Alimente Caini

ALIMENTE UTILIZATE ÎN HRANA CÂINILOR ŞI PISICILOR

1.CARNEA ŞI PRODUSELE DIN CARNE Carnea şi produsele din carne reprezintă: - componentul principal din meniul câinelui cu un conţinut proteic ridicat Proteinele din carnea de mamifer sau de pasăre sunt de foarte bună calitate, diferenţele dintre cărnuri sunt cele referitoare la conţinutul în grăsimi. Carnea de porc şi de curcan conţine mai multe grăsimi nesaturate faţă de cea de vită sau de oaie, acest fapt nu are o influenţă deosebită asupra digestibilităţii sau accesibiltăţiilor pentru câine sau pisică. Organele de animal, precum ficatul, stomacul, rinichii, cordul au un conţinut nutritiv similar indiferent de specia de la care provin. Carnea conţine foarte puţine glucide, principala rezervă energetică o constituie grăsimile; Carnea şi organele sunt sărace în calciu; raportul Ca:P 1:15 > 1:26 Muşchii şi majoritatea organelor nu conţin vitamina A şi D în schimb sunt bogate în grăsimi, Fe, vitaminele complexului B.

1.CARNEA ŞI PRODUSELE DIN CARNE - ficatul şi parţial rinichii sunt o sursă importantă de vitamina A şi D - carnea cea mai bună este cea de vită, de pasăre urmată de carnea de oaie şi cea de cal (la care trebuie adăugat grăsimi), carnea de peşte (după dezosare), iar cea mai puţin indicată este carnea de porc. Cele mai apreciate sunt alimentele preparate din: - burta de vită; - cord; - intestine (dacă sunt bine igienizate şi preparate termic); Administrarea cărnii se poate face: - sub formă crudă (fiind preferinţa câinilor şi pisicilor): - înlesneşte asimilarea fosforului de către organism; - menţine conţinutul ridicat de vitamine şi substanţe minerale; - este mai digerabilă; - la grătar în sânge - friptă - fiartă Carnea trebuie să fie proaspătă, poate fi puţin fezandată şi tăiată în bucăţi mărunte.

1.CARNEA ŞI PRODUSELE DIN CARNE Când provenienţa cărnii nu este controlabilă, este de preferat să fie fiartă pentru a elimina eventualele riscuri de îmbolnăvire. Mezelurile (salamuri, crenvurşti, cabanos, parizer) şi afumaturile nu sunt indicate sub nici o formă datorită conţinutului ridicat de conservanţi, coloranţi, săruri, nitriţi. Carnea devine o hrană bună dacă în dietă sunt incluse şi surse de Ca, P, I şi vitaminele A şi D.

2.PEŞTELE Peştii se impart în: - pesti albi (codul, peştii oceanici) cu un conţinut sub 2% grăsimi; - peşti graşi (macrou, hering, ton, somon) cu un conţinut de grăsimi cuprins între 5 – 18%; Carnea de peşte conţine: - proteine de bună calitate - foarte mult iod - raportul Ca: P este mult mai echilibrat - vitaminele A şi D în cantitate redusă sau acestea lipsesc Carnea de peşte trebuie să fie prelucrată termic pentru: - a se evita infestarea cu diverşi paraziţi - a preveni distrugerea vitaminei B1 de către tiamiza, enzimă care se găseşte în carnea anumitor peşti.

3.SÂNGELE Sângele este parte a organismelor animale fiind bogat în: - proteine - fier - vitamine Poate fi administrat: - în stare crudă - sub formă de făină de sânge - în prepararea unor produse specifice alimentaţiei câinilor precum biscuiţii

4.OASELE Consumul oaselor este un subiect delicat, existând păreri pro şi contra pentru consumul acestora în special de către câini. Consumul acestora: - reprezintă o sursă importantă de Ca, - ajută la întreţinerea dentiţiei - constituie o plăcere deosebită - menţine tonusul musculaturii maseterine Dacă sunt consumate singure şi în cantităţi mari pot produce coprostază. Cele mai indicate oase sunt: - de viţel - de bovine adulte - de oaie şi pasăre (coxalul,epifizele) administrate întotdeauna la sfârşitul mesei obişnuite.

5.GRĂSIMILE În această categorie sunt incluse: untura, grăsimile vizibile din cărnuri, untul, margarina, uleiul, grăsimile din nuci, alune Diferenţa dintre aceste grăsimi o reprezintă acizii graşi pe care îi conţin. Acestea sunt - preferatele câinilor şi pisicilor , în special cele de origine animală, - au o digestibilitate ridicată - încetinesc evacuarea conţinutului stomacal - sunt o excelentă sursă de energie, de vitamine în special A şi D - creează senzaţia de saţietate după mase Toate grăsimile au o cantitate similară de energie, aproape de 2,25 ori mai mare decât cea obţinută din proteine sau glucide. Valoarea lor nutritivă depinde în mare măsură de originea lor şi de conţinutul în vitamine. Majoritatea grăsimilor conţin acizi graşi saturaţi şi acizi graşi nesaturaţi sau esenţiali (linoleic şi arahidonic) ultimii neputând fi sintetizaţi de câini şi pisici.

5.GRĂSIMILE Uleiul şi grăsimile folosite în mod repetat pentru pregătirea diverselor alimente nu trebuie administrate timp îndelungat în hrana câinilor ş pisicilor deoarece conţin oxizi, peroxizi şi substanţe toxice. IMPORTANT ! Administrarea grăsimilor în hrana câinilor şi pisicilor trebuie făcută cu discernământ în cantităţi moderate şi la anumite categorii.

6.OUĂLE Ouăle reprezintă importante surse de: - proteine - aminoacizi - numeroase elemente nutritive - riboflavină - acid folic - vitamina A şi D - Sunt sărace în vitamina C şi glucide Ouăle vor fi fierte înainte de consum deoarece în albuş se găseşte o proteină, avidina, care leagă biotina, facând-o inaccesibilă pentru câini şi pisici. Acest neajuns este diminuat prin fierberea ouălor. Administrarea unui ou crud pe zi la câinele adult nu produce efecte adverse.

7.LAPTELE ŞI PRODUSELE LACTATE Laptele reprezintă o bună sursă de energie, proteine, grăsimi, glucide, calciu, fosfor, oligoelemente, vitamina A şi vitaminele din complexul B. Laptele integral pasteurizat conţine aproximativ 65kcal/100g - 3,3 g proteine - 3,8 g grăsimi - 4,7 g lactoză - 0,12 g calciu - 0,095 g fosfor Laptele conţine majoritatea elementelor nutritive necesare câinilor şi pisicilor dar este o sursă săracă în fier şi vitamina D, iar riboflavina şi vitamina C sunt distruse în cazul expunerii la lumină (peste două ore). Intoleranţă la unii câini şi pisici manifestată prin diaree

7.LAPTELE ŞI PRODUSELE LACTATE

Iaurtul,laptele bătut,sana,brânza,untul – digestibilitate crescută Brânza –prin coagularea proteinelor din lapte Ca+ Vit A sunt reţinute Lactoza + vit.complexului B sunt eliminate Laptele poate fi administrat : singur amestec

8.PASTELE FĂINOASE Nu sunt alimente de bază doar în combinaţie cu carnea Au valoare nutritivă redusă,greu asimilabile,dar uşor de preparat Administrate timp îndelungat şi în cantitate mare : - scăderea rezistenţei generale - scaderea capacităţii de efort - indici de reproducţie scăzuţi

9.PÂINEA

Conţine : -8-9% proteine -2% grăsimi -40-50% glucide - minerale ,vitamine Administrarea se face sub formă de coajă sau prăjită NU PROASPĂTĂ

10. OREZUL Glutenul din orez- pt.tratamentul alergiilor alimentare - pt. tratamentul enteropatiei produsă de glutenul din grâu Orezul are digestibilitate buna ,rol în reglarea tranzitului intestinal Indicat ca şi garnitura tainurilor.

11.BISCUITII Continut ridicat de glucide,sunt preferaţi de caini.

12.FULGII DE PORUMB ŞI DE OVĂZ Pot intra în componenţa amestecurilor tainurilor.

13.DULCIURILE BOMBOANELE, PRĂJITURILE, CIOCOLATA, Nu trebuie să faca parte din alimantaţia curentă deoarece : -favorizează apariţia bolilor dentare -predispun organismul la obezitate

14.LEGUMELE Majoritea legumelor conţin glucide rezistente la acţiunea enzimelor digestive . Nu sunt digerate ,ajung în intestinul gros ,fermentează ….flatulenţă Salata,stevia,varza pot fi folosite ca legume fierte Legumele sunt sursa de vitamine A,complexul B(se distrug prin fierbere) Morccovii au valoare energetică bună,vit.A Soia sub formă de srot sau turte

15.CONSERVELE

Hrana din conserve conţine produse din carne şi peşte + cereale Avantaje: -accesibilă -lipsită de toxine -este digestibilă -este palatabilă - continut balansat de energie,AA,vitamine,minerale - sunt diversificate pt câini şi pisici. Cele mai gustoase sunt cele care conţin cereale +bucăti de carne + gelatină Se combină cu biscuiţi,legume fierte,reziduuri de soia.

16.HRANA USCATĂ Nutriţionişti o clasifică în : -hrana uscată completă -hrană uscată incompletă - hrană uscată dietetică Hrana uscată completă -poate fi folosită ca hrană unică -satisface nevoile nutritive pe stadii de dezvolare -nu permite dezvoltarea bacteriilor şi fungilor -are valabilitate mai lungă,păstrată la rece. -obţinută din concentrate proteice animale,vegetale,produse cerealiere, făina de oase,peşte,carne,soia,vitamine,minerale. -se găseşte ambalată pe categorii de vârstă şi stare fiziologică. Hrana uscată incompletă se va administra in combinaţie cu hrană proteică

16.HRANA USCATĂ

Hrana uscată pentru pisici are o concentrţie mai mare în proteine şi grăsimi de origine animală, datorită nevoilor mai crescute decât câini Sunt necesare cantităţi mai mici din aceste sortimente În cazul hrănirii cu hrană uscată este necesară apa la discreţie Dezavantajul mare ------- palatabilitatea mai redusă