Arhitectura Gotica Arborele Lumii

.

.

~

'Stilul gotic a fost primul stil, cu adevarat original, care s-a nascut in nordul Europei. Vreme de peste 300 de ani au lost inalfate catedrale ~i biserici inundate de lumina, ca expresie a Pietafii ~i a miindriei

cre~tine.

S

tilUl romanic, cel care adominat arhitectura Evului Mediu, a fost impresionant mai ales prin dimensiunile mari pe care le-a promovat. Peretii trainici, coloanele solide ~i stalpii masivi Impiedicau trecerea luminii naturale, aspectul catedralelor ~i al bisericilor fiind Intunecos, sever. Aceste cl~diri inspirau un sentiment de team~ amestecat cu veneratie. La_mijlocul secolului al XII-lea, In Franta a ap~rut un nou stil de cl~diri ecleziastice, complet diferite, ale c~ror tumuri se avantau c~tre lnaltul cerului, a c~ror structurn de rezisten~ era, In mod vizibil, mai putin solid~ ~i mai gratioas~ decat cea a predecesoarelor sale din perioada romanic~.

in~lti~ea ~f lumina din interior irnpresionau ~i ele 6chiul spectatorului. Pentru cei obi~nuiti .cu cl~dirile construite 1n stil rornanic, exper rienta gotic~ a p~rut probabil neobi~nuit de r;in~lt~toare ~i de eliberatoare. I~ Noul stil ~i-a f~cut aparitia In Franta, la im~n~stirea St. Denise, situata doar la mic~ dis;ctant~ de Paris. Lucrarea s-a efectuat 1ntre anii : 1140-1144, la cornanda staretului Suger, Ins~ 1nu se ~tie dac~ ideile principale i-au apartinut

O Catedrala Salisbury din Wiltshire are cea mai inalt3 turl3 din ,ar3 ~i se num3r3 printre capodoperele arhitecturii gotice din Anglia.

O Un vitraliu din catedrala Chartres din Fran~a. in decursui perioadei gotice realizarea vitraliilor a devenit o ~ adevarata arta. :3 Picturile se realizau ~ in culori foarte vii ~i ~ lumina care trecea r prin sticla colorata ~ crea in marile cate] drale o atmosfera 02 magica.

acestuiasau maestrului pietrar care a construit cl~direa. Cu sigurant~, staretul Suger a apreciat rezultatul, rriai ales "lumina minuna~ ~i permanent~ care trece prin vitraliile colorate". Noul stil a devenit foarte modern ~i in decurs de 20 de ani au lnceput s~ se construiasc~ catedrale gotice in Sens,Noyon ~i Laon, toate situate in zona Parisului.in anul 1163 a lnceput construirea catedralei Notre Dame din Paris. Turnurile se ln~ltau din ce in cemai sus

~i curentul ~i-a atins apogeul -cunoscut sub denumirea de gotic tarziu -cam 1n jurul sfar~itului de secol, cand a 1nceputconstruirea catedralelor din Chartres,Reims ~i Amiens. in cele din urma:, la Beauvais, cea mai Inalta: constructie dintre toate, ambitiile de Ina:time au depa:~itposibilita:tile tehnice ~i In anul1284 arcada care sustinea plan~eul destinat corului s-a pra:bu~it. Noi descoperiri Goticul a reprezentat o perioada: de schimbare a valorilor 1n religie dar ~i un curent care a profitat de noile descoperiri tehnice. Cla:dirile construite In vechiul stil romanic erau atat de masive deoarece exista convingerea ca: pentru a sustine tavanul era nevoie de o zida:rie masiva:. Din punct de vedere tehnic, sistemul gotic oferea posibilitatea de a stabiliza structuri mult mai Inalte prin utilizarea unor suporti mai putin masivi. Acest lucru a fost posibil prin introducerea unor elemente specifice, ca de exemplu arcadele In stil gotic, boltile cu nervuri sau contraforturile aparente. Arcurile butante sunt considerate a fi elementele reprezentative ale stilului gotic. Ele atrag privirea ~i creaza:o senzatie de Ina:ltaremult mai accentuata:decat formele rotunjite caracteristice stilului romanic. Deasemenea, arcadele gotice erau mult mai stabile ~i mai flexibile, permitand diferite grade de Inclinare. O descoperire cruciala: care a avut mare importanta: pentru arhitectura gotica: a fost aceea ca: greutatea constructiei putea fi concentrata:1nanumite puncte, bine determinate. Daca:aceste puncte erau bine sprijinite, alte pa:rti ale structurii nu mai erau supuse unor 21

ARHITECTURA

GOTICA

O Interiorul elegant al catedralei din Beauvais, Fran,a, ilustreaza in mod impresionant, stilul gotic cu idealurile sale de inal,ime ~i gra,ie. De fapt, un ideal prea inalt deoarece arcada originala s-a prabu~it ~i a trebuit reconstruita. oferit de contraforturi permiteau naosului (suprafata central~ a unej. biserici) s~ se 1nalte deasupra navelor laterale, pe ambele p~rti, cu viti"aliile catului superior In sigurant~.

eforturi atat de mari. Ele puteau fi mult subtiate sau puteau fi chiar eliminate astfellncat s;! lase loc pentru trecerea luminii naturale In interiorul constructiei. Boltile au fost astfel modificate prin intermediul unor nervuri care le sustineau, preluand eforturile. Spatiile dintre nervuri au fost acoperite cu materiale relativ u~oare.In mod similar, partea inferioara a nervurilor s-a modificat devenind piloni dispu~i la distante regulate, ceea ce a dus la transformarea vechilor pereti solizi 1n suprafete elegant arcuite. Contraforturi aparente Contraforturile aparente au reprezentat un alt rafinament gotic. Ele neutralizau Impingerile laterale ale boltilor. Contraforturile au fost plasate la o anumit~ distant:l de pereti Inlocuind vechile structuri masive de rezistent:l. Ele se legau de pereti prin intermediul unor coloane subtiri curbate care preluau, foarte eficient, Impingerile laterale. Postamentul

"Osatura" din piatra Rezultatul final al aplic~rii acestor tehnici l-a constituit transformarea cl~dirilor ecleziastice masive In cl~diri din piatr~, gratioase. In orice caz, aceast~ descriere este incapabil~ s~ exprime1ndemanarea ~i simtul artistic cu care constructorii au Imbinat cuno~tintele tehnice cu cele estetice. De exemplu, ~irurile de contraforturi aveau la capete varfuri ascutite, conice care le confereau ~i mai mult senzatia de verticalitate, concentrand ~i mai mult principala tr~s~tura a stilului gotic. Spatiile dintre "oasele" scheletului se puteau acoperi cu sticl~ sau se puteau amplasa diverse statui. Decoratiunile pietrelor plasate In partea de sus a ferestrelor respectau ~i ele, la randullor, tendinta gotic~ general~, sub1;iindu-se mult ~i creand adev~rate dantel~rii. in decursul timpului, aceast~ tehnic~ caracteristic~ a curentului gotic, numit~ omamentare traforat~, a creat motive decorative complexe chiar ~i pe bordurile bol1;ilor. in perioada gotic~ a Inflorit ~i sculptura: marile catedrale au oferit nenum~rate oportunita1;i pentru o art~ ce avea s~ devin~ mai str~lucitoare, mai realist~. Personajele de sine-st~tatoare, sculptate fluent, au Inlocuit.ln mare masur~ reliefurile -o form~ de sculptura In care personajele se Inalt~ din fundal. Curentul gotic s-a extins din Franta In Anglia ~i Germania, unde, In scurt timp a devenit curentul dominant. Mai spre sud, unde tradi1;iile ~i climatul erau foarte diferite, curentul gotic a avut un impact mult mai mic, chiar dac~ catedrala din Milano este o mostr~ de stil gotic italian. in Anglia, printre numeroasele capodopere ale arhitecturii gotice se pot aminti: Wells, Lincoln ~i Salisbury Cathedrals, York Minster, Westminster Abbey ~i St. George's Chapel, Windsor. Primei perioade gotice engleze~ti

(1180-1280) i-a Um1at perioada decorativa (1280-1360), In decursul careia au fost introduse multe elemente originale, specific engleze~ti. Oricum, decora1;iunile bogate au reprezentat ~i tendinta europeana , 1n vreme ce lncercari de simplificare engleze~ti nu a avut un echivalent european. Tendinta de simplificare a aparut odata cu a~a numita perioada "perpendiculara" (1360- 1550), fiind caracterizata de liniile drepte ~i de repetarea unor decora1;iuni simple. Simplitatea acestui stil l-a facut sa fie potrivit nu doar pentru cladirile mari ci ~i pentru bisericile parohiale din 1ntreaga tara. Acest stil a ramas In istorie ca versiunea distincta, englezeasca a stilului gotic, pana In secolul al XVI-lea cand curentul gotic a fost lnlocuit de curentul renascentist.

O Marile catedrale gotice au creat numeroase oportunita1i

de

progres sculpturii. Personajele au devenit mai pu1in izolate ~i mai umane. Fiecare

22