37-38

LECÞIA 37

CUM ÎNVÃÞÃM O LIMBÃ

272

CUM ÎNVÃÞÃM O LIMBÃ

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a adãuga a alege a cerceta a circula a comanda a crea a descuia a încuia a repara a ºterge a termina a-i fi fricã (e) pãcat

praf

matern necunoscut numaidecât

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Condiþionalul prezent

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum informãm pe cineva despre ceva

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

împotrivã

LECÞIA 37 I.

CUM ÎNVÃÞÃM O LIMBÃ

273

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

1. Gãsiþi în vocabular antonimele cuvintelor: a începe, a sta. 2. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele din cele douã rrânduri: ânduri: – a adãuga, a cerceta, a comanda, a crea; – o temã, sare, un costum, o piesã. le: a fi de acord ºi a fi împotrivã. 3. Alcãtuiþi propoziþii în care sã folosiþi expresii expresiile: 4 . Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile: a alege un cadou, a circula cu troleibuzul troleibuzul,, a repara televizorul, a rezolva o problemã, a ºterge praful de pe cãrþi. 5. Precizaþi sub care imagine poate fi scrisã fiecare dintre propoziþiile acestea: Elevul scrie. Pe strada aceasta circulã multe maºini. Mecanicul reparã maºina.

Dicþionar de contexte minime

a adãuga

a comanda

zahãr în ceai sare în mâncare tablouri la o colecþie câteva cuvinte masa la restaurant un costum o carte la bibliotecã bilete pentru avion

a alege

a crea

un cadou un cuvânt din text un deputat un club o operã de artã o piesã de teatru o echipã de fotbaliºti

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – –

Aº învãþa limba englezã. Iar eu aº învãþa germana. ªi el ar învãþa germana? Nu, el ar învãþa franceza.

– – – –

Aº citi o carte. Iar eu aº scrie o scrisoare. Dar ce aþi face voi? Noi am merge la plimbare.

– Aº mânca o ciocolatã. ªi tu ai televizor.. – Aº cumpãra un televizor mânca o ciocolatã? aº cumpãra un televizor, eu – Eu n-aº aº cumpãra un covor. – ªi eu aº mânca o ciocolatã. – Dar ea ar mânca o ciocolatã? – Dar voi ce aþi cumpãra cumpãra? – Probabil cã ºi ea ar mânca o ciocolatã. – Noi am cumpãra un ceas. Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 37

CUM ÎNVÃÞÃM O LIMBÃ

274

Verbele la condiþional prezent Verbul a avea Eu Tu El, ea Noi Voi Ei, ele

aº ai ar am aþi ar

+

infinitivul verbului învãþa învãþa învãþa învãþa învãþa învãþa

lucra lucra lucra lucra lucra lucra

vedea vedea vedea vedea vedea vedea

face face face face face face

veni veni veni veni veni veni

citi citi citi citi citi citi

nu aº nu ai nu ar nu am nu aþi nu ar

repara repara repara repara repara repara

Aº cumpãra un dicþionar nou. 6. Puneþi verbele din paranteze la condiþional prezent. Model:

(A vrea) o îngheþatã de ciocolatã. Aº vrea o îngheþatã de ciocolatã.

(A comanda) o sticlã de bere. (A merge) desearã la un film. (A mânca) o fripturã. (A bea) o cafea cu lapte. (A dori) puþin vin. (A pleca) într-o cãlãtorie în Franþa. 7. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind îmbinãrile din dreapta. – Aº pleca la mare. ªi tu ai pleca la mare? – Da, ºi eu aº pleca la mare. – Dar el ar pleca la mare? – Probabil cã ºi el ar pleca la mare.

a rezolva problema aceasta a termina lucrul devreme a ºterge praful de pe cãrþi a face o excursie în Italia

Aº pleca în concediu, dar nu pot. 8. Gãsiþi sf ârºitul frazelor sfârºitul frazelor.. Aº încuia uºa… Ar cumpãra o maºinã nouã… Am merge la plimbare… Aº bea o bere… Ar rãmâne cu voi… Aº repara televizorul…

dar n-avem timp. dar nu ºtiu cum. dar n-am cheie. dar îl aºteaptã pãrinþii acasã. dar n-are bani. dar nu gãsesc.

9. Rãspundeþi la întrebãri. Model:

– De ce nu rezolvi problema? (nu ºtiu cum) – Aº rezolva problema, dar nu ºtiu cum.

De ce nu scrii referatul? (nu am materiale) De ce nu vorbeºti cu el? (nu ºtiu unde se aflã) De ce nu discuþi cu noi? (trebuie sã plec) De ce nu uiþi totul? (nu pot) De ce nu achitã taxa? (n-au bani) Aº merge cu voi, dacã aº putea.

Dacã aº putea, aº merge cu voi.

10. Rãspundeþi la întrebãri. Model:

– V ei merge mâine la ore? Vei – Aº merge, dar sunt bolnav bolnav..

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 37

CUM ÎNVÃÞÃM O LIMBÃ

Veþi merge la cafenea? Vei vorbi cu el? Veþi cãlãtori în Franþa? noastrã? Vei urca în troleibuz? Vei participa la seminarul acesta? 11. Alcãtuiþi propoziþii. Model:

275

Vei accepta invitaþia

A merge la un film. A avea timp. Aº merge la un film, dacã aº avea timp.

A rezolva problema A pleca la plajã A veni la voi A face sport

dacã

a ºti cum a fi cald a fi liber a fi mai tânãr

12. Gãsiþi sf ârºitul propoziþiilor sfârºitul propoziþiilor.. Dacã ai ºti limba românã… Dacã aº avea timp… Dacã vremea ar fi frumoasã… Dacã aº avea bani… Dacã ar fi cald…

aº deschide fereastra. am merge la mare. aº face eu lucrul acesta. ai vorbi cu el româneºte. aº plãti eu pentru televizorul acesta.

Aº vrea sã cumpãr un televizor televizor.. 13. Alcãtuiþi propoziþii. Model:

A merge la plimbare.

Aº vrea sã merg la plimbare.

Ar vrea sã meargã la plimbare. A ºti ce a fost aici. A vorbi cu el. A face sport. A scrie referatul. A preciza datele. A avea mai mult timp liber. A achita plata. A face curãþenie prin casã. A face un duº. A asculta muzicã. 14. Rãspundeþi la întrebãri. Model:

– Ce aþi dori dvs.? (a trimite o telegramã) – Aº dori sã trimit o telegramã.

A cumpãra un parfum. A mânca puþin. A pleca acasã. A comanda un costum. câteva cuvinte. A cerceta istoria oraºului. A termina lucrul mai devreme.

A adãuga

Ar trebui sã lucrãm mai mult.

15. Daþi rrãspunsuri ãspunsuri la întrebãri folosind cuvintele din paranteze. Model:

– Ce-aþi dori sã cumpãraþi? (o pâine) – Aº dori sã cumpãr o pâine.

Ce-ai dori sã mãnânci? (o îngheþatã). Ce-ai vrea sã iei? (o bere). Unde ai vrea sã mergi? (la munte). Cine ar putea sã repare aceastã mobilã? (fratele meu). Unde ar putea ei sã fie? (acasã). Când am putea sã venim? (peste o sãptãmânã). Ar fi bine dacã am merge împreunã.

Limba – mijloc de integrare socialã

276

CUM ÎNVÃÞÃM O LIMBÃ

LECÞIA 37

16. Alcãtuiþi propoziþii. Ar fi bine dacã

a veni la timp (el) a achita toatã suma (noi) a continua lucrul (tu) a fi mai amabil (tu)

Ar fi mai bine

a comanda un taxi (tu) a susþine toate examenele (el) a copia textul (tu) a asculta de pãrinþi (voi)

Ce-ai face dacã ai avea mulþi bani? 17. Priviþi aceste desene ºi spuneþi ce aþi alege dacã aþi pleca la mare, la munte, la stadion.

– Dacã aº pleca la munte aº alege … – Dacã aº pleca la mare aº alege … – Dacã aº pleca la stadion aº alege … Voi veni orice ar fi.

Voi intra oricine ar fi acolo.

18. Alcãtuiþi dialoguri similare. Model:

– Ai continua sã lucrezi dacã ei ar spune cã nu e bine? – Aº continua sã lucrez orice ar spune ei.

Ai merge acolo dacã ei ar fi împotrivã? (orice, a crede) Ai alege cadoul acesta dacã ei nu ar fi de acord? (orice, a spune) Ai deschide uºa dacã ar veni el?(oricine, a veni) Ai fi bucuros dacã ar veni ea?(oricine, a fi) 19. Citiþi dialogurile. Alcãtuiþi dialoguri similare. – Sãptãmâna viitoare grupa noastrã pleacã într-o excursie la munte. Ai vrea sã mergi cu noi? – Îmi pare rãu, Andrei, dar trebuie sã merg la bunici la þarã. – Pãcat. Aº vrea foarte mult sã cãlãtorim împreunã. – Într-adevãr, e pãcat. Data viitoare merg numaidecât. – Ce-ai zice dacã am face o plimbare prin parc. – N-am nimic împotrivã. – Dacã vrei, am putea sã-i invitãm ºi pe prietenii noºtri. – Este o idee foarte bunã. – Atunci sã le dãm un telefon. – Ai ceva împotrivã? – Nu am nimic împotrivã. – Dar el are ceva împotrivã? – Nici el nu are nimic împotrivã.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 37

CUM ÎNVÃÞÃM O LIMBÃ

277

– Ce-ai zice dacã am merge la un spectacol împreunã? – N-am nimic împotrivã, dar am alte planuri. – Atunci am putea sã mergem mâine-searã. – Mâine-searã, cu plãcere.

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum informãm pe cineva despre ceva – ªtii cã …

– Ai auzit cã …

– N-ai aflat cã …

– Vreau sã-þi spun cã ...

20. Alcãtuiþi propoziþii. Model 1: A plecat la mare.

– Vreau sa-þi spun cã el a plecat la mare.

El pleacã mâine. El învaþã la universitate. creºte doi copii. El cunoaºte trei limbi.

Ei nu sunt de acord cu propunerea noastrã.

Ea

Model 2: Mâine va avea loc un meci de fotbal. – Ai auzit cã mâine va avea loc un meci de fotbal? Ea are un bãiat. El a plecat în Germania. El a devenit student. Ea s-a îmbolnãvit. Prietenul meu scrie un roman. El a vorbit la televizor. Model 3:

Maºina lui a dispãrut din garaj. – Vreau sa-þi spun cã maºina lui a dispãrut din garaj?

Cum s-a întâmplat aceasta. fie. Când soseºte trenul.

Ce a fost acolo.

Unde trebuie sã coborâm.

Unde ar putea sã

IV. ○ ○ SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum în vãþaþi limba românã învãþaþi (anchetã) Dacã veþi rãspunde la întrebãrile din aceastã anchetã, veþi afla ce trebuie sã faceþi ca sã învãþaþi mai bine limba românã.

a

Pregãtesc temele la limba românã: totdeauna uneori nu pregãtesc Cit esc gazete ºi reviste în limba românã: Citesc deseori uneori nu citesc Ascult casete cu texte, cu dialoguri ºi cu cântece în limba românã: deseori uneori nu ascult Ascult emisiuni radiofonice în limba românã: deseori uneori nu ascult Privesc filme în limba românã: deseori uneori nu privesc Limba – mijloc de integrare socialã

CUM ÎNVÃÞÃM O LIMBÃ

278 b

LECÞIA 37

Ce ai face dacã ar trebui sã citeºti un text în limba românã în care ar fi cuvinte necunoscute? aº citi textul pânã la sfârºit aº citi textul numai dacã ar fi interesant; nu aº citi textul Ce ai face dacã ar trebui sã scrii un text în limba românã, dar nu cunoºti toate cuvintele? aº cãuta cuvintele în dicþionar aº folosi cuvintele cunoscute; nu aº scrie textul

c

Þi-e fricã sã nu faci greºeli când vorbeºti româneºte? vorbesc fãrã sã-mi fie fricã când vorbesc, mã gândesc sã nu greºesc; nu vorbesc ca sã nu greºesc Când vã întreabã cineva în româneºte, îi rrãspundeþi ãspundeþi tot în româneºte? da uneori nu-i rãspund în româneºte Cum credeþi: care sunt rrãspunsurile ãspunsurile corecte? Spuneþi cum învãþaþi dvs. limba românã.

Situaþii de comunicare Spuneþi ce aþi face: dacã aþi fi milionar? dacã aþi cunoaºte zece limbi strãine? dacã aþi fi conducãtorul þãrii? Spuneþi: Câte limbi aþi vrea sã cunoaºteþi? De ce? Ce limbi aþi vrea sã învãþaþi? Cum aþi vrea sã învãþaþi o limbã? Învãþãm un proverb Limba dulce mult aduce.

Generalizãm Modele comunicative ªtii cã el este student la universitate? Ai auzit cã Radu învaþã la universitate? N-ai aflat cã el vrea sã plece în Italia? Veau sã-þi spun cã merg la cursuri.

Limba – mijloc de integrare socialã

Modele gramaticale Aº mânca un mãr. Aº veni la voi, dar nu pot. Dacã aº fi mai tânãr, aº pleca în Franþa. Dacã aº avea mai mulþi bani, aº cãlãtori. Dacã aº fi în locul tãu, aº fi mai atent. Aº vrea sã vã întreb ceva. El ar putea sã ºtie asta. Ar trebui sã ne cerem scuze. Ar fi mai bine dacã am merge mai repede. N-ar fi mai bine dacã am aºtepta aici? Ce-ai face dacã ai avea mulþi bani? Voi veni orice ar fi.

LECÞIA 38

O VESTE BUNÃ

279

O VESTE BUNÃ

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a cheltui a constata a culege a exagera a închiria a minþi a ridica a suna

II.

expresie garsonierã intenþie inteligenþã întâmplare notã numãr veste

atrãgãtor convins cumsecade minunat optim principal

câteodatã dimpotrivã

GRAMATICÃ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Condiþionalul prezent al verbelor pronominale

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum amintim cuiva despre ceva Cum comunicãm cu cineva la telefon

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 38

O VESTE BUNÃ

280

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Citiþi cuvintele din coloana a treia. Observaþi sensul lor în propoziþiile date. Dacã Dacã Dacã Dacã

este frumos, omul este atrãgãtor. este educat, omul este cumsecade. este ºi frumos ºi educat, omul este minunat. acþioneazã sigur, omul este convins.

2. Alegeþi cuvintele care au sensuri apropiate. Model:

apartament - garsonierã

ºtire dorinþã foarte bun important apreciere uneori la fel

intenþie principal notã întocmai cãteodatã optim veste

a suna a telefona

3. Scrieþi cuvintele cerute de context. Maria cunoaºte bine regula jocului, Mihai … nu o cunoaºte. Andrei a citit frumos poezia, Aneta a citit-o ... Mircea nu întârzie niciodatã, iar Sergiu întîrzie ... …ea rezolvã bine problemele , iar acum ea a greºit. Nu credeam sã ne întâlnim, dar ne-am întâlnit … 4. Alcãtuiþi propoziþii. a constata

adevãrul cã am dreptate

a minþi

câteodatã întotdeauna

a culege

fructe informaþii

a închiria

o camerã un apartament

a cheltui

bani energie

a ridica

mâna privirea

Dicþionar de contexte minime a forma un numãr de telefon a închiria un apartament a minþi colegul a constata adevãrul

Limba – mijloc de integrare socialã

expresia feþei intenþie bunã numãr exact variantã optimã întâmplare adevãratã

la fel câteodatã pe neaºteptate de obicei dimpotrivã

LECÞIA 38

O VESTE BUNÃ

281

Modificãm 5. Completaþi. Constantin este un bãrbat insistent, atrãgãtor ºi ... Andrei este binevoitor ºi ... Maria este cumsecade ºi ... Dan este un copil minunat ºi ...

Alcãtuim 6. Alcãtuiþi propoziþii. Unchiul Asistenta Inginerul Studentul Tata

a cheltui a culege a exagera a închiria a ridica

mulþi bani informaþia pericolul o garsonierã privirea

7. Alcãtuiþi propoziþii cu urmãtoarele verbe: aº telefona, ai închiria, ar discuta, am comanda, aþi alege, ar termina

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – Andrei, ce-ai hotãrât sã faci mâine? – M-aº duce la þarã, dacã m-aº scula devreme. Mergi cu mine? – Merg cu plãcere. – Dacã Mihai s-ar simþi bine bine, ar merge ºi el cu noi? – Cred cã ar merge. – Dacã ar merge ºi el, ne-am odihni bine împreunã. Condiþionalul prezent al verbelor pronominale cu pronumele în acuzativ a se odihni eu tu el, ea noi voi ei,ele

m-aº te-ai s-ar ne-am v -aþi s-ar

odihni odihni odihni odihni odihni odihni

m-aº te-ai s-ar ne-am v -aþi s-ar

a se pregãti pregãti pregãti pregãti pregãti pregãti pregãti

a se grãbi m-aº te-ai s-ar ne-am v -aþi s-ar

grãbi grãbi grãbi grãbi grãbi grãbi

Aplicãm 8. Deschideþi parantezele Model:

El (a se vindeca), dar nu are medicamente. El s-ar vindeca, dar nu are medicamente.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 38

O VESTE BUNÃ

282

Eu (a se plimba), dar nu am cu cine. El (a se înscrie la cursuri), dar nu are bani. Ea (a se duce la serviciu), dar este bolnavã. Noi (a se apropia) de director, dar ne este fricã. Ei (a se decide), dar nu sunt convinºi de succes. Ele (a se opri) la hotel, dar nu sunt locuri. 9. Completaþi cu ajutorul verbelor date Eu ... cu paltonul, dacã aº ºti cã ar ninge. Pãrinþii ... , dacã copiii ar fi bolnavi. Ei ... , dacã ar fi necesar. Voi ... la cursuri, dacã aþi avea nevoie. Fetele... de examen, dacã ar avea manuale.

a se îmbrãca a se neliniºti a se întâlni a se înscrie a se pregãti

10. Formulaþi întrebãri utilizând verbele de mai jos. s-ar aºeza, v-aþi supãra, te-ai dezice, s-ar emoþiona 11. Rãspundeþi la întrebãri Nu v-aþi supãra dacã vã întreb încã o datã? V-aþi apuca de lucru, dacã aþi avea materialele necesare? Prietenul dvs. s-ar ocupa cu literatura? Fiecare s-ar înscrie la cursurile de limba românã? Ei s-ar indigna, dacã eu aº întârzia? 12. Completaþi propoziþiile. Dacã m-aº emoþiona… Dacã te-ai liniºti… Dacã s-ar decide uºor… Dacã ne-am grãbi…

a uita tema a putea vorbi a avea succes a reuºi la timp

Dacã te-ai gândi… Dacã v-aþi rãtãci… Dacã s-ar supãra… Dacã m-aº uita…

a rãspunde corect a întreba adresa a pleca a vedea greºelile

Observãm – – Eu mi-aº cumpãra un costum. – – Dar tu ce þi-ai cumpãra cumpãra? – – Eu mi-aº cumpãra un pulover. – Condiþionalul prezent al verbelor pronominale a–ºi imagina eu tu el, ea noi voi ei,ele

mi-aº þi-ai ºi-ar ne-am v -aþi ºi-ar

imagina imagina imagina imagina imagina imagina

mi-aº þi-ai ºi-ar ne-am v -aþi ºi-ar

Dar el ce ºi-ar cumpãra? El ºi-ar cumpãra niºte pantaloni. Dar ei ce ºi-ar cumpãra cumpãra? Ei nu ºi-ar cumpãra nimic. (cu pronumele la cazul dativ)

a–ºi aminti aminti aminti aminti aminti aminti aminti

mi-aº þi-ai ºi-ar ne-am v -aþi ºi-ar

13. Alegeþi varianta potrivitã. Dacã aº fi pictor, mi-aº imagina o mare de flori . Dar tu? Dacã aº fi scriitor, mi-aº imagina o poezie muzicalã. Dar tu? Dacã aº fi actor, mi-aº imagina un rol fermecãtor. Dar tu? Dacã aº fi profesor, mi-aº imagina o ºcoalã minunatã. Dar tu?

Limba – mijloc de integrare socialã

a–ºi da seama da da da da da da

seama seama seama seama seama seama

LECÞIA 38

O VESTE BUNÃ

283

14.Gãsiþi câte trei variante. Dacã aº greºi în viaþã, mi-aº aminti de Dacã aº fi nefericit în viaþã, mi-aº aminti de Dacã aº avea greutãþi în viaþã, mi-aº aminti de Dacã n-aº avea serviciu, mi-aº aminti de Dacã aº fi departe de prieteni, mi-aº aminti de

……………… ..................... ……………… …………….... …………….... ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ………………

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum amintim cuiva despre ceva

Cum comunicãm cu cineva la telefon

Structuri Vreau sã-þi amintesc cã ... / de...

– Alo, sunt ... Cu Ana Graur, vã rog! – Alo, pot sã vorbesc cu …

N-aþi uitat de ... / cã ... Þii minte cã … Îþi aminteºti de … / cã ...

– – – – –

Nu vã supãraþi, puteþi sã-l(s-o) invitaþi pe … Aº dori sã vorbesc cu ... Aºteptaþi o clipã, imediat îl(o) invit pe … O clipã! Nu este, a ieºit. Este la o ºedinþã. Reveniþi peste o orã, vã rog!

Utilizãm 15. Citiþi dialogul pe roluri. – Alo, Andrei, îmi pare bine sã te aud. Ce faci? – Mã gândeam la întâlnirea cu partenerii noºtri din Anglia. – Vreau sã-þi amintesc cã s-a schimbat locul întâlnirii. N-ai uitat? – Nu, n -am uitat. Dar tu îþi aminteºti cum am convenit sã organizãm întâlnirea aceasta? – Da, organizãm întâlnirea aºa cum am convenit noi. Andrei, aº dori sã vorbesc ºi cu Natalia. – Da, aºteaptã o clipã, o invit imediat. – Alo, Ovidiu? Ai dorit ceva? – Da. Vreau sã ne ajuþi la organizarea întâlnirii cu partenerii noºtri. Eºti de acord? – Vã ajut cu mare plãcere. – Mulþumesc. Eºti foarte amabilã. La revedere. 16. Alcãtuiþi dialoguri în urmãtoarele situaþii: doi foºti colegi de serviciu discutã la telefon; soþia îi aminteºte soþului despre ziua de naºtere a nepotului; un tânãr îi aminteºte prietenului despre rugãmintea sa. Limba – mijloc de integrare socialã

O VESTE BUNÃ

284

LECÞIA 38

17. Lucraþi în perechi. Improvizaþi o discuþie la telefon. 18. Lucru în grup. Fiecare grup pregãteºte câte patru întrebãri pentru celelalte grupe. Grupele rãspund la întrebãri.

IV. ○ ○ SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ O veste bunã Sanda este prietena mea cea mai bunã. Ea este cumsecade, atrãgãtoare ºi intelegentã. Este o tânãrã minunatã. Ieri Sanda mi-a comunicat o veste bunã: ea a închiriat o garsonierã aproape de serviciu. Mi-a telefonat ºi mi-a comunicat lucrul acesta. Era foarte mulþumitã, deoarece era convinsã cã nu va cheltui mulþi bani. Datoritã prietenilor, a gãsit aceastã garsonierã. Am primit vestea cu mare bucurie, deoarece Sanda avea nevoie de garsoniera aceasta. Nu m-aº mira, dacã ea ar face ºi o curãþenie generalã. Chiar m-aº bucura mult, dacã ar reuºi. Locuinþa ar arãta bine. Sunt nerãbdãtor. Aº vrea sã vãd garsoniera Sandei. Dacã aº vedea apartamentul, aº constata ce trebuie sã facã. Cuvântul meu pentru ea înseamnã mult. ªtiu lucrul acesta. De aceea m-aº înscrie printre vizitatorii ei. Aº putea sã-i dau multe sfaturi. M-aº strãdui s-o ajut. Dacã Sanda s-ar decide sã mã asculte, garsoniera ei ar deveni cea mai modernã. 19. Excludeþi cuvintele în plus din propoziþiile date. Ieri Sanda mi-a comunicat o veste bunã la telefon ºi mi-a spus la telefon cã este mulþumitã. Sanda este o fatã tânãrã, foarte amabilã, minunatã, optimã. Am primit vestea cu mare bucurie, deoarece Sanda avea mare ºi multã nevoie de aceastã garsonierã. 20. Situaþie de comunicare. Imaginaþi-vã cã sunteþi în garsoniera Sandei. Spuneþi-ne ºi nouã cum este, unde se aflã. Joc de rol. Formulaþi câteva sfaturi pentru Sanda în rolul: tatãlui ei / al mamei / al unei prietene / al unui coleg de serviciu, comunicând cu ea la telefon. 21. Examinaþi imaginile. Cum credeþi, în care casã este garsoniera Sandei. De ce credeþi aºa?

Învãþãm un proverb A promite marea ºi sarea.

Generalizãm Modele comunicative Vreau sã vã amintesc de întâlnirea de mâine. N-aþi uitat sã veniþi în vizitã? Þii minte ce am convenit sã facem?

Limba – mijloc de integrare socialã

Modele gramaticale Mi-aº imagina cu plãcere o zi la mare. Te-ai indigna, dacã ai afla adevãrul? S-ar supãra, dacã n-o invitãm. Ne-am pregãti de examene, dar n-avem manuale.