Adunare Conservatoare.pdf

SERIA II.-;-INUL IT, No. '07-300.

NIT1ViARUL 10 BANI (cu supliment)

DUMTNICX., 1 NOE .vLBRE 1898.

ABONAILENTELE pe nn an . QO ta

in

nM,ta.te . . ,.......

PUBLICITATEA lnuwnturY pe pag. IH-a 80 kan! fob

40

sr

siattlsarbsiA nu se /nap0iazi

n

p .....,..

IV

15

M

r

Publicatii : Reclame 2 I.ei Unlit

BEDILCTIA

ADM liISTSANIA

ttlifTRJDJ CaAICICENIlla. No. 3.

STRADA QZA=1V[ EN = Fi - No. S.

pimmommuslimillommlmommumir

lEditia de aseara

VINI.casosac

CAPITALA INSULTATA DE GUVERN CANDIDATIÌ

Protectorii Coiitrabandiltílor

PARTIOUIUI CONSERVATOR

47 iFr.ilG

I'ENTRI :6.

CONSILIUL COMUNAL AL CAPITALEI

COLEGIUL I General Mann Nonatas Ghermani Nicolae Filipescn C. C. Arion Ion C. GrädiLteann

Dr. Florea Teodorescn Gr. Capsa, comerciant Dr. Bniclin Ioan Lahovari Dr. Leonte Dim. A. Laurian, profesor Mihail Deslin D. Dobrescu, fo8t searctar general de minister N. N.

Tache Ionescn Const. Diseseu, profesor

Dr, Istrate, profesor Mihail Cornea

$carlat Vîrnav, inginer N. Ath. Popovici Al. Chiron Anghel Demetrescn, profesor P. Sfetescn Gr. Olánescu Dim. > olmescn Dim. Rohn, comerciant

I. Britescn Colonel Costescn

Dr. Severeann

Capitala insultat8 de- guvern Iaconstientil de la guvern at] insultat Capitala. Lu;rul poate parea strania. In adevär, e de neinchipuit ca un regim atit de pacatos, care timp de trel ani a revoltat tara prin neomeniile si

miselüle lui, care a sdruncinat intreg asYzämtntul Statulul, care a umilit tara

si la Ungurl si la Turd si la orl-cine a vrute de netnchipuit ca un asemenea regim, urit pretutindeni unde se geseste picior de roman, sa caute a sfida tocmal Capitala, fruntea tarel.

Oameni! cari chinuesc tara de trea

ana de zile, nu sunt lose ca tota oamenil.

Ceea ce e nefiresc pentru toatä lumea, pentru dinsil e lucru cu putinta. Si ast-fel, cu tot hatul in care se gäseste, guvernul a mal cutezat sä sl insuite Capitala.

Caci lista de candid itl a guvernulu! nu poate fi so,eotitä alt-fel de oit ca cea mal obraznice insulta.

Cu un hot Iifallifìcatordeacte

pubilee ca 11latac.

Ca un ghelettar ea, Ciocanelli ; Cu un speculator al prostitutiel clandestine ea d-ral Penescu ; Cu un foist funettonar pi'itat ca

Noreann :

Cu asemen! oamenl, cari at] fost tinluitl la stilpul rusinea, cu asemeni lepedäturl sociale se prezinta guvernul 1naintea Capitalel. Nu e aoeasta o insulta singeroasa ? In Capitala tarel e intrunitä fruntea inteligentel cultivate, fruntea proprietatil, a comerciulul, a industriel. Si tutu-

ror acestora li se cere sä-si dea lucrederea unor borfasl, unor hoti, unor oamen! cu meserie murdara ! Nebunia regimulul e fire de margini.

Sa speram cä va fi cea din urma. Nu e cu putinta ca cetät,enii Capitalei sä nu se ridice, cu mic cu mare, si sa puie la locul lor pe acestl nemernìca insultatori.

Paharul era plin si fare aceaste pro-

vocare. Acum a debordat. ..,.-....

tG/ ç
'CQ-7-

! u .gie-

/, .Q/1

._.......,,aa.---t,--- ___--

(a"? ...e.-4r-tre___:

1.c-L

Canalul navigabil Bueurefrï-lAldenifa II

ofcCe.

//_

.Q

i

e

.u 9-¡C t

.

2.'r

Comer f al Cind cerealele din centrul Munteniel se vor concentra in Bucurestl, dupe cum le convine, pentru a lua drumul merit, pe canalul Bucurestl- Oltenita si apol pe Dunäre, Bucurestiul va fi deja un mare centru de comert.

.

t -L.

Cacl, ce comert mare -- si ante legem printr'un ast -fel de convert un

Q Cc.t

/

P

)

411--S4c6...J

esLe,d e Q= /L a..2E 2i

olmescn

Barba Plltineana Several Algin COLEGIUL II

ni'
c.e `2c .

Glt

As/et_._.

eo ,,Yrrct

CESTIUNI COMUNALE

schimb international se poate face intr'o tare, in care 80 la sute din exporta tiunea sa conste In cereale, de cit comertul cu aceste cereale ? Acest comert se fase asta zI aproape in totul la Braila, de oars -ce, din cele ca la 2 milioane tone de cereale ce anual se scurg spre Sulina, 1.370.000 tone s'at] vindut in 1895 In Braila. Cu situatiunea sa pe Dunäre, in virful unghiului ce formeaze cele doua

Cetecurtaaia eanaleeluü Acest canal de navigatiune, pe a cäru! creatiune se inte_neiaz5 viitoarea

prosperitate a Bucurestilor, nu va aduce ruma financiara a ceilor ferate, al ceror principal trafic cerealele si maII va fi luat ? teriele grele De sigur ce nu, ma! IntIiü, pentru ca canalul Bucurestl O.tenita nu va des irvi de cit o mica parte a tarea, regiunea Bucurestilor si, apol, pentru ca, chiar dintr'aceastä regiune, canalul nu va lua ceilor ferate de cit atele transporturl,

cari le lasa un clstig prea mic si le da cele mal marl dificulteta.

Admittnd ce din 3, 8 bin! pe tona si

kilometru, cu cit se transporta asta-zI

pert! trans -si cis milcovene ale tarei, Braila are o pozitiune comerciall pecare

pe calle ferate cerealele si cerbunil, trel patrimi represinta realele cheltuell ale transportului, beneficiul la care ar urma se renunte C. F. R. nu represinta, p 3utru transporturile fäcute in 1896, de cit

nu i -ova putea discuta ni :a Constante, niel

490.342 le!.

vre -un alt oras al Wei. Si niel nu este interes ca comertul Bräilel sä fie imprestiat, intru cit acest port ar putea stringe si exporta produsele tarel in modul col mal economic si mil comod

si intru cit ar putea se ne aduce,

in

In schimbul abindonulul a :estu! clstig,

C. F, nu vor ma! fi obligate, ca aeum, se imobiliseze pe fie -cara an insemnate capitale pentru cumparätoarea continua de vagoane de marfurl, utili sate in transporturi d'e cereale numal vr'o 3 lunl din

conditiunile cele ma! avantagioase, m 1r- an,lar restul timpu'ul remiaind aproape neutilisate. furile ce ne sosesc pe mare. Nu scim chiar daca canalul de nevi Cifrele ce am indicat mal sus ca cost de transport pe caile ferate pine la Bra- gatiune ce se are in vedere, nu va proila si d'aci pe Dunäre pina la Sulina, voca pentru calle ferate, prin marile can In comparatiune cu acelea ale transpor- titatt de marfurl grele ce ar introd'ice publiaat aíslele trecute o scrisoare a unui damn D. G. Çonstantineseu, tu'ul pe un canal Bucurestl- O:tenita si in tara, noul traficuri cari se intreacä funcionar la primetrie, sorisoare prin care se cerea sa se liberete de Primaria apol pe Dunäre pine la mare, ne asi- jurnätatea de milion lei aproape ce i se Capit alel o cantitate de vin confs at. Acest dorm Constantinesou spunea cä suns gura tense cä, fatal, Braila va trebui se la de la cereale si cärbuni. 400 let depugl pentru el, Senat Ridulescu gi Melissiano. cedeze Bucurestilor, de indata ce acesta Pub'icdm azi scrisoarea de mal sus pe care credem de prisas a o mai comenta. se va lega cu Dunärea printr'un canai, fou+slruefIeenea $t ooetul ea. tealulut atit exportul cereale'or din regiunea Dupa cum se vede in desemnel.e ce GhegQfturi murdare, contraband?, ho- Munteniel centrale, cat si importul mär311500 DE ARQINTI Toate aste a dovedite, documentale. furilor grele trebuincioase acestel re- lnsotese presenta expunere, canalul Bucurestl Oltenita va avea o lungime de 1Si totugï reginnul nu se migod, nu giunl. tatnl romtn e tras tn judecatì'i sufld. Nu masi existd ni,t lege, nicï ruDar negociarea, inmagasinarea, incär- 67 km. Din cause. ce cantitatea de ape de de epilropia biserleel Sft. -Nieu- tin.. carea si descercarea acestor importante care se dispune pe Dimbovita, chiar Hoitul coledivist se cufunda fa norol. Iae din Bralov, pentras ci gavercantitetl de variate marfurl va atrage dupe proiettata del-ivatiune intr'ìnsa a in Bucurestl stabiiirea bancherilor, conul lui Inda- gturdza a ref uzat 8 m. c. ape pe secunda din Arges, este merciantilor, comisionarilor si numero qi si-1 plsteaseì renta leDIN ALE NOASTRE silor lucretoiï, al cäror concurs acest prea mice pentru un tonagia convenaD. Eugeniu Voinescu, pictor cunoscut trafic reclame, spre atingerea scopúlul bit bastimentelor, s'a recurs la canali Se cunoalte fondai ch tstlanael. satiunea acestor riurl prin constructiuni tablourile sale cari represinta marea ce trebue sa urmäreasca Bucnrestii Xe glie eh Iada din capar gu- prin sub toate fazele eI, a fácut naufragiù la sporul populatiuniI si prin urmare al de bara. si canale laterale cu ecluse. vernulul a sàívtrlit o tráidare din Birlad. Numärul eclase'.or este de 14, far dicontributiunilor. ferinta de nivel intre extremitatile cacele mal monstruoase. surprinzltoare §tire ne o aduce Inelualrta nalulua este de 54 m. 20 . Toatá lumen simte lovitura unAceasta decret regal, publicat in ltlonitorul 0Pentru a se judeca despre numerul mileleaseä pe care guvernul co- ficial de alaltaer'. Sustinute sfortarl s'at] inceput in Buecluselor admise si despre lnaltimea curestl pentru intemeiarea une! industria lectivist a dato cauzel nationale. Numirea acestul pictor de marina într'o vom da aci, pentru comparatiune, Demnitatea nationslà'i a font a- funcliune administrativa, cam lasa banueala aci; lucrurile ansa merg slab de tot ; lar, numerul ecluselor si diferenca e o pescä.rie la mijloc din partea d-luI niai cu seatne din causa scumpetel cär- lungimile, dine tagenuchiata. te!e de nivel la capete a citor -va din si bunelui a materielor Pentru o netnsemuati sumì; de Nicores;.0 §i se susline ca d-nu Eug. Voi- prime, ca fierultransportulul cele mai cunoscute canale de naviga si altele, ce se importa 87.300 de lel pe an, guvernul lui nescu n'ar fi in definitiv de cit omul de pae din streinatate. tiune din Bolgia. bírladean. Iuda nu s'a alfil Si ridice mtna -1 al teribilulul Canalul Bucurestl Oltenita va inletura De nu l'ar mí:nca Nicorescu ! Acestea sunt: criminal& asupra eelor mal marl aceste cause impedicätoare la un mare In resumat, poate ca pictorul nostru, o lungim. Ni. ecl. I)if. de niv. interese ale rominismalal. bosit cu aspectul mare' §i dupa ce a zu- numär de industri!. C+nalul dintre : km. Pentru o suma mal mieli, Iada ravit rind pe rind portul de la Constan/a, Cind, prin canal, transportul cerb'i- Bruxelles-Char. 24.38 12 23,43 Iscarioteanul s'a sptnzurat. nelul de la Sulina pina in Bucurestl nu Mons Condè (be'g) 20 19 5 10,35 Marea Neagra §i o sumedenie de vapora§e, 15.50 14 38.72 voe§te acum sa pictureze casa proprie- va costa de cif 3 lel la tone, acesta Ypres-Lys 86 36 17 39 68 se va putea avea aci cu 23 26 le! tona, Meuse-Escaut tale); despre care s'a vorbit a§a mult. 2159 Blatou-Ath 21 59.91 De altminterea, numirea unul pictor la in loe de 40 cit costa asta -zi. 15 39 Bossuyt Coutrai 10 Daca n'ar fi de cit acest singur arti Birlad se impunea guvernulul, in împreju 79 20129 50 ,40 actuale. Pare-se ca incurcatura e aia col, industria s'ar gasi in ma! bune con Luate impreuna 183.41 Arita e de cufundat in nlroi regimul, rarile existente. Dar päminturile ditiunl de mare in acest judel, in cit ministrul de inin eft nu iíairdeíogte sd se migre. Le aceste canale bilgiane, avem dar terne simjea absolut nevoe sa aiba acolo ceramice ale Dobrogei, flerul, citnentuDe doua saptamfni denuniäim cu un om care sa distinga colorile. rile, etc. ? o ecluse la 2 km. si 32 lungime de cadovezi---ruginoasa hope de la primaria Si clnd industria a0 va lua avint in nal si o inaltime medie da eclusä de Un pictor era dcc' indicat ! Cupitalel cu brutarii. Avem un dosar Bucurestl, ea va aduce un not] si im- 2 m. 54, pe clad la canalul proiectat de THAW intreg de acte. An somat parchetul sa portant contingent la inmultirea popu- la Bucurestl la Oltenita, aceleas! elemente se mi¢te. latiunil orasulul si la creearea de noul sunt represintate prin 4 kin. 8 si 3 m. 87. 1Si nimic. putera contributive pentru sarcinele lui. S'ar putea aci se se micsoreze inaltimea CONSILIUI MATACILOR Administratia comunala înghile ruecluselor, sporindu-se numerul tor. Banni lratei ginea ti tace. Ea nu indraznegte sa ia Printr'o anch'te parlamentara, fäcute de o Prin ecluse obtintndu -se Ciad cärbunele va ajunge cu pret scA- minima de ape In canal deo adincime masurl contra holilor ; ca si menajette comisiune care numera Intre alti!, ca membri, 2 metri, interese electorate, ea fei asumä ruginea. pe d -nit Sturdza, actualul primministru, si zut la Bucurestl, chid pestele Dobrogei bastimeitele destinate a naviga pe caParchetul tace ti nu se m;gcd. Hopi Hobescu, actualul primar, s'a constatat ca d. si Dunäril de jos ne va sosi, in batele- nal pot avea urmatoarele dimensiunl Matas este un hot, un fatsificator al actelor citerne, via si eftin, direct, ca 'si ceoperztte in alegerl trebueso m. lo dauna comunel Bucurestl. Despre reelele si fäinurile ; cind ferul, cimentul, dud ar fi luairl de scurt, candidalii publice, largirne 7.00 fap'ele d lut Matac, d. Bibicescu, spunea In guvernului ar pierde cite-va voturt, gi petraria Dobrogaa si varurile el vor putea 58.60 lungimea Camerel de la 9 No!mbrie 1883 : aa- sa se aduce, pe canal, cu pretura reni a at n'are guvernul tocmai multe. ,ediuta adtucimea maxima in ape. 1,75 lata mare indrásnealá in cif n'am creeut ce. lllugamaua se intin ìe deci asupra a- se poate vomite lntr'o administratie In tara duse, este de netägeduit ce viata se va capacitate de incartare 400 tone. eftini in Capitala si ce, si printr'aceasta, cute! murdärii. romineasci... Aft publicat in fac-sinile s)risori de Canalul este pentru cale dub'ä, aAcun acelas Sturdza propune cetatenilor populatiunea va fi atrase intr'insa. Gratis sporulul populatiunil si desvol- vind la fund o lá -ginie de 16 m, iar la ale oam.enilor regimulut, prin cari se pe acela§ Matas ea se -I aleagä stt inggrijeascä tiras3 Creditele fundare in matrapaz- de averea comunel Bucureti, ,§i alaturl de teril comertulul si industrie! in Bucurestl, fata apel de la 24 pine la 36 m., dupe cum e sr,ri to airea cine? veniturile orasulul aporindu -se, toate cum adincimea ape! va varia !titre 1 si licurile electorate, Alituri de d. Robeseu, membrul in tomi - Imbunatatirile si lnfrumuseterile muni- 6 m. primarului din Calaragisag prin cari parlamentari, alituri de d. Bibicescu, cipale cerute de viata moderna nu vor Pe canal, tractiunea bastimentelor 88 intervins pentru servicii fndoelni;e sia uinirea. este proiectatä a se face sail prin tufi de cit o cestiune de limp, dupe acäin schimbul unui balsgig-- cum e biletul celNeeuinchipuim ce consiliti ar fi dace. lista ror executare numal, Bucurestii vor do- agit] electric (sistem Bavet) sail prin functionarului Constantineseu; pentru colectivista ar izbuti. saü prie cari se acopar llfelisianu Dar buntem sigurl ca aceasta nu se va veni ceea ce trebue se fie o Capitala halagia electric (sistem de Lamb), fie cu prospera, cu o populatiune avínd viate tractiune individuala a fie -cerul basti oontrabande--cum e sorisoarea lui So- lntimpla. pub/Wm lacolu al oareia Holii la puicairie, a zis Dumitru Bra- active, producatoare, senätoase si plä- ment, fie pentru tractiune In convoiü. Pe Dnntlre, tractiunea se va face prin tianu. cutä, astdttt

t

I'utresiaitne

:

www.dacoromanica.ro

EPOCA remorcagiü, bastim entele fticlnd attanci oficiü de vlepurl. Vitesa bastimentelor cu touagit] electric putind fi aproximativ de 5 kin. pe

Cronaca eleclorald CIMPU LUNG

fost o solemnitate polfücä Intrunirea de la Dacia. eLume foarte putinl( ; cite -va sute socotind , I cadrele de agentl. Procla-

La orele 4 vi jumatate, s'a tinut Intrunirea publica, care a lost un adevarat triumf at partidulul conservator. 0 aga l itr-uuire nu s'a mal vazut ai 1. D lut Take Ionescu, dupa splendidul d's curs pe care l'a rostit, 1 s'ai fäcut ova

Paris, SO Octombrie. D. Mesureur, dical, a fast ales eu 19 voturi contra ra14, prev diste al comisiuuel bugetulut, d. Pelletais a fost ales raportor general.

Partidul conservator a fiat urmatoarea ora, iar timpul pentru trecerea printr'o lista pentru alegerile comunale : Viena, 30 O.:tombrie. Se aniin(a din PeCo!egiut I: Grigore Andreescu, G. I. Ne- marea listel a avut loe In mijlocul eclusä de rl ora, va trebui in termen guliet, tersb rg Corespondenfei Politice, In priunel nepäsärI generale foarte multi tiunl insnftetite. N. G. Iriminoiü, C. Em. Marinescu, vinta visiter fustului ministro grec, d. Slcu mediti 24 ore pentru o cAlatorie de la N. Crassan, capitan I. Palade. ail pitriisit Intrunirea critictnd eu ses la C- ttinge, Be'grad, si Sofia, ea diplo Bucurevti la Oltenita. asprIme multe din persoanele earl aú Colegiul II: G. I. Georgescu, An. Hris tuatia ruseasca nu se glndeste de toc sa se Costui de constructiune al canalulul, tescii, Istrati ltizeanu, M. N. Yladescu, Lake lost trecute In Usti priu surprindere. 'flt ibuzucille lui Tache Anastasia indrumeze prin intermediara la transforma conform ante-proiectulul alttturat, se Chiranescu. e Asta -z1 a'utl prezentat la redact curea raporturilor dintre Statele Baleauilor. (Telegrama particulars) poate stabili, grosso modo, precum urHotarindu -se aceasta lista, partidul con- nea noastráá mat multi comerciant' Tecuciñ 30 Oct., orele 5 juin. Dorinta serioasa a Rusiel este de a evita meazä, dupa evaluarea until specialist : servator aJanata is açel i ti up. vi un ma- din culoarea de ro,u ne -ail deelarat oil -ce perturbatiuue In tatua guo ùin Bal Senatorul colectivist Tache Anastasiu, Lei nifest. --- - -- -. -_ - . cd pentru Inttia oarä se nesoeoteste cant si aceasta semanifesteaza pria Intreaga ca ad forfeze pe ¡dread sä facet invoell Exproprerl 350,000 ast -fel culoarea for care nu este re- agricole cu dinsul, a inchis tri sute de política externa a Rusiel si mat cu deose. COMANA (Vlasca) Terasamente 5.000.000 bire prin Intelegerea dintre cab'netele din ale locuitorilor din rigänegtl. Acdualul primar Marin Saare, eimiind presentata prin niel un comerciant vite Lucrara de arta 7.000 000 Petersburg si Viena asupra cestiuttilor bal De doua aile vitals star nensincate. fruntas. I'e ]listd figureazä mal multi cri lista opoeifiei intimpinä prinks ¡Akin; Basage si Ecluse 3.000 000 canice. Taranii desperafl, ad reclanit procuroilu.gtril necunoscuti, sad prea bine eumari aimpatii, a inceput ad cutreere saBesin po -t la Bueuresta 500.000 rutui local fi procurorului generai. Re Viena, 30 Oaombrie. Sub - comisiunea tut Cu o bander de hofi, anume notarul noscutl, earl reclamó Bird niel un euInstalatiunl electrice 1.750.000 c'-amn f iunile for azi rimas însr färä reInsarcivata sa trateze tariful vamal vi de Dumitru Teodor, Simeon Neagu, Badea Bastimente de transport vint recunogtinta comerciantlior. 750.000 comert cu Ungaria a atloolat a'samblul Neculae Balgiu, Toma Pädureanu, Ion Diverse si neprevazute, studil 1 650.000 t Lista comunal are o eingurd call - sultat. proiectului guvernului. Sub -comisiunea InSandu, Ion Balgiu gi länase Grigoraseu, tate : e la tualtf,nea guvernului pre Total 20.000.000 sarcinata cu proiectul pentru barrea vi vaterorisind pe alegatord. Din Amsterdam se serie ziarulul Etoile luta. sidat de d. Sturdza. a adoptat statutele band'. beige : Aceastd banda a devastat cu topoare 1111 =MN Cele doua subcomisiuni au terminat luUn gray accident s'a tnttmplat tablolilu; crarile Tor. circiuma Maria Badea Tirnoveanu, fäcind pagube in v.aloare de 3000 lei, furind fi TEROAREk IN TARA Esther, Aman si Aesuerus, apartinind rege- B- yrouth, 30 Octombrie. Majestatile o suma de 340 lei. Apoi a devastat prälui Rominie! gi unul din cele mal frumoase Lor germane ail sosit seara si s'aü urcat GAETI valia lui Constantin Uf4, furínd din tejdin expositiunea Rembrandt. Un pe bordul lut Hhenzollern.-- Orasul si por. In Grae$ti, micul orate! Gäe$ti, ad'rai- tablonrt ghea 1.200 41 gi pricinuind pagube, in nistra cuiü batut In zid vi de care era atfriat ta- tul sutil decorate si iluminate. f ia gla perdut min f ile cu tofu!. valoare de 6.000 led 011 cat ar fi vroit Dim. Sturdza sa as Väz£nd colectivigtil cä chiar acolo Wad bloul, a strlbatut pinza vi a spart ochiul luz Madrid, 30 Octombrie. Regina regenta .

IMMNINIMIMMID

Crisa ministeriald

.

cunda exist, eta crisel ministeriale, macar plea dupa alegerile comunale, n'a isbutit; ava ca azi putem afirma eu sigurantä cis

suntem In puna crise', in urma demisiunilor d -:or Spiru Haret el general Berendela.

In re priveste pe d. general Berendeiü, devi Voinfa s'a grabit a desminti detnisiunea acestuia, totugl putem sa afirmäm cä

ea e data deja de o saptäminä.

D. Spiru Haret, coustatind gravele ne-

nmltumirl ale corpulul profesoral de la universitatea din Capitala, In urma numirel d -lut Coco- Dimitr. scu, In postul de rector, numire ce ai a imposa d. Dim. Sturdza, a

demisionat din minister, nevroind sä ridice impotriva sa urgia colegilor ton D. Sturdza a ramas Incremenit In fata acestel demisiuul si s'a dus la d. Haret, ru-

misionezo, de lit numai dupa alegeri. Cum

însA d. Haret nu vroise sa mal stew niel un moment in minister, s'a convenit a i se da un concedid de 15 zile, dupa care apol sä i se primeaseA demisiunea. s

In legatura cu demisiunea d -lui Haret, putem sa anuntam ca trot-zecl de profesora universitari din capitala, in cap cu d -1 V. A. trecho, s'aü pus in greva, de-

elarînd ca nu vor participa la niel

un

coilsiliü profesoral, cita vreme d. Coco Demetrescu va fi mentinut in postul de rector.

comitä cele mal nertaginate ingerin f e.

Partidul conservator a tinut asta sears, VinerT o mare Intrunire. Succesul desavtrsit. At] vorbit In ap'ausele si aprobarile adu narel, domnil : Beloit, Suditu, Fotin, d -r l

Palladi, Dumitrescu (avocat), Ion Panteli, Stanciu (comerciant) si Pascali (avocat). Cetatenil adunati at primit cu aclamatiuni si aplauze, urmatoarea lista :

Colegiui 1: Nicolae Perlea, Ion Suditu, Gb ta Dumitrescu. Ion Berceauu, Diimitru Persoiü, Nicolae tefanescu, Chiriac Panait, George Avesalon. Cotegiul II : tefan Beloiu, George Nistor, Ille Pavelescu, Ion Panteli, Stanciu, Ion Droc, Banculescu, George Tarala, Apostol Gagiulescu.

glndu -1 s'o retr: ga. Acests, înañ, refustnd

categoric, primul ministru a îneeput sa plîngf ei a rngat pe d. Haret sä nu de-

niel o speranfä de isb£ndä, ad inceptat sä

BRAILA - Prin fir telegrafie

Manopere infame Colectivigtii racurg la toste mijloacele, in vederea alegerilor.

De trel ani se tot tärägänegte un proles

intentut contra amiculul nostru E. M. Papa mihalopol, pentru abuz de potere (arestare ilegrallt), pe cind ocupa funcfiunea de polirai la Brdila. In 1895, parchetul däduse un rechizitoriú

de neculpabilitate. Dar tot in 1895, la 10 Octombrie, mulfumitä maginafiunilor colectiviste, s'a dat un rechizitorit contrar.

De atuncd, procesul a Post mereü ammnat,

pina acuna, in ajunul alegerilor. Ers, 30 Octombrie, tribunalul de Braila a judecat procesul in lipsd gi d, Papamihalo-

Primarul a chemat pe toff preof il din orelget, ei i-a ameninfat cu urgia adininistrnfiei dacä nu va reu4i lista guvernamentalä. Acelag tuent l'a fäcut gi eu eel mal influenfl alegätori. Ita acslagi gimp, primarul a cerut sr i se tritneatä forte armate, pe care vrea sä le aibä la indeminä, in ziva alegerei. S'ad organizat ti bande de bätäugl care aü inceput deja sä opereee. Belicitärile noastre dluí Ferechide, ministru de internal

Assuerus, a carul privire era de o expresiule uimitoare.

De mal multe zile se observa la v sea un cupet, care nu este al primariel Capitalel, insti tras de cail primariel vi mtnatl de un domn Filip. lmbracat Iu haine do plus, ca

muscalil, care este functionar la primarie, dar nu este vizitie la proprietarul cupeulul. Ruganl pe Voinfa sa no descurce aceasta Incurcatu'G. Vom reveni.

Dim ALI tu suplimeut diseurT.-OCNA edit la intruulre-1 de la fail. In T. Ocna lucrurile nu merg mai bine RPproduc!em arest diseurs din Teroarea domnette arolo. Ilrllpelul, impreanä eu anteteil Iati telegrama adresatä mai mull cetä- Cu care tnsot+ite sweat diseurs feni din T.- Ocna d -lui Ferecleide, ministru ziarul drapellttiior. de interne: s

s

Rugäm in numele drept4ted, a respertului legilor si a detnnitalel d -v. de ministru liberal, explicali -ne cum se face ça in uria circularei d -v. polijaiul, sub -pre fertul, primaracl $i tot aparatul administrativ, in fronte cu protoereul Arghir Gogu si toatel suflarea ce prime §te salare sac diurne, cutreerá

stradele ameninffnd gi terorizînd ale gdtorii a fi pentru lista comunali guvernamentala.

Zapciul Ionenu a mers pins acoro, in cif profilind de polita ce are de la

seal d-lui Barbu Delavraucew, ro-

Se va observa c& Iira,nelul

numk4te pe d. Delaavrance+a : aa-

micui nostru», ceea ce tuse,amnä c& tatreaga gruptnre at;nreliaul9tä admite modul_de a vedea al d-lui Delavranceee.

Cine se aboneazii la ziarul Epoca" plàä -tied costal abonamen-

talai de 20 leg pe un an, cu un adaos del lei pen-

tru Capitald si 2 lei 50

locuitorul Pascu Tudoreanu pentru 400 lei cu termen deschis, l'a ameninfat cd,

banl pentru judete, va pri-

Situatia guvernului s'a agraservatoare, íd protesteatä polira. mal mnit prin darea in (ss) Crupensky, Barisov, Enescu, Constanjudecatit a ministernlni instractiiescu, Cozoni, Neculau Grigoriu, Hristodor Printre functionarii de la miBo:a Danaila, Pascu Tudoreanu, pentru neplata rentel dato- nisterial de flnante persist& tue& Gheorghiu, C. A. Calitei, Dolisu Orban Anastasiu si alti!. rite §coalelor romîne din Braov. avonul c& celebrul afinaafta GeorD. Dim. Sturdza a plecat ieri ge Palade, ',Watts dap& alegerile ar avea Intentta ca Bandele de pungarli dimlineati ca trenul de 7.45 la comunale, pentru echilibrarea vlitorului de la .Primarie Sinaia, ca sá refereze Begelui asu- budget, sìfi, reinfiuteze taza de Nafionalä de aseara recunoaste pra situatiuneT. 5 la anti asupra lefei functtio- ca Voinfa adevarata scrisoarea d -lui Coustantinescu, narilor. am publicat zilele trecute ìn fac- simil. Se vede : Dom' Pallada vrea ceAcea scrisoare, adresata de un domo Gh. Scandalul de la primaria Capitalel

Baba Novae (Judecata 4r ja-

x

vat

D. §tefan Greceanu, mare proprietar si fost senator, s'a dus eri dupa amiazi la primaria Capitalel ca sas1 la cartea de alegator. Functionarul insarcinat cu distribuirea car-

tilor de alegator, cauta mereü, dar n'o gasevte Atunci d. Greceanu Il Intreaba :

Bine, d -le, cum nu se gasevte? Sunt trecut pe lista ca alegator In colegiul I vi nu se gasevte cartea mea de alegator ? Functionarul mat cauta o data, apol face un iuterogator d -lui Greceanu, Intrebtndu -1 In ce culoire, In ce strada si la ce nomar sta.

In sfIrvit se gasevte o carte de alegator pe numele de Guran Stefan, culoarea do Rovu. Cal ea Victo iel No. 40.

Dar bine, d-le, asta t casa mea ; acolo ved eü si niel In casa mea, niel In vecinatate nu vade niel un tefan Guran. In zadar toate protestarile d lul tefan Greceanu.

In cele din urina, d. Greceanu se duce la primarul Cheferobescu si protesteaza : Cum, d -le primar? Et, mare proprie tar In Capitala vi In judet, cunoscut de Capitala Intreaga ca mare proprietar basti nav ; eü, Greceanu, a carni familie de mal multe veacurl poseda proprietari In centrul culoarel de Rovu, eü sa nu mi gasesc cartea de alegator ? Primarul se Incurcti, se face rovu ca sfecla si dupa o ora vi jumtitate, secretarul general al primariel libereaza cartea de alegator d -lui Greceanu. Ce s'a tnttmplat ?

In cartea de alegator numele d lut Greceanu a fost eu intentiune talsificat In Guranu.

§i daca asemeni falsuri se comit cu d. Greceanu, fost senator sl unul din cel mal mari proprietari din Capitala ;i din judetul Ilfov, ce s'o fi faclnd cu cartile de alega situati ?

anal inferior

**

Putero afirma ce' la primaria Capitales

e procedeazä de cite -va zile in mod acandalos cu liberarea cärfilor de alegätor. Clnd se prezintä alegätori cunoscufi ca axticolectivigti, li se fac di ficuitäti enorme, raspunzindu li -se ca nu se gasevte cartea de alegator. Ast -fel alegatoril sunt tinuti

cite doua si trel ore, In speranta ca plie tisindu-se de alita asteptare vor pleca fars carte.

Putero sil mal afirmara ce' erl a'a liberat o carte de alegätor dlui deputat Ion Pilat, care nu e trecut pe listel, electorate, n'are niel o proprietate in Capitaid gi voteazä la Botogani !

Negregit, colectivigtid nu sl vor putea ras

buna, caci mal aunt instante cari nu ataü la ordinale unul Cociag Manopera electoraid e totugl desñvirgitä; f e infama.

*

tor ale sutelor de alegatorl

pod a font os£ndit.

eu ori -ce chip sfa devinli ili mesi tçelebru ID

Contrabandi §tii pe listele colectivistii Sa nu se creada ca numal In lista colectivista pentru consiliul comunal al Capita -

lei figureaza pungagt si reprezentanti al stitutiel clandestine.

pro -

In cele mat multe orage ale Wei alelas lucru se observa. Peste tot oamenil cinstitt an refuzat sa dea concursul Tor colectivivtilor.

De pilda, la Ploegtl s'a pus pe lista un domn Christescu, contrabandist, condamnat ca atare de justifie. lata actele oficiale. Mal lutti sentinta tri bunalulul :

Considerind ca apelantul 'sT sprijina actiunea sa pe procesul - verbal incheiat de judecatorul de instructie si Primul- Procuror al Trib. Prahova, In ziva de 9 Iunie 1895, intärit prin de-

ciunea aprobativa a ministerulul de interne, No. 2 4574 din 20 Septembr.e 1895, prin care

se constata contraband* cornisa de intimati; cum si pe Incheerea Tribunalulul Prahova, sectia I, No. 76 din 96 care pe baza aceluT pro ces- verbal, a fiat valoarea marfurilor introduse In comuna, a caror finta nu s'a mora gasit la suma de lei 1400.

Pentru aceste motive In numele legal

HOT ARAfTE Admite ca fondata actiunea intentata de P.

Alexandrescu contra fratilor I. 'i T. Christescu, comerciantl din Ploestl. Condamna pe numitiT defendorT ca firma co-

merciala, sa plateases apelantulul P. Alexan; drescu, suma de lei una mie patru sute (1400), valoarea a patru laza liqueur bolor de Turin, cinel BIM Vermut de Turin si un butoiü Cog-

nac de IIamburg, cäznte lu contraband*,

eu procente legale de la 3 Noernbrie 1895 cerare in judecata, Sentinta cu recurs. Contrabanditul Christescu a recut recurs

Dar Curtes de Casatie a respiras recursul. Pentru aceasta se poate consulta dosarul

No. 5673 din 1895. Iata cine cunt sprijinitoril lui Sturdza. Firevte, un tradator nu poate fi sprijiuit

de cat de contrabandisti si de escrocl.

Citim in Drapelul: an sftrAit, asear s'a proclamat It-

sta guvernamentala, tu tntrunirea de la Dacia. aSperl(m ca de iota dat3i ziarele guvernamentale nu vor mal trpune di a

daca nu vi insof i in alaiul Tor prin mahalale, de $i figureazä pe lista con -

Constantinescu agentulut col!ctivist Senat Radulescu, sunti astfel : Draga Senat, Te roe st1ruegte de d. Melisianu se' liberete niete vin fäcut de stafide d -lui Bares

Focsrineonu. Am stat ed p£nä aci el l -a pías la analiza, inaä pina acu'n nu s'a ter minat. Sunt sigur cd se va libera, find -cd nu este, de at api gi stafide la mijloc. Avem uu profit da 400 de lei deja depuse'

pentru not trai. Et piel la Deal, pentru

cite va zile Stdruie, gi reugind eü aranjam. Dace' te intreabä cine -va, nu mai apune. Noi am spus atuncea ea aceasta serisoare e scrisa de Constantinescu fiul, functionar la primaria Capitalel. In fine aseara, duplo saptamtnä, Voinfa ne raspunde, publicind la rindu -i urmatoarea scrisoare adresata de Constantinescu fiul tul Melisiano. Dupa introducerea cavenita, aceasta scrisoare spuue : alaid cum atìt adevërtal. Tatäl mat G.

m! franco, ca premiti, interenanta lucrare a cunoscutuluï scriitor

dec ,torii MitropolitnluI Primat

thenadie, un voltant in 8'

de 264 papinl elegant

pleca la vie, imi presintä pe un oare -care Topirceanu ca 8e' -1 dad o recomandafie catre d. Senat Rädulescu, gi plecä. 'Acest Topirceanu mi -a cerut o carte de

visita a tatälul mea, dictindu -mi a ame rindurile reproduse. Ed am stria ateste r£nduri, fdrä ca tatäl mat ad-mi fi zis ce trebue ad acrili, gi punfnd gi numele d v. dupä dictarea gi inzistenfele acestul doran ». Care va sa zica, Voinfa, recunoscind scri-

soarea catre Senat Raduleseu, recunoavte si existenta bandel care, pentru a proteja pe un contrabandist, ceruse acestuia patru sute de lei, haul ce aü fost depuvl. Voinfa nu ne spuue ce mils.trl a luat par chetul, si nu ne spune daca Constantinescufiul mat e functionar la Primarie sad a fost destituit.

Poste ca ne va raspunde peste o sapiti-

mina. Cind e vorba de ghesefturile staptnilor sal, Voinfa nu se prea grabeste.

-ICAMS

§TIRI JUDICIARE Medicina bsbeascA. Baba Marinca Du-

mitrache, din Teleorman, trecea prin maha-

laua sa de vindecatoarea tutulor boalelor. Intro

zi se presintä la dinsa femeia loans Grigore David, plingindu -se ci sufere de boale veneriene. Baba, In toc sa administreze legenda-

de ct latent, In fruite cu capii partidulul conservator din localitate. Primirea a fost entusiasta. In alelan tren se atta si d. general Manu, cara a foal aslamat cu freuesie de multimea

ce se afta pe peron.

www.dacoromanica.ro

Abonalnentte l

lit ziarul

Epora este 20 Lel pe an o I 0 Leï pe 6 lging, plátibil la 1 lii 15 din lulntt.

101 V ft!éi-t

If;

® ®®

DIN CAPITALA

Ineeaadlú -Cn inesput de incendiai s'a de clarat asta noapte la scoala comunali «Poe

naru din strada Stirbel -Voda. Pompierit sosia la vreme aú putut localiza

foul lnainte ca el sa is proportiunT Ingriji-

toare. In manevrele pe earl le -ad n -ut pompierit pentru stingerea foculul, o saca a Meat pa sergetitul de strada G. Pop- scu cu No. 786, care Hind gray ravit, a foal transportat la infirmeria corpulul.

DIN ARA

ERVIZSZWE

Ie.cendiu. Un intenditi a clistrui alalläeri

noapte grajdurile d -lui Stefanescu din orasul Brá,la. Paguhr le stint fosemna'e.

Grima din RAcoasa. Locuitorul Stefan

M;ronica, d n comuna Racocsa Patna, duelndu-se eu cäruta incarcata eu pi ate la ttrgul de la Vidra, pe drum a lost linpuscat pe la spate si ueis pe lo:.

Autori'atile locale aä luat masurl pentru uma,irea si pried rea crirninalului. MEIN& de natal ei. Din Craiova ni se anunta o drama ingrozitoare, savlir}ita In comuna Cornu, din judetul Dolj. Locuitorul Ghita Danciü, din acea cornunä luindu -se alaltñsearä la cearta eu sotia sa, tai. tr'un moment do furie, a lovit pe sàrtuana te. mes en un eiomag in cap, ucizind -o pe loc. Criminalul a fost arest t.

Paris, 30 Octombrie. D. Dupuy a pii 'nit ad räspunza Lunt' la o cestiune a d -'ul Fournier, socialist, in privin f rt tarmiiririlor intentate in contra d -lui Gohier pentru

cartea sa in contra armatel. D. de Freycinet a acceptat in principii

pentru 1T erti, disco f iunea cestiunei dlut

Bayer, socialist, in privinf z prelungirai

finerii la secret a loeotenentu'td colonel

Afacerea Fargeon.,- D. Jean Fargeon, con damnat In chestiunea rapirei d- soarer Ioanide, a obtinur ieri de la Curtea de apel, sectia I -a,

Paris, 30 Octombrie. O nota a Agentiel Havas, nice cä d. Delcassef, o find de un

mentinerea sa In liberiate, pins la judecarea recursulul sai. 411-3011414--

1E1 C1

P. S. Arhiereul Meletie Galateanul s'a mutat din str. Mitituleasa No. 27 lu str. Furiilor No. 2 bis.

Afectiunile inimel si plamluilor se earacterizeaza prin slabiciune nervoastl, apasare, o stare de tristeta, tuse si sudori, succedtnd unel start de slabiciune si anemie. Toata lumea poate asta-zi sti se prezerve de aceste boll, cari, dupe cum se stie, at cele mai grave conseciute. Pentru acea sta e de ajuns sa se dea o vigoáro neo bicinuita siugelul, sistemului uervos si sto machului, parintele nutritiunel. Medicil cet mal Insemnata preconizeaza In accost s op Intrebuintarea vinulul Bravais, caruia co a, -

kola, guarana vi teobromia 11 coustituie

®® Depe §ile de eri

(Serviciul aAgentiei Rominer)

I1Belgrad, 30 Octombrie. U* caporal de la granifä a foal asasinat de niete nizami lingil blockausul din Naustaia -Kuca in diatrictut Vranja. Aceastä ftire a produr

aci o indignare mare.

Atena, 30 Octombrie. Cabinetul va cere disolvarea Camerel peste 21 de zile. Ale geniie se vor face la lucepulul lui Februarie.

sane dov:zile naärtutisiriior lui Dreyfus, anon f tnd cä toate docunaentete in aceasta priviefä nu teat's' lupus curfii, dar cä or fi de datoria guvernultal ad le dea. Ancheta In contra lui Pi :quart se va

Inehide Lunt sad Marti.

earete erprineata Germania

articol al unui Liar de aearä in p.-ivinfa

afacerei Dreyfus fi in care era amestecatd contesa de Munster, fica ambraadorului Germanici la l'aria, s'a dus ad duct con tetui de Mil utter, expresia viilor parent de contra onor asemenea procedeuri ce nu se poats In zie ajuns vesteji.

Doctorul 1. Lustgarten, Post intern pr.

principiile active.

Picquat-t. Paris, 30 Octombrie. -- Dupe' Temps, d. Cavaign'ec a discutat in fata curfit de ea-

räú ale guvernului gi indignarea sa iu

LTTtI

al spitalelor din Paris, specialist in boalabs interne gi nervoase, primegte de la 3 la b ore p. m., strada Episcopiel, 7. Si .34

Prin fir telegrafie 2ecucits, 30 Oct.; orele 6 p. m.

La Rara a fost primit de un mare numar

drid.

rele buruene, a voit sa imiteze pe medici! moderni, administrind bolnavel o mare dosa de mercur. Bolnava s'a gasit asa de bine In urina acestul cure, in cit a si tncetat din viata, dupa 7 zile de tratament. Baba a fost data judeoatii pentru exercitiìl ilegal al medicine!, combinat pe de asupra si cu o omucidere pria irnprudenfi. Tribunalul din Teleorman a cr,ndarnnat -o la o tuna de zile inchisoare, iar Curtea de Apel din Bucuresti. sectia 3 -a, a confirmat erT sen tinta acestul tribunal.

Intrunirea din Tecucl ú D. Take louescu, Intorctndu se din Iasi a sosit azi dupa amiazi, la orele 1 p. m.

nel. pentru a duce o scrisoare aut, grafa invitind pe Suveranit germant sa vie la Ma-

tipdrit, cam tit 'i`ristia, eel Evenimentele din Franca din urm t articol al lut Alexandru Lahovarl. liñepeesem lea Beatiuui

Constantinescu, in ziva de 17 Septembre a. c., In momentul plecärei din Bucuregti,

chiar cind era urcat in träsurä pentru a

va trimite un demnitar la curan Cartage-

Deansbef ire Boma, 30 Octombrie.

Italie calif cd de

näscocire curata, gtirea eiarulul Intransigeant, dupe' care colonelttl Poniieardi ar

fi trimes guvernului italian o depert fi

frati, dovedind culpabilitatea lui Dreyfus

CH[STUNEA hIEl Inarmärile Angliel §i ale Frantlel Gravitatea conflictului dintre Anglia vi Franca, provocat de cearta asupra Favodel, n'a putut fi micvorat prin cedarea celel din arena putera. Anglia n'a ineetat cu pregtttirile de rasboiù, si Franta. la rtudul sea, a luceput sa'si moleliseze flota.

Inarnstárile Angliei Inarmarile Angliel continua. Escada (Emergency, din Devonport e gata tu ora ce moment sor lasa In largul mal it. Incrucivatoarele (Retributions si aClaribdis', precut') si vasul de rasboit aTemeraire' suet puse In positie de a se lipi la Divizia A a fiotel de reserva. '!.i si noapte se hiereaza pe aceste vase. Aceeasi activitate febrile domnette si In Portsmouth. Marele vas de rasboiü eFormidables va fi gata de plecare In limp de 10 tile. Incrucisa +orul de clasa I -ia ciuropa, construit In ultimil ant, a luat carbuni. Iucruei atorul a St. George* vi Inca doua vase vor f mobiliz .te. Chiar v canouierele vechi aBaizer, (1870) si «Pin cher' (1879) aunt reparate. Lunt, dimineata

6PUCA a sosit la Portsmouth Incrucieetorul
lee Fran fa

CNrcurile diplomatice din Paris, par a da toata importante cuvenita vcestor luaarm &rl ale Angliel.

impiedioa eliberarea. Fie cd spun od n'ad acolo suburbia din care face parte alcgätorul, fie cd pretexteasd o greveald in scrierca numetui, fie od conteste* cd

persona care 86 prezintä este chiar alegdtorul inscris pe carta reclamate,

TURNU - MAGURELE

Partidul conservator a flat urmätoarea

lista pentru alegerile comunale : Colegial I: N. Maimarolu, Gheorghe Barut, Gli. A. Iv &nus, S!an M. Dorcescu, N. Cecropide.

II: Diman Gauciulescu, Velea Se asteaptä ca Anglia sá cearä France intr'urt fel sale intr'altul, et *aneara G.Colegiul Praporgicu, Tache Necsulescu si Pan zilor, ca acestia sä paräseascä positiunea si date* pot refuad eliberarea cär f ilor.

Bán li fai aia Impins azt obräanicia el mai departe in tertipurile lor idioate. D. S. M. Acicof, din suburbia Ardan. Anglia lasa nu vola sä puna pe tapet ment, presentfiadu ss ca se. -ei la cartea, cestiunea evacuaril, pl al ce Mandiul nu va bandifii i-ai refuzat-o, sub cuvfir! cd pe fi in vins. Aceasta, fiind acum un fapt lude - cartea d -lut Acicof, atit pe cartel cit plinit, so crede cä Anglia va paei cu toata el pe rotor era puse* semnätura unui energia. domn V. Asador. lgeeata $rt Germania In ce mod va raspunde Franta acestet z?:. Este o greeeala, ale pretextal banBarel Ghazal. Diplomacia engleza sustine inca principiul. cä Franta n'are niel un drept de posesione asnpra niel unui punct din Su

preti utiunl a Angliel ? Depiude de atitudi-

nea Rusiel, daca Rusia va fi sad nu dis. pusa a serijini Republica aliata.

lu miele cercurl franceze se crede ce. Ru-

sia si Germania vor fi de partea Frantel.

Dar aceasta combinatie nu e luate in serios.

Se atirmä ca Imparatul Witt' lrt si -a gra-

bit re tntoarcerea in patrie nu atit din cauza complicatiunilor din Africa, ci mal mult din cauza fazel acute In care va antra ehestiu rea Filipiuelor, lu caz clud America va cauta

difii, el find -ca s'a gresit ca d. Asador

sd semneze pe cartea d -tale, noi nu fi -o mai eliberäm. Aetce-i logica (a la Iiefercfi.

Pentru ca d. Acicof se. -et la cartea, a trebuit intervenfia mai mullor amici d'ai nostri cari ale protestai in contra acestor tertipurt el proeedeuri la cari se dedaii bandifil.

sä ctstige de la Spania acest grup de in sute. dupa cum se spune, pe suma de 2

Cronica electorald

In ore ce imprejurare. Germania va tua sub protectie o statie de carbunl din Fili pine, statiune de care nu se poate lipsi, de fapt, con.ertul german si flota de r &zboite

GALATI

milioane pesetas.

germana.

I'amfletul colectivist, Voinfa Galafitor,

ne mai avind ce debita pe socoteala partidulul conservator a urmat in trel nu mere consecutive, se. ataca prin insinuärl

dele P. Repanovicl.

BIRLAD

Partidul conservator a fixat pentru colegiul I urmätoarea lista : D-nii : maior C, Pruncu, doctor loan Antoniu, Mihaid Pop, Dim. H. Juvara, Vasile Lascarov si Nicolae C. Budu.

PLOETI Partidul conservator va tine diseara o întrunire publica In sala Dobricä, in fata vechiului lived.

MIZIL

In seara de 29 a. c., partidul conservator a tinut o mare întrunire in sala teatrului Marech. Sala era literalmente plana

de lume. A

asistat si o delegatlune numeroasa din Buzaii, fotr-e altil d -nil Emil P. Teodor, Anton Bar descu, C. Tiseacu N. Patarlageanu. Cind aaceeti membri ail intrat In sala, toata lumea a izbucnit In tunete de aplause ei de ura : Au vorbit d -nit Emil Teodor, C. Tisescu, L. C. Condeescu, B. N. Marech si Plutarch N. Marsch.

Intrunirea s'a terminat la orele I1 cind eel

intruniti s'ah imprastiat to ces mat perfecta leniste.

Ingerinfe monetruoase Un scandal ne niai pomenit, In analele julecitoreeti, s'a petrecut art la Buzad. Faptul este atit de monstruos si dovedeete Inca o data cä suv guvernul colectivist si cu ministri ca Pallade el Stoicescu, magistratura este adusa la toate josniciile posibile. Guvernul nu se da in lätule de la cele mal strigätoare ilegalitati pentru a eicana pe adversaria politici, In stop de a face inge tinte In alegera. Iat& cele petrecute In toata goliciunea for : Un comerciant de frunte din Buzad, d.

Stoica Panaitescu, fiind pus pe lista con servatoare, colectivistii din localitate ad Intrebuintat tot soiul de mijloace pentru a teroriza pe d. Panaitescu.

Väzind cä nu poate reusi, primarul colectivist Constantinescu, creztnd cä va Ins päiminta pe tatal, a inscenat o mizerabilä cursa fiulua, dlua I. Panaiteseu, care ca se

tata' sad, este comerciant in Buzad. Surit trel saptamini de cind d. Panaiteseu, fiul, a lucetat plätile. D sa si -a depus bilantul la tribunal din care se vede cä pasivul este egal cu activul.

Coleelirir; of aieeterrh. Profitind de aceastä nenorocire a d lui I. Panaitescu, primarul a ales'o ca arma de rasbunare politica. Constantinescu intervine pe singe sindicul ta.limentului si acesta, pre [Indu -se la infamie, face un report prin care arate cä cheltuelile personale ale falitulua

trecute In bilant cunt prea mari si tribuna lul, In baza acestui raport, ordonä arestarea d lui L Pasaitescu. Aceasta, trel saptamini de la dedararea In stare de t'aliment a d lui

dienfa es a bine -voit sñ'mi °corde, in ter meniit cal mai afectuoii vi mas demni. Am

asigurat pe M. Sa cd de aci incinte imi voile consacra restul ailalor mele viefil religieuse ei monahale, despre care toatd lumen 8'a putzet conv-nge de atunci. N'arsa cauta[ de cit lini¢tea suietului mele, eviSind toste preocupafiunile lumeeti, pins in aceste din urna zite. cind v[azindu -ma atacat in mod incaliftcubil de caire pri-

mal ministro, in discursul säú din Cra-

iova, am Post nevoit sä 188 din liniitea mea pentru a pone o data caput intriyilor miserabile ale acestui infam.

S. pare cd atacul a fast

pre as editat,

Md un agent provocator, de mai mult Limp in serviciul lui Sturdza, singurul preot din Transilvania cure a avut trista indraaneala de a mä insulta i'ntr'o broeura publicatd in cursut crises religioase, a publicat din noie intr'un ziar dite Arad

un articol injuries in contra mea. Dar nu e de demnitatea mea de a i reispunde, caci i'ivenfiunile mincinoase ale acestui mizerabil, instrument al luerurilor murdare ale lui Sturdza, aunt nedemne chiar ii de dispreful nieú'. Ir'u numal lu orase, ri si la sate s'a des -

lantuit furia colectivistilor. Ast -fil din

corn. Varäsil Obedenl, pl.

Sabar, jud. Ilfov, ui se comunica urmätoarele barbaric. Mai multi sateni s'.ad adunat zilele tre cute ei ad f,rrmat o lista comunale., din care ad exelus pe actualul primer, sustinut de ad ministratie.

Afta íl a trebuit primarulul, un bulgar aDelegat,ta profesorilor univernume Gliecid Ivan. altari, inssrcinats ñ comunica Panaitescu fiul. Conflictul Franco- Engiez El avea un ordin de la comandantul reg. d -lui Haret ea noul rector al uD. Stoica Panaiteseu, vazind aceasta mi21 de infanterie, d. colonel R. Hiottu. ea selie, vroind a scapa pe fiul sad de orgia uiversitätil din capitals, d. Coco Yeti rsburg, 30 Octombrie. Ziarele rele ce imputa d -lui Nicu Doicid, de cit ca e Dimitrescu, nu e alesnl corpulul colectivistilor, depune 8 000 lea si cere eli- sa fata cunoscut militianulul Nicolae Mir cescu, din sat, sa se preinte la regiment. miel tonut neliniititor al diectersu'ui proa tirar. berarea pe garantie a fiului sad. Fata ru a ^este insulte, d. Nicu Doiciu a profesoral, a deeis ss nu se pre Acest ordin pe care Il premise de acum marckisulos de Salisbury. Novoie Wremia adra Cestiunea eliberarel pe garantie este dissat ziarulul local Poeta, urmätoarea Mute d -lui C. Btolcescn, ministru zece zile nu l'a comunica[ m litianulul, iar lice ea acest diseurs al marchisului de cutatä contradictoria In plisa sedinta, tata pe urine. ad- interim la instructle, eu care Cu sindicul care sustinea raportul sad facut vazind cä acesta este In contra S-aIisbury nu impraetie de loc neliniitea scrisoare : profesoril nu vor ss alba niel sa, a trimis un raport d -lui colonel 1-liottu, un provocata de inarmlírile englese e` indica dupa staruintele primarului, si tribunalul, Domnule Redactor, raport fie oficial, fie personal. cä Mircescu nu vrea sä asculte de ordir ; niete inteniiuni ce guvernul angles n'ar convingtndu se de fiagranta ilegalitate ce o foita locala, care nu merita uumirea de mai mutt, c& acesta a proferat insulte calomnioase, pe amicul nostru d Nieu Doicid, membru In comitetul partidulul conservator din localitate. ()amena acestia devin ridicu'l, el nu are

putea realiaa de cit in detrimentul intereaeior celar mai vitale ale puterilor con-

ti wntale, mai cu deosebire in acela al Franciei $i al Rusiei. Cair, 30 Octombrie.Maiorut Marchand fi capatanul Baratier ale aminat plecarea lor pe Duminica. Ei aú ales ca linie de retragere calea Nilulus albastru, Abisinia ei Dz/lbuti. _

VT

--eeme-

M[A. HUNT

* D. N. Dimitriu a fo,t ales ajutor de

primar la Roman. * Sesiunea consiliulul general de R.-Sarat a fost prelungita !nc& cu 15 zile. ^' Att fost nnmitl: D. dr. St. Slávisteanu, medic al plasei Jiu-de sus §i al spitalulul dia Filiasl, judotul Dolj. D. I. S. Popescu, comisar la Curtea de Arges ; si D. Viziru, desemnator in serviciul postelor si telegrafelor.

-eNflE**-

ULTIME INFORMATIUNI

Un ministru agent electoral Daek Pa'lade face pe agentul electoral in Bucuresti, Cosmetiriä Stoicescu il face la Ploestl, unde organizeaza bande et le asmutá in contra cet &tenilor.

Fruntasll din Ploestl ad fuit nevoitl si se plingá dar M. S. Ißegelui in contri a ceetul nedemn consilier al Sed. Lata aceasti. telegrama :

ziar, Idi permite de cite -va zile necuviinte la adresa me Sunt gata sa raspund, rum se cuvine, ori - carul va eli din rezerva ce s?ituatiunea mea lu viata publica i -o impune.

Dar, ne atiind cine raspunde de cele sinise in acest pamflet, si, nevoind a ma eompromite.

cerind socoteala unel rnurd {re slugl platica din fondurile judetulul, somez pe d. prefect Zorila sa puna capat acestel campanil murdare pentru

Crisa ministerialä Inaintcirile in armata ce trebuiaù sa se fata pe sizaa de angine. aie fort sminate pe aiva de 28 Noembrie, din causa ca Dim. Sturdza se opune la unele inaintari proiettate de d. general Berendeiú. Se proiectase Crei inaintari la gradui de colonel in locurile rämaee vacante in

s'a facet eu d. I. Panaiteseu, ordonä imediata lui puliere In libertate. Neea-eoulare 4sentheid

Colectivistia surit turb ti de sentinta tribunalulul si in coaceptia lar infama, nu se dad invinsl niel In fata sentintel tribunalului. Ea aleaeg& la un tertip si mal nionstruos.

arma retragerei d for colonel Lipari fi

Colectivistia all intervenit pe linge. prr chetul de Buzad ca sä nu execute sentinta

biri.

teze pentru doua ioeuri pe d -nil toc. -colo-

El bine, parchetul de Buzaa s'a învoit nanoperilor colectiviste s[ a refuzat ezeeutarea sentintel tribunalulul.

Terminind, va reg, sa primitt, d -le redactor, o data cu consideratiunea mea siasigurarea ca aceasta e ultima oarä cind ma adresez unor oameni ea acera cari se alla In capul judetuluI

general Berendeiii

care en fini far datoria tata ca mine insufnt ,si eu societatea trimitindu -I o pereche de palme. D. Zorila trebue sa ,stie cl o data ce am taiat ureehl de oamenl. nu ma dan In laturl de a tuia si urechl de Zorila. Sunt gata a depune si 5 lec pentru despagu-

nostru.

(ss) Nicu Y. Dololu IA§Ï Admiuistratia comunali locale*, recurge la un mijioc pe ett de iuf -m, pe atti si de mizerabil spre a lmpedeca de la vot pe a-

legatoril cari nu surit lavorabili partidulul. Zie Intregi aleargä oamenil pe la primarie sa'sl prinreasca cartile lor de alegatori, el necontenit li se face tut felul de eicane retuzindu li -se sub diferite pretexte cartile. Protestam contra acestel neleginira si cerem ca col ansarcinati Cu eliberarea cartilor de alegator sa nu mai sicaneze pe cetatena cari, daca aceastä infamie continua, vor fi nevoitl sisa faca dreptate singuri. CRAIOVA

Ingerintele administratiel ad 1nceput a deveui o teroare pentru nenorocitia nostri

cetit.nl. Prefectul si eu politaiul se due din casa In casa iutimidlnd pe cetatenl cu diferite arnenintärl, forttnd pe unit sa vateze cu gtt vernie, iar pe altil obligindu -i si nu vie la

colonel Gherghel, precum ?i In urina inftinfeirii unui noie regiment in Botoeani. D. general Berendeiit vroia eä fnain-

aghiotant regal, fi Ave rescu. In contra acestor tnainthri Sturdea a isb'.acnit cu furie, din care causa d. nels Georgeseu,

,f1 a

dai demisiunea,

cars ansa pîna aal n'a font primita.

In tata acestel strigatoare calcare de lege, toata lumea din Buzad a ramas uimita. Canoscute erad miselele colectiviste el stiut era ca et nu se dad tnapol de la nice o in-

primarul Ivan nu admite ei da ordir militienilor sa ridice vittima p : sus. Ceea ce s'a si inttmplat. Atonal iutreg satul a in'ervenit. Femelle si copia chiar ad inceput se huiduiaseä pa primar, care, fai,ä cu aceastä manifestatie ustilä, a trebuit sä cedeze. Mircescu, adus la regiment cri, a Post eliberat de d. colonel Iliotu.

Dar o asemenea calcare de lege este alai mult de cit se putea astepta cine -va de la

coninitimfutul administratiel ca sa scapa

tribunalului.

famie.

colectiviaitilor. Ni se afirma ea Sturdza nu a infamiaCatre procurornl general lattai Impresil bune la Cginaia, nuD. Stoica Panaitescu, vazind refuzul par de a fuit eri. chetului de a executa sentinta tribunaluImediat dupa alegeri, probaa adresat urmätoarea telegrama procu b!1 chiar DI ercurl, crlsa minis- lui, general: terials va isbncni. Guvernamen- rorulua
rel="nofollow">nisia lntregulul cabinet.

ce-

rut eliberarea pe caufiune 3.000 let. Tri-

bunalul azi admis conIradiJorifc

Teroarea in Foc§ani (Telegrama particulara) Foceanl, 31 Oct. orale 12. Suntem în plin>Y teroare ; bande de

cu

sindicul, eliberarea. Parchetul refuta e iibrrarea sub pretext de apee.
apel ; nu exista mandat arestare de la de politle, ameninlä jzedele instrucfif ; aa(cl hotdrire condempe cetatenT. Sub-prefectil si-ad p3(rá- natoare, ci ordonanfi a tribuna / ui s[t pliXsile gl amenintd pe alegatorlT conform art. 700 cod comercial. indepelidentï. Am denuntat aceste invot. Definerea fiulut inches este ilegald. Aceste fapte ad fost telegrafiate la mires- fame procedarT d-lut ministra de jusRog ordonafi imediat punerea in lititie si d-lui procuror general. bcrtate. Ast -fel cred cd in cauza este Asti searä consierul Tronu!ui Con- ter, dar toate autorit&tile sunt surde. La violenta vo,u raepunde pria vio- persecufie de alta natura. Jurnalele lostantin Stoicescu, ministrul justifie, fdrei BRA[LA lente. sel fie alegator comunal in Ploeeti, a cals azt relevai faptui. Cer dreptate. Aneara, la orale 8, conservatoril din Braila, preaidat o întrunire publica fi a ituu- sta tinut o întrunire publica in vederea ale N. Voinov, C. Cotescu, Al. Jurascu, dr. Stoica Panaiteseu. Maeridescu, D. Teanu, Gogu rJnstantirajat pi Stan Popes ;u, directorul teznna- gerilor comunale. lei el alti agenti poli fieneftl in cap cu S'a proclamat preeeditite al futrunirei d. neecu, Teodor lenibace, Conet. Lupu, Iorgu Pentru preotii Capitale( Potop $i C. Gheorghiu. directoral prefecturei, ca in sala de în- Belciu. MajestäteT Sale Regelul Sinaia Guvernul find amenir, fat M piarse* alegerile comunale la Ploeeti, recurge la iettsmidäri ti violenta contra alegdtori'or.

trunire sh huiduiascä

84 beata pe cetd fenil cari nu aplaudazt disc:ursurile $

sale. Vacile Diunitriu, advo,tat, Gheorghe

Moisescu el agit cari an foot imbrinciti el bdtufi, ail reclamai autoritäfilor locale, dar nies parchetul. nict polifia, nu aie curagiul se* constate provocärile la bàtae ale enta ministre, rare prin pi.: 1,4 ea in sala de întrunire $i pria ou v ntele sale provocätoare, a inourajat fi mal anult excesele el violenfele agenfilor poli fl neto.

Ctrem respectoasä criare Majestäfet Voastre, daca ne vedem nevoifi a va ruga ca acest consilier al Tronulul sel

laie pe cetäfeni sä se sfdtuiascel in toatel libsrtatra. (ss) Inca Elefterescu, fost pr, fect, Nicolae Rascan, fost deputat, Constantin Enescu, fost primar si senator, Christo Negoescu, fost deputat, advocat ; Hariton, mare proprietar, I. Popovici, fost casier general. Vacile Dinritriu, advocat, Constan -

tine Mirzea, mare proprietar, Tonna Macovel,

proprietar, Sergbaescie, mare arendas, Stefan Dumitrescu, advocat, Lake Marinescu, mare proprietar. Paire Ioneecu, comerciant, Soreecu, Triandaftl Negulescu, Matake fanescu, comerciant ; Kogalniceanu, comer-

ciant ; Panait Popescu, comerciant, Pitre Constantinescu, comerciante si alti alegatori tri colegial I.

Banditii de la printärie continuel a (Goa tot soiul de eicane ei tertipurt eu dislribuirea cärfilor de alWtor. Pe dati

Ad vorbit d -nia Steditu, Folie, Fallada, Ghifa Dumitrescu, Pandeli Stanciu, comerciant si Hariton Paecaly, criticfnd partidul yuvernamental si administratia comunala. L'a sfirsit s'a proclamat urmätoarea lista de candidate pentru viitoarele alegerl: Colegiul I. D -nel: Perlea, Suditu, Dimitrescu, Bercianu, Persoiu, tef &nescu, Chi riac, Panait Avesalou. Colegiul II. D -nei: Beloiu, George Nestor, Pavelescu, Pandeli Stauciu, Binciulescu, Tarala, Apostol Gagiulescu. Intrunir.a s'a sfirsit la orale 10 si jumätate.

CRAIOVA

La;orele 8 seara, a avut toc o mare Intrunire conservatoare In sala Bellevue de aci. D. Dimitrescu, comerciant, este proclamat presedinte. D. Economu is col d'luttl cuvintu' si and istoricul istoricul partidulul liberal, infiereaza cu energie actualul govern.

bdtdu$I, patrona

Furiile d -lut Sturdza

Guvernul a pus pe lista caniidatilor BAI

si pe preotul C. Enescu.

Dupa atitudinea guvernnlut fstä de

Drapelul peveste fie urmätoarea scena frumoasa ce s'a petrecut anele trecute, la ministerul de externe : Mai multi deputati $i senatore din provincie aie fost prinaifi de d. Sturdza. Ei s'uú plins d -lut preeedinte al consi

sca a figura pe lista colectivista.

alta s'a facut in localitafile respective ; cd ose fast crasi pe sfoara fi cd e balamu.c in provincie ça ,vi la centru. D. Sturdza tresari vi banne* cu pumnul

a luat din casa suma de 7.000 (seapte

liului cd una li s'a promis la centre fi

in mass Jipa de se auzea in salonul de

recepfie :

.Nu vreaii sa etili de nimic, de ni-

mie. Datarla d- voastra este ad Nt soldait disciplinait 'i sa va grupafi ça un sin -

gur om in jurul iefului. Tosta tara ma aclam'í $i d voastrd ana calait. Nu va po-

la

adresa superiorilor sä1. In acela timp primarul aresteazä pe Mir cescu si sub excoria, ferä sa-1 arate nice un motiv, vrea sä -1 trimeate. In Bucuresti. Mircescu nu se opune la aceasta, dar, avtnd mijloace, cere sa fie Iisat a veri In carota, DU pe jus cum vola primarul. De la V &raett plu& la Bucure. tl sunt 30 de km.

cler iii Bisericä, mnll,f ad fost surprint}I c& s'a gtisit un preot caro sel primea-

Iat& explicatia : Preotul O. Enescu a fost, In annl 1886, ales presedñnte al soc. clernlua, Ajutorut. Abusînd de aceastä calitate, numitul preot

toate acestea le* a fáeut primarul eu

de Murcasai, care e foarte popular lu sat, eu ocazia alegerilor. Ins&

tot nu a reneit. Mircescu a plecat

azi In mijlocul cons &tenilor s &1.

Vaporul Constanfa, voind sä place eri din portul Galati, Incarcat coi cereale, In urma unel manovre greeite s'a lovit de vaporul Amfidritis, proprietatea d lui Statatos din Braila.

In urma acestel ciocnirl, vaporul Con -

stanfa s'a ales eu partea stIngä de ltuga prora turtitä. Constanfa a intrat In docurl spre a i se face o expertiza ca s& se vada daca poate continua drumul.

Mai muifi posesori de marcaste comic nace curl nu se pot achita din causa insoivabilita f ii casai commute din Ploeiti, prin-

tre cari unii precis el servitori de pe la ;colt, sung hotarifi a cherna primaria in

judecata. Mai mulfi advocafl din Roeitl aie primit deja sa susfina ateste procese in mod gratuit, inaintea instanfelor judecatoreeti.

Ieri s'e terminat concursul pentru pos turile de interni al spitalelor Eforiel, concurs Inceput acum o luna. Din 30 de candidata, ad reusit 17 si anume d -nil :

Ionescu Dumitrn, d ra Manicatide Elena, Manescu G. Ion, Marinescu Constantin, Dumitreseu Ion, Repezeanu Gtr., Treilescu Ion,

Bruckner Ion, Craciuneanu Aurei, Tudor Constantin, Popisteanu Inlian, Panda -lescu Co c tantin, Colceag Ion, Parhon, Constantin, Georgescu Lake, Etinger Iosef si tefänescu Mihail.

1lliine, IDts»etntteá I Noeon-

mil) let, pe care nid Vina azi, dupa dontspre -zece an!, n'a Inapoiat'o societatol.

brte, füj`d aiegerea eotegilter I comunale din toatct tat-a, Epoca va apare ea de obleeüïa, in frei edittuni.

Criza Bisericeascà,

ULTIM[A. OBA

Suntem informais cd mai multi rnembri ai Sfintulus Sinod aie exprimai I. P. S. Sale Ghenadie, Post al Ungro- Vlahiei, indignarea for fain de atacurile lui Dim.

Simtind cä i se pregätete o

tragere pe sfoarii,, in cazul cînd Sturdza. lista gavernamentalá ar reui, D. Bumbäcilä persifleaza pe liberali si ** obtine un mare succes de ilaritate eu com- Rege sd-i spun sa theme pe Lascar Cad. C. F. Roboam a cerut in altitsrgiu se* presideze alegerile. paratiuuile sale populare. Fostul Mitropolit Ghenadie va soliBine, d le Stueleci, dar situa fia mul moment 13á i se dea asiguac- cita o aud[entä la N. Sa Regele imcdiat D. Tanoviceanu, profesor din Iasi, declari c& este liberal, combate lastt actualul tuald din judefe e insuportabila fi... rare inscris cá va fi ales primar. Nu terme sa etiiïi de nimic. Ori va dupa ce Curten Regala f i va stabili govern, ataclnd mai ales pe d -nil Ferechide si Bratiauu. D.:S'tefänescu, inginer, arate modul ne. inteligent si Para de ininr& cum conduc liberalil comuna. D. Tache Poicrat vorbeete de chestia na tiouala si ataca in mod violent pe d. Sturdza, care a tr &dat o. lu sala, amintirea chestiel nationale a produs un entusiasm nespus. Aplauzele nu Arai contenirä. D. Boldeacu citeazä lucr &rile de edilitato

pe cari le a facet pe dud era primar si se intreaba ce ad facet co!ectivishf ? D. Ceanda da citire listel pe care partidul conservator o va presenta la colegiul 1

ce o persoane* brinuitä cd nu va vota ON lista pungaeilor, se preeintä ventru a-et tua carta de alegätor, bandifii in- cotruual, ;i spune ca ziva de I Noembrie Irebutinfeaad Coate mijloaoele pentric a ente ziva cind se va alego grlul dio ueghiutl.

trivif i drapeliitilor. Merge f i inainte ei duca nu va im paca f i acum, i naediat, ma duc la

voit mupune ors vin conservatorii. Cum ma duc est vine Lascar Catargiu.

resedinta in Capitalit.

Alt-fel d-s>; a ameninlrat cá-51 re-

ran fi mine n'aie euferit nits °data, nici o atingire.

neste cea mai desIviritä Qäpá-

trage candidatura. Comiti'tul electoral colectivist Intr'un interview cu un redactor al con reclama... s'a adunat la 4 ore spre a disSa va impaca f i, nu vreale sd itiú de fratelui nostru La Roumanie, I. P. S. Sa Ghenadie a declarat urmütoarele : nimic cuta §i hotári asupra acestui in< Tin a va aeigura, in ce priveete a- cident nea§teptat. Dar nu -i nits o cearta C. C. Matifs, titudinea mea Nd a de M. Sa Regele, cd sise un batrin senator. In tabara guvernamentalá dottlNu errera sa otite de nimic. Sont eef buneie relafiuni personale dintre Su veBine, dar surit chestiuni urgente cari

fi trebue sa va eupunefs. Bara disciplina suntem pierdea n. Gamia eavietia pi merg' f i

incinte. Biefii °ameni aia ramas perplexe, ii aia plecat buimacifi ton eaelamfnd : Hal de prim- ministru !

< Cind, dupa penibelele impeejurari pries cari am trecut, am primat de acord cu

cele mas distinse primatie din Jara de u pune capai crises religioase eiemieionind de bunavoie din scaunul metropolitan, m'am deepärfit de M. Sa Regele, dupa au-

www.dacoromanica.ro

cealá.

Doctor Boisnoa Medic la spitalul de copia

Ätpecial in boite de

c -topi)

str. Popa S6re, No. 24

st, si

EPOCA

CIND E FRIG Cind e flig e user de a rati, si e raö de vol, daca nu comba?et1 da la Inceputul el, a-

de o brorsRita veebe, de un catar rati M.1lt1 oflicatT nu se lndoiesc de boala lor si se cred numal atingT de nn guturaiñ tare, atuncl chier

mal economic pentru

clnd itisia este declaratA.

ele, clnd este sänotos, este dupA cum ori cine

De aceea n'am gti recomanda In de ljuas

ceasti afectiune aga de usoara, In aparento, dar stit de peril la In realitute 1 Un guturaiö neglijat va ramine toste sarna pe piept. El so termina prin a se transforma In bronsita, gi orl -cine stie cit este de gr(ö de a se debarasa

Pitnea Jimbla

t0 10 70 1.00

Carne de viol 8eß

. . . . .

Carne de poro IIntara

1.80

120

Paroeln

Borbeeu Curoanu

IInt proaapit

2.00 2.00 6.00 6.90 2.70 9.40

8mántAni

1.20 1.20

Bau! (suta) Ou6 (sota)

27 Ootombre 28 Octombre

Ma topft

1,43 1,34 1,34

Brima de vomi Brânzd Telemea

YUlTA Z1Al1UL!)l'6FUl:A,

Poet&rnac (euty.

Vars' N. Galla (enta)

11

4.0e 4.00

8feule (enta) Ceapa

10

Mala! lui

25

Pere

20 -60 15 -40

Mere

Prune 8tragurl (iuta! Limó! (buo.)

80

:1 -1,50

80 10

Portomale (buo.)

Roda (buo.

Capitan Costache, ostenit, porunci unut dorobaot sa 1 bata cu muchia sabiei, pina o mArturisi ori o ramine mort. Cind trLpul tllharului fu num il o rana,

dorobantul parea ce nu mal oateneste,

si

Incepu sä s 3 deslege gura schingiuitulul.

El márturisi el, In adevär, a luat parte la furt, dar nu si la omor, cit despre lu

CAP ITAN C OSTACRE

cruri le -a Impartit Cu tovar ('sii. O parte din ale lui sunt ascuns 9 in podul unul grajd de la circiuma lui Vasile Cimpoeru, la Teiü, lar alti' parte a vindut -o. B roil i -a clleltuit,

ROMAN ISTORIC

Un lucru, fusa, era sigur pentru cea mal mare parte diutre jefuitt, devi cam netoteles la tutlie vedere. Cu toate cá horfasii eraü prinsi ; cu toate cá lucrurile furate eraü mal fu tot d'auoa Basite, iosa toate aceste lucruri, Cind págubasul nu era vr'un boer cu influente mare, dispareaü ça pria minune, chiar din dulapurile Agiel. Ast -fel, mal in tot-d'auna, págubasil rämineaü pä. gubasi piva la sfirsit, fera sperante ce vor mal putea da vre o date eu ochií de avutul lor. Se lntlmpla Inca un fapt foarl.e ciudat. Cu toata iscusinta si grozavia faimoasä

cä ali fost putini, lar tovaräsil... Aci tilharul sovái. Capitan Costa :ht fácu semn dorobantttlui sa inceapä lar ; dar tilLarul Incepu sá vorbeascá lar si, rind pe rind, denuntá pe tott tovaräsil. Atuncl Capitan Costache porunci sal mal traga vr'o doua zeri de loviturl, apol il tri mese la Sf. Anton, chemind pe al douilea.

care sta ma! in fund, tinut de doul doro banti.

Acesta era o vache cunostintá a Agiel si care fácuse multe 'treburl, eu Capitan Costache. El se apropie, legat cu mitnele la spate cum era, dar nepasator, aproape

a lui, Capitan Costache sapa adesea dio nit ta pe cet mai marl si mal vinovati diu-

vesel. Ciad Capitanul il vezu llaga el, Incepu s(''1 apostrofeze. Iar te al apucat de tilltaril, ticälosu'e? Am sa te omor in betas 1 Sarut mina, Coane Costachi, zise til

tre acestf fác ('tort de rele, cari continuali apol se opereze farà multa pasare de be-

csurile Agiel. Dace, Ipse, ne vom coborf In beciul acesta, odata cu Capitan Costache si eu ucigasil

harul.. s'a intimplat... Las cal' dad eli futimplare, racni Ca-

circiumarulul de la Mandricu, cu toata intunecimea care domnea In aceaste Incapere

pitan Costache, poruncind la doul doro banti ca sa'! apuce si sa'! aseze in pozitia

sub paminteanä, lucrurile se vor lumina malt. Dupa ce a intrat Insotit de patru dorobanti,

trebuincioase.

Capitan Costache, Incepu sa baie eu girbaciul set pe unul din cet dol criminali, sbierindu -1 :

Scoate, tilharule, lucrurile furate! Spune

,

.

.

sear

Lete

Napoleonul . Marks Lira otomana Florinul Rubia de histie

2.101/4

2.68

Ca la vr'o doua sute ch galbent, p c-

TELEFON

o

se aflaü dol cal marunti.

La circiuma a easta il cluse p i Capita 1

Costa he it!harul. Cind bátrinul 11 vezu iutrind o data cu a cesta, o sfeci d'a biuele, asteptlnd totusl cu o nepesine aparenta sa vela cuna o esi lucrurile.

Capitan Costache, cum se opri, dete purunca sa lege pe circium tr si pe ajuturul lui, apol, dupa arátárile borfasulul, hic pu sa scotoceasca prin pivnitt si pria curte. In magazia derapánatá, sub o multiate de unelte pria cari se aruncase fin, dorobantil deterá peste o gramada de chilinsurl, de ptuzarie, de seule pretioase, ln sflrsit toate cite se l'arasera de la clrciumarul ucis, si pe care n'avuseserä Ince vreme se le desfael. Apol, scoborindu -se fu pivnitá, si sáptnd Iutr'un colt al el subi un butotü gol si dogit,

deterá p ste o mal(' mare,

plana eu tot soiul de monede. Capitan Costache le numera : eraü doua sute cinel apre tese galbenl, In firfiricl, ico sari, galbent si sfami. In vremea cit Capitan Costache aumiira bauli, doroba itit faceaü cercetäri, ln circiuma, pe socoteala lor. Doul ans] spargiud o lad(' groasit din odaia

circiumarulul dele peste o punga mare plina Cu monede, pe care juntatate o oprira el, i4r cea l'alta jumatate, d va obiceib, o strecurará sefulul. Cel l'alti fáceaü, de asemenea, cercetárt. Se g.iseaü la batrin o sumede:ie de lucrurl

de pret p2 cari oamenil Agiel si le Imperteaü

fera sfiialá, d'ad partea cea mai de seama lut Capitan Costache.

o-

BUCURESTI-FILARET

TR. ITTITU DE AIRGINT, No. 6.

Vagoane de Márfuri, Vagonete §i §ine Podurl §i Constructiuni metalice

attiellte N

Marini, Unelte

Material Oc de cale feratá

TURNATORIE DE FER SI ALAMA

I. Bensimon

Viese ele Maiaii pin& la 7 tone greutate Hopi dinate

(Va urma)

(Vis -d -vis de Otei de France)

Eaecutä ori -ce comande de Mantale Impermeabile de Cauefuc, pentru Dame, Bärbafd,

COROANE, CANDELABRE

CAZANGERIE 1

Vagoane Cisterne D.eservoare Ateliere de Smältuit

0l8rie de Fier presat si de Font8

de traosmisiune

iIJIALTIL'ITE

Atelier de Electrolisa

PONTA III ersnae

pentru aurit, ansimai, nichelai, arrimuil, eerileril, zinenll fi plune-

DE ARTA

buil art-oc anelai.

Copi] pi Militari, In töte genurile.

Constructif de Cái fera te Secundare si Industriale

TELEFON

T31J'i`OAL-r1 de Fer

Robinetárie

22, Cales `Ilctoriel, 22

P ENT$II

I

Ateliers Mecanice

Tipografia liE LIADE ezecutsi tot felul de lucrArT, atíngAteare de acéstA arti.

L et Cte, PARIS

Sit. 40

1111111111111111MMél.

INCHIZATOR AUTOMAT AL USEI

ii:. .ee..''/Ì'ru.o

Magazinal : 4. Balevardtll Academiel, 4

51l'11:M.T!A''3u

_.

SOCIETATEA

Post ORENSTEIN & KOPPEL

BERLIN

Var.va.

curte, In

e. r

aveo lss sub eZ1Tai1a
sin Nb satands we.rtl+dralt

SOCIETATEA PE ACTIUNI

.

8,t

I N O I N E I;[

PISTILLI TIC411-111AI

imitatiunilor.

.

7.

BragoPloegtt

JACQUES I. CATZ

tassel3it:sMttttttita risl9atN

DE

Basalt Artificial

,

GLllA1IlG'A de la Cotrocenl CEL MAI PEBF'ECTIONAT APABAT

filial Beles Blaimayer

Repreaentant general 13. C O i7 R A N Strada Aoademielt No. 8

Mare depoä permanent la Bucare tI 91 Galati ATELIERE IN BUCURE *TI

Sit. 44

Camplrim ori -oe cantitate de tine Ii vagoneta nate, en pretnrl convenabile

Bgaregtï, Tipografia sLialADE,. s mero.]

o. I.

Lorenti, Str. Chante!, N. 20

PAPIER FAYARDET BLA N excelent contra bätäturilor. C. oÑ: zg.--Ézemolare 2 ).too.

www.dacoromanica.ro

social 1.600,000 deplin

vlirsatY

Face tot felnl de ornamentatiane precum : BUSTE, STATUETE, VASE, MEOALIO:NE, SOBE DE PORCELAN

ñal amuit de 1j1 de secol succes proclama supertot tatea aa In tratamentul de gutural, irita unes peptn0ol, laaen a, duren reuraatLaeaale, scrfatlurl, rani, värsäturY,

turl.Topic

momeem

Capital

sit. 17

ba

Girant .

4/, ti 7t0

METALURGIA ROMANA'

VICHY-ETAT CELESTINS GRANDE-GRILLE HOPITAL Endear I. a.. .a ta *aralia d Ma...alrç

19" 500

virolorova-Tita dmîrea-Oomana

Circiuma avea la spatele eI

zise :

multe ori, trecatoril puteali vedea, prin

12°'

fundul carda se afta un fel de m:+gazie vache, acoperi'á eu .'var, plina de fin si de tut soiul de unelte. Alät)rea era un grajd, tu care

sireteuie. In circiuma musteril nu prea sá lmbulzeaü niel Adata ziva ; noaptea iosa, de cele mal

Cam citi balsa sunt?

Londra-itegtl.

101

Val de mine, coane Costache, raspuuse

Et pot se te due la loml 'Inde sunt

Eso

1110

bloanele In h se, circiuma lumivata, pe chut 11áuntru se auz_a sgomot de glamld multe si animate.

tilharul Ce, nu má stat ? Capitanul lit chenil dorobantil si le po runci sá la pe arestat, care 'I va duce la ascunzátoarea s:ulelor. Apol, esind si el, tncálecá pe cal si fuIlote de a porvi, dete porunci sá s9 !alterne eali la o trásurá a Agiel si sá vie dupa et, la Mandricu. Aeo'o, in aprupiere de cimpul Teiulul, ei-a o circiuma cero feriti si eu o Infátisare saráeecioasá, tiuuta de un om l'etrit), po sac si morocános. Batrinul era ajutat de un bártan de vr'o capte sere -z -ce sui, nepot stdptuului, sprinter' si Cu o figera pina de

- Sa eden, adaose Capitan Costache. Spune mal repede ce at de spus.

110

vlena-Ploegtl 9, e Constants Olttlnita 9" lair-Ploegtl 1010 Parla-Tlta 6" 9 Ma-Bnáapesta 0.-Lang-Tltn. . 10" Tr. ') otruali Mero., s) Dam., :s) Jol, ) Dam., s) Jol, s) Dun

nu dea dra u sa te dal afuud, ea na scapi niel in gaura de serpe.

Dracu v'a impins la asemenea l'apte ? De, coane Costache, nevoia... Nu vrea pacatosu sa spue onde are banil si pe urine l'a pus d acu sá strige pe nume pe Sintiou. Ce era sa facem ? Ne da de git ! Dar, dacá Maria Ta urea...

(3alet1-Ploeptl

Ploegtl-IIngben! Ploegti-Lemberg. Ploegt.l0aleti Constan¡,a0-tlnopol

Bine, o sá Incere... Acumi sá inergen la seule. Battit unde 'i al ? O pinte suut eu s ulele, iar alla lu tr'alt loe, raspunse vesel tilharul. Da' vezt daca te'oiü putea scäpa.., sa

Costach 2.. Nu prea 'mi sta In mina sá te fac scápat... E tnoirte de om la mijioc.

1°

Tan-0. Lang

Capitan Costache mal se rä Tindi nitel si

Acuma '! greti, '1 fetrerupse Capitan

10" ,

aeara

Oonatan a-Olulnita

6°0

P106611-Oalatl

fotos.

ça atunci and eu juptn...

O-unopol-Oonstanta Bndapeeta-Pluegtl °arls-Pltegtl

6s

ae

Pitegtl. P.rla Oomana.Olurgla .

Cft P

apoT

10"

4 ') Bragov-Ploegt!

Ploeg'lBudapesta

20.10 24.70 22.80

10u

8"

Olulnitatdlobozla.

Vr'o cinc] zecl de g ilbaul, mai muli niel o para. E prea putin, zse Cálitan Costache. Dar daca me 'ngadul vr'o doua septämint, urina lar eu steruinta, vinovatul, ma leg sä ti aduc inca vr'o doua sute si se fia robul Mariel Tale, ln toste... EU cuti sc toate ascunzatorile si pot sa -ti fia de mai e

..

8, t

Oonetanta0-tlnopol

Furnituri militare Tramwayul noi Baia Centrala

70 lOtt

Teonml-Pioegt!

.

Ploegt!-Bragov Cialnita-Oonetanta

Coane Costache, urma rugator criminalul, mal ani si eli ceva...

numal sl nu má bats si dace vrel .. stil...

a se scápa de vátámdturele

reprosate

Ploegtl-ealatr

6n

Oilirag!-alobozla. 'mirda-Oomaua

Plorgt!-Viena Pltegt'-Londra

E vela... Nu pot sa te scap.Dar n'am sá te bat.

de dorobanti. Eu nu cer moI nimic, coane Costache,

Comprimés de

.

( ,Ì

LE

5 °l.

si niel n'are sa spue mal mult. Pe mine chiar dace m'al svinta In bltae si m'al trimete la oená, tot nu s,)uiü mal muli, eu sila, dar dace vrel... stil ça altadate, se ne Intelegem... Ce dal? si ce vrel? Intrebá Capitanul

ADEIIERATUi. THAPSI'1A .

51

zise asi da Ineet ça nid pa-

INONN 410111110111L

seaxátusite

, , ... 929/4 , orb. Bue. 9794 , , Iasi . 94

4 °/o

Atunel seful tistilor porunci la toti oamenil sel sá iasä potin afará, iar el remase singur eu tilharul. Clod nu mal era nimeni In beeiü afara de el dol, acesta se apropie de Capitala

pua lobant

Are sá pórtá

4'h , , , 1895 96'1, 5 "/o Fonc. rur .. 100'4

tale !

reti! nu 1 puteali auzi : Coane Co'tache, S mimi n'a spai tot

, , , 1890100'/,

51

Et, Coane Costache, spuiü fera sä má bat! Spuiü tot ce vrel, dar numal Marie!

soni tse Sun.a

e p o z i t la gara Coletl .

911/,

5/° Obl. c. B. 1883 100

miorlaitur :

VICHY

Cererile ventru en gros rai ve adreeetse la ION I3. iYY.DI%LE,51Ctil, l'ileßli. ..

1898

, ,

Oonana-8mfrda

Nationale. ' 510 Patria Constructii . Bazalt artificial. --

601 650

Lemberg-Ploegtl IIugLeu!-Ploegtl Paoloasa-O.-Lung .

PluagtI-Bragov

452

6s

Les véritables Eaux tab:4mM b

Tuica este fabricat# din prune; singurlfi nevAtámAtóre sánlts>ieìí; cel mal bun apetissant. Nu trebuie sá. lipseasct, din niel o casa

.

4 °4

, de scont. 365

Dacia - Rominia

Dim. I Numele Ntatlanilor 6,0 c}alat1Plogt, 6t O-t/nopolConstanta 700 I) ndapeeta Tlta.

Tita4mtrda

Capitan Costache se gtndi un moment, apol adause:

raie mannite.

(Marca de Cornercáa4 ego depusd la Tribunalul Arflet)

.

41

, , 9e.94 93 , , 1896 91°1,

5 °/

Pltegttl-Parla Ploegtl-Iagl

Asa fusese b ('tut si cet d'iutIid hot. Auzind Inca porunca lui Cap:tan Costache, eel de al doilea ttlhar, facu eu odiiul la omul Agie!, si apol II zise cu un glas

nare.

Tuica de Goleti

.

5 °4 5 °4 5 °4 4°/0

O1111nita.aallgnr

Banca Nation. 2497 Agricola 072 >. Rominiet.

Convertite rurale Casa pensiuniler

ascunse lucrurile cele mal de pret, cum si ce a mal ramas din baut.

Lacrima de Prune

.

>, am. 1881 99'1, , , 1892 100t1í , , 1893 1001/, , , 1894 99 , s 1889 93

celui prefecturel Neamt, pentru inchirierea iazulul Cu o moere eu o piatra 'din Cota pe mos'a Tazláü, ace' judet. 28 Noembrie, orele 4 p. m. la directiunea generala a postalur si telegrafelor, pentru furnitura a 350 kilograme slralá de arma isolat(' in gutta-bumbac.

Pozitia aceasta era parale :e cu pämintul ; vinovatul, ridicat de pteioare si de cap, era tinut eu fata In jos da doul inri, pe ciad

Tuicá de Florica

5'l.

Namele 8tatlanllor Pacluaea-O.-Lung

5'/. Renta p.

.0111*

MERS UL T/fI<[CNUItILOIf Plenaraa din gara de Nord Boetrea tu (4 de Nard

Cnrsul is la 30 Octombrie

Cuz t, pentru aprovizion3rea carnet, pe un an. La 211 Noembrie, orele 10 a. nt., in Io-

Costache si

--^----

aderArat.

BURSA DE BUCURETI

--- 6 Noembrie, orele 9 dintineata, lu lucalul companiel 2 sanitará, curtea spit. militar central, pentru aprovizionarea carnet necesará pe un an pentru hrana trupel. 15 Noembrie, orale 10 dimineata, In cancelaria reg. 6 Mihaiü-Viteazu, cazarma

un al treilea II 'mingtia, cu biciul pe spi-

unde le al ascuns si cari 'tl sunt tovaräsil ?

.

90

.

11 loa gura, tagäduia cu Incapatinare.

DINT VTt EMS A LL'I

; txrt

2.00 1.00 9.00

Cu toate acestea, I otul, väicärindu -se cit

AL. ANTEMIItEINII

Mare

1.00

Te11na (sota).

80

lastro Moruna

6.00

Maroovi (enta)

80 9.00

Oega

40

Facole verde

2 -4.00 1,50 -8.00 1 -2.00 20 -1.50

Rata Oi[ne Crapu

40 16 10 26 60

Arde! (auta) Petlagele (enta)

60

011,90111

IO

Cartofl ohlt. Carton noni Llnte 8panao Conoptde bac.)

90 -1.00

Oslnza

Barometrul ridicat so mentine stationar. In multe localitati a fost dimineata cesta. Asta -zi foarte frunios, linistit si rece. COTA APELOB. Cota apes DunareT d'asupra etiagiilor in zilele de 27 si 28 Octombrie a lust :

Facole Masera

7s

n Fraela

Institutul Meteorologic ne comunica urmatoarele : l'impul foarte frunios çi linistit continua. Noaptea bruma foarte groasa, si ïnghet pretut ndenl, afara de Moldo re de sus uncle timpul a devenit mutt mal calduros. Temperatura cea mai cobortta a fost minus 5 la Focsanl , tar cea mat ridicat eri plus 14 la Tlrgu -Ocna.

1,60 1,43 1,39

LICITATI DNÏ

Vinet)", :-0u Octombte 15f8,

miazT, +100. Inaltilnea barometrica, 771mm.; Sta rea cerulul, frumoasa. Barometrul este stationer.

Turnu- Severiu Giurgiu Galati.

data, disolvA asa putin gudron, 1n cit licoarea astfel obtinutA este foarte putin activa. Dar acum trelzeci de aol, un distins farmacisi din Paris d. Guyot a reusit sa faca gu

COSNTTA PIETEI

dica In seuil timp galuraiul eel mal lncopett net si brongita ces mal inveterato. Cite o dati se ajunge a se vindeca chiar Risia bine decla rato, ciel gudronul opreste descompunerea tuberculelor plaminulul, omorind microbi] rit, causele acestel descompunerl, Este simplu +i

concentratA de gudron care permite de a prepara Indail, la trebuinta, o api de gudron fuerte limpede si foarte eócace. Intrebuintarea gudronulul Guyot, la fie care masa, tn dosa de o lingurito de catea, de flecare paliar de api, san de boutura ce so obisnuieste, este de ajuns intr'adevar pentru a vin

o stie de a bea apa de gudron. Apa turnate pe godron tntr'un ulcior, cum se fácea alta

bolnavilor de a combate rAul de la Inceput. si chiar oamenilor eAnatosl de a lui Witte precautinnile de igiena, peuh u a 'st lmplatosa bronsele si inima cind eate f, ig. M jlo:ul cel mal simplu, cal mat sigur $i cel

Buletin Meteorologic. Observa:ï.un'le easel A. Menu et. comp., calea Victorel 88, pe ziva de 30 Octombrie 1898: MiezulnopteT, + ''; 7 ore dimineata, -I- 1° ; A-

dronul solubil to Apt si multunitA acsstsl in ventiunT, azi se 'Assit. In toate farmaciile, sub numele de godron de Guyot, o licoare

vindeca guturaiurile,

bronlitele, tusele persistente, elnd este cine va efoctat de aceste boli ti a se preserva de

tate leit.oresq.-T(`Teleton iBpo6a>,).,