Quinton Quayle a mentionat ca in sistemul administratiei publice s-au intregistrat si progrese. El a enumerat crearea sistemului integrat al functionarilor publici, adoptarea codului etic, precum si instituirea procedurilor mult mai transparente de selectie si de dezvoltare a carierei in acest domeniu. "Dar Romania trebuie sa se miste mai repede, sa mearga mai in profunzime si sa fie mai radicala. Este nevoie urgenta de functionari publici eficienti, care sa contribuie la integrarea cu succes", a adaugat Quayle. Rezistenta vechii generatii El a precizat ca in Romania exista "un fel de rezistenta" fata de nou-veniti si fata de tanara generatie, care vrea sa se distanteze de "vechiul mod de a face lucrurile". Quinton Quayle a precizat ca aceasta rezistenta vine din partea unor membri ai vechii generatii, care sunt tributari unor "obisnuinte" si care privesc schimbarea mai degraba ca pe o amenintare decat ca pe o oportunitate. "Mi-e teama ca o parte dintre ei (n.r. - dintre membrii vechii generatii) lucreaza mai degraba pentru propriile interese, decat pentru cele ale Romaniei", a subliniat Quinton Quayle, adaugand ca, in calatoriile sale prin Romania, a "avut sentimentul" ca la nivel local mai exista inca "mentalitatea de gasca". "Ii poti vedea pe presedintele Consiliului Judetean, pe primar si pe prefect luand cina impreuna, deseori cu oameni de afaceri importanti, cu proprietari ai institutiilor massmedia locale. Se creeaza astfel un cerc vicios, unde fiecare protejeaza interesele celuilalt", a declarat Quinton Quayle. "Jurnalistii, atat la nivel local, cat si central, trebuie sa fie liberi de orice influenta politica. Nu este permis ca interesele economice sa dea tonul modului in care presa scrie despre stirile zilei. Acest lucru dauneaza procesului democratic si face ca actele de coruptie si practicile suspecte sa nu fie aduse la lumina", a evidentiat Quinton Quayle. El a precizat ca in Romania exista prea multa toleranta fata de birocratie si a adaugat ca ar dori sa vada o schimbare "sincera" in felul in care se redistribuie bugetele si puterea de decizie in administratie, de la nivel inalt, la nivel intermediar sau local. "Uneori ai impresia ca formalitatile administrative exista pentru ca trebuie sa existe, si nu pentru ca ar avea vreun rol", a spus ambasadorul britanic. Romania are nevoie de functionari publici eficienti Quinton Quayle a subliniat, de asemenea, ca Romania are nevoie urgenta de functionari publici eficienti, care sa contribuie la succesul integrarii europene, mai ales in domeniul alocarii fondurilor structurale, pentru a asigura utilizarea la maxim a acestora. Ambasadorul a mentionat ca este prematur sa se speculeze in acest moment asupra concluziilor raportului Comisiei Europene si asupra reactiilor Consiliului European. El a adaugat ca succesul integrarii la 1 ianuarie 2007 depinde "in foarte mare masura" de Romania. "Repet, sper ca Romania sa devina stat membru UE la 1 ianuarie 2007", a spus Quayle, adaugand ca intrebarea esentiala vizeaza situatia Romaniei la momentul aderarii. "Nu vreau sa zugravesc o imagine prea pesimista deoarece, pe ansamblu, sunt optimist. Cred ca Romania se schimba si, de asemenea, si administratia publica", a conchis
Quinton Quayle, adaugand ca "Romania merita sa devina un stat membru al UE si acesta este, cu siguranta, si scopul presedintiei britanice". In aceeasi ordine de idei, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, a precizat ca Romania poate deveni un membru de succes al UE, daca poate derula reforma administratiei publice. El a adaugat ca este nevoie ca membrii importanti ai administratiei publice din Romania sa inteleaga importanta delegarii de autoritate. "Daca nu ai oamenii necesari, care sa stie ce sa faca si care sa beneficieze de un grad de autonomie, atunci noile structuri nu mai au nici un sens", a adaugat Scheele. El a precizat ca in Romania termenul pentru desemnarea membrilor administratiei publice este cel de "functionari de stat" sau "functionari publici". "Poate ar trebui sa traduceti direct termenul englezesc «civil servants»", a adaugat Scheele, mentionand ca functionarii publici ii servesc de fapt pe cetateni. "Sed lex" ameninta cu proteste Functionarii publici bucuresteni ameninta ca vor declansa proteste mergand pana la greva, daca Executivul nu va raspunde cererilor lor privind cresterea salariilor, un program de munca mai scurt si modificarea procedurii de avansare. Luminita Simache, presedintele Filialei Bucuresti a Aliantei Federative a Functionarilor Publici "Sed Lex", a declarat, ieri, intr-o conferinta de presa, ca aceste nemultumiri se regasesc in randul angajatilor de la Garda de Mediu, Inspectia Muncii, Directia de Statistica, Vama, directii de finante si casele de pensii. Potrivit acesteia, functionarii publici si personalul contractual cer o marire a salariilor cu 50%, avand in vedere ca veniturile lor au crescut mult mai putin decat tarifele la utilitati si preturile produselor de baza. Liderul sindical a invocat si prevederile Legii 188/1999, care nu le permite functionarilor publici sa aiba un alt loc de munca ori sa desfasoare activitati aducatoare de venituri, ei fiind obligati sa traiasca doar din salariu. Functionarii publici se considera cea mai defavorizata categorie sociala, avand un salariul mediu net de 480 de lei noi, cu 200 de lei mai putin decat salariu mediu pe economie. In aceeasi situatie se gaseste si personalul contractual din institutiile statului (angajati care nu sunt functionari publici), salariul lor fiind cu 300 de lei noi mai mic decat cel mediu pe economie. Legea 188/1999 genereaza nemultuniri si in ceea ce priveste avansarea in functii a functionarilor publici, lucru posibil doar daca un post ramane vacant prin deces, transfer sau demisie ale ocupantului. Alianta Functionarilor Publici a cerut modificarea acestei legi si stabilirea unui sistem tip cariera care sa permita angajatilor avansarea pe criterii de vechime si in raport de rezultatele profesionale. Luminita Simache a cerut si anularea HG 1723/2004, care stabilea programul de lucru al functionarilor. Potrivit liderului sindical, angajatii sunt obligati sa presteze ore suplimentare patru zile pe saptamana, uneori fara nici un fel de remunerare. Volumul mare de munca scade calitatea prestatiei functionarilor publici, angajatii avand un randament scazut. Cererile privind majorarea salariului si modificarea procedurii de
avansare si a programului de lucru au fost transmise Executivului. In cazul in care Guvernul nu va raspunde acestor cerinte, functionarii publici bucuresteni vor organiza un miting de protest, urmat de o greva de avertisment si apoi de greva generala. Autoritatile dau dreptate UE Ca reactie la declaratiile reprezentantilor europeni in Romania, Liviu Radu, secretar de stat pentru Reforma in Administratia Publica a spus ca afirmatiile ambasadorului Marii Britanii sunt, in mare masura, corecte: adica Romania nu are o administratie publica competenta si impartiala. In ceea ce priveste rezistenta "vechii garzi", Liviu Radu ne-a declarat ca aceasta exista, dar in anumite contexte si sub diverse abordari. "Unii dintre membrii "vechii garzi" chiar au dovedit ca pot sa se schimbe", a declarat secretarul de stat in MAI. El nu a infirmat existenta "spiritului de gasca" la nivel local. "Probabil ca exista, dar, personal, nu pot da exemple, pentru ca, in primul rand, ar trebui probate", a mai spus Liviu Radu. El a precizat ca una dintre problemele administratiei romanesti o reprezinta orientarea insuficienta a functionarilor spre problemele cetatenilor, dandu-i, astfel, dreptate lui Jonathan Scheele. Pentru ca lucrurile sa se indrepte in acest sens, chiar se lucreaza la imbunatatirea sistemului de selectie a functionarilor, concomitent cu imbunatatirea sistemului de salarizare. In plus, se lucreaza la promovarea unor instrumente moderne, cum ar fi planificarea strategica, evaluarea performantelor, simplificarea administrativa, e-administratie. De asemenea, un punct important al analizelor se refera la responsabilizarea administratiei locale prin procesul de descentralizare.
Relaţia administraţie publică cetăţeni a fost întotdeauna una destul de controversată, ambele părţi având destul de multe lucruri de reproşat una celeilalte. Lipsa de profesionalism a funcţionarilor, birocraţia excesivă, corupţia care domneşte peste tot dar oficial nu există, mersul greoi al procedurilor administrative, lipsa de profesionalism în relaţiile cu publicul, aglomeraţia, confuziile sau erorile angajaţilor, lipsa de informare în rândul publicului sunt în mare problemele care intervin în această relaţie administraţie-administraţi. Un sistem modern de administraţie publică presupune depăşirea tuturor acestor probleme accentul fiind pus nu doar pe maximizarea eficienţei seviciilor publice dar şi pe modul de prezentare şi de oferire a acestor servicii, pe calitatea lor. Este vorba de a depăşi obscurantismul acţiunii administrative şi de a scoate totul la lumină, de a face totul transparent, cu adevărat transparent, de a oferi servicii egale tuturor celor care le solicită, rapide şi de o calitate ireproşabilă. Şi aici intervine un mijloc foarte eficient în sprijinul a ceea ce am menţionat anterior, şi anume, tehnologia informaţiei. Aceasta poate sprijini şi sprijină într-o măsură mai mică sau mai mare, după cum se va vedea pe parcursul acestei lucrări, munca în instituţiile administraţiei publice
. Administratia si regimurile politice Sistemul administratiei publice este inseparabil legat de realizarea politicii statului prin natura activitatii pe care o desfasoara. Administratia publica ca activitate, are ca obiact realizarea valorilor politice prin care se exprima interesele generale ale societatii organizate in stat. In felul acesta, prin natura sa, administratia publica este legata de puterea de stat. Despre puterea de stat putem vorbii din momentul aparitiei statului, fara a se face distinctia intre aceasta si puterea politica. Intre categoria de putere politica si putere de stat exista un raport ca de la intreg la parte. Trasaturile puterii politice se regasesc in puterile statului, dar trasaturile statului nu se regasesc in totalitate in ansamblul puterii politice. Puterea de stat este o putere specializata si delegata de popor, in calitatea sa de titular al puterii politice, anumitor organisme sau autoritati publice denumite siputeri (executiva, legislativa si judecatoreasca). Puterea de stat este astfel o putere derivata si conditionata de puterea politica detinuta de popor. In afara acestei conditionari, puterea de stat ar fi o putere concurenta si egala ca pondere cu puterea politica. Faptul ca puterea de stat este o putere delegata, sau altfel spus, o putere derivata si conditionata, inseamna ca ea nu poate fi opusa poporului si folosita pentru impilarea acestuia. Tocmai de aceea, puterea de stat este legitima numai daca rezida in puterea suverana a poporului. Puterea de stat nelegitima este o putere rezultata din uzurparea puterii legitime sau a puterii exercitate impotriva poporului. Ca autoritate suprema, puterea politica nu depinde de nici o alta putere. In acest sens, spunem ca puterea politica este o putere suverana. Suveranitatea se raporteaza la popor in ansamblul sau, pe cand puterea de stat presupune constituirea unor elite sau a unei clase politice care isi asuma un rol in organizarea si conducerea societatii. Sistemul politic reprezinta un ansamblu de elemente prin care se realizeaza puterea politica, si care cuprinde statul ca instrument principal al puterii politice, dar si partidele politice si unele grupari sociale care au un rol important pentru structurarea interesului general ca valoare politica. Cu fiecare dintre elementele componente ale sistemului politic, sistemul administratiei publice are anumite legaturi. Cele mai importante legaturi pentru structura si functionalitatea sistemului administratiei publice sunt cele care privesc puterea de stat Puterea de stat, forma acesteia si metodele de guvernare se manifesta diferit in functie de regimul politic existent intr-un stat. Forma in care se institutionalizeaza relatia intre cetateni si guvernanati este in general definita ca desemnand un regim politic. Maurice Duverger considera ca, in sens larg, regimul politic este “forma in care se face distinctie, intr-un grup social dat, intre guvernanti si guvernati”. In sens restrans, acelasi autor considerea ca regimul este o anume combinare a sistemului de partide, a modului de scrutin, a uneia sau mai multor tipuri de decizie, ca si a uneia sau mai multor structuri de grupuri de presiune. In opinia autorului C. Valsan, „regimul politic reprezinta ansamblul metodelor si mijloacelor de realizare a puterii, a relatiilor existente între elementele care alcatuiesc sistemul social politic, relevând, mai ales, regimul drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor”. Asadar, regimul politic se refera la conditiile concrete de functionare ale administratiei în relatia cu politicul. Aparent intre regim politic si administratie relatiile par mai degraba slabe. Insa, regimul politic poate influenta tipul de administratie prin prisma gradului de participare politica
a cetatenilor. Acesta reprezinta o variabila importanta in realizarea unui tip de administratie, fiind influentat in mod direct de specificul regimului politic. Cadrul legal al administratiei, dar mai ales sistemul electoral practicat in Romania reduc participarea la viata politica a cetatenilor la simpla participare la alegeri. Absenta sau slabiciunea vietii asociative, activitatea formala sau deferenta organizatiilor publice pot conduce la tipuri de administratie locala neparticipativa. Regimul politic existent într-o tara influenteaza în mod substantial administratia statului respectiv. Din acest punct de vedere apar diferentieri majore în modul de organizare si functionare a sistemului administrativ, dictate de cele doua categorii de regimuri politice si anume, regimurile democratice si regimurile autoritare sau totalitare. In demersul intreprins, date fiind conditiile diferite de manifestare ale administratiei in functie de regimul politic in cadrul careia se regaseste, ne vom oprii la o scurta delimitare conceptuala a doua dintre regimurile politice mai sus mentionate, regimul politic democratic respectiv regimul politic totalitar. II. Trasaturi caracteristice ale diferitelor regimuri politice. 1. Regimul democratic. “Democratia este un sistem de autodeterminare. Este dreptul de a face alegerea gresita”. Confrorm Dictionarului explicativ al limbii române, termenul “democratie” (gr. demos „popor“ si kratos „putere“) , reprezinta o forma de guvernamînt organizata pe temeiul principiului potrivit caruia puterea apartine poporului. Democratia are un caracter de clasa si nu este altceva decît o forma politica a dictaturii claselor dominante. Caracteristica fundamentala a sistemului politic democratic rezida in functionarea sa pe fondul si prin integrarea valorilor fundamentale ale democratiei. In acest sens, democratia se infatiseaza ca ordine politica si ca mod de functionare a sistemului politic in care se realizeaza dreptul poporului de a se guverna pe sine insusi. Existenta democratiei est exprimata in principiul suveranitatii poporului, ceea ce insemna ca guvernarea poate fi legitimata doar prin vointa celor guvernati.