35-36

LECÞIA 35

O INVITAÞIE LA PRÂNZ

255

O INVITAÞIE LA PRÂNZ

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a amâna a bate a consuma a exprima a fierbe a frige a gãti a servi

biscuit bucate bucurie concediu faþã de masã fripturã friºcã garoafã gospodinã

gust gustare legume mãr miere orez sare

bucuros gata ocupat proaspãt altceva

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Viitorul II

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum spunem cã suntem sau cã nu suntem la curent cu o informaþie

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 35

O INVITAÞIE LA PRÂNZ

256

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Priviþi imaginea de la începutul lecþiei. Memoraþi cuvintele ce denumesc obiectele reprezentate în imagine. 2 . Spuneþi toate formele adjectivelor adjectivelor.. Model: Bucuros, bucuroasã, bucuroºi, bucuroase Proaspãt ... ocupat ... drag ... îndrãzneþ ... simplu ... obiºnuit ... urât ... Lucraþi în grup. 3. Cinci cuvinte. Grupa se divizeazã în douã echipe. Sarcina este urmãtoarea: În timp ce un cursant din prima echipã numãrã pânã la 5, un reprezentant din altã echipã trebuie sã numeascã 5 cuvinte la tema datã. Dacã nu reuºeºte, iese din joc. Câºtigã echipa care rãmâne cu mai mulþi membri. 4. Cât mai multe cuvinte. Fiecare echipã trebuie sã numeascã cât mai multe cuvinte (ce þin de tema datã sau de temele anterioare) care încep cu o literã pe care le-o spune profesorul. Câºtigã echipa care a numit mai multe cuvinte.

Modificãm 5. Îmbinaþi adjectivele cu substantivele. profesor, profesoarã mâncare, bucate arhitect, vânzãtoare pâine, apã, alimente

bucuros gata, gustos ocupat proaspãt

6. Alcãtuiþi propoziþii. Model:

Friºca este albã.

Garoafa este........... Mãrul este........ Concediul este............ Mierea este............ Gustarea este..... Friptura este......... 7. Completaþi propoziþiile dupã modelul: Friºca este albã ºi dulce. Garoafa este ................ ºi..............; Bucatele sunt................ºi...............; Mierea este..................ºi...............; Bomboanele sunt.........ºi...............;

Biscuiþii sunt...............ºi.............. Cafeaua este.................ºi............ Friptura este.................ºi............ Legumele sunt.............ºi.............

8. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai jos. Model: Azi amân întâlnirea – Ieri am amânat întâlnirea.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 35

O INVITAÞIE LA PRÂNZ

257

(eu, tu) a pune masa, (el, ea) a coace plãcinte, (noi) a consuma multe legume, (ei, ele) a gãti bucate gustoase.

Alcãtuim 9. Completaþi propoziþiile. Model 1:

Când veneam acasã, mama cocea pâine.

Când veneam acasã, mama (a gãti).......... Când veneam acasã, mama (a frige)........ veneam acasã, mama (a fierbe)....... Când veneam acasã, mama (a pregãti)..... Model 2:

Când

Când era sãrbãtoare, invitam oaspeþi.

Când era sãrbãtoare, (a aranja)......... Când era sãrbãtoare, (a servi)............... Când era sãrbãtoare, (a consuma).......... Când era sãrbãtoare, (a se plimba)......... Când era sãrbãtoare, (a se scula).......... 10. Rãspundeþi la întrebãri. Model:

– – – – – –

– S-a întâmplat ceva? – Nu, totul e în regulã.

Aþi uitat ceva? Nu,______________ Aþi obosit? Nu,______________ Aþi pierdut ceva? Nu,______________

– Aþi pus masa? – Da, totul e gata.

– – – – – –

Aþi pregãtit produsele? Da,______________ Aþi marinat carnea? Da,______________ Aþi cumpãrat bãutura? Da,______________

Dicþionar de contexte minime a aranja lucrurile, cãrþile a coace pâine a consuma cafea a gãti bucate a frige carne a servi pe prieteni cu cafea a exprima bucurie, încredere a bate la uºã

gospodinã bunã mâncare gustoasã faþã de masã curatã Totul e în regulã. Totul e gata.

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – Eu am sã învãþ limba românã. ªi tu ai sã înveþi limba românã? – Da, ºi eu am sã învãþ limba românã. – Dar el? Limba – mijloc de integrare socialã

258

O INVITAÞIE LA PRÂNZ

LECÞIA 35

– ªi el are sã o înveþe înveþe. – Dar ea are sã o înveþe înveþe? – ªi ea are sã o înveþe înveþe. – Noi avem sã învãþãm limba francezã. – De ce vreþi sã învãþaþi franceza? – Pentru cã e o limbã romanicã ºi nu e o limbã grea. – Dar voi aveþi sã învãþaþi engleza? – Da, noi avem sã învãþãm engleza pentru cã vom lucra într-o firmã strãinã. – Dar ei? – ªi ei au sã lucreze la o firmã strãinã pentru cã ºtiu deja engleza. Viitorul II eu tu el, ea noi voi ei, ele

am ai are avem aveþi au

copiez copiezi copieze copiem copieþi copieze

sã

eu tu el, ea o sã noi voi ei, ele

consum consumi consume consumãm consumaþi consume

Prezentul verbului + Conjunctivul verbului ¡ Viitorul II al verbului a avea a învãþa a învãþa am ai are avem aveþi au

sã sã sã sã sã sã

învãþ înveþi înveþe învãþãm învãþaþi înveþe

am sã învãþ ai sã înveþi are sã înveþe avem sã învãþãm aveþi sã învãþaþi au sã înveþe

Aplicãm 11.Observaþi ºi reþineþi. Dacã am sã lucrez, am sã reuºesc. Dacã ai sã lucrezi, ai sã reuºeºti. Dacã are sã lucreze, are sã reuºeascã. Dacã avem sã lucrãm, avem sã reuºim. Dacã aveþi sã lucraþi, aveþi sã reuºiþi. Dacã au sã lucreze, au sã reuºeascã. 12. Puneþi verbele la viitorul II. Model 1: Eu (a servi) oaspeþii

Eu am sã servesc oaspeþii.

Tu (a fierbe) un ou. El, ea (a consuma) bãuturã rece. Noi (a gãti) bucate gustoase Voi (a clarifica) problema mâine. Ei, ele (a decide) cum sã se îmbrace. Model 2:

Eu (a comenta) acest text, pentru cã este interesant. Eu o sã comentez acest text, pentru cã este interesant.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 35

O INVITAÞIE LA PRÂNZ

259

Tu (a amâna) ºedinþa, pentru cã————————El, ea (a gãti) bucate, pentru cã—————————Noi (a bate) friºca, pentru cã—————————Voi (a servi cafea), pentru cã—————————Ei, ele (a fierbe) orezul, pentru cã—————————Model 3: La varã eu (a consuma) mai multe fructe, pentru cã sunt folositoare. La varã eu o sã consum mai multe fructe, pentru cã sunt folositoare folositoare.. La varã tu (a cumpãra) mai multe fructe, pentru cã sunt folositoare. La varã el (a folosi) mai multe legume, pentru cã sunt bune. La varã noi (a marina) mai multe legume, pentru cã sunt folositoare. La varã voi (a mânca) mai multe mere, pentru cã sunt necesare. La varã ei (a procura) mai multe fructe, pentru cã sunt folositoare. 13. Citiþi dialogul pe roluri. – – – – – – – –

Duminicã am sã fac un tort. Ai sã vii la mine? Am sã vin cu plãcere. Dar voi aveþi sã veniþi? ªi noi avem sã venim. Dar Dana ºi Andrei au sã vinã oare? Cred cã au sã vinã. Am uitat de Dan. El are sã vinã oare? Sigur cã are sã vinã.

14. Continuaþi dialogul. Model: – Duminicã am sã fac un tort. Ai sã vii la mine? – Nu, n-am sã vin. N-am timp. – ————————————————— 15. Completaþi propoziþiile. Model 1:

Acum copiii sunt mici. Când vor fi mari, o sã înþeleagã mai multe.

Acum afarã e frig. Când (a fi cald)————————————————————Acum ea este ocupatã. Când (a fi liber) ——————————————————— Acum suntem studenþi. Când (a deveni)——————————————————Acum aºtept oaspeþi. Când (a veni)——————————————————— Acum suntem tineri. Când (a fi)———————————————————Model 2:

Astãzi e cald. ªi mâine are sã fie cald.

Astãzi e soare. Astãzi magazinele sunt deschise. Astãzi la piaþã sunt multe fructe. Astãzi preþurile la carne sunt mici. Astãzi am citit mult. Astãzi am alergat pe stadion. Astãzi am fãcut un duº. Astãzi cursul dolarului a rãmas acelaºi. 16. Puneþi verbele la viitorul II. Model: Eu (a merge) la mare

Eu am sã merg la mare.

Limba – mijloc de integrare socialã

260

O INVITAÞIE LA PRÂNZ

LECÞIA 35

Tu (a pleca) la Bucureºti. El (a citi) un roman. Noi (a primi) o invitaþie. Voi (a consuma) multe fructe. Ei (a gãti) bucate. Eu (a bate) la uºa casei tale. Voi ( a fierbe) mult carnea? Gospodina (a servi) oaspeþii în salon. Oaspeþii (a exprima) mulþumiri. 17. Alcãtuiþi dialoguri similare cu îmbinãrile de mai jos. Model: – Eu am sã gãtesc fripturã. Dar tu? – Eu am sã gãtesc altceva. A fierbe cartofi, a frige carne, a servi cafea, a consuma fructe, a copia un exerciþiu.

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum spunem cã suntem sau nu la curent cu o informaþie Structuri Ai auzit despre...? / cã....?

– Da, am auzit despre...? / cã.... – Nu, n-am auzit despre...? / cã....

Ai aflat despre...? / cã...?

– Da, am aflat despre...? / cã.... – Nu, n-am aflat despre...? / cã....

ªtii cã...?

– Da, ºtiu cã.... – Nu, nu ºtiu cã....

Eºti la curent cu...?

– Da, sunt la curent cu.... – Nu, nu sunt la curent cu....

Nu eºti la curent cu ultima noutate?

– Ba da, sunt la curent.

Utilizãm 18. Citiþi dialogul pe roluri. – – – – –

Bunã ziua, Dan. Bunã ziua, Mihai. Ai auzit cã Dana pleacã la studii în Franþa? Da, am auzit. Mi-a spus prietena ei. Dar ea de unde a aflat? Ei i-a spus Dana.

19. Completaþi. – – – –

Eºti la curent cu orarul nou? Nu, —————. Dar ce s-a schimbat? Mâine, în loc de limba francezã, o sã avem româna. Mulþumesc pentru informaþie.

– – – –

Ai aflat cã mâine o sã fie salariul? Da,———————————————. ªtii ºi la ce orã? Nu,———————————————.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 35

O INVITAÞIE LA PRÂNZ

261

IV. ○ ○ SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ O invitaþie la pr ânz prânz Mã numesc Andreea. Am primit o invitaþie la prânz de la prietenii mei. Întotdeauna mã duc bucuroasã la ei. Anul trecut am fost în concediu împreunã cu ei. Dana este o gospodinã bunã. Învãþ multe de la ea. Ea ºtie sã coacã, sã facã fripturã, sã facã tort cu friºcã ºi cu miere. Toate bucatele ei au un gust foarte bun. Mi-a spus la telefon cã are sã facã ºi mere coapte, ºi fripturã de gãinã cu legume, ºi ouã cu maionezã, ºi multe altele. Aºtept cu nerãbdare ziua de mâine. Am sã cumpãr un buchet de flori. Mie îmi plac trandafirii, dar Danei îi plac garoafele. Am sã cumpãr niºte garoafe frumoase. Mâine e duminicã. Am sã dorm mai mult, ca sã mã simt mai bine. Când am ajuns la prietenii mei, totul era gata. Dana punea masa în grãdinã. Faþa de masã era albã ºi curatã. La gustare am mâncat ouã fierte cu maionezã, caºcaval, salam ºi salatã de legume. La felul doi Dana a fãcut o fripturã de gãinã foarte gustoasã. Pe masã era sare, dar nimeni n-a avut nevoie de ea. Bucatele erau foarte bune. E adevãrat cã unul consumã mai multã sare, iar altul, mai puþinã. De aceea la masã este sare întotdeauna. La desert Dana a servit un tort cu friºcã ºi cu miere. Ne-a servit ºi cafea. La cafea erau bomboane ºi biscuiþi. Am stat pânã târziu la masã. Am discutat despre toate noutãþile ºi am aflat multe lucruri interesante. Soþul Danei este un om erudit. Vorbeºte o limbã frumoasã ºi povesteºte multe lucruri interesante.

20. Rãspundeþi la întrebãri. De la cine a primit Andreea invitaþia? Cum este Dana? Ce învaþã Andreea de la Dana? Ce ºtie sã gãteascã Dana? Ce o sã gãteascã Dana pentru prânz? Ce zi e mâine? Ce are sã-i cumpere Andreea Danei? Totul era gata când a ajuns Andreea? Ce fãcea Dana? Unde era masa? Ce au luat ei la gustare? Ce a gãtit Dana la felul doi? Cum erau bucatele? A avut cineva nevoie de sare? Ce au mâncat la desert? Cum este soþul Danei? 21. Descrieþi masa Danei. Situaþii de comunicare Vã sunã o colegã ºi vã aduce la cunoºtinþã cã mâine o sã fie o conferinþã. Spuneþi dacã sunteþi la curent sau nu cu informaþia aceasta. V-a invitat cineva la prânz. Acceptaþi sau refuzaþi invitaþia. Motivaþi din ce cauzã aþi refuzat. Povestiþi despre bucatele pe care le gãteºte prietenul, prietena dvs.

Joc de rol Profesorul îi roagã pe participanþi sã pregãteascã o masã imaginarã pentru oaspeþi. Le spune cu ce ocazie vin oaspeþii, unde vor fi ei primiþi ºi cine este gazda care îi primeºte. Participanþii pun masa, numesc bucatele, gazda le descrie. Jocul se terminã cu sosirea oaspeþilor care se aºazã la masã.

Limba – mijloc de integrare socialã

262

O INVITAÞIE LA PRÂNZ

LECÞIA 35

Învãþãm un proverb Sarea-i bunã la fierturã, însã nu peste mãsurã.

Generalizãm

Modele comunicative – Ai auzit despre ...? – Ai auzit cã ...? – Ai aflat despre ...? – Ai aflat cã ...? – Eºti la curent cu ...?

– Da, am auzit. – Nu, n-am auzit. – Da, am aflat. – Nu, n-am aflat. – Da, sunt la curent. – Nu, nu sunt la curent. – Nu eºti la curent cu ultima noutate? – Ba da, sunt la curent.

Limba – mijloc de integrare socialã

Modele gramaticale Am sã pun masa în grãdinã Ai sã accepþi invitaþia? Are sã plece la munte. Avem sã amânãm întâlnirea. Au sã mãnânce legume. O sã accepþi propunerea? O sã plece la munte. O sã amânãm examenul. O sã mãnânce fructe.

RECAPITULARE

263

RECAPITULARE (lecþiile 31–35) Dumneavoastrã deja cunoaºteþi: Pronumele personal în acuzativ ºi dativ cu verbe la imperfect

El

mã te îl o ne vã îi le

cãuta cãuta cãuta cãuta cãuta cãuta cãuta cãuta

la la la la la la la la

serviciu serviciu serviciu serviciu serviciu serviciu serviciu serviciu

El

îmi îþi îi ne vã le

comunica comunica comunica comunica comunica comunica

noutatea noutatea noutatea noutatea noutatea noutatea

Viitorul I eu tu el, ea noi voi ei, ele

voi vei va vom veþi vor

discuta discuta discuta discuta discuta discuta

voi vei va vom veþi vor

aºtepta aºtepta aºtepta aºtepta aºtepta aºtepta

voi vei va vom veþi vor

ierta ierta ierta ierta ierta ierta

voi vei va vom veþi vor

liniºti liniºti liniºti liniºti liniºti liniºti

Viitorul verbelor pronominale cu pronumele în acuzativ mã voi duce te vei duce se va duce ne vom duce vã veþi duce se vor duce

cu pronumele în dativ îmi voi aminti îþi vei aminti îºi va aminti ne vom aminti vã veþi aminti îºi vor aminti

îmi îþi îi ne vã le

va va va va va va

fi fi fi fi fi fi

dor dor dor dor dor dor

Adjectivul ºi pronumele demonstrativ de identitate acelaºi Masculin

Feminin

Singular

acelaºi

aceeaºi

Plural

aceiaºi

aceleaºi

Pronumele personal în acuzativ ºi în dativ cu verbe la viitorul I

el, ea

mã te îl o ne vã îi le

va va va va va va va va

înþelege înþelege înþelege înþelege înþelege înþelege înþelege înþelege

el, ea

îmi îþi îi ne vã le

va va va va va va

dãrui dãrui dãrui dãrui dãrui dãrui

Limba - mijloc de integrare socialã

RECAPITULARE

264

Viitorul II eu tu el, ea noi voi ei, ele

am ai are avem aveþi au

sã sã sã sã sã sã

amân amâni amâne amânãm amânaþi amâne

eu tu el, ea o sã noi voi ei, ele

învãþ înveþi înveþe învãþãm învãþaþi înveþe

Dumneavoastrã deja puteþi: Sã liniºtiþi o persoanã: Fii mai calm! Nu te neliniºti! Totul va fi bine! Nu este nimic grav. Fii pe pace! Sã spuneþi despre o acþiune care va avea loc în viitor: Mâine va fi conferinþa studenþilor. Sãptãmâna viitoare va avea loc întâlnirea lor. Sã spuneþi despre o acþiune probabilã: E posibil sã vinã ºi mâine. E posibil cã ei s-au rãtãcit. Probabil cã ei vor pleca mâine. Sã vã exprimaþi îndoiala: Mã îndoiesc de succesul lui. Stau la îndoialã ºi nu ºtiu ce sa fac. De ce stai la îndoialã? Mã îndoiesc cã ei vor reuºi. El se îndoieºte de prietenii sãi. Sã vã exprimaþi satisfacþia: Sunt mulþumit de comportamentul lui. Sunt satisfãcut de întâlnire. Am o mare satisfacþie sã spun cã am rezolvat totul. Îmi produce o mare satisfacþie faptul cã te vãd. Sã spuneþi cã sunteþi sau nu la curent cu o informaþie: Am auzit de conflictul de ieri. Am aflat cã orarul s-a schimbat. Sunt la curent cu ultima noutate. Nu ºtiu când aterizeazã avionul.

Dumneavoastrã deja cunoaºteþi 1221 de cuvinte.

Limba - mijloc de integrare socialã

LECÞIA 36 UN CARACTER NEOBIªNUIT

265

UN CARACTER NEOBIªNUIT

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a continua a se deprinde a descoperi a descrie a forma a se potrivi a rãbda a râde a realiza a rupe a semãna

amabilitate caracter cunoscut excepþie impresie

ambiþios comunicativ curajos deosebit fricos hotãrât ingenios înþelept mândru modest

neatent neobiºnuit obiectiv potrivit rãbdãtor sever stãruitor talentat vesel

aºadar cu excepþia în afara în afarã de

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Viitorul II al verbelor pronominale Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la viitorul II

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum spunem cã în cadrul unui eveniment sunt excepþii

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

266

UN CARACTER NEOBIªNUIT LECÞIA 36 I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

1. Caracterizaþi o persoanã cunoscutã folosind cuvintele de mai jos. amabil ambiþios ascultãtor atent binevoitor bun calm

comunicativ curajos deosebit educat exigent fricos

hotãrât ingenios îndrãzneþ înþelept mândru modest

neatent obiectiv optimist pesimist punctual rãbdãtor

sever sincer stãruitor talentat trist vesel

2. Gãsiþi antonimele urmãtoarelor adjective: atent, ascultãtor ascultãtor,, curajos, educat, mândru, optimist, rrãbdãtor ãbdãtor ãbdãtor,, talentat, trist. 3. Alegeþi din vocabular cuvintele care se aseamãnã cu echivalentele lor din limba rusã. 4 . Folosiþi în propoziþii cuvintele: a rrãbda, ãbda, rrãbdare, ãbdare, rrãbdãtor ãbdãtor ãbdãtor.. 5. Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile: a rupe o floare, a rrâde âde cu poftã. Dicþionar de contexte minime

a continua

discuþia lucrul sã scrie

a descrie

un tablou o situaþie o istorie

a forma

o comisie grupe specialiºti buni

a realiza

un interviu un plan o idee

a rupe

o scrisoare o paginã din caiet piciorul unui scaun

a se deprinde

cu oamenii cu ordinea cu zgomotul

6. Puneþi verbele la prezent ºi alcãtuiþi propoziþii. Profesor Fecior / sorã Avion Ziarist Costum Colegi

a continua (ce?) a semãna (cu cine?) a semãna (cu ce?) a descrie (ce?) a se potrivi (la ce?) a râde (de cine? de ce?)

lecþie / discuþie tata / mama / mine o pasãre un eveniment / întâmplare cravatã / pantofi noi / desenul meu / rãspunsul tãu

7. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de cuvinte de mai jos. A realiza un proiect. A rupe o hârtie. A fi mândru de copii sãi. A semãna cu pãrinþii sãi. A râde de o glumã bunã. A descrie situaþia. A se deprinde cu colectivul. A continua tradiþia. A fi exigent cu elevii.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 36 UN CARACTER NEOBIªNUIT

267

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – Ce ai sã faci mâine? – Dimineaþa am sã mã duc la facultate, apoi am sã merg la bibliotecã. – Dar ce ai sã faci seara? – Seara avem sã ne plimbãm cu prietenii prin parc.

– Cum crezi: el are sã se supere pe noi? – Nu cred cã el are sã se supere. – De ce crezi aºa? – Deoarece el este un om bun.

Verbele pronominale la viitor II mã te se

am sã ai sã are sã

duc duci ducã

avem sã aveþi sã au sã

Sau: ne vã se

ducem duceþi ducã

o sã o sã o sã

mã te se

duc duci ducã

o sã o sã o sã

ne vã se

ducem duceþi ducã

8. Confirmaþi cã ºi dvs. veþi face acelaºi lucru. Spuneþi acelaºi lucru ºi despre celelalte persoane. Eu am sã mã bucur de succesele lui. Dar tu? ªi eu am sã mã bucur de succesele lui.

Model:

Eu am sã mã deprind cu colegii de grupã. Dar tu? … Eu am sã mã pregãtesc de examene. Dar el? … Eu am sã mã antrenez mult. Dar ea? … Eu am sã mã adresez ºefului. Dar dvs.? … El are sã se emoþioneze în timpul examenului. Dar ea? … Ei au sã se rãtãceascã prin oraº. Dar ele? … 9. Alcãtuiþi propoziþii folosind verbele din dreapta la viitor II. E sigur cã… a se duce la concert E sigur cã are sã se ducã la concert.

Model:

E sigur cã…

E probabil cã…

a se calma repede a se deprinde cu elevii din clasã a se grãbi dimineaþa la ore a se neliniºti din cauza noastrã a se întâlni cu adversarul sãu a se înþelege cu toþi

10. Puneþi verbele din propoziþiile de mai jos la forma negativã. Model:

O sã mã apropii de ei.

N-o sã mã apropii de ei.

O sã mã bãrbieresc. O sã ne culcãm târziu. O sã se ducã la pãrinþi. O sã ne plimbãm cu prietenii prin oraº. O sã mã întâlnesc cu ei mâine. O sã se obiºnuiascã cu noi.

Observãm – Când are sã vinã unchiul vostru din Italia? – Are sã vinã peste douã luni. – Ce are sã vã aducã el? – El are sã ne aducã multe cadouri.

– Când este ziua bunicii? – Ziua ei este în martie. – Ce aveþi sã-i dãruiþi de ziua ei? – De ziua ei avem să-i dăruim o bluză. Limba – mijloc de integrare socialã

268

UN CARACTER NEOBIªNUIT LECÞIA 36 Verbele la viitor II în construcþii cu pronumele personale în dativ El

are sã -mi are sã -þi are sã -i

spunã (mie) spunã (þie) spunã (lui, ei)

are sã are sã are sã

ne vã le

spunã (nouã) spunã (vouã) spunã (lor)

o sã -mi o sã -þi o sã -i

spunã (mie) spunã (þie) spunã (lui, ei)

o sã o sã o sã

ne vã le

spunã (nouã) spunã (vouã) spunã (lor)

Sau: El

11. Puneþi în locul formelor accentuate ale pronumelor personale formele neaccentuate în dativ dativ.. Model:

O sã (þie) aduc o carte nouã. O sã-þi aduc o carte nouã.

O sã (þie) explic totul. El o sã (ei) dãruiascã un buchet de flori. O sã (lor) scriem o scrisoare. Ei o sã (nouã) acorde ajutor. O sã (þie) fac o cafea. O sã (îþi) telefoneze desearã. O sã (lor) propun o excursie la munte. O sã (lor) mulþumim pentru toate. Profesorul o sã (vouã) explice cum trebuie sã lucraþi. O sã (nouã) spunã despre cazul aceasta. 12. Alcãtuiþi propoziþii. Model:

Cine?

El / a spune / nouã / ce trebuie sã facem El o sã ne spunã nouã ce trebuie sã facem. Ce o sã facã?

Cui?

Ce?

lui ei nouã vouã þie lor

un ceas un buchet de flori o scrisoare un colet o carte nouã un calculator modern

Noi

…

a dãrui

Ei

…

a transmite

Eu

…

a aduce

13. Rãspundeþi la întrebãri. Model:

– Ce ai sã le aduci? – Lui am sã-i aduc o carte, iar ei un stilou.

– Ce ai sã le dai? (lui, un ziar, ei, niºte reviste) – Ce aveþi sã le dãruiþi? (lui, un pulover, ei, o rochie) – Ce ai sã ne cumperi? (þie, un manual de englezã, lui, un dicþionar englez-german)

Observãm – – – –

Când ai s-o vezi vezi? Am s-o vãd mâine la spectacol. Te rog sã-i transmiþi scrisoarea aceasta. Bine, îi transmit.

Limba – mijloc de integrare socialã

– – – –

Cine are sã-l ajute ajute? avem sã-l ajutãm Noi ajutãm. Cu ce aveþi sã-l ajutaþi ajutaþi? Avem sã-l ajutãm cu bani.

LECÞIA 36 UN CARACTER NEOBIªNUIT

269

Verbele la viitor II în construcþii cu pronumele personale în acuzativ El

are are are are

sã sã sã s

mã te -l -o

vadã vadã vadã vadã

(pe (pe (pe (pe

mine) tine) el) ea)

are sã are sã are sã are sã

ne vã -i le

vadã vadã vadã vadã

(pe (pe (pe (pe

noi) voi) ei) ele)

mã te -l -o

vadã vadã vadã vadã

(pe (pe (pe (pe

mine) tine) el) ea)

o sã o sã o sã o sã

ne vã -i le

vadã vadã vadã vadã

(pe (pe (pe (pe

noi) voi) ei) ele)

Sau: El

o sã o sã o sã os

14. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze. Model:

Când ai sã-l vezi? (mâine).

Am sã-l vãd mâine.

Unde ai sã le pui? (pe masã) Cine are sã-l întrebe? (eu) Cine are sã-i contacteze? (noi) Cine are sã-l previnã de pericolul acesta? (colegul) Cine are sã-l influenþeze? (rudele) Cine are sã ne întreacã? (adversarii) Cine are s-o liniºteascã? (mama) Cine are sã vã întâmpine la garã? (prietenii) 15. Înlocuiþi cuvintele evidenþiate prin formele pronumelor personale ºi rrãspundeþi ãspundeþi la întrebãri. Model:

Când ai sã citeºti romanul acesta ? acesta? Când ai sãsã-ll citeºti?

Ai sã descrii peisajul acesta? Copilul are sã rupã cartea? Aveþi sã continuaþi discuþia ºi mâine? Cine are sã formeze grupele? Cine are sã corecteze greºelile? Cine are sã copieze textul? Cu cine ai sã laºi copiii? 16. Citiþi dialogul pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta. – Unde ai pus cartea de istorie? – Nu ºtiu unde am pus-o. – ªi când ai s-o cauþi? – Chiar acum am s-o caut.

manualul de geografie, mâine bicicleta, peste douã zile

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum spunem cã în cadrul unui eveniment sunt excepþii În afarã de tine au venit toþi. În afarã de Radu sunt toþi aici.

În afara lui Mihai ºtiu toþi. Cu excepþia Mariei toþi merg în excursie.

17. T ransformaþi propoziþiile. Transformaþi Model:

Toþi bãieþii au sã meargã în excursie. Numai Cu excepþia lui Radu, Radu are sã rãmânã acasã. toþi bãieþii au sã meargã în excursie.

Toþi elevii sunt atenþi. Numai Nicolae nu este atent. Toþi copiii au plecat acasã. Numai Victor ºi Mihai au plecat în parc. Toate fetele sunt în clasã. Numai Maria este în sala de sport. Toþi au corectat greºelile. Numai Ion ºi Andrei nu le-au corectat.

Limba – mijloc de integrare socialã

270

UN CARACTER NEOBIªNUIT LECÞIA 36 18. Rãspundeþi la întrebãri. farã de tine, Model: Toþi au sã meargã la teatru? (tu afarã tu)) În a toþi au sã meargã la teatru. Cu excepþia ta, toþi au sã meargã la teatru. Toþi au sã vinã? (un coleg) Toþi au sã continue lucrul? (Ion) Aveþi sã realizaþi toate exerciþiile? (exerciþiul 10) El are sã rupã toate fructele din copac? (fructele verzi) Toþi bãieþii au sã râdã? (prietenul meu) 19. Citiþi dialogul pe roluri. Completaþi dialogul. A: – Spuneþi-mi, vã rog, cum pot sã merg de la Botanica la Petricani? B: – În afarã de taxi, nu aveþi cu ce merge la Petricani. C: – N-ai dreptate! El poate lua autobuzul. B: – Nu e adevãrat! Nici un autobuz nu merge de la Botanica pânã la Petricani. A: – Domnilor, o sã-mi spuneþi cum pot sã ajung la Petricani? C: – …

IV. ○ ○ SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Prietenii ºi cunoscuþii mei Victor stã cu un coleg la o bere. – Vreau sã-þi povestesc despre prietenii ºi cunoscuþii mei. Eu am mulþi prieteni ºi mulþi cunoscuþi. Ei locuiesc în mai multe oraºe din Moldova. Cel mai bun prieten al meu este Sandu. El este ziarist. Cunoaºte câteva limbi strãine. Datoritã profesiei sale el este totdeauna bine informat. El a fost în multe þãri din Europa: Franþa, Italia, Germania, Spania. El este un om deosebit. Totdeauna este vesel ºi binevoitor. Este comunicativ ºi amabil cu toþi. Ca om el este modest, dar foarte curajos. El scrie despre cele mai importante evenimente din þarã ºi despre multe probleme ale zilelor noastre. Noi ne cunoaºtem de mult timp, dar niciodatã nu ne-am certat. Noi ne potrivim bine la caractere. El mã ajutã totdeauna când am nevoie. Noi ne întâlnim foarte des. De multe ori petrecem concediile împreunã. Un alt prieten al meu este Mihai. El este inginer la o uzinã din Chiºinãu. Este un bun specialist. A studiat la Universitatea Tehnicã din Chiºinãu. Cunoaºte foarte bine tehnica electronicã modernã. Este foarte ingenios. A fãcut multe propuneri de raþionalizare. El mã ajutã totdeauna sã repar aparatele electrice. Ca ºef el este obiectiv, dar ºi sever. El este ºi un bun sportiv. Joacã fotbal într-o echipã din oraº. A participat la multe competiþii sportive. Ca om este foarte ambiþios. Are planuri mari. Mai am un prieten care este medic la spitalul republican. Numele lui este Nicolae. În orice situaþie el este calm ºi hotãrât. Un bun prieten al meu este ºi Radu, un actor foarte talentat. El a jucat în multe spectacole pe scena teatrului “Mihai Eminescu”. Radu nu este mândru. El este sincer ºi simplu. Aºadar, prietenii ºi cunoscuþii mei sunt diferiþi, dar toþi sunt oameni de caracter. E foarte bine când alãturi ai mulþi prieteni buni, cu care te poþi înþelege. om de caracter – человек с характером 20. Rãspundeþi la întrebãri. Despre cine îi povesteºte Victor colegului sãu ? Cine este cel mai bun prieten al lui Victor? Ce este Sandu de profesie? Cum este Sandu? Despre ce scrie Sandu? În ce þãri a fost

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 36 UN CARACTER NEOBIªNUIT

271

Sandu? Cine este Mihai? Unde lucreazã el? Unde a studiat Mihai? Cum este Mihai ca om ºi ca ºef? Ce este Nicolae de profesie? Ce caracter are el? Ce este Radu? Cum sunt prietenii lui Victor? Situaþii de comunicare Povestiþi despre prietenii ºi cunoscuþii dvs. Spuneþi ce vã place ºi ce nu vã place la cunoscuþii ºi la prietenii dvs. De ce? Învãþãm un proverb Cine râde la urmã râde mai bine.

Generalizãm Modele comunicative În afarã de tine au plecat toþi. În afarã de Sandu sunt toþi. În afara lui Mihai toþi sunt sãnãtoºi. Cu excepþia Auricãi toþi merg la teatru.

Modele gramaticale Am sã mã scol mai devreme. Mâine avem sã ne ducem la un spectacol. N-am sã mã rãtãcesc prin oraºul acesta. Am sã-l vãd mâine. N-am sã vã neliniºtesc mai mult. Am sã-þi explic totul.

Limba – mijloc de integrare socialã