Arhitectura Vernaculara01

Arhitectura Vernaculara vs.

Arhitectura Neovernaculara Denumire proiect: Dizertatie 2006 Domeniu: Arhitectura – Restaurare Autor: arh. Cuteanu Cristian

Scopul proiectului • Constientizarea fenomenului (neo-) vernacular • Echilibrul posibil

Descriere continut: • Arhitectura vernaculara • Arhitectura culta • Diferentieri

• Vernacular vs.academic • Concluzii

Arhitectura Vernacualra: •Constructorii, indiferent ca sunt artizani sau viitorii locatari sunt non-profesionali •Adaptare armonioasa, utilizand materiale naturale, din spatiul local geografic •Cladirile existente implica o gandire intuitiva, fara schiteproiecte, fiind deschisa unor modificari ulterioare •Exista un echilibru social/economic, functional si estetic. •Pattern-urile arhitecturale si stilurile sunt supuse unei evolutii incete a stilului traditional corespunzator regiunii etnice.

Arhitectura Culta: •Constructorii sunt profesionisti, cu specialitati tehnice •Nu exista modificari catre mediul inconjurator, predomina materialele prefabricate. •Gandirea este una rationalista, utilizand un design definit. Pattern-urile globale si stilurile, gradat devin identice in toate spatiile culturale. •Exista o balanta intre functiile sociale si economice pe o parte si valorile estetice si simbolice de cealalta parte.

•Exista modele universale si stiluri ce progresiv standardizeaza zonele

Diferentieri Arhitectura Vernaculara

Arhitectura Culta

Alegerea formei: •

forma admisa este prescrisa prin traditie  exprima sistemul de valori colective ale tipului de societate

•

forma este inventia unei “sub culturi” (in sens de sub-parte a unei culturi, nu in sens peiorativ) profesional  exprima valorile acestei culturi “d e elita”.

•

si aici exista o traditie, dar este scrisa, teoretizata si transmisa prin diferite forme de invatamint, se transmite si prin schimburi culturale (aculturatie)

Transmiterea formei: •

prin transmisie orala, face parte din educatie inca de la nastere, din procesul de socializare a individului, uneori se face si prin imprumuturi/schimburi culturale

Diferentieri Arhitectura Vernaculara

Arhitectura Culta

Transmiterea formei: •

•

fara pretentii estetice si teoretice (intentiile artistice nu sint conceptualizate, uneori nu exista nici vocabular tehnic) procedeaza prin modele formale (forme prescrise) = forme admise care se preiau si/sau se ajusteaza  variatiuni

Forma in utilizare : •

raspunde totdeauna modului de viata specific al societatii si valorilor acesteia

•

este constient orientata catre scopul de a produce o impresie si teoretizata ca atare

•

caracterizata prin dinamism formal si inventivitate

•

intre utilizatori si forma se interpune sistemul de valori ale subculturii de specialitate  discrepanta intre forma creata si valorile si modul de viata al utilizatorilor  criza

Vernacular vs. Academic •

modul vernacular a fost sursa modului academic

•

Cladirile vernaculare se integreaza in natura pentru ca ultima sa importanta este functia ca un contrapunct pentru munca artizanala

•

(cult-neovernacular)

•

Dominand functionalismul, rationalismul, paradoxalul, deriva din modul vernacular ca un rezultat al mixarii de noi materiale industriale

•

Standardizarea, simplitatea si puritatea liniei, universalitatea modelelor arhitecturale, conduc la atitudini contemporane ce ignora/neaga relatia vernacularnatura

•

Cand criteriile moderne vin sa domine, stilul vernacular este mai degraba abandonat/expulzat

arhitectura vernaculara insasi este supusa reconstruirii (uneori numita restaurare) in stilul academic modern

Vernacular vs. Academic •

calitatea estetica naturala a arhitecturii vernaculare a fost mutata, substituita de un rationalism neovernacular urat si kitsch-os

•

vernacularul se zbate sa supravietuiasca intr-un mediu dominat de arhitectura moderna si academica

•

Migrarile si invaziile din zonele urbane catre cele rurale, au produs efecte ciudate -> oameni meseriasi priceputi plini de imaginatie locuind intr-o cultura arhitecturala rationalista, dar nevoiti sa utilizeze modul vernacular de constructie

(cult-neovernacular)

•

Cladirile de locuinte si-au pierdut calitatea antropologica, iremediabila, asemanator cu casele vernaculare, in numele unei presupuse notiuni functionale de confort

•

Impreuna cu degradarile conceptului de locuite, se alatura seioasa degradare a calitatii vietii fiintei umane contemporane

•

modul academic s-a impus singur ca exclusiv, excluzand, interzicand, caricaturizand modul vernacular

CONCLUZII: •Arhitectura de acum nu mai este o arta, ci a devenit pur si simplu o tehnica •Trebuie sa privim inapoi catre aspectele modului vernacular, care, intrucat sunt compatibile cu unele caracteristici academice, sugereaza posibilitati de supravietuire •Este necesara o campanie pentru o noua politica culturala constienta, directionata pe patrimoniul vernacular al fiecarei tari •Ar trebui cea mai larga posibila utilizare de materiale vernaculare precum si naturale, in armonie cu meriul inconjurator. •Daca materiale prefabricate trebuiesc folosite, tratamentul si tehnologia implicata in utilizare trebuie sa fie cat mai apropiata de materiale naturale si modul vernacular.

CONCLUZII: •Materialele prefabricate trebuie sa fie asigurate in diferite versiuni, lasand un mare grad de flexibilitate pentru propuneri estetice •Ar trebui create noi pattern-uri, ocolind marea masa de unitati de locuire •Imitatile rurale ale cladirilor urbane ar trebui regandite, cu o atentie marita, privind si proprietatile antropologice ale centrelor vernaculare vechi si particularitatile estetice in acord cu mediul si cadrul construit. •Este necesara o stricta supraveghere, cu sanctiuni impotriva celor care ignora stilul in proiectele lor, sau celor care nu respecta cerintele de lege, inspecial cele estetice •Nu ar trebui sa abandonati 1000 de ani de cultura vernaculara

Biblografie: Books: •

Gheorghe Curinschi-Vorona - Arhitectura comparata

•

Amos Rapoport - House, Form and Culture - Une anthropologie de la maison

•

Mumford Lewis - Arts & Techniques

•

Kázmér Kovács – Timpul momentului istoric

•

Vicky Richardson – New Vernacular Arhitecture

Publications:

•

ICOMOS – Charter on The Build Vernaculare Heritage

•

Andoni Alonso, Inaki Arzoz, and Nicanor Ursua, University of the Basque Country - REFLECTIONS ON ARCHITECTURE: VERNACULAR AND ACADEMIC MODES IN ARCHITECTURE AND TOWN PLANNING

Internet sites:

•

www.international.icomos.org/home.htm

•

www.architectureweek.com/topics/vernacular-01.html

•

http://whc.unesco.org/

Arh. Cuteanu Cristian – Arhitectura Neo/Vernaculara 2006 (impreuna cu partea scrisa 20 formate A3)