Bastinasii Americii

.. II

Bii~tina~ii Americii de Nord au triiit cdndva riispdnditi pe aceastii zonii intinsii, in perfectii armonie cu natura. Aparitia coloni~tilor europeni a pus capiit pentru totdeauna modului lor de viatii p

traditionaL rin

filmele

despre

Vestul

~i

ca:l1ile Sa:lbatic,

care o parte

povesteau din

isto-

ria indienilor din America de Nord a devenit legenda:.Istoria ba:~tina~iloramericani nu consta:doar In pove~tile despre cowboy ~i indieni. Pieile ro~il nu erau doar un singur popor, ci mai multe triburi, mai multe popUlatil cu moduri de viata:diferite. Ei au populat continentul american cu cateva mil de ani Inainte de oamenil albi. Oamenil au sasit pentru prima oara: In jurul anului 35000 len In America de Nord, probabil din zona Siberiei de asta:zi,pe vremea cand cele doua:continente erau legate de uscat. S-au ra:spanditpe teritoriul Americil de Nard ~i de Sud, s-au adaptat la conditiile

locale ~i au foffilat diferite triburi, sau altfel zis "natii". Unii dintre ei tr:liau din pescuit ~i van~toare, altii au inv~tat s~ cultive p~mantul. AdaPOstutrileerau diferite de la un trib la altul, in functie ~i de mediul in care tr~iau. Corturile portabile erau ideale pentru tribul "picioarelor negre", care ducea a viata: nornada ~i tr:lia din van~toare. Indienii "pueblo" se ap~rau de c~ldura arz~toare din de~erturi construindu-~i case de chirpici. Popoarele de b~~tina~i americani ~i-au dezvoltat propria cultur:l, limb~ ~i identitate. pan~ cand au pus piciorul in America primii europeni, existau deja peste 300 de "natii" ~i limbi indiene. Columb a fast primul european care s-a intalnit cu b~~tina~ii americani, pe teritoriul Cubei de as~zi. Crezand c~ a ajuns in India de Est, i-a numit "los indios", adic~ indieni. Denumirea s-a p~strat paruI in zilele noastre, desemnandu-i pe toti b~~tina~iicontinentului american.

O Dupa 500 de ani de suferin~a sub "stapanirea alba" mul~i ba~tina~i americani, cum sunt cei din tribul Sason, privesc in urma cu mandrie la propria istorie ~i mo~tenire.

O Femeile Navajo ,es covoare. Tehnica ,esutului se mo~tene~te de la mama la fiica. Cei din tribul Navajo considera ca aceasta ~tiin,a a fost mo~tenita de la Femeia paianjen; ea le-a inva,at pe femeile Navajo sa 'easa. 205

BA$TINA$II

AMERICII

Din Europa, spaniolii au fost primii care s-au stabilit aici ~i s-au folosit de resursele noului continent. Ei au venit In calitate de cuceritori ~i dup~ ce au c~l~torit pe uscat prin America, au ajuns In 1513In Florida. S-austabilit In grupuri mai mici, luand sclavi din randurile b~~tina~iilor, pentru a-~i cultiva p~manturile. I-au obligat s~ renume la propriile religii stra:vechi~i s~ treac~ la cre~tinism. SpanioJjis-au stabilit la Inceput pe teritori-

ile de sud-est ale Americii de Nord, iar apoi au populat ~i zona numita azi Texas. Sosirea lor a determinat schimbari uria~eIn viata multor popoare de indieni. inaintea de aparitia omului alb nu existau cai In America; odata cu sosirea lor, ba~tina~ii au Inceput sa cumpere animale de la europeni. Triburile de indieni care tr:liau la marginea preeriei situate In zona centrala a continentului, se ocupau de cultivarea pamantului ~i O Dansurile care imitau mi~c3rile ursului erau indispensabile pentru o van3toare reu~it3 ~i au reprezentat o parte important3 din ritualurile

O La inceput. indienii vanau bizoni pe jos, intre stanci. unde se napusteau asupra lor. Mai tarziu. cand au inceput sa vaneze de pe cai, ii puteau ajunge din urma, omorandu-i cu sage~ile. 206

O Candva, indienii erau personajele negative din filmele western. Filmele facute mai tarziu ca de exemplu "Geronimo" din 1994, i-au prezentat insa intr-o alta lumina, mult mai realista. van~toarea de bizoni. La 1nceput alergau pe jos dup~ prad~, dar de cand au 1nceput s~ foloseasc~ caii, au devenit van~tori mult mai eficienti. Mai tarziu aceste triburi s-au mutat pe zonele de campie, urm~rind migrarea populatiilor de bizoni. La lnceputul secolului al XVII-lea coloni~tii englezi ~i olandezi au 1nceput s~ populeze coasta de est. Initial, spre deosebire de spanioli, ~i-au cultivat singuri p~manturile, nefiind deci periculo~i pentru indieni. B~~tina~iis-au bucurat de sosirea lor, ~i chiar i-au ajutat, mai ales atunci cand au reu~it s~ procure arme de foc, instrumente de otel ~i diverse m~rfuri 1n urma unor schimburi comerciale. Primele conflicte Din cauza unor nelntelegeri, indienii ~i albii au ajuns In cucind la ciocniri violente. in 1636 coloni~tii din Massachusettsau pus pe seamaindienilor Pesoti uciderea a do[ comercianti, rnzbunandu-se prin masacrarea unui Intreg sat de cinci sute de capete. in urmatoarele trei sute de. ani, aceste fapte au fost tipice pentru coloni~tii europeni; ei li considerau pe indieni salbatici ~i pagani. in niarea parte a secolului a XVIII-lea indienii ~i-au pastrat independenta fata de europeni. Britanicii, francezii ~i spaniolii s-au luptat Intre ei pentru a pune stapanire pe continent ~i multe triburi de indieni s-au alaturat unora sau altora. in Razboiul de Independenta ei au luptat de ambele pa11i.in acest razboi americanii i-au 1nvinspana la urma pe

al politicii guvemarnentale a fost purificarea etnica: Nici macar a~a-zisele"natii civilizate", care au preluat obiceiurile oamenilor albi, nu au fost crutate. pana In 1830 triburile care traiau la est de Mississippi au renuntat sa mai opuna rezistenta. Campia care se intindea la vest de ciu era prea uscata ~i In ceea ce prive~te conditiile de mediu, prea aspra pentru ca albii sa se stabileasca acolo.Guvemul Statelor Unite a hotacit ca indienii sa fie mutati pe campiile de vest. Aceste teritorii, spuneau guvernantii, "cata vreme va cre~te iarba verde ~i vor curge apele ciurilor, vor fi ale indienilor".

britanici. astfelluand na~tereStateleUnite ale Americii. Dupa razboi i-au pedepsit pe irokezii care s-au aliat cu britanicii. prin distrugerea a peste 40 de tabere ale acestora. putinii supravietuitori refugiindu-se In Canada. in aceste razboaie crunte din secolul al XVIll-lea torturile ~i masacreleerau frecvente de ambele parti. Unele triburi de indieni erau capabile de mari cruzimi; In acesta perioada s-a raspandit unul dintre cele mai Ingrozitoare obiceiuri ale indienilor. scalparea: taierea pielii ~i a parului de pe capul du~manului Invins. De extinderea acestui obicei au fost raspunzatori ~i europenii. deoarece li plateau dupa numarul de scalpuri pe indienii aliati. angajati ca vanatori de capete. in secolul al XIX-lea at3.tprintre indieni. cat ~i printre albi a continuat aceastatraditie sangeroasa. Dupa victoria revolutiei americane au continuat conflictele dintre ba~tina~iinord-americani ~i europeni. in noua republica ba~tina~ii au fost obligati treptat sa-~i vanda sau sa renunte la pamanturile lor ~i sa emigreze sau sa se retraga In rezervatii. Principiul de baza

Drumul lacrimilor Tribul indienilor Cherokee era unul din popoarele de ba:~tina~i care au fost trimise pe preerie (Great Plains); cu toate ca: aceasta: hota:rare a fost atacata: in 1838 in fata tribunalului, deportarea a avut loc. Plecarea lor a fost numita: "drumul lacrimilor", pentru ca: cel putin un sfert dintre ei au pierit de foame, epuizare ~i boli. Indienil lnsa: nu au putut tra:i in pace nici ma:car pe campie. cand in 1849 s-a descoperit aur In California, mil de ca:uta:tori de aur au trecut cu trenurile de marla: peste terenurile de vana:toare ale indienilor. Din clipa In care armata americana: a fost trimisa: pentru a-i pro-

a Indienii foloseau aproape In totalitate trupul bizonului. Din piele construjau corturi portabile. din limba aspr3 f3ceau perji de lustruit, jar cu creierul bizonilor I~i hr3neau copiii.

teja pe ace~ti pionieri, ciocnirile nu au mai putut fi evitate. Locuitorii campiei au rezistat mult timp la schimb;lrile aduse de omul alb. Ca urmare a vietii nomade ~i a obiceiurilor de van;ltoare, erau c;ll;lreti ~i tinta~i extraordinari, se puteau organiza pentru luptele de gheril;l ~i erau greu de g;lsit pe teritoriile proprii. pan;l la urm:1 ins;l au fost nevoiti s;l se retrag;l. M;lcel;lrirea turmelor de bizoni a fost ultima mare loviturn. Oamenii albi p;lstrau doar pielea bizonului, f;lrn s;l se ating;l de came, astfel c;l ii omorau cu miile. Indienii amenintati de foamete nu aii avut alt;l alegere: au fost nevoiti s;l renunte la

O Aurul a atras foarte mul,i coloni~ti spre vest, determinandu-i sa se stabileasca pe pamanturile indienilor. Atunci cand au descoperit aur ~i in Mun,ii Negri din Dakota, ~eful de trib "Taurul ~ezand" ~i ceilal,i conducatori au impiedicat

8 ~ 8 ~ $

alb pe teritoriile indienilor.

207

BA$TINA$II

AMERICII

O Imaginea il arata pe generalul Custer, drept eroul bataliei de la Little Bighorn. Dupa unele pareri era un om vanitos ~i insetat de glorie. l-a atacat necugetat pe indieni

5ecolu! spaniolii

Britanicii

208

poarta

americanii,

~i New-Mexico

razboaie

pentru

cu francezii

teritoriile

~i

americane

1775-1783 Razboiul

American

de Independenta

1787 O ordonanta pamont

Asuprire totali De-acum, majoritatea indienilor de preerie ramasesera fara pamanturi ,5i fusesera trimi,5i In rezervatii. Conditiile grele de acolo i-au determinat din cand In cand sa evadeze sau sa se revolte, dar In 1886, cand Geronimo, ,5eful de trib al apa,5ilor a capitulat, s-a pus capat pentru totdeauna revoltelor. Cu patru ani mai tarziu a avut loc lupta cunoscuta sub numele de "batalia de la Wounded Knee". De fapt nu a fost o batalie, ci unmacel: cavaleria a ,5apteapur ,5isimplu a masacrat peste 250 de barbati, femei ,5i copii. Armata a fost trimisa pentru a prelntampina desfa,5urarea U~ nou ri-

In Florida

1756-1763

O "Taurul ~ezand". pe numele adevarat Tatanka Yotanka, s-a reintors din Canada in anul 1881. Poli'i~tii indieni angaja,i de guvern I-au asasinat cu doua saptamani inaint,e de Wounded Knee, in rezerva,ia in care a fost trimis. viata de nomazi ,5i sa se mute In rezervatiile lnfiintate de guvernul american. Indienii Sioux Insa au purtat trei razboaie cu oamenii albi, reu,5ind sa-,5i apere o parte din teritorii. Atunci cand albii au pornit In cautarea aurului In Muntii Negri din Dakota de Sud, a izbucnit un al patrulea razboi antiguvernamental. in aceasta perioada, prin anul 1876, generalul George Custer Impreuna cu cei 200 de soldati ai lui ,5i-a pierdut viata In batalia din Little Bighorn. Dup~ unii, Custer a fost atacat prin surprindere, iar altii considera ca generalul a navalit necugetat peste o tabara de indieni. Drept urmare, armata Statelor Unite a pornit un razboi Impotriva indienilor. Seful tribului, "Taurul Sezand" a fost exilat In Canada, iar alti conducatori au fost nevoiti sa se predea.

a! XVI-!ea

se o~eaza

de guvern

al indienilor

recunoa~te

aflati

la nord

dreptulla de roul

Ohio

1803 statele prin

Unite actul

curopara

de la spania

de curoparare

cea ma; mare

parte

Louisiana,

a Americii

mijlocii

1819 statele

Unite

vor lua Florida

de la spanioli

1830 Pe baza

leg;; de evacuare

migra

spre

vest,

indienii

peste

roul

vor putea

Mississippi

1832

tual religios nun1it "DansulSpiritelor". Indienii sperau ca acest ritualli va scapa de omul alb ~i le va aduce 1napoi turmele de bizoni. Ba~tina~iiumiliti ~i saraciti au fost complet demoralizati, numarullor a scazut rapid. Puterea s-a fojosit de toate mijloacele pentru a distruge viata tribala. Au lncercat chiar sa transforme pamanturile indienilor In mici gospodarii. Oamenii albi au confiscat o parte din productie. intre anii 1880-1930indienii ~i-au pierdut doua treimi din pamanturile ce le mai ramasesera. in 1924 ba~tina~ii americani au primit cetatenie americana. Multi dintre ei ~i-au dat seama ca s-a sfar~it cu modul lor de viata traditional, ~i s-au mutat In ora~e. in locul saraciei dinrezervatii ei s.au ales cu cartierele de saraci de la periferia ora~elor. Prin anii 1960 numarul populatiei indiene a lnceput sa creascadinnou. in ciuda lipsei de ~colarizare, a ~omajului ~i a rasismului multi dintre ei au lncercat sa re1nvie con~tiinta nationala, iar In anii 1990 numarullor a crescut la 2 milioane.

Istorie universal:l 55 -REVOLlJI1A

AMERICANA

in statele

Unite pentru

se Infiinteaza Probleroele

Departamentul Indienilor

1849 Izbucne~te

febra

aurului

In California

1868 Dupa

al treilea

seroneaza

razboi,

~eful

o conventie

american

de trib

favorabila

~i pastreaza

"Nor

Ro~U"

cu guvernul

teritoriul

Black

la Little

Bighorm

Hills.

1876 Custer

este Invins

1887 Legea

Dawes

indienilor

va Impart; In mici

terenurile

goSpodarii

commune ale individuale

1890 'ndienii

SioUX sunt

masacrati

la Wounded

Knee

1924 'ndienii

american;

primesc

cetatenie

americana

1967 'ndienii

militanti

OCUpa insula

Alcatraz

1973 Revolta

de 10 Wounded

Istorie universal:l 66 -RAzBOIUL

Knee

CML DIN AMERICA