Berd

CUPRINS CUPRINS....................................................................................................................................2 I. BANCA EUROPEANĂ PENTRU RECONSTRUCŢIE ŞI DEZVOLTARE........................3 II. OPERAŢIUNILE BERD ÎN ROMÂNIA..............................................................................7 2.1.Obiectivele BERD şi Portofoliul pentru România............................................................7 2.2. Strategii BERD pentru România ...................................................................................11 2.3. Proiecte BERD în România...........................................................................................12 2.4. Studii de caz...................................................................................................................13 CONCLUZII.............................................................................................................................20 ANEXE.....................................................................................................................................21 BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................27

2

I. BANCA EUROPEANĂ PENTRU RECONSTRUCŢIE ŞI DEZVOLTARE Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a fost creată în anul 1991 în contextul transformărilor profunde care au marcat climatul politic şi economic din ţările Europei centrale şi răsăritene. Consiliul Europei a lansat la o iniţiativă franceză, în decembrie 1989, ideea creării, unei Bănci europene în vederea susţinerii transformărilor sistemelor economice şi a consolidării democraţiei în ţările Europei centrale şi răsăritene. Acordul de creare a BERD a fost semnat la 20 mai 1990 de ţările Uniunii Europene şi de Banca Europeană de Investiţii şi a început să funcţioneze la 15 aprilie 19911. Scopul său este favorizarea tranziţiei către economia de piaţă şi promovarea IMMurilor din Europa Centrală şi de Est şi Comunitatea Statelor Independente, angajate în aplicarea principiilor democraţiei multipartite, pluralismului şi economiei de piaţă. Sediul Băncii este la Londra, iar conducerea este asigurată de Consiliul Guvernatorilor care alege un preşedinte. Limbile oficiale sunt engleza, franceza, germana şi rusa.

1

Voinea, Gheorghe – Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2001, p. 333

3

Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, spre deosebire de celelalte bănci regionale, are un pronunţat caracter politic: pot beneficia de împrumuturi doar ţările cu democraţii pluripartite. Banca a elaborat rapoarte anuale privind impactul activităţilor sale asupra mediului deoarece se ştie că industriile de stat sunt mari poluante, iar centralele nucleare şi sisteme de irigaţii pe scară largă constituie grave ameninţări la adresa mediului. Împrumuturile pe care le acordă BERD vizează în primul rând sectorul particular (în proporţie de 60 %) şi apoi sectorul public (în proporţie de 40 %)2. Banca poate acorda împrumuturi, poate participa la capitalul social şi poate acorda garanţii, dar totalul angajamentelor nu poate depăşi capitalul plus rezervele, rata fiinde de 1:1, ceea ce o face să angajeze împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital. BERD este activă în 26 de ţări aflate în proces de implementare a reformelor economice şi structurale, promovând privatizarea şi iniţiativa particulară, în funcţie de condiţiile specifice ale ţărilor aflate în diverse stadii de tranziţie. Profitul net al BERD a fost de 1,9 miliarde euro în 2007, faţă de 2,4 miliarde euro în 2006, iar scăderea a evidenţiat mai ales câştigurile slabe obţinute din vânzarea de investiţii de capital3. În ce priveşte investiţiile totale pe 2007, numărul proiectelor mici, cu valoare mai mică de 5 milioane euro, a crescut cu 32%, până la 182. Noile investiţii de capital au crescut cu 66%, la 1,7 miliarde euro.

Investiţiile efectuate de BERD sunt menite să promoveze dezvoltarea sectorului privat, întărirea instituţiilor financiare şi a sistemului juridic, precum şi dezvoltarea infrastructurii necesare sectorului privat.

2

Brezeanu, Petre, Instituţii financiare internaţionale,Editura Economică, Bucureşti, 2005, p.345

3

http://www.tmctv.ro/articol_33655/berd_si_a_extins_in_2007_investitiile_in_tari_cu_econo mii_mai_putin_avansate.html

4

Investiţiile băncii în ţările aflate într-un stadiu incipient sau intermediar de tranziţie au fost de 2,7 miliarde dolari, cu 16% mai mult decât în 2006. Statele aflate într-un stadiu incipient sau intermediar de tranziţie sunt: Albania, Armenia, Azerbadjan, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Macedonia, Georgia, Kazahstan, Kîrgîstan, Moldova, Mongolia, Muntenegru, România, Serbia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina şi Uzbekistan, potrivit comunicatului BERD. BERD îşi desfăşoară operaţiile după principii bancare şi de investiţii bine stabilite. Instrumentele financiare ale BERD sunt : împrumuturi, capital social şi facilităţi comerciale. 1.

Împrumuturi – banca acordă împrumuturi în valută, pe criterii

comerciale, clienţilor din sectorul privat. Rambursarea se face în valută cu o dobândă fixăsau variabilă exprimată cu o marjă peste LIBOR. Împrumuturile se rambursează în mod normal între 5 şi 7 ani începând după o perioadă de garanţie care durează de la 1 la 2 ani. Împrumul se acordă pe baza capacităţii proiectului de a genera fluxuri de numerer şi pe baza abilităţii clientului de a efectua plata după o anumită perioadă agreată. Majoritatea împrumuturilor sunt garantate cu un set din activele şi/sau creanţele clientului. Cheltuielile administrative ale Băncii, precum şi cheltuielile neprevăzute apărute pe durata proiectului sunt suportate de către sponsor. Acolo unde este posibil Banca caută oportunităţi de co-finanţare a proiectului cu alţi investitori în scopul creşterii sumei totale a împrumutului şi a calităţii finanţării disponibile către sponsori. 2.

Capital social – investiţiile de capital social sunt făcute pentru a

sprijini proiectul în stadiile sale iniţiale şi de aceea planul de finanţare trebuie să indice clar cum şi unde va fi vândută în viitor participarea Băncii (strategia de ieşire). Termenii şi condiţiile de participare la capitalul social depinde de riscurile şi de profiturile viitoare ale proiectului. BERD poate sprijini o emisiune de acţiuni în companii existente doar în cazul privatizării unde un astfel de transfer va creşte în mod evident eficienţa. 3.

Facilităţi comerciale – Banca include băncile locale în diferite

programe pentru facilităţi comerciale, pentru a le ajuta să-şi formeze o reputaţie solidă şi pentru a le face mai uşor acceptate pe piaţa financiară de comerţ internaţional. În cadrul acestor programe, BERD emite garanţii parţiale de plată, pentru a susţine tranzacţiile bazate pe scrisori de credit emise de băncile locale.

5

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare cooperează cu ţările membre, cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Corporaţia Financiară Internaţională, Agenţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor şi cu alte organisme publice şi private implicate în dezvoltarea economică a ţărilor din centrul şi estul Europei.

6

II. OPERAŢIUNILE BERD ÎN ROMÂNIA 2.1.Obiectivele BERD şi Portofoliul pentru România

România a ratificat Acordul de Înfiinţare a BERD în anul 1990, facând parte dintre membrii fondatori ai acestei instituţii. Capitalul subscris şi vărsat de România are valoarea de 96 mil.euro (respectiv 9 600 acţiuni). De-a lungul perioadei de tranziţie a României la economia de piaţa, BERD s-a dovedit a fi una dintre instituţiile financiare internaţionale care au susţinut intens acest proces pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite, prin acordarea de împrumuturi care au ajutat la implementarea proiectelor necesare transformării economice şi la intensificarea reformelor structurale. Progresele înregistrate în procesul de atingere a standardelor unei economii de piaţă au fost recunoscute de BERD în exerciţiul său anual de monitorizare a modificărilor în reformele structurale din ţările în care operează. În urma numeroaselor acţiuni pozitive intreprinse de către guvern pentru ameliorarea mediului de afaceri şi eforturilor sale de a da ascultare preocupărilor investitorilor, companiile au observat îmbunătăţiri în domenii cum sunt accesul la finantare, stabilitate macroeconomică şi o scadere substanţială în ultimii ani a costului pe care îl presupune derularea afacerilor. În alte domenii nu s-au constatat încă îmbunătăţiri. Aceasta se datorează în principal întârzierilor şi/sau ineficienţei în punerea în aplicare a unor legi si reglementari noi. Modul de functionare a pietelor interne nu se ridică încă la nivelul unor economii sănătoase de piaţă. După cum s-a evidenţiat în Raportul Complet de Monitorizare pe anul 2005 al Comisiei Europene întocmit pentru România, corupţia rămâne o problemăcheie, care afectează funcţionarea economiei. În România trebuie rezolvate o serie de probleme cheie ale tranziţiei pentru a putea clădi pe eforturile făcute până acum şi pentru a creşte nivelul de competitivitate al ţării: •

Mediul de afaceri trebuie să fie îmbunătăţit în continuare pentru a atrage investiţii

7

străine directe mai mari, atât de necesare, care se aşteaptă să descrească pe masură ce se finalizează procesele majore de privatizare aflate în curs în momentul de faţă. Trebuie să se facă eforturi mai mari pentru a asigura un sistem de reglementare stabil şi mai transparent.

•

Reforma administraţiei publice trebuie să se accelereze iar reforma din sistemul de justiţie

trebuie să fie implementată efectiv. Sunt necesare eforturi mai mari pentru creşterea

transparenţei şi responsabilităţii. •

Multe societăţi mijlocii deţinute de proprietari locali sunt insuficient pregătite

pentru o piaţă liberă competitivă şi vor necesita investiţii serioase pentru care obţinerea finanţării va fi dificilă. Este probabil ca accesul societăţilor romanesti la împrumuturile în valută să fie limitat de cerinţele mari şi posibil în creştere privind rezervele impuse băncilor comerciale care acordă împrumuturi în valută forte. La nivelul lunii noiembrie 2005, BERD angajase credite cumulate în valoare de 2,9 miliarde € pentru proiecte contribuind la mobilizarea unor fonduri suplimentare de 5,9 miliarde € pentru România.

Banca poate continua să aducă o contribuţie importantă procesului de tranziţie în perioada strategiei, axându-se asupra proiectelor care au în vedere provocările mai sus menţionate şi pentru care rămâne adiţională. BERD a propus o strategie pentru o abordare echilibrată a dezvoltării sectoriale, ajutând România în procesul de tranziţie şi în efortul pe care l-a depus la pregătirea aderării la U.E., diversificând produsele pe care i le-a oferit (investiţiile în capital social, finanţarea în moneda locală şi structurile de parteneriat public-privat). Scopul BERD a fost adâncirea şi lărgirea rolului sectorului privat în economia românească. Principalele obiective operationale ale BERD, în aceste condiţii au fost: •

susţinerea dezvoltării infrastructurii şi domeniului energetic în special prin

trecerea în proprietate privată şi comercializarea serviciilor de furnizare a energiei. Banca a luat în considerare oferirea de linii de credit pentru proiectele energetice sustenabile (eficienţa energetică şi energia regenerabilă), în combinaţie cu cooperarea tehnică şi co-finanţarea bilaterală. •

susţinerea sectorului privat împreună cu investitori straini si locali. Banca a

susţinut intrările de ISD (investiţii străine directe) şi a sprijinit intreprinderile locale în extinderea activităţilor lor şi creşterea competitivităţii acestora. •

contribuţia la lărgirea şi adâncirea procesului de intermediere financiară

prin întărirea intermediarilor financiari şi facilitarea disponibilităţii unei game largi de 8

produse financiare.Banca a pus, de asemenea, un accent crescut pe împrumuturile în moneda locală şi pe dezvoltarea pieţelor locale de capital. În realizarea obiectivelor sale, Banca a contribuit de asemenea la întărirea capacităţii administrative a administraţiei publice şi a autorităţilor locale din România de a absorbi finanţarea pre- si post-aderare în strânsă cooperare cu UE şi cu BEI în baza JASPERS (Programul de Asistenţă Comună pentru Pregătirea Proiectelor în Regiunile din Europa). BERD este cel mai mare investitor internaţional în România, angajamentele sale depăşind, la 31 aprilie 2006, 3,1 miliarde de euro. Totodată, România este al 3-lea mare receptor de finanţare din partea BERD din regiune, după Federaţia Rusă şi Polonia. Până la sfârşitul lunii octombrie 2005, BERD a realizat un volum net cumulat de 2,803 milioane € în toate sectoarele de activitate. Banca a semnat până în prezent 180 de proiecte şi subproiecte de investiţii, inclusiv alocări din 31 de proiecte regionale. Proiectele aprobate de către Bancă au mobilizat o finanţare totală de 8,626 milioane €. Banca a angajat 401 milioane € în2004. Volumul de afaceri din 2005 a fost, de asemenea, substanţial, suma fiind de peste 450 milioane €. Portofoliul 2003-2005 se ridică la 1.542 milioane € aferent unui numar de 130 proiecte şi subproiecte, din care 1.058 milioane € reprezintă active operaţionale4. BERD adaptează fiecare proiect în funcţie de nevoile clienţilor şi de situaţia specifică a ţării, regiunii şi sectorului în cauză. De regulă BERD finanţează maxim 35 la sută din costul total al unui proiect care pleacă de la zero sau 35 la sută din capitalizarea pe termen lung a societaţii responsabile de realizarea proiectului. Sponsorii trebuie sa contribuie cu un aport de capital semnificativ, cel puţin egal cu investiţia BERD. Tabelul de mai jos prezintă evoluţia portofoliului. Cu toate acestea, fluxurile de fonduri (plata anticipată, anulări şi amortizare) au dus la un portofoliu net static de aproximativ 1,5 miliarde € .

4

www.ebrd.com/about/strategy/country/romania/index.htm

9

Tabel 1 Portofoliul pentru România (2003 – 2005)5 Indicatori

Octombrie 2003 Număr

%

Suma

%

Număr

%

Suma

%

106

100

1,523

100

130

100

1,542

100

din care: sector de stat

21

20

542

36

32

25

547

35

sector privat

85

80

981

64

98

75

995

65

din care: credite

62

58

1,272

84

82

63

1,141

74

participaţii

40

38

203

13

46

35

400

26

2

2

2

0

Total •

Octombrie 2005

•

garanţii 4 4 48 3 Sursa: www.ebrd.com/about/strategy/country/romania/index.htm

Distribuţia protofoliului este largă, neexistând un sector dominant: infrastructura 33%, instituţii financiare 30 %, industrie generală , industrii specializate 12 % şi energie 12 %. Rata de utilizare este de 69 %; procentul de participaţii la capital social şi respectiv cel al datoriilor reprezintă 26% şi 74%. Calitatea generală a portofoliului Băncii este foarte bună. De la ultima stategie, s-au intreprins acţiuni de restructurare, iar numărul şi valoarea proiectelor clasificate au fost în continuare reduse. Politica de administrare activă a portofoliului va continua. La sfarşitul lunii octombrie 2005, media rating-ului de risc al portofoliului este mai bună decât rating-ul riscului de ţară. Dată fiind dimensiunea portofoliului, volumul activelor afectate (respectiv suma de 7,2 milioane €) înregistrat până în prezent este foarte mic (0,3% din angajamente). Banca a fost implicată în 127 de proiecte de cooperare tehnică în valoare de 39,2 milioane €, având ca obiectiv pregătirea şi implementarea proiectelor de infrastructură, sprijinirea

sectorului

bancar

şi

acordarea

de

sprijin

instituţional

pentru

privatizare/comercializare. Conform datelor din 2005, în perioada 2000-2004 s-a confirmat tendinţa de creştere 5

Notă: Unele proiecte includ atât credite cât şi participaţii la capital. Cifrele nu includ rambursările integrale şi

anulările. Sumele sunt exprimate în milioane €. Sunt incluse şi proiectele regionale.

10

a interesului donatorilor faţă de iniţiativele de finanţare în România, iar pentru perioada 2005 – 2006 era previzionat să se realizeze un angajament anual din partea Donatorilor bilaterali mai mare de 2/2,5 milioane €. Figura numărul 1

Sursa: www.ebrd.com/about/strategy/country/romania/index.htm BERD reprezintă un catalizator major pentru investiţii în România, cu un portofoliu cumulat la sfârşitul lunii aprilie 2006 de 166 de proiecte. Creşterea portofoliului cumulat în ultimii doi ani a fost semnificativă, majoritatea (70%) regăsindu-se în sectorul privat. Banca a angajat: 282 milioane euro în 2001, 447 milioane euro în 2002, 384 milioane euro în 2003, 401 milioane euro în 2004 şi 475 milioane euro în 2005.

2.2. Strategii BERD pentru România Strategia de ţară, aprobată în decembrie 2003, a stabilit urmatoarele priorităţi strategice şi obiective de tranziţie pentru Banca: •

Dezvoltarea infrastructurii inclusiv privatizarea/comercializarea serviciilor

publice în sectorul energetic şi în sectorul transporturilor; •

Dezvoltarea sectorului privat, inclusiv îmbunătăţirea climatului investiţitonal,

condiţii egale de operare şi finalizarea privatizării; •

Continuarea dezvoltării sectorului financiar (inclusiv nebancar) şi a IMM-urilor. În anul 2004, au fost semnate 27 de operaţiuni reprezentând angajamente totale noi

ale BERD în valoare de 401 milioane €, faţă de 384 milioane € şi 447 milioane € în 2003 şi respectiv în 2002. 11

Toate operaţiunile din 2004 nu au necesitat garanţii de stat, contribuind la îmbunătăţirea procentului sectorului privat de la 64% in urma cu doi ani la 65%. Strategia BERD pentru România pentru perioada 2006 - 2007 (aprobată la 12 decembrie 2005) se axează pe următoarele direcţii prioritare: •

Continuarea suportului pentru dezvoltarea infrastructurii prin transferul

către proprietatea privată şi comercializarea utilităţilor energetice. BERD va căuta să colaboreze cu investitori strategici interesaţi de privatizarea sectorului energetic. De asemenea, crearea unei Pieţe Regionale a Energiei în Sud-estul Europei este considerată o prioritate. •

Continuarea sprijinului acordat sectorului privat. O atenţie specială va

fi acordată firmelor din sectorul agricol. •

Contribuţia la lărgirea şi adâncirea intermedierii financiare prin

consolidarea rolului acesteia şi facilitarea accesului la o gamă largă de produse financiare. De asemenea, se va pune accentul pe creşterea creditul acordat în moneda locală şi pe dezvoltarea pieţelor locale de capital.

2.3. Proiecte BERD în România BERD a finanţat un număr considerabil de proiecte în scopul sprijinirii dezvoltării sectoarelor bancar, energetic, al resurselor naturale, al telecomunicaţiilor şi al industriei generale. Prin aceste investiţii şi prin implicarea directă a reprezentanţilor Băncii în Consiliile de Administraţie ale unui mare număr de societăţi în care a investit, BERD a reuşit să îmbunătăţească practicile de

conducere corporativă şi să extindă dialogul politic (Anexa nr.1). BERD a avut un impact semnificativ asupra tranziţiei din sectorul energetic prin transparenţa şi standardul internaţional înalt din privatizările Petrom, Distrigaz Sud precum şi prin finanţarea liniei

romano-ungare de transport de energie electrică bazată pe o structură fără garanţie de stat acordată unei societăţi din sectorul public. În sectorul infrastructurii, impactul asupra tranziţiei a fost foarte important prin acordarea de finanţare fără garanţie suverană societăţii de stat Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa şi unui număr de 3

municipalităţi pentru investiţii în proiecte de transport urban. În sectorul bancar, BERD a continuat să furnizeze facilităţi, cum ar fi liniile de credit ipotecar şi facilităţile de leasing şi a creat o nouă

12

facilitate de credit municipal pentru bănci în vederea sprijinirii municipalităţilor mai mici în acoperirea nevoilor acestora de investiţii dar şi pentru a le acorda asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea capacităţilor acestora de implementare şi monitorizare. În sectorul corporativ, au fost atrase investiţii străine directe şi s-au îmbunătăţit standardele corporative.(Anexa nr.2) Mai mult decât atât, Banca a fost esenţială în monitorizarea angajamentelor privind proiectele de investiţii ale firmelor precum Mittal, Terapia şi Petrom pentru satisfacerea standardelor de mediu şi sănătate ale UE. S-au învăţat lectii preţioase cu privire la coordonarea cu şi între diversele organisme guvernamentale, monitorizarea finanţării TC, conducerea societăţilor şi managementul restructurării şi capacitatea entităţilor publice de absorbţie a datoriilor. Banca va folosi aceasta experienţă pentru a consolida în continuare cooperarea dintre autorităţile române şi comunitatea de afaceri, astfel încat să se valorifice lecţiile învăţate în trecut şi să se sprijine reorganizarea şi modernizarea restului societăţilor care au rămas de privatizat.

2.4. Studii de caz6 •

BERD - deschizător de drumuri în domeniul eficienţei energetice pentru

România

În ianuarie 2008 BERD a lansat prima facilitate de finanţare a proiectelor de eficienţă energetică, ce urmează a fi implementate de societăţi industriale private din România. Facilitatea pentru Eficienţă Energetică este un program comun finanţat de Comisia Europeană şi BERD care prevede acordarea de până la 100 milioane EUR sub forma de credite către băncile implicate în finanţarea proiectelor de eficienţă energetică din Bulgaria şi Romania. Introducerea măsurilor de eficienţă energetică în companii din România, va contribui la diminuarea impactului pe care îl are schimbarea climatică. Programului i se adauga 24 milioane EUR provenind de la Uniunea Europeană prin Programul Phare, reprezentând fonduri pentru asistenţa tehnică necesară sprijinirii proiectelor de eficienţă energetică şi pentru acordarea de stimulente pentru investiţii noi. 6

http://www.ebrd.com/country/country/romania/ro/projects.htm

13

Facilitatea de finanţare va incuraja intreprinderile să folosească mai eficient resursele de energie, diminuând astfel impactul pe care îl are creşterea preţurilor resurselor energetice şi, la scară mai largă, va conduce la reducerea intensităţii energetice a industriei româneşti. Acest proiect va ajuta România să îndeplinească obligaţiile ce îi revin în calitate de stat membru al Uniunii Europene, contribuind la reducerea risipei de energie. Prin mandatul său de eficienţă energetică şi oferirea de servicii de consultanţă tehnică adaptate necesităţilor, BERD va ajuta băncile participante să-şi construiască propria expertiza în domeniu, într-un context viabil din punct de vedere comercial. In cadrul acestui nou program, BERD a semnat trei imprumuturi, respectiv 20 milioane EUR pentru Banca Comercială Romană, 10 milioane EUR pentru CEC şi 5 milioane EUR pentru Banca Transilvania. Eficienţa energetică este o prioritate pentru BERD. Se preconizează ca noua facilitate de finanţare acordată României de Uniunea Europeana şi BERD să se bucure de un succes similar celui înregistrat în ţările învecinate: Bulgaria, Ucraina şi Slovacia. •

Sprijin pentru dezvoltarea microintreprinderilor şi intreprinderilor mici

şi mijlocii BERD intensifică sprijinul pentru microintreprinderi şi intreprinderi mici şi mijlocii (IMM) din România prin acordarea de împrumuturi pentru IMM-uri şi introducerea unor facilităţi de finanţare destinate microintreprinderilor.

BERD sprijină dezvoltarea IMM-urilor

În decembrie 2007, BANK LEUMI România a primit o linie de credit de 10 milioane EUR pentru finanţarea intreprinderilor mici şi mijlocii din ţară, care operează în sectoarele industriale, construcţii, comerţ şi servicii. Împrumuturile acordate prin intermediul liniei de credit nu vor depăşi 125.000 EUR. Vor fi disponibilizate, de asemenea, fonduri pentru asistenţa tehnică în valoare de 300.000 EUR, în vederea instruirii inspectorilor de credit în domeniul

analizei

de

credit

şi

al 14

monitorizării

produselor

de

credit.

În mai 2007, Casa de Economii şi Consemnaţiuni SA, cea mai veche bancă comercială din România a lansat o linie de finanţare în valoare de 10 milioane EUR destinata mediului rural pentru a încuraja dezvoltarea sectorului privat din aceste zone. Împrumutul a fost acordat în cadrul Facilităţii UE/BERD de Finanţare a IMM-urilor şi va fi utilizat pentru furnizarea de credite de până la 125.000 EUR fermelor şi microintreprinderilor din zone rurale cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori. Împrumutul este suplimentat cu fonduri pentru asistenţa tehnică. BERD şi-a intensificat sprijinul acordat microintreprinderilor şi intreprinderilor mici şi mijlocii din România. Până în prezent, BERD a investit peste 215 milioane EUR în împrumuturi menite să încurajeze înfiinţarea de intreprinderi noi, care generează locuri de muncă

şi

contribuie

la

creşterea

economică

în

România.

O noua lege adoptată în 2006 simplifică înmatricularea şi autorizarea instituţiilor de microfinanţare nebancare. În decembrie 2006, a fost lansată Facilitatea de Micro Credit pentru România (FMCR) pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare al microintreprinderilor şi IMM-urilor. BERD a participat cu 40 milioane EUR pentru împrumuturi principale către bănci comerciale şi

instituţii

de

microfinanţare

din

afara

sectorului

bancar,

destinate

creditării

microintreprinderilor şi IMM-urilor, inclusiv intreprinderilor nou înfiinţate. Fondurile BERD sunt completate de fonduri de cofinanţare de la băncile comerciale de până la 30 milioane EUR şi de încă 12,5 milioane EUR, suma acordată de Uniunea Europeană şi guvernul României. De regulă, împrumuturile acordate sunt sub 10.000 EUR şi se derulează prin intermediul instituţiilor financiare locale. Finanţarea vizează intreprinderi cu până la 10 angajaţi. Una dintre primele instituţii ce au beneficiat de Facilitatea de Micro Credit pentru România a fost Opportunity Micro Credit România (OMRO), o instituţie de microfinanţare cu sediul în Târgu Mureş ce operează prin intermediul unei reţele de sucursale din Transilvania şi din zona centrală a României. În jur de 70% din împrumutul de 9,8 milioane RON a provenit de la BERD, iar restul de 30% de la Uniunea Europeană şi guvernul României. Până în prezent, OMRO a acordat microintreprinderilor şi IMM-urilor 828 împrumuturi în valoare totală de 2,94 milioane EUR. Datele din luna septembrie 2007, ne arată ca 27,3% din aceste împrumuturi erau acordate şi pentru înfiinţarea de noi IMM-uri. Alţi 150.000 EUR au fost oferiţi OMRO de donatori sub formă de asistenţă tehnică în scopul întăririi capacităţii instituţiei de a extinde serviciile sale de creditare către intreprinderile cele mai mici.

15

Şi Express Finance, instituţie nebancară, a beneficiat de finanţare prin Facilitatea de Micro Credit pentru România. Cu sediul la Timisoara, Express Finance este activă în România prin intermediul celor 17 birouri locale, în parteneriat cu organizaţii nonguvernamentale (ONG-uri), asociaţii formale de companii şi asociaţii ale constructorilor de locuinţe precum şi de camere de comerţ locale. Express Finance pune accent pe două sectoare cheie: microintreprinderile şi IMM-urile şi proiecte prinvind eficienţa energetică pentru locuinţe şi intreprinderi. În septembrie 2007, Express Finance a primit un împrumut în valoare de 2,25 milioane EUR prin intermediul Facilităţii de Micro Credit pentru România, destinat creşterii capacităţii de creditare a microintreprinderilor şi IMM-urilor. Împrumutul a fost finanţat de BERD, guvernul României şi Uniunea Europeană. Aceasta finanţare este suplimentată cu 150.000 EUR pentru asistenţă tehnică în vederea extinderii operaţiunilor Express Finance către finanţarea rurală, incluzând împrumuturi în agricultură, introducerea de produse noi destinate microintreprinderilor şi IMM-urilor şi întărirea capacităţii de management la nivel regional. În august 2007, Banca Transilvania a devenit prima bancă comercială din România care a primit un împrumut de 15 milioane EUR pentru acordarea de credite microintreprinderilor şi IMM-urilor. Aproximativ 40% din acest împrumut a fost finanţat de BERD, 25% de către guvernul României şi Uniunea Europenă, iar restul de 35% a fost sindicalizat prin banca spaniolă Caja Madrid. Împrumutul va beneficia de fonduri pentru asistenţă tehnică. •

Dezvoltarea proiectelor agroindustriale în România

BERD a sprijinit semnificativ dezvoltarea sectorului agroindustrial din România prin împrumuturi şi participare la capitalul social al societăţilor deţinute de investitori locali şi străini, precum şi finanţarea microintreprinderilor şi intreprinderilor mici şi mijlocii. Sprijinul BERD a ajutat la consolidarea poziţiei acestora pe piaţă, diversificarea şi dezvoltarea activităţii lor. BERD a finanţat recent două proiecte noi: fabrica de produse lactate Tnuva şi fabrica de malţ Soufflet. Ambele reprezintă proiecte importante pentru dezvoltarea agroindustriei în România. În plus faţă de crearea de noi locuri de muncă, aceste proiecte vor introduce facilităţi moderne de producţie în deplină concordanţă cu standardele UE.

16

Investiţia în Tnuva a sprijinit construirea unei ferme şi a unei fabrici de prelucrarea a laptelui.

Prin participarea la capitalul social al societăţii israeliene Tnuva, BERD a contribuit la înfiinţarea unei noi fabrici de produse lactate şi a unei ferme de lapte cu o capacitate de producţie de 60 de milioane de litri pe an. Fabrica produce o varietate de produse lactate proaspete sub marca Yoplait şi sub marca proprie Tnuva. Fabrica de produse lactate a fost construită în 2006 şi răspunde în totalitate standardelor UE. Totodată, în scopul îmbunătăţirii calităţii laptelui obţinut pe plan local şi întăririi procedurilor de mediu şi igienă folosite, Tnuva a înfiinţat o fermă ultramodernă de producere a laptelui şi un centru de creştere şi hrănire a bovinelor care vor servi drept model pentru fermierii locali. Tnuva a lansat primele sale produse lactate pe piaţa românească la mijlocul anului 2007 şi este în plin proces de dezvoltare a gamei sale de produse lactate proaspete. Proiectul contribuie la satisfacerea cererii crescande de produse lactate în România şi la ridicarea standardelor producţiei de lapte. Tnuva oferă produse obţinute exclusiv din lapte crud de calitate A, în deplină conformitate cu cerinţele Uniunii Europene. Finanţarea de către BERD a Grupului Soufflet ─ o societate franceză, lider mondial în producţia de malţ – a sprijinit dezvoltarea unei noi fabrici de malţ in orasul Buzău, din sudestul României. Finanţarea

acordată

Grupului

Soufflet a contribuit la dezvoltarea unei unei fabrici de prelucrare a malţului din Buzău. Proiectul va contribui la întărirea comunităţii fermierilor locali şi la creşterea volumului de orz prelucrat destinat fabricilor locale de bere. Malţul va fi produs din orz cultivat pe plan local, de multe ori chiar în imediata apropiere a noii fabrici, care va fi dată în

17

exploatare în septembrie 2008. Fabrica va fi dotată cu tehnologie şi utilaje moderne, care vor reduce substanţial consumul de energie. Mai mult decât atât, Soufflet s-a angajat să aplice cele mai moderne tehnici pentru protejarea mediului. •

Sprijin pentru liberalizarea şi privatizarea sectoarelor gazelor naturale şi

energiei electrice România reprezintă una dintre cele mai mari pieţe de gaze naturale din Europa de Est sub raportul consumului şi a fost prima ţară din zona care a folosit gazele naturale în scopuri industriale. În baza unui contract de achiziţionare a unui pachet de 9,8% din acţiunile a două companii române din sectorul energetic, al căror acţionar majoritar este Grupul E.ON din Germania, BERD va deţine o participaţie indirectă de 5% la E.ON Gaz România, o societate de distribuţie a gazelor naturale care deserveşte zona de nord a României. De asemenea, Banca va deţine o participaţie indirectă de 5% la E.ON Energie Moldova, o societate de distribuţie a energiei electrice care deserveşte zona de nord-est a României.

BERD

sprijină

liberalizarea

sectorului energetic.

Proiectul va sprijini continuarea procesului de privatizare, liberalizare şi modernizare a sectoarelor gazelor naturale şi energiei electrice din România, în conformitate cu directivele UE privind energia şi gazele naturale. Totodată, proiectul va veni în sprijinul continuării dezvoltării Pieţei Energetice din Europa de Sud-Est. De asemenea, acest proiect sprijină strategia Grupului E.ON de consolidare a poziţiei sale în România. În acelaşi timp, Gaz de France, BERD şi International Finance Corporation (IFC) au conlucrat pentru îmbunătăţirea serviciilor de distribuţie a gazelor naturale pentru aproape 1 milion de locuinţe şi societăţi din sudul României.

18

BERD sprijină modernizarea sectorului electric din România în conformitate cu directivele UE.

Gaz de France International, o filială a gigantului francez din sectorul gazelor naturale, Gaz de France, a achiziţionat recent un pachet de 51% din acţiunile companiei române de distribuţie a gazelor naturale Distrigaz Sud. BERD şi IFC au achiziţionat fiecare câte un pachet de 5,1% din acţiunile companiei, în scopul sprijinirii activităţii acesteia şi îmbunătăţirii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale din ţară. Prin finanţarea primei participaţii private în sectorul de distribuţie a gazelor naturale din România, se contribuie la liberalizarea uneia dintre cele mai mari pieţe de gaze naturale din Europa de Est. Tranzacţia a condus la liberalizarea sectorului gazelor naturale din România, în conformitate cu directiva Uniunii Europene privind gazele naturale şi cu obiectivele Pieţei pentru energie din Europa de Sud-Est.

19

CONCLUZII

Experienţa Băncii în România a furnizat lecţii ce vor fi luate în considerare în desfăşurarea operaţiunilor viitoare7: •

Reforma economică depinde de voinţa şi decizia politică.

•

Devotamentul şi experienţa sunt cheia succesului rezolvării situaţiilor

complexe din domeniul producţiei. •

Axarea managementului pe instruirea profesională şi promovarea managerilor

locali reprezintă un element cheie al unei activităţi încununate de succes. Mobilizarea de co-finanţări. Banca este capabilă să atragă co-finanţări importante, în special pentru proiectele de infrastructură sau în cadrul tranzacţiilor mari sindicalizate în sectoare mai dificile cum sunt municipalităţile, industriile generale etc. Rolul Băncii de coordonare şi reducere a riscului a fost vital în mobilizarea unor sume importante din cofinanţare comercială pentru majoritatea investiţiilor sale din ultimii 2 ani. BERD este o instituţie internaţională importantă, mai ales datorită abilităţii ei de a face faţă problemelor legate de restructurarea complexelor siderurgice mari, dar şi a problemelor din interprinderile mici şi mijlocii, prin asigurarea unui volum adecvat de lichidităţi. Pe parcursul acestui an, BERD intenţionează să acorde primele împrumuturi societăţilor industriale private din România, pentru finanţarea proiectelor de eficienţă energetică; de asemenea Banca este interesată de privatizarea CEC. Prin investiţiile realizate de către BERD, mediul de afaceri din România s-a îmbunătăţit, şi tot mai multe companii au nevoie de restructurare pentru a face faţă concurenţei apărută odată cu integrarea în Uniunea Europeană. Investiţiile realizate de BERD în România ajută la menţinerea creşterii economice şi la atragerea în ţară a celor plecaţi să muncească în străinătate.

7

www.ebrd.com/about/strategy/country/romania/index.htm

20

ANEXE

21

22

23

24

25

26

BIBLIOGRAFIE

Anghel, Marcel, Relaţii valutare, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2002 Brezeanu, Petre, Instituţii financiare internaţionale,Editura Economică, Bucureşti, 2005, 3. Voinea, Gheorghe, Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale, Editura 1. 2.

Sedcom Libris, Iaşi, 2001 4. http://www.tmctv.ro/articol_33655/berd_si_a_extins_in_2007_investitiile_in_tari_cu_ economii_mai_putin_avansate.html 5. http://www.ebrd.com/about/strategy/country/romania/index.htm 6. http://www.ebrd.com/country/country/romania/ro/projects.htm

27