Argument

ARGUMENT

Oamenii au avut dintotdeauna probleme. Cu toate că mulţi au crezut că tehnologia modernă lear putea rezolva, problemele dificile se agravează. Printre cele mai frecvente probleme se numără criminalitatea, puţini fiind cei care se simt în siguraţă pe stradă, conform unor statistici, în ţările europene aproape una din trei personae este victima criminalităţii. Mediul înconjurător reprezintă o altă problemă deoarece în ţările în curs de dezvoltare, a patra parte din populaţie nu are acces la apa potabilă. Sărăcia 30% din forţa de muncă a lumii fiind afectată de şomaj. Războaiele, unde sute de mii de oameni şi-au pierdut viaţa în recentele conflicte etnice. La acestea se mai adaugă şi răspândirea consumului de droguri, prostituţia şi multe alte probleme aflate în opoziţie cu actualele norme legale. România se confruntă şi ea cu astfel de probleme, astfel încât după evenimentele din decembrie 1989 a cunoscut o serie de transformări, nu doar din punct de vedere politic sau economic, ci şi sub aspect social şi juridic. Trecere de la sistemul totalitarist la un sistem liber şi democrat a condus la creşterea unor fenomene cu efecte negative asupra societăţii: contrabanda cu droguri şi arme, traficul cu copii şi tineri adulţi, prostituţia, criminalitatea crescută nu doar în rândul adulţilor, ci şi a tinerilor. Delicvenţa juvenilă desemnează ansamblul abaterilor şi încălcărilor de norme sociale, sancţionate penal, săvârşite de minori şi, în unele opinii, de tineri care nu au devenit adulţi. Criminalitatea în rândul tinerilor constituie un fenomen extrem de grav şi de complex atât pentru comunitate, cât şi pentru destinul ulterior al tânărului. Din acest motiv se impune concentrarea eforturilor specialiştilor din diverse domenii de cercetare în elaborarea unor programe viabile pentru diminuarea acestui fenomen şi pentru recuperarea socială a unui număr cât mai mare de tineri ce se află în opoziţie cu normele penale. Dintre formele de intervenţie întâlnite în România, printre care se numără măsurile educative, sancţiunile penale, munca în folosul comunităţii, ca notă aparte în ultima perioadă se pune accentul pe justiţia juvenilă recuperativă. ,, Serviciul de probaţiune” constituie o formă mai recentă de intervenţie, cu acoperire naţională ce se desfăşoară în servicii de supraveghere şi reintegrare

socială a infractorilor minori de pe lângă Tribunalele judeţene. În prezent funcţionează în fiecare judeţ din România asemenea servicii, care au specialişti proprii denumiţi consilieri.

ORGANIZAREA LUCRĂRII

Lucrarea este structurată pe cinci capitole, în care problemele sunt legate de psihologia infractorului minor sunt tratate separate, cu diferite elemente de plecare. Capitolul I - prezintă fenomenul delicvenţial în mod general, plecând de la originea termenului de delicvenţă juvenilă, la mediul familial şi influenţele sale asupra delicvenţei juvenile. Cel de-al doilea capitol, include legislaţia în vigoare cu privire la minori - fiind prezentate reglementările actuale privind modul de sancţionare şi de executare a măsurilor aplicate minorilor care au săvârşit fapte ce contravin legilor. Capitolul

III

- încearcă o prezentare a trăsăturilor psihocomportamentale şi o

caracterizare psihologică a minorului. Orientarea psihologică, ce se concretizează cel mai adesea într-o abordare individuală a comportamentului şi a particularităţilor psihice ale tânărului delicvent. În capitolul IV - este prezentată pe scurt activitatea de orientare şcolară şi profesională cât şi factorii ce influenţează pozitiv această activitate.