33-34

242

GENERAÞIA DE IERI, GENERAÞIA DE AZI

LECÞIA 33 33

GENERAÞIA DE IERI, GENERAÞIA DE AZI

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a (se) compara a contacta a corecta a se deosebi a educa a exista a influenþa a interzice a se iubi a se îndoi a se întrece a preveni

bicicletã buzunar educaþie explicaþie generaþie hotãrâre obligaþie politeþe respect sinceritate

argumentat ascultãtor corect liber acelaºi aceeaºi aproximativ cam

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Viitorul I al verbelor pronominale Adjectivul ºi pron umele demonstrativ de identitate pronumele

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum ne exprimãm îndoiala

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 33 I.

GENERAÞIA DE IERI, GENERAÞIA DE AZI

243

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte. a se bucura de a se îndoi de

succes respect

obligaþie respect

vechi reciproc

a se deosebi de

pãrinþi

hotãrâre bicicletã

bun de serviciu

2. Alegeþi cuvântul potrivit. Noi .......................... de copiii noºtri. a) a influenþa; b) a iubi; c) a se bucura Voi ........................... copiii sã nu aibã probleme mari. a) a interzice; b) a influenþa; c) a preveni În þara noastrã .......... mulþi copii fericiþi. a) a exista; b) a educa; c) a corecta Ei ......................... copiilor sã vinã târziu acasã. a) a corecta; b) a interzice; c) a contacta Mama .............. doi feciori. a) a influenþa; b) a educa; c) a interzice 3. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 cuvinte învãþate la lecþia de astãzi. V Verificaþi-vã erificaþi-vã reciproc. Dicþionar de contexte minime obligaþie de serviciu generaþie nouã respect reciproc sinceritate rarã

a contacta o persoanã a se deosebi de colegi a influenþa un copil a interzice fumatul

Modificãm 4. Puneþi verbele la prezent. Noi le (a interzice) ..................... copiilor sã fumeze. Ei (a se deosebi) .......................... mult unii de alþii. Ea ne (a contacta) ........................ în fiecare zi la telefon. Pãrinþii (a preveni) ........................... copiii de pericole. El (a fi) ............... un cursant ascultãtor ºi corect. Ei (a se iubi) ................... de mult timp. În zilele noastre (a întâlni) .............. rar un om educat. Toþi funcþionarii (a avea ) ............... obligaþii de serviciu. 5. Formulaþi întrebãri la cuvintele evidenþiate. Model:

Pãrinþii îi influenþeazã pe copii. Ce fac pãrinþii? Cine îi influenþeazã pe copii ? P copii? Pee cine influenþeazã pãrinþii?

El se deosebeºte printr-o educaþie bunã bunã. Noi nu avem nici o obligaþie obligaþie. Buzunarele lui sunt goale goale. Bicicleta este veche veche. Voi educaþi o generaþie nouã. Uneori lipseºte respectul dintre generaþii.

prin ce? ce? cum? cum? ce? ce? Limba – mijloc de integrare socialã

244

GENERAÞIA DE IERI, GENERAÞIA DE AZI

LECÞIA 33 33

6. Rãspundeþi la întrebãri. Cum este generaþia de astãzi? Prin ce se deosebeºte generaþia de astãzi de generaþia de ieri? Cum influenþaþi copilul dvs.? Sunt copii buni ºi ascultãtori în zilele noastre? Dar copii rãi ºi neascultãtori? Cum sunt copiii dvs.? Îl respectaþi pe ºeful dvs.? Daþi explicaþii ºefului când întârziaþi la serviciu ? ªeful vã interzice sã vorbiþi la telefon în orele de serviciu?

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – –

Eu mã voi bucura de copiii mei. Dar el? ªi el se va bucura bucura, dacã ei vor fi copii cuminþi. ªi voi vã veþi bucura de succesele copiilor? Desigur cã ne vom bucura bucura.

Viitorul I al verbelor pronominale cu pronumele în acuzativ a se deosebi eu tu el, ea

mã voi deosebi te vei deosebi se va deosebi

noi voi ei, ele

ne vã se

vom veþi vor

deosebi deosebi deosebi

Aplicãm 7 . Utilizaþi verbele pronominale la viitor viitor.. El nu (a se compara) ………………………. cu prietenii sãi. Ei (a se deosebi) …………………….. de colegii lor. Eu (a se bucura) …………………….. de succesele copiilor mei. Tu (a se înþelege) ...................... cu unchiul. El (a se pregãti) ......................de conferinþã. Ele (a se odihni) ..................... vara la mare. 8 . Alcãtuiþi propoziþii. Model: Eu ... de educaþia lui.

Eu mã voi ocupa de educaþia lui. (a se ocupa)

Tu ……………………… la viitorul copiilor. El ………………………. cu feciorul sãu. Noi ……………………... cu copiii noºtri. Voi ……………………… la casa pãrinteascã. Ei ……………………….. dupã accidentul acesta.

a se gândi a se întâlni a se înþelege a se întoarce a se schimba

9. Rãspundeþi la întrebãri. Vã veþi bucura când copiii vor veni în vizitã? Prietenul tãu se va înþelege bine cu colegii sãi? Te vei emoþiona când te vei întâlni cu un prieten vechi? Bunica se va neliniºti din cauza timpului rãu? ªeful se va supãra pe funcþionari dacã nu vor veni la timp?

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 33

GENERAÞIA DE IERI, GENERAÞIA DE AZI

245

Observãm – – – –

Eu îmi voi aminti mereu de copiii mei. Dar ea? ªi ea îºi va aminti de copiii sãi. Ei îi va fi dor de copii? Desigur cã îi va fi dor dor..

Viitorul I al verbelor pronominale cu pronumele în dativ a-ºi aminti eu tu el, ea noi voi ei, ele

a-i fi dor

îmi îþi îºi ne vã îºi

voi vei va vom veþi vor

aminti

(mie) îmi (þie) îþi (lui, ei) îi (nouã) ne (vouã) vã (lor) le

va va va va va va

fi dor

10. Puneþi verbele pronominale la viitor viitor.. Eu (a-ºi imagina) .................. viitorul copiilor noºtri. Ea (a-ºi reveni) ..................... dupã discuþia cu ºeful. El (a-ºi aminti) ……………………….. mereu de anii de ºcoalã. (Mie) (a-i fi frig) ....................., dacã nu mã voi îmbrãca bine. (Lui) (a-i fi uºor) ........................, dacã va cunoaºte multe limbi. (Vouã) (a-i pãrea bine) ..................., dacã copiii vor veni des în vizitã. (Nouã) (a-i fi dor) ......................... de copii, dacã vor pleca de acasã. 11. Alcãtuiþi propoziþii. Model:

Tu ……viitorul (a-ºi imagina). Tu îþi vei imagina viitorul.

El ……………………….. dupã ºoc. Voi ……………………… de casa pãrinteascã. Ea ................................ mâine de situaþie. Noi .............................. dupã boalã. Ei................................. de excursia în Grecia.

a-ºi reveni a-ºi aminti a-ºi da seama a-ºi reveni a-ºi aduce aminte

(Mie) .............................. dacã voi pleca de la serviciu. (Ei) ........................................ cu rudele sale. (Vouã) ............................... dacã nu veþi dormi o noapte. (Þie) .......................... dacã nu vei asculta sfaturile parinþilor.

a-i fi greu a-i fi bine a-i fi somn a-i pãrea rãu

12. Rãspundeþi la întrebãri. Îþi vei aminti de zilele de varã cu soare? Iþi va fi uºor când vei fi bãtrân ? Iþi va pãrea rãu dacã vei rãspunde urât pãrinþilor? Ne va fi somn dacã vom lucra ºi noaptea? Vã va fi greu dacã veþi pleca de la serviciu? 13. Urmaþi modelul. Voi vã veþi da seama de situaþie. Dar ei? ªi ei îºi vor da seama de situaþie. Tu îþi vei aminti totdeauna de rudele tale. Dar el? Eu îmi voi aminti cu plãcere de vacanþã. Dar ea? Noi ne vom imagina cum va fi timpul mâine. Dar ei? Vã veþi reveni dupã ºoc. Dar ele? Ele îºi vor aminti de vara aceasta. Dar tu? Îmi va fi rãu dacã voi mânca mult. Dar lui? Îi va fi bine lângã prieteni. Dar ei? Îþi va fi greu fãrã pãrinþi. Dar lor? Vã va fi dor de nepoþi. Limba – mijloc de integrare socialã

246

GENERAÞIA DE IERI, GENERAÞIA DE AZI Le va pãrea rãu dacã vor pleca din þara lor. Dar vouã? Dar lui? dormi 8 ore. Dar lor?

LECÞIA 33 33

Ne va fi somn dacã nu vom

Observãm - Ieri am fost la acelaºi film cu colegii. - De ce? - E un film psihologic. Am vrut sã înþeleg totul. - Ai fost cu aceiaºi prieteni? - Da, ºi ei au aceleaºi interese. - Aþi fost la aceeaºi orã? - Nu. Pânã la masã am avut ore. La film am fost la ora 18. Adjectivul ºi pronumele demonstrativ acelaºi

singular plural

Masculin

Feminin

acelaºi aceiaºi

aceeaºi aceleaºi

Acordul adjectivului acelaºi cu substantivul determinat

masculin neutru feminin

Singular

Plural

acelaºi bãiat acelaºi tren aceeaºi fatã

aceiaºi bãieþi aceleaºi trenuri aceleaºi fete

aceeaºi doamnã acelaºi domn

14. Utilizaþi formele adjectivului pronominal acelaºi. Eu am vãzut ........................ spectacol ºi sãptãmâna aceasta. Maria foloseºte .....................manual ca ºi fratele ei. El se plimbã la ..................... orã. La serviciu vedem .......................... feþe. Noi suntem din ………………. oraº. Mã doare .................... picior ºi ..................... mânã. Port ..................... mãnuºi de 2 ani. Am consultat .................... medici. Învãþãm la ………………. facultate. 15. Rãspundeþi la întrebãri. Vã uitaþi des la aceleaºi fotografii? Te întâlneºti cu acelaºi prieten? Te gândeºti la aceeaºi persoanã? Profesorul se bucurã de acelaºi respect? Ziaristul comenteazã aceleaºi evenimente? Sunt aceiaºi turiºti? Practici acelaºi sport? Suferi de aceeaºi boalã? 16. Urmaþi modelul. Acelaºi student a întârziat?

Da, acelaºi a întârziat.

Aceiaºi ingineri lucreazã de dimineaþã? Aceeaºi persoanã te avertizeazã? Aceleaºi gânduri îl neliniºtesc? Acelaºi manager organizeazã ºedinþa? Aceiaºi funcþionari scriu formularele? Folosiþi aceeaºi valizã? Discutaþi aceleaºi probleme?

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 33

GENERAÞIA DE IERI, GENERAÞIA DE AZI

247

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum ne exprimãm îndoiala Structuri A se îndoi

A avea îndoieli

A sta la îndoialã

17. Citiþi dialogurile pe roluri. – Crezi cã el are dreptate? – Mã îndoiesc de argumentele lui. – Te îndoieºti ºi de sinceritatea lui? – Da, am foarte mari îndoieli. – De ce nu ai încredere în el? – Cred cã este un om fãrã principii.

– Vrei sã pleci în concediu acum? – Încã stau la îndoialã. – Atunci poþi pleca mai târziu. Poate timpul va fi mai cald. – Voi vedea.

– Te îndoieºti de hotãrârea lui? – Da, eu n-o pot înþelege. – Dar el s-a bazat pe date concrete! – Am îndoieli, încã multe lucruri nu sunt clare. – – – –

De ce staþi la îndoialã? Nu suntem siguri cã vom reuºi. Vã îndoiþi de succes? Da, avem mari îndoieli cã vom reuºi.

18. Alcãtuiþi dialoguri similare. 19 19.. Completaþi propoziþiile. Mã îndoiesc cã ...

el / a veni / la timp ei / a trimite / o telegramã el / a gãsi / suma necesarã

20. Rãspundeþi la întrebãri utilizând structurile de mai sus. Model:

Trenul va veni la timp? Mã îndoiesc cã trenul va veni la timp.

El va spune tot adevãrul? Ea se va bucura de succes? Voi veþi discuta probleme de serviciu? Copilul dvs. va merge la facultate? ªeful va lua o hotãrâre argumentatã? Veþi reuºi în afaceri?

IV. ○ ○ SINTEZà ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Generaþia de ieri, generaþia de azi Suntem siguri cã noi ne vom bucura de copiii noºtri. Astãzi îi ocrotim ºi le dãm tot ce este mai bun: educaþie ºi studii. Ei pot pleca de lângã noi, dar vor rãmâne pentru totdeauna copiii noºtri. Îi iubim ca pe ochii din cap ºi vrem sã nu aibã probleme mari în viaþã. Copiii îºi vor aminti totdeauna de pãrinþi ºi vor reveni acasã. Iar nouã ne va fi mereu dor de ei. Ne va pãrea rãu dacã vor pleca din þara noastrã. Copiii noºtri sunt ascultãtori ºi cuminþi. Noi ne bucurãm de succesele lor. Dar ei sunt liberi sã hotãrascã pe care drum sã meargã în viaþã. Mulþi pleacã de acasã ºi nu se mai întorc. Iar noi ne gândim cum sã-i ajutãm ºi cum sã-i vedem mai des. Limba – mijloc de integrare socialã

248

GENERAÞIA DE IERI, GENERAÞIA DE AZI

LECÞIA 33 33

Existã probleme între generaþii? Da, desigur. Pãrinþii ºi copii sunt diferiþi. Au opinii diferite. Sã educi un copil e o artã. Dar nu fiecare reuºeºte. Copiii sunt viitorul nostru ºi noi trebuie sã avem încredere în ei. a iubi pe cineva ca pe ochii din cap – любить как зеницу ока, любить как свет очей 21. Rãspundeþi la întrebãri. Vã veþi bucura de copiii voºtri? Ce le veþi da copiilor voºtri? Îi iubiþi mult pe copii dvs.? Ce le interziceþi? Cum sunt copiii? Copiii pot lua orice hotãrâre? Existã probleme între generaþii? 22. Comentaþi ideea: Copiii sunt bucuria vieþii. 23. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi o disputã între un tânãr ºi un bãtr ân. bãtrân. Situaþii de comunicare Spuneþi ce le permiteþi ºi ce le interziceþi copiilor dvs. Învãþãm un proverb Cine nu are bãtrâni sã-ºi cumpere.

Generalizãm

Modele comunicative Mã îndoiesc de hotarârea lor. Stau la îndoialã ºi nu ºtiu ce sã fac. De ce stai la îndoialã? Mã îndoiesc cã el va veni. El se îndoieºte de sinceritatea lor.

Limba – mijloc de integrare socialã

Modele gramaticale Eu mã voi bucura de copiii mei. Tu te vei înþelege cu colegii tãi. El se va întrece cu colegul sãu. Ei se vor gândi la tine. Tu îþi vei aduce aminte de ei. Îi va fi uºor în viaþã. Îmi va fi frig la iarnã. Ne va fi dor de casã.

LECÞIA 34

O DISCUÞIE SERIOASÃ

249

O DISCUÞIE SERIOASÃ

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a acþiona a admite a atârna a atrage a clarifica a copia a decide a îndrãzni a lãsa a se miºca a obiºnui a se strãdui

II.

miºcare realizare privire

îndrãzneþ obiºnuit simplu urât

brusc întotdeauna

GRAMATICÃ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la viitorul I

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum ne exprimãm satisfacþia

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 34

O DISCUÞIE SERIOASÃ

250

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Alegeþi cuvintele potrivite ºi alcãtuiþi îmbinãri. a acþiona a admite a atrage a depinde a se miºca

(cum?) (la ce?) (ce?) (de cine?) (cum?)

sigur la examen atenþia de ºef repede

atent la concurs privirea de prieten încet

2. Deschideþi parantezele. a copia, perfectul compus) un text despre oamenii de afaceri. Mâine ea (a Ieri Alexandra (a a a clarifica, viitor) cine copia, viitor) textul încã o datã, pentru Violeta, prietena ei. Violeta (a este autorul textului. Apoi (a învãþa) textul pentru examen. 3. Alcãtuiþi propoziþii. comportament

corect neobiºnuit

privire

serioasã caldã

soartã

fericitã grea

miºcare

bruscã atentã

Dicþionar de contexte minime a atrage atenþia cuiva asupra a ceva a clarifica lucrurile/problema a lãsa copiii la pãrinþi a lãsa o scrisoare pe masã a lãsa mâncare în frigider

a lãsa la o parte a acþiona în favoarea cuiva a acþiona repede a acþiona la timp a se miºca din loc

Modificãm 4. Alegeþi cuvinte din propoziþiile date ºi alcãtuiþi o altã propoziþie. Într-o discuþie trebuie sã priveºti atent partenerul. Nu este bine sã copiaþi la examen. 5. Puneþi verbele la viitor viitor.. Miniºtrii acþioneazã totdeauna corect. Reclama atrage cumpãrãtori. Pânã mâine clarificãm toate problemele. Noi decidem unde plecãm. El nu îndrãzneºte sã spunã lucrul acesta.

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ – Alo, buna ziua. Sunt Dan. – Bunã ziua, Dan. – Voi veni mâine la Chiºinãu cu niºte colegi din Franþa.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 34 – – – – – – –

O DISCUÞIE SERIOASÃ

251

Foarte bine. Mã vei întâmpina la garã? Da, te voi întâmpina. Unde mã vei aºtepta aºtepta? Te voi aºtepta pe peron, lângã ceas. Ne vei conduce prin oraº? Da, desigur, vã voi conduce. Am mult timp liber.

Pronumele personale în acuzativ cu verbe la viitorul I El

mã te îl o

va convinge

(pe (pe (pe (pe

mine) tine) el) ea)

ne vã îi le

El

va convinge

(pe (pe (pe (pe

noi) voi) ei) ele)

6. Puneþi în locul punctelor formele pronumelui personal în acuzativ acuzativ.. Model:

El... va ajuta.

El mã /te /îl /o /ne /vã /îi /le va ajuta.

Tu ... vei cãuta la serviciu. Eu ... voi întâmpina mai târziu. Ea ... va aºtepta acasã. Voi ... veþi aºtepta întotdeauna. Noi ... vom invita la film. Ei ... vor lãuda sincer. Ele ... vor vedea în salã. 7. Alcãtuiþi propoziþii Model:

Tu El Ea

te îl o

Eu ... (a înreba) despre examen

a ajuta la lucru. a întreba despre film. a angaja la serviciu.

Voi Ei Ele

Eu îl voi întreba despre examen.

va îi le

a ajuta cu plãcere. a aºtepta întotdeuna.

8. Urmaþi modelele. Model:

Eu îl anunþ despre excursie.

Eu îl voi anunþa despre excursie.

Eu o gãsesc acolo. Tu mã chemi la tine. El te anunþã la timp. Ea îl cautã la serviciu. Noi vã apreciem mult. Voi ne chemaþi în excursie. Ei o felicitã de sãrbãtori. Ele îi aºteaptã la circ.

Model:

Noi vã vom convinge de adevãr ºi ei...

ºi ei vã vor convinge de adevãr adevãr..

Tu ne vei invita la spectacol, ºi noi ... Eu vã voi chema la ºedinþã, ºi el ... Ea vã va întreba despre examen, ºi ele ... Ei îi vor obiºnui cu disciplina, ºi dvs ....

Model:

El ... (a convinge) pe tatãl meu. El îl va convinge pe tatãl meu.

Prietenul ... (a mustra) pe Sanda. Soþia ... (a aºtepta) cu nerãbdare pe soþul ei. Profesorul ... (a provoca) pe studenþi la discuþie. Colegul ... (a aºtepta) astãzi pe Andrei la staþie. Elevii ... (a felicita) mâine pe profesor. Andrei ... (a invita) poimâine pe prietenii sãi la o cafea. Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 34

O DISCUÞIE SERIOASÃ

252

Pronumele personale în dativ cu verbe la viitorul I îmi îþi îi

El

va spune

(mie) (þie) El (lui, ei)

ne vã le

(nouã) (vouã) (lor)

va spune

9. Puneþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelor personale în dativ dativ.. Model: Ei ... vor comunica noutatea.

Ei îmi /îþi /îi /ne /vã /le vor comunica noutatea.

Parinþii ... vor trimite bani. Eu ... voi lãsa mâncarea în frigider. Voi ... veþi dãrui un cadou. Eu ... voi cere un sfat. Dupã masã ... vom arãta oraºul. Mâine ... voi transmite biletele. Noi ... rãspunde la toate întrebãrile. 10. Alcãtuiþi propoziþii. Model: Eu Tu El, ea

...

El /.../ a explica tema.

El ne va explica tema.

a mulþumi pentru ajutor. a prescrie tratamentul necesar. a ura sãrbãtori fericite.

Noi Voi Ei, ele

...

a aduce cãrþi noi. a zice sã nu întârzie. a stabili ora plecãrii.

11. Puneþi verbele de mai jos la viitorul I ºi utilizaþi formele neaccentuate ale pronumelor personale în dativ dativ.. Model:

(Noi) a-i fi cald /dacã/ a se miºca mai repede Ne va fi cald dacã ne vom miºca mai repede.

(Voi) a-i fi somn /dacã/ a nu dormi noaptea. (Ei) a-i fi sete /dacã/ a nu avea apã. (Tu) a-i fi uºor /dacã/ a lãsa bagajul. (Ele) a-i fi uºor /cãnd/ a clarifica totul. (Eu) a-i fi greu /dacã/ a acþiona singur. (El) a-i pãrea bine /dacã/ a afla ºtirea. 12. Puneþi verbele la viitor ºi folosiþi pronumele neaccentuate în dativ dativ.. Model:

Victoria ... (a restitui) colegului cartea. Victoria îi va restitui colegului cartea.

Anton ... (a arãta) fratelui un desen frumos. Angela ... (a aduce) prietenei o carte necesarã. Soþia ... (a da) soþului o cafea dulce. Profesorul ... (a demonstra) cursanþilor teorema. Aneta ... (a spune) studenþilor o noutate. Nepotul ... (a expedia) bunicilor un cadou scump. ªeful ... (a rãspunde) lucrãtorilor sãi la toate întrebãrile. Colegul nostru este îndrãzneþ ºi ... (a propune) un plan nou. 1 3 . Completaþi propoziþiile cu formele neaccentuate ale pronumelor personale. Tu ... vei a asculta pe mine atent. Ea ... va a rãspunde lui la telefon. Noi ... vom a da vouã adresa. Voi ... veþi învãþa pe mine cum sã procedez? El ... va arãta lui apartamentul. Ele ... vor cumpãra nouã bilete la spectacol?

Tu ... vei spune mie poezia? El ... va aºtepta pe ea la lecþii. Ele ... vor învãþa pe el sã deseneze. Eu ... voi certa pe el din cauza fratelui. Noi ... vom aduce þie romanul acesta. Voi ... veþi aºtepta pe ei mult timp.

14. Folosiþi formele neaccentuate ale pronumelor personale în acuzativ Model:

El ... va susþine pe noi la examen. El ne va susþine pe noi la examen.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 34

O DISCUÞIE SERIOASÃ

253

Ei ... vor întreba pe el despre rezultatele concursului. Cifrele acestea ... vor convinge pe voi. Ea ... va obliga pe el sã vinã la timp. Tu ... vei influenþa pe noi. Pãrinþii ... vor mustra pe el pentru neatenþie. Eu ... voi provoca pe tine la o discuþie. Noi ... vom preveni pe ei la timp. El ... va gãsi pe ele acasã.

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum ne exprimãm satisfacþia Structuri Sunt mulþumit de... Sunt satisfãcut de / cã ...

Am o mare satisfacþie sã... Îmi produce o mare satisfacþie sã /cã...

Utilizãm 15. Citiþi dialogurile pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare. – Ai cumpãrat un apartament nou? – Da am cumpãrat. – Eºti satisfãcut de proiectul apartamentului? – Da, sunt satisfãcut. Apartamentul are o bucãtãrie mare ºi un salon spaþios. – Þi-ai gãsit un serviciu nou? – Da mi-am gãsit. – Eºti satisfãcut de condiþiile de lucru ºi de salariu? – Da, sunt satisfãcut. – Îþi place sã cãlãtoreºti? – Da, îmi place foarte mult. Am o mare satisfacþie sã vãd oraºe ºi þãri noi. – Preferi sã creºti flori în grãdinã? – Da, îmi plac florile foarte mult. Am o mare satisfacþie sã cresc flori frumoase. – Îi ajuþi pe oameni? – Da, îmi produce o mare satisfacþie faptul cã pot sã-i ajut pe oameni. 16. Alcãtuiþi dialoguri utilizând expresiile satisfacþiei în urmãtoarele situaþii: la magazin vânzãtorul îi propune unui cumpãrãtor un buchet de flori. un cunoscut schimbã mobila din apartament. 17. Spuneþi în baza imaginilor: care personaj este satisfãcut; din ce motiv este satisfãcut.

Limba – mijloc de integrare socialã

254

O DISCUÞIE SERIOASÃ IV. ○ ○ SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

LECÞIA 34

O discuþie serioasã

Sunt unchiul lui Vlad. Ieri discutam cu nepotul meu. Era o discuþie serioasã ºi el mã asculta foarte atent. Vorbeam cu el despre felul cum trebuie sã acþioneze un om în diferite situaþii din viaþã. Îi povesteam despre diferite cazuri din experienþa mea de viaþã. – Cum crezi, l-am întrebat, e bine sã ai alãturi oameni binevoitori, cu care sã poþi comunica? – Cred cã e foarte bine. Eu totdeauna mã simt bine cu oamenii simpli ºi deºtepþi. Îmi place sã-i ascult ºi sã-i ajut. Dar, din pãcate, nu toþi oamenii sunt aºa. Sunt încã mulþi oameni care au un comportament urât. Prin acþiunile lor ei dãuneazã oamenilor. – Într-adevãr, oamenii sunt diferiþi. Sunt ºi oameni buni, dar sunt ºi oameni rãi. Dar tu cum vrei sa fii? – Vreau sã fiu un om obiºnuit. Vreau sã acþionez totdeauna în favoarea oamenilor. Îi voi respecta mult pe oamenii buni ºi mã voi strãdui sa-i ajut în cele mai grele clipe din viaþa lor. – Cum vei acþiona dacã cineva îþi va face ceva rãu? – Nu voi ezita sa-i opresc pe acei care vor greºi. Totuºi niciodatã nu voi rãspunde cu rãutate la acþiunile unor aºa oameni. – Ce vei face dacã cineva va fi într-o situaþie grea? – Îi voi apãra pe cei slabi. Nu voi lãsa ca cineva sa le provoace neplãceri. Din discuþia cu nepotul meu am înþeles cã el deja a decis cum trebuie sa fie în viaþã. El va fi un om obiºnuit, care în orice situaþie va avea un comportament civilizat. cu rãutate – злобно, со злобой 20. Selectaþi din text cuvintele în urmãtoarele rubrici: calitãþi pozitive; calitãþi negative. 21. Gãsiþi în text: despre ce discutau nepotul ºi unchiul sãu; despre ce îi povesteºte unchiul; ce i-a rãspuns nepotul; cum vrea sã fie Vlad în viaþã; ce va încerca sã facã Vlad; în favoarea cui va acþiona Vlad; care este concluzia unchiului lui Vlad. Situaþii de comunicare. Imaginaþi-vã cã sunteþi în locul lui Vlad. Formulaþi variante de rãspuns la întrebãrile unchiului. Învãþãm un proverb Cum îþi vei aºterne aºa vei dormi.

Generalizãm Modele comunicative Sunt mulþumit de rãspunsul tãu. Am o mare satisfacþie când discut cu prietenii mei. Sunt satisfãcut de salariu.

Limba – mijloc de integrare socialã

Modele gramaticale El te va întreba unde ai fost. Colegii ne vor ajuta sã clarificãm situþia. ªeful vã va adresa mai multe întrebãri. Mama îl va certa pentru faptele lui. Fetele le vor spune ºtirea. Prietenul îmi va reproºa întârzierea.