29-30

LECÞIA 29

LA CE PUTEM RENUNÞA

LA CE PUTEM RENUNÞA

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a depinde a intenþiona a mustra a nega a se neliniºti a obliga a provoca a renunþa a speria a suferi a suporta a uita

acþiune concluzie conºtiinþã convingere cunoºtinþe dorinþã dulceaþã dulciuri libertate motiv neliniºte principiu renunþare þigarã

benevol forþat

în favoarea

trecut

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Pronumele personale în acuzativ ºi dativ (folosite în construcþii cu verbe la perfectul compus)

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum negãm ceva

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Limba – mijloc de integrare socialã

213

LA CE PUTEM RENUNÞA

214

I.

LECÞIA 29

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Alcãtuiþi propoziþii.

a renunþa (la ce?)

la o pãrere la o convingere la un punct de vedere

a renunþa (cum?)

benevol forþat de bunã voie

a renunþa (de ce?)

din motive neclare din laºitate de fricã

a renunþa (când?)

acum la moment la timp

2. Examinaþi imaginile. Spuneþi la ce puteþi renunþa dvs.

3. Rãspundeþi la întrebãri. La ce renunþaþi benevol? La ce renunþaþi de bunã voie? La ce renunþaþi forþat? La ce nu renunþaþi nici forþat?

La ce nu puteþi renunþa benevol? La ce nu puteþi renunþa de bunã voie? La ce nu renunþaþi forþat? La ce nu puteþi renunþa nici forþat?

4. Alegeþi rãspunsurile potrivite. Soþul (soþia) dvs. poate renunþa la... cafea neagrã dulciuri þigãri scumpe haine frumoase

Prietenul (prietena) dvs. poate renunþa la... o vacanþã la mare o cãlãtorie la munte un contract bun un salariu mai bun

Oamenii pot renunþa la... studii superioare un sport greu o afacere bunã o bucurie de moment

Oamenii deºtepþi pot renunþa la... cãrþi scumpe convingerile lor pãreri greºite bogãþii mari

Limba – mijloc de integrare socialã

benevol= de bunã voie

LECÞIA 29

LA CE PUTEM RENUNÞA

215

Dicþionar de contexte minime dorinþã de a avea ceva motivul de a face ceva libertatea acþiunii

a renunþa benevol a intenþiona sã facã ceva a provoca durere a suporta o nedreptate

Modificãm 5. Înlocuiþi cuvintele evidenþiate cu altele. Eu pot renunþa la cafea, iar tu nu poþi renunþa la dulciuri. Noi putem renunþa la unele idei, iar voi nu puteþi renunþa la convingerile voastre. El poate renunþa la studii, iar ea nu poate renunþa la un serviciu bun. Tu poþi renunþa la þigãri, iar ei nu pot renunþa la mâncãruri delicioase. 6. Formaþi îmbinãri ºi alcãtuiþi propoziþii. acþiune concluzie principiu libertate motiv pãrere

folositoare greºitã de viaþã presei serios personalã

Alcãtuim 7. Puneþi verbele la perfectul compus. Eu suport durerea de dinþi. uit sã cumpãr pâine.

Noi nu negãm adevãrul.

Eu intenþionez sã merg la cursuri.

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – M-a cãutat cineva azi? – Da, te-a cãutat un bãrbat. – V-a spus cum îl cheamã? – Nu, nu ne-a spus cum îl cheamã. – Dar ce a vrut? – Nu ºtiu. Pronumele personale în acuzativ cu verbe la perfectul compus

El

mtelnevile-

a cãutat

(pe (pe (pe (pe (pe (pe (pe

mine) tine) el) noi) voi) ei) ele)

El a cãutat-o (pe ea] ieri.

Limba – mijloc de integrare socialã

Eu

216

LA CE PUTEM RENUNÞA

LECÞIA 29

8. Puneþi în locul punctelor formele pronumelui personal în acuzativ. El ... a convins repede (eu). Ea ... cãutat ieri (tu). Ei ... au înþeles bine (noi). Voi .... aþi aºteptat la staþie (ei). Eu am vãzut ... la magazin (ea). Voi ... aþi întrebat cât e ora (el). 9. Completaþi propoziþiile. Model:

Noi v -am convins uºor uºor,, iar voi nu ne-aþi convins.

Tu ne-ai invitat.............., iar ea nu…….... Voi ne-aþi ajutat………, iar noi nu………. Eu v-am chemat ……….., iar ei nu………..

Noi te-am înþeles………, iar ele nu………. Ei m-au supãrat …….., iar ele nu……….. Eu le-am întrebat……, iar ei nu…………

10. Includeþi urmãtoarele verbe în propoziþii: l-ai chemat, ne-au suportat, v-au uitat, i-au obligat, ne-a mustrat, m-a speriat 11. Urmaþi modelul. Model:

(eu,ea) a ruga sã vinã vinã.. Eu am rugat-o sã vinã.

(tu, el) a obliga sã facã, (eu, el) a speria tare, (tu, noi) a gãsi repede, (eu, voi) a convinge sã plecaþi, (voi, el) a invita la teatru. 12. Puneþi verbele din paranteze la perfectul compus. Model:

El (a convinge) pe fratele meu. El l-a convins pe fratele meu.

Prietenul (a mustra) pe mine. Soþia (a aºtepta) pe soþul ei. Profesorul (a provoca) pe noi. Colegul (a vedea) pe prietenul sãu la staþie. Elevii (a felicita) pe profesor. ªeful (a invita) pe lucrãtorii sãi la un ceai.

Observãm – Ce þi-a adus ieri Maria? – Mi-a adus o carte de aventuri. – Dar lui Andrei ce i-a dãruit dãruit? – I-a dãruit un telefon mobil. Pronume personale în dativ cu verbe la perfectul compus

El

miþiinevle-

a adus un cadou

13. Deschideþi parantezele. Model:

Eu (ea, a dãrui) un buchet mare de flori. Eu i-am dãruit un buchet mare de flori.

Noi (ei, a povesti) istoria aceasta. El (noi, a permite) sã plecãm. Ea (voi, a aduce) multã mâncare. Eu (ei, a face) mult bine. Profesorul (voi, a explica) tema.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 29

LA CE PUTEM RENUNÞA

217

14. Rãspundeþi la întrebãri. Model: I-ai expediat scrisoarea? (ieri)

I-am expediat scrisoarea ieri.

Cine þi-a semnat contractul? (directorul). Cine þi-a desenat floarea? (sora). Cine þi-a recomandat spectacolul acesta? (prietena). Ce þi-au cerut ei? (bani). Ce þi-a rãspuns?(cã nu ºtie). Ce le-ai promis? (un tablou) 15. Alcãtuiþi propoziþii. Model: Eu Tu El, ea Noi Voi Ei, ele

El / a indica / drumul miþiinevle-

El mi-a indicat drumul

a spune o noutate a rãspunde repede a arãtã un album cu desene a recomanda un medic bun

16. Folosiþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelui personal în dativ. Model:

Eu ... am arãtat colegilor tablourile mele. Eu le-am arãtat colegilor tablourile mele.

Soþul... a adus Vioricãi un tablou scump. Cursantul ... a demonstrat profesorului cã el are dreptate. Noi ... am spus prietenilor noutatea. Ei ... au expediat profesorului o felicitare frumoasã. Directorul nu ... a rãspuns profesorilor.

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum negãm ceva Structuri Nu.

Sigur cã nu.

Utilizãm 17. Citiþi dialogul. Alcãtuiþi dialoguri similare. – Ai renunþat la cafea? – Nu. – De ce? – Dacã beau cafea, mã simt mai bine.

– Dar la dulciuri ai renunþat? – Sigur cã nu. Nu cred cã dulciurile îngraºã. – Dar eu cred cã greºeºti. – Nu este aºa. Dacã faci regulat sport, nu te îngraºi.

Situaþii de comunicare Imaginaþi-vã cã discutaþi cu o persoanã binevoitoare ºi îi povestiþi la ce aþi renunþat în viaþa dvs.

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○

Cum am renunþat la o carte În anii de ºcoalã am locuit aproape de o fatã bolnavã, care n-a mers niciodatã în viaþa ei. Din cauza bolii a stat tot timpul la pat. Pentru ea lectura a însemnat întotdeauna foarte mult. Într-o zi i-am fãcut o vizitã ºi i-am adus câteva cãrþi. Am discutat atunci cu ea mult despre lucruri interesante. Limba – mijloc de integrare socialã

218

LA CE PUTEM RENUNÞA

LECÞIA 29

Ea a rãmas miratã. Dupã un timp m-am dus sã iau cãrþile. Am observat cã ei i-a plãcut foarte mult Dicþionarul enciclopedic ilustrat. ªi atunci am hotãrât sã renunþ la cartea aceasta. Am renunþat la o carte, dar mi-am fãcut un prieten adevãrat, care pe urmã mi-a devenit o soþie bunã. Avem împreunã doi copii deºtepþi. Am ajuns la o concluzie în viaþã: ca sã fii fericit trebuie sã poþi renunþa la ceva. 18. Rãspundeþi la întrebãri: Cine a vizitat-o pe fata bolnavã? Ce i-a adus bãiatul? Ce i-a plãcut fetei? La ce a renunþat bãiatul? Despre ce au discutat ei? La ce concluzie a ajuns el? 19. Meditaþi ºi spuneþi ce cãrþi vã place sã citiþi. 20. Alcãtuiþi o povestire pe baza imaginilor.

Joc de rol Imaginaþi-vã cã sunteþi medic. Discutaþi cu câþiva pacienþi pe care îi convingeþi sã renunþe: la mâncare multã. la bãuturi alcoolice. Învãþãm un proverb Cu încetul se face oþetul.

Generalizãm Modele comunicative Nu, nu sunt de acord cu pãrerea dvs. În nici un caz sã nu faci asta! Nu este adevãrat. Ea este studentã. Nu cred cã poate fi adevãrat.

Limba – mijloc de integrare socialã

Modele gramaticale M-ai convins repede sã renunþ la mâncare grasã. Colegul mi-a dat toate cãrþile. Ei ne-au cumpãrat bilete la teatru. L-am întâmpinat ieri la garã. Am convins-o pe Maria sã vinã la serviciu. Prietenii v-au reproºat multe lucruri. Ana þi-a oferit un buchet mare de flori.

LECÞIA 30

VIAÞA LA ÞARÃ

VIAÞA LA ÞARÃ

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a aduna a avea grijã a creºte a dãuna a hrãni a scãdea a se scãlda a trãi

abuz amintire animal cal caprã cartof câine ceapã cocoº curcan diferenþã gãinã gâscã

gospodãrie grâu iepure lac livadã oaie ou pasãre pãmânt pisicã plantã porc porumb proprietate pui la þarã vacã vacanþã

altul nici un nici unul nici o nici una nimeni plãcut alaltãieri de atunci pe atunci cândva mereu

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Imperfectul Pronumele nehotãrât. Pronumele negativ

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum ne exprimãm acordul Cum confirmãm ceva

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Limba – mijloc de integrare socialã

219

LECÞIA 30

VIAÞA LA ÞARÃ

220

I. ○ VOCABULAR ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○

Încercãm 1. În coloana a IV-a sunt 5 adverbe: alaltãieri – позавчера; cândva – когда-то; de atunci – с тех пор; pe atunci – тогда; mereu – постоянно. Repetaþi-le de 5 ori pentru a le memora. 2. Citiþi ºi completaþi. Gãina este o pasãre, porcul este un animal. Curcanul este o pasãre, câinele este—— Gâsca este o pasãre, calul este ————

Capra este un animal, cocoºul este ——— Pisica este un animal, raþa este ———— Vaca este un animal, puiul este ———

3. Gãsiþi cuvintele din vocabular care denumesc animale, pãsãri, plante. 4. Alcãtuiþi propoziþii. Eu Tu El, ea Noi Voi Ei, ele

a se bucura de a se plictisi de a se apropia de a aparþine de a suferi de

judeþul Lãpuºna foame copii viaþa de la þarã garã

a face abuz de a se speria de a se apuca de a se indigna de a asculta de a avea nevoie de

studii taxele mari lucru soare dificultãþi pãrinþi

5. Gãsiþi cuvintele care se îmbinã cu adjectivul plãcut.

Alcãtuim 6. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte. cai, cocoºi, porci, câini, curcani, iepuri pisici, gâºte, capre, gãini, oi amintiri, grãdini, livezi, ierburi

frumos alb, mic gras, plãcut rãu, verde mare, negru

7. Alcãtuiþi propoziþii. Model:

A avea grijã de...

Eu am grijã de grãdinã.

curãþenie, bolnav, copii, bãtrâni, pãsãri, animale, livadã Dicþionar de contexte minime a trãi la þarã avea grijã de animale ºi de pãsãri a creºte a avea livadã ºi grãdinã a pãstra amintiri plãcute despre ceva

Limba – mijloc de integrare socialã

pãsãri animale legume flori

LECÞIA 30

VIAÞA LA ÞARÃ

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm Când trãiam la þarã, creºteam iepuri. Când învãþam la facultate, citeam mult. Când profesorul explica tema, studenþii ascultau atent. Imperfectul verbelor nepronominale a lucra eu tu el, ea noi voi ei, ele

lucram lucrai lucra lucram lucraþi lucrau

a hotãrî

a scãdea

a merge

a dormi

hotãram hotãrai hotãra hotãram hotãraþi hotãrau

scãdeam scãdeai scãdea scãdeam scãdeaþi scãdeau

mergeam mergeai mergea mergeam mergeaþi mergeau

dormeam dormeai dormea dormeam dormeaþi dormeau

Atenþie! Observaþi diferenþa dintre aceste paradigme. Imperfectul are douã sufixe: a – la verbele de conjugarea I ºi a IV-a în î; -a ea – la celelalte verbe. -ea

Aplicãm 8. Deschideþi parantezele. Folosiþi verbele la diferite persoane. Model: Înainte (a lucra) la universitate, acum nu mai (a lucra) lucra).. Înainte lucram la universitate, acum nu mai lucrez. Înainte (a face) sport, acum nu mai (a face). Înainte (a trece) prin parcul acesta, acum nu mai (a trece). Înainte (a scrie) scrisori, acum nu mai (a scrie). Înainte (a dormi) pânã târziu, acum nu mai (a dormi). Înainte (a merge) pe jos, acum nu mai (a merge). Înainte (a ieºi) cu prietenii la plimbare, acum nu mai (a ieºi). Înainte (a face) cumpãrãturi foarte des, acum nu mai (a face). Înainte (a coborî) la staþia aceasta, acum nu mai (a coborî). Înainte (a pierde) bani, acum nu mai (a pierde). Înainte (a plânge) des, acum nu mai (a plânge). 9. Alcãtuiþi propoziþii. pe atunci dimineaþa seara în fiecare duminicã

a pleca a face a sta a veni a merge

la oraº în vacanþã duº acasã la þarã la serviciu

10. Continuaþi propoziþiile. Model: Pe atunci Pe atunci Pe atunci Pe atunci

Pe atunci (a creºte) pãsãri. Pe atunci creºtea pãsãri. (a aduna)____________ (a lucra)_____________ (a aduce)____________ (a cumpãra)__________

Pe atunci (a pleca) ___________ Pe atunci (a locui)_____________ Pe atunci (a urca)_____________ Pe atunci (a cãlãtori)__________ Limba – mijloc de integrare socialã

221

LECÞIA 30

VIAÞA LA ÞARÃ

222

Imperfectul verbelor pronominale cu pronumele în acuzativ

eu tu el, ea noi voi ei, ele

a se bucura

a se plimba

a se duce

a se întâlni

mã bucuram te bucurai se bucura ne bucuram vã bucuraþi se bucurau

mã plimbam te plimbai se plimba ne plimbam vã plimbaþi se plimbau

mã duceam te duceai se ducea ne duceam vã duceaþi se duceau

mã întâlneam te întâlneai se întâlnea ne întâlneam vã întâlneaþi se întâlneau

11. Puneþi verbele la imperfect ºi continuaþi propoziþiile. Model:

Totdeauna mã pregãteam din timp de cãlãtorie.

Totdeauna (a se scula) Totdeauna (a se îmbrãca) Totdeauna (a se grãbi) Totdeauna (a se pieptãna) Totdeauna (a se duce) Totdeauna (a se plimba) Totdeauna (a se ocupa) Totdeauna (a se uita)

(noi)____________________________ (ei)_____________________________ (eu)_____________________________ (tu)_____________________________ (el)_____________________________ (voi)____________________________ (ea)_____________________________ (ele)____________________________

12. Continuaþi propoziþiile. Model:

Când venea vacanþa, mã duceam la þarã.

Când venea vacanþa, (tu) ____________________________ Când venea vacanþa, (el)_____________________________ Când venea vacanþa, (noi)___________________________ Când venea vacanþa,(voi) ___________________________ Când venea vacanþa, (ei)____________________________ Imperfectul verbelor pronominale cu pronume în dativ a-ºi aminti

a-ºi imagina

eu îmi aminteam tu îþi aminteai el, ea îºi amintea noi ne aminteam voi vã aminteaþi ei, ele îºi aminteau

îmi imaginam îþi imaginai îºi imagina ne imaginam vã imaginaþi îºi imaginau

13. Continuaþi propoziþiile. Folosiþi verbele la diferite persoane. Model:

Mereu (a-ºi aduce aminte) de viaþa de la þarã. Mereu îmi aduceam aminte de viaþa de la þarã.

Mereu (a-ºi imagina)——————————————— Mereu (a-ºi aminti)—————————————-—— Mereu (a-ºi închipui)——————————————Mereu (a-ºi aduce aminte)———————————— Mereu (a-ºi însuºi)————————————————Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 30

VIAÞA LA ÞARÃ

14. Alcãtuiþi propoziþii. Model:

A-ºi aminti de

a-ºi aminti a-ºi aduce aminte

Îmi aminteam des de tine. de pãrinþi de rude de prieteni de anii de studenþie de copilãrie de dânsul de dumneavoastrã de dumnealor de trecut

des adesea rar uneori totdeauna mereu

Imperfectul verbelor neregulate A da

A sta

A avea

A fi

dãdeam dãdeai dãdea dãdeam dãdeaþi dãdeau

stãteam stãteai stãtea stãteam stãteaþi stãteau

aveam aveai avea aveam aveaþi aveau

eram erai era eram eraþi erau

15. Completaþi. Model:

Când eram mic, trãiam la þarã.

Când erai mic, tu ... Când eraþi mici, voi ... Când era mic, el ... Când erau mici, ei ... Când eram mici, noi ... 16. Citiþi dialogurile pe roluri ºi selectaþi verbele la imperfect. – – – –

Când trãiai la bunici, totdeauna aveai grijã de animale? Da, totdeauna aveam grijã de animale. Nu oboseai sã le hrãneºti? Ba da, uneori oboseam, dar era plãcut sã-i ajut pe bunici.

– – – – – –

Bunicii aºteptau sã veniþi la ei? Sigur cã da. Aºteptau mult. Lucraþi cu ei în grãdinã? Da, lucram. Dar cine lucra pãmântul? Toþi oamenii din sat lucrau pãmântul.

17. Alcãtuiþi dialoguri asemãnãtoare. 18. Continuaþi propoziþiile. Model:

Când (a fi) la þarã, (a sta) mult la soare. Când eram la þarã, stãteam mult la soare.

Când (a fi) la þarã, (a da) mâncare la pãsãri. Când (a fi) la þarã, (a avea) mult de lucru. Când (a fi) la þarã, (a sta) mult în aer liber.

Când (a fi) la þarã, (a nu avea) timp liber. Când (a fi) la þarã, (a da) iarbã animalelor.

Limba – mijloc de integrare socialã

223

224

LECÞIA 30

VIAÞA LA ÞARÃ 19. Alcãtuiþi o povestire.

Pe ce stradã stãteaþi când locuiaþi la oraº? Aveaþi mulþi prieteni atunci? Toþi stãteau pe o stradã? Cine locuia mai aproape de dvs.? Cu cine stãteaþi pânã târziu la un ceai? Eraþi prieteni buni? Câþi ani aveaþi atunci? 20. Scrieþi forma cerutã de context. Model:

Vara noi ( a se duce) cu pãrinþii la þarã? Vara ne duceam cu pãrinþii la þarã.

Acolo (eu, a se întâlni) cu prietenii. Seara (noi, a se plimba) pânã târziu. Noi (a-ºi aduce) aminte de anii de ºcoalã. Ei (a-ºi imagina) multe despre viaþa de la oraº. ªi ei (a veni) uneori la oraº, dar numai în trecere. El (a nu reuºi) sã vadã diferenþa. Voi (a asculta) povestirea mea. Ei (a spune) cã le place viaþa la þarã. Model:

Rar (a pleca) (noi)

Rar plecam la þarã.

Rar (a trece) (tu)—————————. Rar (a vizita) (noi)————————. Rar (a se întâlni) (el)———————. Rar (a se certa) (ea)———————.

Rar (a se îmbolnãvi) (voi)—————. Rar (a se duce) (ei)————————. Rar (a da) (ele)—————————. Rar (a sta) (eu)—————————.

Pronumele nehotãrât unul, altul. masculin feminin

singular unul una

singular unii unele

masculin feminin

singular altul alta

singular unii altele

21. Modificaþi propoziþiile. Model:

Unul citea, altul scria.

Unii citeau, alþii scriau.

Unul mergea la lac, altul se ducea la mare. Unul creºtea pãsãri, altul creºtea animale. venea, altul se ducea. Unul se spãla, altul se pieptãna.

Unul

22. Completaþi propoziþiile. Model:

Acolo sunt doi oameni: unul este înalt, altul este scund.

Bunica are doi nepoþi:—— este blond, —— este brunet. Ion are doi prieteni: —— este bun,——este rãu. Tata are douã costume: ——- este nou, —— este vechi. Pãrinþii mei þin doi porci:——- este mare, ——este mic. Noi avem doi câini: —— este alb, —— este negru. Pronumele (adjectivul pronominal) nici un(ul) Masculin Feminin

Nici unul Nici una

N-a venit nici unul N-a venit nici una

Nici un Nici o

Nici un bãiat n-a venit Nici o fatã n-a venit

23. Înlocuiþi. Model 1: Nici un bãiat nu lucreazã.

Nici unul nu lucreazã.

Nici un prieten n-a venit. Nici un ºef nu întârzie la serviciu. Nici un perete nu este negru. Nici un scaun nu e bun. Nici un troleibuz nu circulã. Nici un magazin nu este deschis.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 30 Model 2: Nici o fatã nu a plecat.

VIAÞA LA ÞARÃ

225

Nici una n-a plecat.

Nici o rochie nu e bunã. Nici o canã nu este curatã. carte nu este nouã. Nici o bluzã nu este ieftinã.

Nici o hainã nu este modernã.

Nici o

24. Urmaþi modelul: Model:

N-am vãzut caprã cuminte

N-am vãzut nici o caprã cuminte.

N-am vãzut cocoº de munte. N-am vãzut porc curat. N-am vãzut plantã exoticã. vãzut pisicã albastrã. N-am vãzut ban de aur. N-am vãzut copac înalt. Model:

N-am

Nici unul / una nu cunoaºte viaþa da la þarã Nimeni nu cunoaºte viaþa de la þarã.

Nici unul nu a fost la mare. Nici unul nu fãcea abuz de soare. Nici unul nu pleca la munte. Nici unul nu ºtia tema. Nici una nu a observat greºeala. Nici una nu a venit la întâlnire.

III.○ ○ INTENÞII COMUNICATIVEt ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum ne exprimãm acordul Cum confirmãm ceva Structuri Când suntem de acord, noi spunem: Da, sunt de acord. Aveþi dreptate. Nu sunt împotrivã. Când confirmãm ceva, noi spunem: E drept. E just. Foarte bine. Este adevãrat.

Uilizãm 25. Citiþi dialogurile ºi scrieþi formulele care exprimã acordul. – Bunã ziua, Andrei. – Bunã ziua, Mihai. – Îþi propun sã mergem la þarã. Eºti de acord? – Da, —————. Îmi place la þarã. – Alo, bunã ziua! Cu Andreea, vã rog. Andreea, sunt eu, Dan. Vreau sã te întreb ceva. Mergi cu mine la þarã? – Bine,———————. Spune-mi când? – Mâine, la ora 10. Plecãm cu maºina. – Merg cu plãcere. – Foarte bine, ne-am înþeles. La revedere! – – – –

Spune-mi, te rog, pot sã iau revista aceasta? Desigur cã se poate. Este adevãrat ce scrie aici? Da, —————.

Limba – mijloc de integrare socialã

226

VIAÞA LA ÞARÃ

LECÞIA 30

– Cum credeþi, de ce cursul leului scade? – Cursul leului scade, pentru cã nu se dezvoltã economia þãrii. – ——————, ºi eu credeam tot aºa.

IV. ○ ○ SINTEZà ○ ○ ○ ○ ○ ○ Viaþa la þarã Cine cunoaºte viaþa de la þarã nu o schimbã pe viaþa de la oraº. La þarã e o altã viaþã. Acolo oamenii au alte griji. O gospodãrie la þarã are de toate: animale – unul sau doi cai, o vacã, porci, oi, capre, iepuri, câine, pisicã ºi pãsãri – pui, gãini, cocoºi, gâºte, raþe, curcani. Fiecare gospodãrie are livadã ºi grãdinã. Nu departe de sat este un lac. Cândva pãmântul era în proprietate colectivã. Acum fiecare þãran are pãmântul sãu. Nici unul nu a rãmas fãrã pãmânt. Nimeni nu aºteaptã nimic de la stat. Fiecare are grijã de familia sa. Tot ce creºte pe lângã casã constituie alimente naturale ºi ecologic curate. Porcul dã carne, vaca dã lapte, brânzã ºi unt, pãsãrile dau carne ºi ouã. Din grãdinã fiecare familie are cartofi ºi ceapã. Din livadã are fructe. Este adevãrat cã e foarte greu sã ai grijã de toate. Dar cât de plãcut e sã ºtii cã tu le-ai adunat pe toate ºi cã nu depinzi de nimeni! Când eram mic, am trãit la þarã. De atunci am amintiri plãcute. 26. Citiþi textul ºi determinaþi problemele ce sunt relatate în text. 27. Citiþi textul ºi indicaþi fragmentul ce prezintã cel mai mare interes pentru dvs. Comentaþi alegerea. 28. Rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri. Aþi fost cândva la þarã? Cunoaºteþi viaþa de la þarã? Cum este o gospodãrie la þarã? Ce animale cresc pe lângã casã? Ce pãsãri are fiecare familie? Ce creºte în grãdinã? Ce creºte în livadã? Este lac nu departe de sat? Al cui era cândva pãmântul? Al cui este pãmântul acum? Ce constituie alimentele unui þãran? Cum sunt produsele la þarã? De unde ia o familie de la þarã carne, lapte, brânzã, unt? De unde ia cartofi ºi ceapã? De unde ia fructe? E grea viaþa la þarã? Situaþii de comunicare V-aþi întâlnit cu un prieten care locuieºte la þarã ºi pe care nu l-aþi vãzut de mult timp. Discutaþi cu el despre viaþa de la þarã. Vi se propune sã petreceþi vacanþa la þarã. Acceptaþi propunerea. Imaginaþi-vã cum este vara la þarã. Aþi petrecut vacanþa la þarã. Ce vã amintiþi?

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 30

VIAÞA LA ÞARÃ

Învãþãm un proverb O zi de primãvarã hrãneºte un an întreg. Joc de rol Corabia lui Noe Profesorul le povesteºte cursanþilor mitul despre corabia lui Noe ºi le propune sã facã o listã cu ceea ce trebuie salvat pentru generaþiile viitoare. Cursanþii sunt la þarã ºi discutã despre fiecare obiect care trebuie inclus în listã. Grupa poate fi divizatã în douã echipe, apoi vor fi comparate ambele liste. Câºtigã echipa care a întocmit cel mai bine lista.

Generalizãm

Modele comunicative Da, sunt de acord. Aveþi dreptate, el deseneazã frumos. Nu sunt împotrivã, dar mã mai gândesc. E drept. E just. Foarte bine! Vom cãlãtori împreunã. Este adevãrat ce spun ei?

Modele gramaticale Când mergeam la bunici, aveam grijã de animale. Ei se bucurau când veneam la þarã. Uneori stãteam acolo toatã vara. Când vremea era bunã, ne duceam la lac. Pe atunci lacul era curat. Totdeauna ne scãldam în lac. Unul mergea la lac, altul se ducea la mare. Nici unul nu mergea la munte. Nimeni nu fãcea abuz de soare, pentru cã asta dãuneazã sãnãtãþii.

Limba – mijloc de integrare socialã

227

228

RECAPITULARE

RECAPITULARE (lecþiile 26–30) Dumneavoastrã deja cunoaºteþi: Modul imperativ. Forma afirmativã ºi forma negativã Format de la persoana a II-a singular indicativ prezent: Rãmâi la noi! Treci la tablã! Deschide cartea la pagina 10! Nu deschide cartea! Închide repede fereastra! Nu închide fereastra! Format de la persoana a II-a plural indicativ prezent: Deschideþi caietele! Rãmâneþi la hotel! Imperativul verbelor a fi: Fii! Fiþi!; a face: Fã! Faceþi!; a duce: Du! Duceþi!; a aduce: Adu! Aduceþi!; a veni: Vino! Veniþi! ; a zice: Zi! Ziceþi! Imperativul verbelor pronominale: Du-te acasã! Duceþi-vã acasã! Nu te duce! Nu vã duceþi! Imperativul verbelor cu pronume personale la acuzativ: Cheamã-l acasã! Chemaþi-o acasã! Cheamã-i acasã! Chemaþi-le acasã! Nu-i chemaþi acasã! Nu-l chema acasã! Imperativul verbelor cu pronume personale în dativ: Spune-mi! Spuneþi-mi! Spune-i! Spuneþi-le! Nu ne spune! Nu-mi spune! Perfectul compus al verbelor: eu am cântat tu ai cântat el, ea a cântat

noi am cântat voi aþi cântat ei, ele au cântat

eu n-am citit tu n-ai citit el, ea n-a citit

noi n-am citit voi n-aþi citit ei, ele n-au citit

Perfectul compus al verbelor pronominale cu pronume în acuzativ: eu m-am lovit tu te-ai lovit el, ea s-a lovit

noi ne-am lovit voi v-aþi lovit ei, ele s-au lovit

Perfectul compus al verbelor pronominale cu pronume în cazul dativ: eu mi-am amintit tu þi-ai amintit el, ea ºi-a amintit

noi ne-am amintit voi v-aþi amintit ei, ele ºi-au amintit

Pronumele personale în acuzativ cu verbe la perfectul compus: m -a te te-a l -a ne ne-a El v -a i -a le le-a o El a felicitat-o

gãsit chemat întrebat invitat cãutat vãzut rugat

Limba - mijloc de integrare socialã

Ei

mi mi-au þi þi-au i-au ne ne-au v-au le le-au

spus telefonat rãspuns adus transmis mulþumit

RECAPITULARE

229

Imperfectul verbelor nepronominale eu citeam tu citeai el, ea citea

noi citeam voi citeaþi ei, ele citeau

Imperfectul verbelor pronominale cu pronume în acuzativ eu mã bucuram tu te bucurai el, ea se bucura

noi ne bucuram voi vã bucuraþi ei, ele se bucurau

Imperfectul verbelor pronominale cu pronume în dativ eu îmi aminteam tu îþi aminteai el, ea îºi amintea

noi ne aminteam voi vã aminteaþi ei, ele îºi aminteau

Imperfectul verbelor neregulate: eu stãteam tu stãteai el, ea stãtea

noi stãteam voi stãteaþi ei, ele stãteau

eu dãdeam tu dãdeai el, ea dãdea

noi dãdeam voi dãdeaþi ei, ele dãdeau

eu eram tu erai el, ea era

noi eram voi eraþi ei, ele erau

Dumneavoastrã deja puteþi: Sã cereþi ceva: Dã-mi, te rog, sarea. Daþi-mi, vã rog, un ziar. Transmite-mi, te rog, cartea. Sã rugaþi pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva: Arãtaþi-mi, vã rog, costumul acela. Nu plânge, te rog. Nu fuma, te rog, aici! Sã atrageþi atenþia cuiva pentru a începe o conversaþie: Nu vã supãraþi! Fii amabil! Te rog! Sã spuneþi care este obiectul unei discuþii: – Despre cine aþi vorbit cu Vasile? – Despre fratele meu. – Despre ce aþi vorbit cu el? – Despre filmul de ieri. Sã vã exprimaþi regretul: Îmi pare rãu, nu pot merge. Cu pãrere de rãu, nu vã pot ajuta. Din pãcate, n-am citit acest ziar. Regret, dar nu pot merge cu voi. Sã vã exprimaþi opinia: Dupã pãrerea mea, el a avut dreptate. Eu cred cã trebuie sã lucrãm. Sunt convins cã lecþiile sunt bune. În opinia mea toþi copiii sunt buni. Sã negaþi ceva: Nu, nu este aºa. Sigur cã nu. Sã vã exprimaþi acordul: Da, sunt de acord. Aveþi dreptate. Nu sunt împotrivã. Sã confirmaþi ceva: E drept. E just. Foarte bine. Este adevãrat. Da aºa e.

Dumneavoastrã deja ºtiþi 1085 de cuvinte. Limba - mijloc de integrare socialã