.R., PAPENFUSS T.J., WAKE D.B., 2006. Evolution of mitochondrial relationships and biogeography of Palearctic green toads (Bufo viridis subgroup) with insights in their genomic plasticity. Molecular Phylogenetics and Evolution, 41: 663–689. STUART S.N., CHANSON J.S., COX N.A., YOUNG B.E., RODRIGUES A.S.L., FISCHMAN D.L., WALLER R.W., 2004. Status and trends of amphibian declines and extinctions worldwide, Science, 306: 1783-1785. SVENSSON, L., MULLARNEY, K., ZETTERSTROM, D., GRANT, P., 2000. Le Guide Ornitho, Edit. Delachaux et Niestle, Paris. SZEKELY P., PLĂIAŞU R., TUDOR M., COGĂLNICEANU D., 2009. The distribution and conservation status of amphibians in Dobrudja (Romania), Turkish Journal of Zoology, in press. SZYMURA J., HOFMAN S., SPOLSKY C., UZZELL T., COGĂLNICEANU D., BABIK W., 2007. Phylogeography of the fire-bellied toads, Bombina: early divergence of the mitochondrial genomes suggests an independent history of the hybridizing species, Molecular Ecology 16: 2301-2316. ŞERBĂNESCU I., 1970. La vègetation du littoral de la Mer Noire (de Năvodari a Eforie), Studii tehn. şi econ., Braşov, Seria C, Pedologie, 18: 365-400.

423

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

TAUBER F., 1980. Preocupări pentru conservarea florei autohtone, Ocrotirea naturii mediului înconjurător, 24 (2):115-126. TEODOR L., 1993. Contribuţii la cunoaşterea curculionidelor (Coleoptera) din Delta Dunării, An. Şt. Inst. Cerc. Delta Dunării, Tulcea, Vol. II: 193-196. TEODOR L., TRAIAN M., 1996. Noi contribuţii la cunoaşterea curculionidelor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (Coleoptera: Curculionidae), Bul. Inf. Soc. Lep. Rom., 7 (3-4): 261-269 TOMOVIC L.J., 2006. Systematics of the nose-horned viper (Vipera ammodytes, Linnaeus, 1758), Herpetological Journal, 16: 191-201. TOMOVIC L.J., DZUKIC G., 2003. Geographic Variability and Taxonomy of the Nosehorned Viper, Vipera ammodytes (L. 1758), in the Central and Eastern Parts of the Balkans: A Multivariate Study. Amphibia–Reptilia, 24: 359-377. TŐRŐK Z., 1999 a. Data on the ecology of the Sand Lizard (Lacerta agilis L.) living on the sand spits of theDanube Delta and the Razim-Sinoie lagoonary system (Romania). Analele Şt. ale Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi. TŐRŐK Z., 1999 b. Contribution to the knowledge of the distribution of sand lizard (Lacerta agilis euxinica Fuhn and Vancea 1964) in Southeastern Romania, Analele Şt. ale INDD, 7: 498-500 TŐRŐK Z. (coord.), DOROŞENCU AL., DAVIDOV B., DOROFTEI M., LUPU G., TŐRŐK L., 2006 - Lista Roşie a speciilor sălbatice de floră şi faună din Parcul Naţional Munţii Măcinului, Tulcea. TŐRŐK Z., 2002. Studiu cantitativ asupra şopârlelor de câmp (Lacerta agilis) din zona Gura Portiţei, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Satu Mare, Studii şi Comunicări, 23: 182-187.

424

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

TUDOR M., 2008. The present situation of the Nose Horned Viper population (Vipera ammodytes montandoni) from Dobrudja, Studii şi Comunicări, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea”, in press. TUTIN, T.G., BURGES, N.A., CHATER, A.O., EDMONSON, J.R., HEYWOOD, V.H., MOORE, D.M., VALENTINE, D.H., WALTERS, S.M. & WEBB, D.A. (eds., assist. by J.R. AKEROYD & M.E. NEWTON; appendices Edit. By R.R. MILL), 1993. Flora Europaea. 2nd Edit. Vol. 1. Psilotaceae to Platanaceae. Cambridge University Press, Cambridge. TUTIN, T.G., HEYWOOD, V.H., BURGES, N.A., MOORE, D.M., VALENTINE, D.H., WALTERS, S.M. & WEBB, D.A. (Edit.), 1964-1980. Flora Europaea. Vols. 1-5. Cambridge University Press, Cambridge. TZONEV R, DIMITROV M., ROUSSAKOVA V., 2005. Dune vegetation of the Bulgarian Black Sea coast, Hacquetia, 4 (1): 7-31. VASILIU-OROMULU L., 1992. Studiul ecologic şi zoogeografic al faunei de tisanoptere (Ord. Thysanoptera) din Delta Dunarii, An. St. Inst. Cerc. Delta Dunării, Tulcea, Vol. I: 101-106. VASILIU-OROMULU L., 1998. Endemits, relicts and vicariant Thysanoptera species from Romania (Insecta: Thysanoptera), Entomol. Rom., 3: 59-62. VELCHEV V, BONDEV I., 1984. Threaten and Rare Plant Communities in Bulgaria (in Bulgarian), Savremenni Teoret. i Prilojni Aspecti na Rast. Ecologija (Modern Theoretical and Applied Aspects of the Plant Ecology), Sofia, 1:94-105. VELCHEV V.(ed), KOZUHAROV, BONDEV I., KUZMANOV B., MARKOVA M., VELEV V., 1984. Red Data Book of the People’s Republic of Bulgaria, Volume 1. Plants, Publishing House of the Bulgarian Academy of Sciences, Sofia. VELCHEV V., KOZHUKHAROV S., ANCHEV M., 1992. Atlas of endemic plants in Bulgaria (in Bulgarian), Publishing House of BAS, 205 pp. VICOL V., 1997. Lista suplimentara de semnalari a microlepidopterelor din România, Bul. Inf. Soc. Lepid. Rom., 8 (3-4): 189-198. 425

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

VŐRŐS J., ALCOBENDAS M., MARTINEZ-SOLANO I., GARCIA-PARIS M., 2006. Evolution of Bombina bombina and Bombina variegata (Anura: Discoglossidae) in the Carpathian Basin: a history of repeated mt-DNA introgression across species, Molecular Phylogenetics and Evolution, 38: 705-718. WEINBERG MEDEEA, 1994. Data on the family Micropezidae (Diptera) and its occurrence in Romania, Trav. Mus. Hist. Nat. “Gr. Antipa”, XXXIV: 125-131. ZINNER H., 1972. Systematics and Evolution of the Species Group Coluber jugularis Linnaeus, 1758 – Coluber caspius Gmelin, 1789 (Reptilia, Serpentes), Thesis submitted for the Degree “Doctor of Philosophy”, Hebrew University, Jerusalem. ZUFFI M., 1986. Su Podarcis muralis maculiventris (Werner, 1891) melanica in risaia a Bereguardo (Pavia), Atti della Museo Civico di Storia Naturale di Milano, 127: 293-296. WALTER K.S., GIULLETT H.G. (eds.), 1998 – 1997 IUCN Red List of Threatened Plants. IUCN, Cambridge. *** 1965. Soil map of Bulgaria, scale 1:400 000, Geodesy and cartography head office. *** 1980. Geomorphological map of Bulgaria, scale 1: 600 000. Geographical institute of BAS, Geodesy and cartography office. *** 1983. List of rare, threatened and endemic plants in Europe (1982 edition), by the Threatened Plants Unit (IUCN Conservation Monitoring Centre), European Committee for the conservation of nature and natural resources, Strasbourg. *** 1991 a. CORINE biotopes manual. Check-list of threatened plants. Data specifications Part 1, Luxembourg. *** 1991 b. CORINE biotopes manual. Habitats of the European Community. Data specifications. Part 2, Luxembourg. *** 2000. Convention on the Conservation of European wildlife and natural habitats. The Emerald Network – a network of Areas of Special Conservation Interest of Europe, Strasbourg.

426

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

*** 2000. Strategia naţională de conservare a biodiversităţii (http://www.mmediu.ro/ departament_ape/biodiversitate/ Strategie_Biodiversitate_2000_Ro.pdf) *** 2008. Technical Final Report of LIFE04 NAT/RO/000220 "Improving wintering conditions for Branta ruficollis at Techirghiol" *** Biodiversity Law, promulgated in the State Gazette no. 77/ 09.08.2002. *** Birds Directive 79/409/EEC. Council Directive 92/43/EEC on the conservation of wild birds. *** Comunitatea Geo-spatial.org [online] Date GIS vectoriale (http://earth.unibuc.ro). *** Constantza Port (http://www.portofconstantza.com). *** Environmental Systems Research Institute, 2008, ESRI Data and Maps [DVD], Redlands, CA. (http://www.esri.com) *** European Environment Agency (EEA) [online] Corine Land Cover 2000 (c) EEA, Copenhagen, 2007 (http://www.eea.europa.eu/themes/landuse/clc-download) *** Europa-Comisia Europeană (http://ec.europa.eu) *** EUR-lex – Access to European Union law (http://eur-lex.europa.eu) *** Geography of Bulgaria. Physical geography, 1982 - BAS, Geographical institute, 513 pp. *** Habitats Directive 92/43/EEC. Council Directive 92/43/EEC on the conservation of natural habitats and of wild Fauna and flora. *** IUCN Red List of Threatened Species 2008 - http://www.iucnredlist.org *** Ministerul Mediului [online] Rezervaţii şi parcuri naţionale (http://www.mmediu.ro/ departament_ape/biodiversitate/rezervatii_parcuri_nationale.htm) *** Ministerul Mediului (http://www.mmediu.ro). *** Natura 2000 Bulgaria [online] Project "Preparation of the Bulgarian Natura 2000 network of protected zones" (http://www.natura2000bg.org). *** OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007.

427

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

*** OUG nr. 27 din 20/06/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, Anexa Nr. 4B, Specii de Interes Naţional . Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă. *** Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (http://www.ddbra.ro) *** Societatea Ornitologica Româna [online] - Arii de importanta avifaunistica în România (http://iba.sor.ro/dobrogea.htm) *** The Bern Convention on the Conservation of the European Wildlife and Natural Habitats, Appendix I, 1979.

428

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Astragalus cornutus (foto M. Făgăraş)

Alyssum caliacrae (foto M. Făgăraş)

Matthiola odoratissima (foto M. Făgăraş)

Minuartia bilykiana (foto P. Anastasiu)

Goniolimon besseranum (foto M. Făgăraş)

Tanacetum millefolium (foto M. Făgăraş)

429

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Periploca graeca (foto M. Făgăraş)

Dianthus pseudarmeria (foto M. Făgăraş)

Pyrus elaeagrifolia (foto M. Făgăraş)

Convolvulus lineatus (foto P. Anastasiu)

Chamaecytisus jankae (foto M. Făgăraş)

Astragalus vesicarius subsp. pseudoglaucus

430

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Ruta graveolens (foto M. Făgăraş)

Artemisia pedemontana (foto M. Făgăraş)

Satureja coerulea (foto M. Făgăraş)

Ononis pusilla (foto M. Făgăraş)

Cerinthe minor subsp. auriculata (foto M. Făgăraş)

431

Linum tauricum (foto M. Făgăraş)

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Coronilla emerus subsp. emeroides (M. Făgăraş) Ornithogalum comosum (foto P. Anastasiu)

Dianthus giganteus (foto M. Făgăraş)

Iris pumilla (foto M. Făgăraş)

Euphorbia myrsinites (foto M. Făgăraş)

Clypeola jonthlaspi (foto M. Făgăraş)

432

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Adonis flammea (foto M. Făgăraş)

Asphodeline lutea (foto M. Făgăraş)

Anchusa stylosa (foto M. Făgăraş)

Ranunculus oxyspermus (foto M. Făgăraş)

Centaurea napulifera subsp. thirkei (M. Făgăraş)

433

Adonis vernalis (foto M. Făgăraş)

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Jasminum fruticans (foto M. Făgăraş)

Paeonia tenuifolia (foto M. Făgăraş)

Paeonia peregrina (foto M. Făgăraş)

Paliurus spina-christi (foto M. Făgăraş)

Rhagadiolus stellatus (foto P. Anastasiu)

Scutellaria orientalis var. pinnatifida

434

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Ephedra distachya (foto M. Făgăraş)

Onosma heterophylla (foto P. Anastasiu)

Jurinea tzar -ferdinandii (foto M. Făgăraş)

Limonium meyeri (foto M. Făgăraş)

Parietaria lusitanica subsp. serbica (M. Făgăraş)

435

Crithmum maritimum (foto M. Făgăraş)

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Centaurea salonitana (foto M. Făgăraş)

Euphorbia dobrogensis (foto Făgăraş)

Medicago orbicularis (foto M. Făgăraş)

Astragalus hamosus (foto M. Făgăraş)

Ecballium elaterium (foto M. Făgăraş)

Vicia narbonensis (foto M. Făgăraş)

436

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Salvinia natans (foto M. Făgăraş)

Iris pseudacorus (foto M. Făgăraş)

Typha laxmannii (foto M. Făgăraş)

Polypogon monspeliensis (foto M. Făgăraş)

Taraxacum bessarabicum (foto M. Făgăraş)

Orchis laxiflora subsp. elegans (foto Făgăraş)

437

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Crambe maritima (foto M. Făgăraş)

Argusia sibirica (foto M. Făgăraş)

Dianthus bessarabicus (foto M. Făgăraş)

Medicago marina (foto M. Făgăraş)

Cynoglossum creticum (foto M. Făgăraş)

Stachys maritima (foto M. Făgăraş)

438

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Astragalus varius (foto M. Făgăraş)

Silene thymifolia (foto M. Făgăraş)

Convolvulus persicus (foto M. Făgăraş)

Euphorbia paralias (foto M. Făgăraş)

Cakile maritima subsp. euxina (foto M. Făgăraş)

439

Glaucium flavum (foto M. Făgăraş)

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Leymus racemosus subsp. sabulosus (M. Făgăraş)

Peucedanum arenarium (foto M. Făgăraş)

Eryngium maritimum (foto M. Făgăraş)

Polygonum maritimum (foto M. Făgăraş)

Chamaesycae peplis (foto M. Făgăraş)

Hypecoum procumbens (foto M. Făgăraş)

440

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Ammophila arenaria subsp. arundinacea (Făgăraş) Festuca beckeri subsp. arenicola (Făgăraş)

Elymus farctus subsp. bessarabicus (M. Făgăraş)

441

Cladium mariscus (foto M. Făgăraş)

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Centaurea alba subsp. caliacrae (P. Anastasiu)

Centaurea thracica (foto P. Anastasiu)

Silene caliacrae (foto P. Anastasiu)

Verbascum purpureum (foto P. Anastasiu)

442

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Scabiosa micrantha (foto M. Făgăraş)

Vicia sativa subsp. amphicarpa (P. Anastasiu)

Bellevalia sarmatica (foto M. Făgăraş)

Opopanax bulgaricus (foto M. Făgăraş)

443

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Elymetum gigantei (foto M. Făgăraş)

Artemisietum arenariae (foto M. Făgăraş)

Crambetum maritimae (foto M. Făgăraş)

Convolvuletum persici (foto M. Făgăraş)

Caricetum colchicae (foto M. Făgăraş)

Ammophilo arundinaceae-Elymetum gigantei

444

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Bombina bombina (foto D. Cogălniceanu)

Bufo viridis (foto D. Cogălniceanu)

Hyla arborea (foto D. Cogălniceanu)

Rana esculenta (foto D. Cogălniceanu)

Testudo graeca (foto D. Cogălniceanu)

Testudo graeca (foto M. Tudor)

445

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Vipera ammodytes (foto D. Cogălniceanu)

Vipera ammodytes (foto D. Cogălniceanu)

Ophisaurus apodus (foto D. Cogălniceanu)

Ophisaurus apodus (foto D. Cogălniceanu)

Natrix natrix (foto D. Cogălniceanu)

Natrix natrix (foto D. Cogălniceanu)

446

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Dolicophis caspius (foto D. Cogălniceanu)

Dolicophis caspius (foto M. Tudor)

Podarcis taurica (foto D. Cogălniceanu)

Podarcis muralis (foto M. Tudor)

Lacerta agilis (foto M. Tudor)

Lacerta trilineata (foto M. Tudor)

447

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Brenthis daphne (foto M. Skolka)

Lycaena dispar rutilus (foto M. Skolka)

Autographa gamma (foto M. Skolka)

Zerynthya hypsipye (foto M. Skolka)

Papilio machaon (foto M. Făgăraş)

Lycaena phlaeas (foto M. Skolka)

448

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Strymon ilicis (foto M. Skolka)

Euchloe ausonia (foto M. Skolka)

Melitaea trivia (foto M. Skolka)

Zygaena ephialtes (foto M. Skolka)

Dysauxes famula (foto M. Skolka)

Asiotmethis limbata (foto M. Skolka) 449

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Eurydema spectabile-adult (foto M. Skolka) Eurydema spectabile-juvenili (foto Skolka)

Acrotylus longipes (foto M. Skolka)

Saga noltii (foto M. Skolka)

Cicada plebeja - exuvie de larvă de eclozată

450

Cicada plebeja (foto M. Skolka)

Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia şi Capul Kaliakra ________________________________________________________________________________________

Cygnus cygnus (foto M. Făgăraş)

Tadorna tadorna (foto M. Făgăraş)

Ciconia ciconia (foto G. Bănică)

Phalacrocorax aristotelis (foto G. Bănică)

Emberiza calandra (foto G. Bănică)

Oenanthe pleschanka (foto G. Bănică) 451

View publication stats