2.post Scriptum

POST SCRIPTUM(3)

De se prelinge cerul pe-obrazul tău de ceară şi palmele crispate pe tâmple ţi-au rămas... de-ţi bântuie trecutul în fiecare seară şi somnul...şi nesomnul...şi lacrima din glas... dacă ţi-e ziua noapte şi vezi spre răsărit doar ceţuri furtunoase şi ziduri care dor iar Steaua ta Polară în nori s-a rătăicit şi simţi sub tine golul celui din urmă zbor... de ţi se frânge gândul şi cade ostenit de-atâtea cerburi oarbe şi-atâtea întrebări, de porţi pe umeri cerul şi,căutând strivit, nu mai găseşti vre-un umăr în cele patru zări... de simţi în creştet clipa căzând neîncetat şi inima îţi pare că numără-napoi... de n-a rămas nici praful din tot ce-ai adunat şi urmele lăsate s-au şters de-atâtea ploi... de ţi se pare cerul un munte greu de nori şi-a inimii văpaie e astăzi un tăiune... de nu mai ai puterea să fi...şi nici să mori... rosteşte-adânc in suflet această rugăciune: SUNT DOAR CEEA CE MERIT...

SI MERIT TOT CE SUNT... ITI MULTUMESC,PARINTE,DE TOT SI PENTRU TOATE... PRIMESTE DE LA MINE UMILUL MEU PAMANT CA JERTFA--RUGACIUNE DE VIATA SI DE MOARTE. SI FACA-SE DEAPURURI DOAR VOIA TA DEPLINA --EU SUNT PAMANTUL JILAV... TU SEAMANA CE VREI... DAR FA CA SA RASARA DOAR PACE SI LUMINA SI CHEAMA-I SA CULEAGA PE TOTI COPII TAI