27-28

LECÞIA 27

ANOTIMPURILE

198

ANOTIMPURILE

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a se încãlzi a se însenina a înverzi a se micºora a ninge a se numi a ploua a plictisi a se produce a se rãci a tuna a urma a se topi a urma

anotimp arºiþã brumã ceaþã cer chiciurã fulger ger grindinã ninsoare noapte perioadã ploaie

polei poveste primãvarã prognozã meteo rãcoare rouã sãptãmânã toamnã tunet umbrã vânt zãpadã

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Perfectul compus

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum spunem care este obiect ul unei discuþii obiectul

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

mãrunt multicolor senin chiar ieri pe neaºteptate

LECÞIA 27 I.

ANOTIMPURILE

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

Ninge

Plouã

E vânt 1. Citiþi ºi memorizaþi.

Fulgerã

decembrie ianuarie februarie

iarnã

martie aprilie mai

primãvarã An

iunie iulie august

varã

septembrie octombrie noiembrie

toamnã

2. Rãspundeþi la întrebãri. Câte luni are un an? Câte anotimpuri are un an? Cum se numesc anotimpurile? Câte luni are un anotimp? Cum se numesc lunile anului? Care sunt lunile de iarnã? Cu ce lunã începe anul? Care sunt lunile de primãvarã? Câte zile are luna octombrie?

Cum se numeºte prima lunã de primãvarã? Cum se numeºte ultima lunã de iarnã? Care sunt lunile de varã? Care sunt lunile de toamnã? Cum se numeºte ultima lunã de toamnã? Care este ultima lunã a anului? Câte sãptãmâni are o lunã? Câte zile are luna ianuarie? Câte zile are un an?

Limba – mijloc de integrare socialã

199

LECÞIA 27

ANOTIMPURILE

200

3. Citiþi ºi memorizaþi. O sãptãmânã ¡ = 7 zile Zilele sãptãmânii: luni marþi miercuri zile de lucru joi vineri

sâmbãtã duminicã

zile de odihnã

4. Rãspundeþi la întrebãri. Câte zile are o sãptãmânã? Cum se numeºte prima zi a sãptãmânii? Ce zi urmeazã dupã duminicã? Ce zi urmeazã dupã marþi? Ce zi urmeazã dupã miercuri? Ce zi urmeazã dupã vineri?

Modificãm 5. Transformaþi propoziþiile. Model:

Eu o plictisesc pe prietena mea.

Prietena mea se plictiseºte.

Eu îmbrac copilul. Eu trezesc copilul. Eu o pieptãn pe fiica mea. Eu o calmez pe mama. Eu o întristez pe mama. 6. Formulþi întrebãri ºi rãspundeþi. Ninge pe neaºteptate (când?) Plouã pe neaºteptate (când?) Cade brumã pe neaºteptate (când?) Se produce ceaþã pe neaºteptate (când?) Se topeºte zãpada pe neaºteptate (când?)

De obicei ninge (când?) De obicei plouã (când?) De obicei cade brumã (când?) De obicei se produce ceaþã (când?) De obicei se topeºte zãpada (când?)

Alcãtuim 7. De obicei se spune cã luni este o zi grea. De ce? Încercaþi sã motivaþi. 8. Recunoaºteþi anotimpul dupã caracteristicile menþionate. Cer senin, albastru; rouã; ploi cu fulgere ºi tunete; grindinã; multe legume ºi fructe; arºiþã mare; oamenii cautã umbrã. Natura e multicolorã; dimineaþa e brumã, ceaþã; vânt rece, ploi mãrunte ce dureazã câteva zile; chiciurã. Cer acoperit cu nori; ceaþã, ger, soarele apare rar, ninge, multã zãpadã; polei. Cer senin, soare puternic, zãpada se topeºte, nopþile se micºoreazã, dimineaþa e rece, la prânz se încãlzeºte.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 27

ANOTIMPURILE

9. Alegeþi cel puþin 3 determinative pentru fiecare substantiv. lunã ___________________________________________________ ploaie __________________________________________________ primãvarã _______________________________________________ toamnã__________________________________________________ (cald, de iarnã, de primãvarã, de varã, de toamnã, târziu, frumos, bogat, rece, cu grindinã, cu tunete ºi fulgere, devreme) 10. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile obþinute. 11. Formulaþi întrebãri pentru rãspunsurile date. – – – – – – – –

... Anul are patru anotimpuri. ... Mie îmi place primãvara. ... Înverzeºte iarba, înverzesc copacii. Totul se trezeºte la viaþã. ... Luna mea preferatã e luna mai. Dicþionar de contexte minime anotimpurile anului începutul lunii zilele sãptãmânii lunile anului roua dimineþii

ploaie de primãvarã lunile de varã ploaie cu grindinã ploaie cu tunete ºi fulgere

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – –

Aþi fost ieri la garã? Da, am fost fost. ªi aþi cumpãrat bilete? Da, am cumpãrat cumpãrat.

– Ce ai fãcut zilele acestea? – Am lucrat în sala de lecturã. Mâine am examen. – Succes la examen! – Mulþumesc. Cele bune!

Participiul Infinitiv

+ sufixul

a cânta a vedea a face a înþelege a citi a hotãrî

+t +ut +ut +s +t +t

participiul cântat vãzut fãcut înþeles citit hotãrât

A fi fost avut A avea A vrea vrut

Limba – mijloc de integrare socialã

201

LECÞIA 27

ANOTIMPURILE

202

12. Formaþi participiul de la verbele de mai jos. a explica ——— a apãrea ———a angaja ———— a încãpea ——— a comunica —— a plãcea ———— a demonstra—— a tãcea ————a repeta ———— a vrea ————— a alege ————a duce –———— a permite——— a promite ——a zice—————

a cunoaºte—————a crede———————a menþine—————— a susþine——————a trece———————-

a construi –—— a depãºi –——— a greºi –———— a întâlni –——— a lipsi –————-

a hotãrî——————— a coborî——————-

Perfectul compus Indicativ prezent verbul a avea

verbul auxiliar + participiul verbului de conjugat a avea

eu am o carte nouã tu ai un pix negru el, ea are o revistã noi avem o maºinã voi aveþi un calculator ei, ele au un apartament

eu tu el, ea noi voi ei, ele

Perfectul compus

eu am tu ai el, ea a noi am voi aþi ei, ele au

cântat cântat cântat cântat cântat cântat

vãzut vãzut vãzut vãzut vãzut vãzut

venit venit venit venit venit venit

a afla

a vedea

a merge

a cere

a citi

a hotãrî

am aflat ai aflat a aflat am aflat aþi aflat au aflat

am vãzut ai vãzut a vãzut am vãzut aþi vãzut au vãzut

am mers ai mers a mers am mers aþi mers au mers

am cerut ai cerut a cerut am cerut aþi cerut au cerut

am citit ai citit a citit am citit aþi citit au citit

am hotãrât ai hotãrât a hotãrât am hotãrât aþi hotãrât au hotãrât

Aplicãm 13. Spuneþi ce aþi fãcut ieri, folosind verbele de mai jos. Întrebaþi-l pe colegul dvs. ce a fãcut ieri. (a pleca, a repeta, a bea, a tãcea, a alege, a permite, a vorbi, a coborî.) 14. Transformaþi propoziþiile.

a coace – copt a rupe – rupt

Model:

Înverzesc copacii.

Au înverzit copacii.

Cade bruma. Cade grindina. Cade zãpada. Vine primãvara. Vine vara. Vine toamna. Vine iarna. Bunica coace pâine. Copilul rupe o floare.

14. Continuaþi propoziþiile. Model:

Eu am lucrat, iar voi n-aþi lucrat.

Eu am fost la cursuri, iar ei———————————. Tu ai avut bani, iar eu————————-——————. El a vrut bere, iar ea———————————————. Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 27

ANOTIMPURILE

Noi am bãut puþin vin, iar tu——————————. Voi aþi lipsit de la ore, iar ele——————————. Ei au cumpãrat multe cãrþi, iar voi———————.

Nu am=n-am n-am fost Nu ai = n-ai fost Nu a = n-a fost n-am fost Nu am=n-am n-aþi fost Nu aþi=n-aþi n-au fost Nu au=n-au

15. Rãspundeþi la întrebãri. forma afirmativã; forma negativã. Model:

– – –

Ai fost ieri la serviciu? Da, am fost ieri la serviciu. Nu, n-am fost ieri la serviciu.

Ai stat douã sãptãmâni la mare? Vremea a fost frumoasã? Au înverzit copacii? A nins sãptãmâna trecutã? Ieri a plouat? 16. Substituiþi formele de prezent ale verbelor cu forme de perfect compus. Dimineaþa mâncãm: salatã de roºii, salam ºi pâine cu unt. La prânz mergem la cantinã unde luãm o ciorbã ºi o fripturã. La desert avem fructe ºi îngheþatã. Seara luãm cina acasã. 17. Rãspundeþi la întrebãri: Cineva ¡ = o persoanã necunoscutã.

Ceva ¡ un lucru oarecare.

A venit cineva la cursuri? Este cineva acasã? Aþi vãzut pe cineva acolo?

Au cumpãrat ceva pentru mine? Aþi gãsit ceva interesant în cartea aceasta? Ai vãzut acolo ceva?

18. Completaþi cu cuvintele cineva, ceva. Este ... care te cautã. Are ... un pix? A venit ... la ore? Ai scris ... în caietul acesta? Cumpãrãtorul a cãutat ... în magazin, dar n-a gãsit. Vreau ... foarte gustos. Am citit ... foarte interesant.

III.○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum spunem care este obiectul unei discuþii Structuri Despre cine cine? Despre persoane: – Despre Mihai, Elena, mama, tata, fratele meu, sora mea, bunica, bunicul – despre oameni oameni. Despre ce ce? Despre lucruri, evenimente evenimente: – Despre profesie, o carte, un film, o cãlãtorie, vacanþã, un oraº.

Utilizãm 19. Alcãtuiþi dialoguri similare. – Despre cine aþi vorbit cu Vasile? – Despre fratele meu, Mihai. – Despre cine a povestit profesorul? – Despre Mihai Eminescu. Limba – mijloc de integrare socialã

203

204

LECÞIA 27

ANOTIMPURILE – Despre ce aþi vorbit cu colegii? – Despre filmul de ieri. – Despre ce ai vorbit cu prietena? – Despre vacanþã.

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Anotimpurile Anul are patru anotimpuri: primãvara, vara, toamna ºi iarna. Cineva poate spune cã e frumoasã primãvara sau vara. Cineva preferã toamna sau iarna. E vorba de gust. Mie îmi place iarna. Cu un an în urmã a fost o iarnã adevãratã, cu ninsoare ºi ger, cu multã zãpadã. În luna ianuarie, a fost o perioadã când a nins zi ºi noapte. Dar a nins încet, fãrã vânt. A fost multã zãpadã, adevãratã o poveste de iarnã. Dupã aceasta a urmat o sãptãmânã de ger. Spre sfârºitul lunii a început sã se încãlzeascã. Primãvara a venit o datã cu mãrþiºorul. Primãvara se încãlzeºte chiar de la începutul lunii martie. Se topeºte zãpada, ziua se mãreºte, noaptea se micºoreazã. La mijlocul lui aprilie se produce, de obicei, primul tunet, înainte de ploaie, prima ploaie de primãvarã. A plouat puþin, dar dupã ploaie, cerul a devenit senin, soarele a devenit ºi mai puternic. Natura a înverzit foarte repede. Vara a venit pe neaºteptate. În luna iunie temperatura aerului s-a ridicat la treizeci de grade. În iulie este o arºiþã mare, iar umbra ºi rãcoarea sunt foarte cãutate. Au trecut zilele, sãptãmânile, au trecut lunile de varã ºi a venit toamna. Apare prima ceaþã, roua dimineþii se transformã în brumã. Natura este un covor multicolor. Lumina soarelui devine mai slabã, timpul se rãceºte. Prognoza meteo ne promite ploi, timp rece, chiciurã, pe drumuri polei. Se întâmplã ceva. Se apropie anotimpul meu preferat: iarna. o datã cu – вместе с 20. Rãspundeþi la întrebãri. Câte anotimpuri are anul? Cum se numesc anotimpurile? Care e cel mai frumos anotimp? Ce anotimp îi place prietenului tãu? Cum a nins în luna ianuarie? De ce culoare e zãpada? Ce a urmat dupã aceea? Când a început sã se încãlzeascã? Cum a venit primãvara? Când se topeºte zãpada? Cum a devenit ziua? Ce se produce, de obicei, la mijlocul lui aprilie? Ce se întâmplã dupã ploaie? Cum a venit vara? Când a fost prima furtunã? Dupã ce anotimp vine toamna? Prin ce deosebim toamna de varã? Ce ne promite prognoza meteo pentru toamnã?

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 27

ANOTIMPURILE

21 Lucraþi în grup. Descrieþi anotimpul dvs. preferat. Descrieþi vara trecutã. Descrieþi o zi din sãptãmâna trecutã. Descrieþi ziua de odihnã ce a trecut. Învãþãm un proverb Cu o rândunicã nu se face primãvarã.

Generalizãm

Modele comunicative – Despre ce am vorbit la lecþie? – Despre anotimpurile anului. – Despre cine a întrebat profesorul. – Despre prietenul meu, Dan. – Este cineva acasã? – Ai vrut ceva?

Modele gramaticale Eu am vãzut un spectacol interesant. Tu ai citit o carte. El a plecat la þarã. Noi am vorbit douã ore. Voi n-aþi fost la lecþie. Ei n-au lipsit astãzi.

Limba – mijloc de integrare socialã

205

LECÞIA 28

REGRETE

206

REGRETE

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a avea loc a acuza a se apuca a se bucura a se convinge a se defecta a evita a întrerupe a se întrista a se lovi a medita a presupune a proceda a regreta a reproºa a se sãtura

atitudine cale caz curent electric greºealã incident indignare laºitate minciunã opinie pãrere punct de vedere regret reproº trãdare

chibzuit îngust laº negativ omenos onest profund prudent vinovat demult

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Perfectul compus al verbelor pronominale

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum ne exprimãm regretul Cum ne exprimãm opinia

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 28 I.

REGRETE

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Citiþi dialogul pe roluri. – Alo, Andrei? Bunã ziua! Sunt Ion. – Bunã ziua! – Ce faci? – Meditez asupra cazului de ieri: managerul a spus cã firma noastrã a pierdut o informaþie importantã. – ªi ce atitudine ai? – Cred cã e o greºealã. – Dar eu cred cã e o minciunã. – Este o cale de a evita asemenea incidente? – Trebuie sã fim mai prudenþi. – Da, sunt de acord. – La revedere! – Pe curând! 2. Alcãtuiþi propoziþii cu verbe la perfectul compus. A medita asupra problemei, a evita un conflict, a proceda corect, a întrerupe examenul, a presupune cã el pleacã, a lovi mingea.

Modificãm 3. Modificaþi propoziþiile. Model 1: Meditez asupra propunerii tale. Am meditat asupra propunerii tale. Eu presupun cã nu este vinovat. Ion procedeazã aºa cum crede. Noi întrerupem relaþiile cu ei. Regretãm atitudinea lui negativã. El evitã întotdeauna conflictele. Model 2: Acum încep sã învãþ limba românã. Demult am început sã învãþ limba românã. Acum vãd greºelile. Acum rãspund la întrebãri. Acum întrerup curentul electric. Acum are loc ºedinþa. Acum regret laºitatea prietenului meu. 4. Formaþi cuvinte noi dupã model. omenos chibzuit onest fericit

neomenos _____________ _____________ _____________

atenþie încredere adevãr fericire

neatenþie ____________ ____________ ____________

Alcãtuim 5. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai jos. A fi prudent, a proceda onest, a regreta profund, a evita minciuna, a întrerupe discuþia. Limba – mijloc de integrare socialã

207

LECÞIA 28

REGRETE

208

6. Completaþi rãspunzând la întrebãri. a evita

ce?

un incident .................. ..................

a regreta ce?

o greºealã ................ ................

a proceda

cum?

corect .................. ..................

a acuza pe cine?

pe coleg ................ ................

a se bucura

de cine?

a se sãtura de ce?

de carne de ........... ................

de copii de..... de .....

Dicþionar de contexte minime sãptãmâna trecutã luna trecutã vara trecutã anul trecut

a evita un conflict, un incident a presupune ceva

a se plictisi de ceva a se sãtura de ceva a se bucura de ceva a se bucura de cineva a se lovi de ceva

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – –

Vã amintiþi ce a spus managerul? Da. Dumnealui a spus cã nu e uºor. V-aþi convins cã are dreptate? Da, ne-am convins?

– – – –

ªi ei s-au convins convins? Nu, ei nu s-au convins convins. Dar tu te-ai convins convins? Da, eu m-am convins.

Perfectul compus al verbelor pronominale cu pronumele în acuzativ

a se sãtura

a se duce

a se convinge

a se lovi

eu m-am sãturat tu te-ai sãturat el, ea s-a sãturat noi ne-am sãturat voi v-aþi sãturat ei, ele s-au sãturat

m-am dus te-ai dus s-a dus ne-am dus v-aþi dus s-au dus

m-am convins te-ai convins s-a convins ne-am convins v-aþi convins s-au convins

m-am lovit te-ai lovit s-a lovit ne-am lovit v-aþi lovit s-au lovit

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 28

REGRETE

209

Aplicãm 7. Puneþi verbele din paranteze la perfectul compus. Ieri (a se produce) un incident. Colegii (a se bucura) de succesul meu. Aceasta (a se întâmpla) demult. Noi (a se aºeza) pe scaune. Dan (a se sãtura) sã o aºtepte pe prietena sa. Fiindcã piesa nu a fost interesantã, spectatorii (a se plictisi). Vremea (a se încãlzi). Prietena mea (a se supãra) din cauzã cã eu am întârziat. 8. Modificaþi propoziþiile. Model:

Câ nd se defecteazã maºina, nu plecãm la pãrinþi. Când Ieri s-a defectat maºina ºi n-am plecat la pãrinþi.

Când mã plictisesc de televizor, citesc o carte. Când mã întristez de ceva, nu pot lucra. Când mã conving cã Ion are dreptate, procedez cum spune el. Când mã îmbolnãvesc, mã duc la medic. Când mã apuc de lucru, nu observ cum trece timpul. 9. Transformaþi propoziþiile în corespundere cu modelul prezentat. Model:

Regretãm incidentul de ieri. Am regretat incidentul de ieri.

Procedãm cum e mai bine. Credem cã nu este adevãrat. Evitãm conflictele cu ei. Noi încredinþãm lucrurile de valoare bãncii. Rãspundem repede la întrebãri. Ne indignãm de greºeala managerului. Nu ne sãturãm de lucru. Perfectul compus al verbelor pronominale cu pronumele în dativ. a-ºi imagina eu mi-am imaginat tu þi-ai imaginat el, ea ºi-a imaginat noi ne-am imaginat voi v-aþi imaginat ei, ele ºi-au imaginat

a-ºi aminti mi-am amintit þi-ai amintit ºi-a amintit ne-am amintit v-aþi amintit ºi-au amintit

a-ºi reveni mi-am revenit þi-ai revenit ºi-a revenit ne-am revenit v-aþi revenit ºi-au revenit

(î)mi (î)þi (î)ºi ne v(ã) (î)ºi

+ + + + + +

am = ai = a = am = aþi = au =

10. Substituiþi verbele la prezent prin verbe la perfectul compus. Îmi amintesc cu drag de anii de facultate. Vã amintiþi temele învãþate? Ei îºi imagineazã cu greu viitorul. κi revine cu greu dupã stres. Îþi dai seama ce faci? 11. Alcãtuiþi propoziþii. Model:

A-ºi procura A-ºi imagina A-ºi da seama A-ºi aminti

A-ºi reveni dupã accident. Ion ºi-a revenit dupã accident. cãrþi o cãlãtorie în Franþa de pericol tema

Limba – mijloc de integrare socialã

mi-am þi-ai ºi-a ne-am v-aþi ºi-au

LECÞIA 28

REGRETE

210

12. Restabiliþi replicile. – Cine ºi-a amintit despre ce a vorbit profesorul ieri? – ——————————————————————— – Ion, tu þi-ai revenit dupã stresul de ieri? – ——————————————————————— – Voi v-aþi dat seama de greºeala fãcutã? – ——————————————————————— – Cine ºi-a imaginat deja cãlãtoria la mare? – ———————————————————————

COMUNICATIVE III.○ INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○

Când ne exprimãm regretul, noi spunem: Îmi pare rãu.

Cu pãrere de rãu. Din pãcate. Regret mult.

Utilizãm 13. Citiþi dialogurile pe roluri ºi observaþi formulele care exprimã regretul. – Ai auzit noutatea? Mâine plecãm în excursie. – Îmi pare rãu, nu pot merge. Am febrã. Trebuie sã urmez tratamentul prescris de medic. – Ai citit ce a scris feciorul vecinei noastre? – Din pãcate, n-am citit ziarele de o sãptãmânã. – Dar a scris pe uºa apartamentului tãu! – Cer scuze pentru incidentul de ieri. – Regret ºi eu cazul. N-am avut nici eu dreptate. – Nu vã supãraþi, unde e Universitatea de Medicinã? – Cu pãrere de rãu, nu vã pot ajuta. Nu cunosc oraºul. 14. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi câte douã dialoguri dupã modelul de mai sus. 15. Citiþi ºi memoraþi. Ce regretãm? – Regretãm un caz plãcut? – Nu, regretãm un caz neplãcut. – Regreþi un adevãr? – Nu,… – Reproºezi un comportament corect? – Nu,… Ce evitãm? – Evitãm o discuþie plãcutã? – Nu, evitãm o discuþie neplãcutã. – Evitãm o atmosferã de înþelegere? – Nu, evitãm un conflict, un scandal.

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 28

REGRETE

Când trebuie sã ne exprimãm opinia, noi spunem: Din punctul meu de vedere.... Dupã pãrerea mea .... În opinia mea ... Pãrerea mea e cã .... Opinia mea este ...

Cred cã.... Consider cã...

Utilizãm 16. Citiþi dialogurile ºi scrieþi în caiete formulele care exprimã opinia. – Ce pãrere aveþi despre poezia lui Grigore Vieru. – Eu sunt convins cã Grigore Vieru este un poet talentat. – Ce credeþi despre reforma economicã? – În opinia mea, nu orice reformã este bunã. – Ne trebuie oare cursuri de limba românã? – Pãrerea mea e cã asemenea cursuri sunt necesare. – Consideraþi cã ºi colegii dumneavoastrã au pãrerea aceasta? – Presupun cã da, deoarece cunoaºterea limbii e necesarã pentru toþi. – Grigore Vieru zice: E bine sã înveþe un popor de la altul, nu este bine sã înveþe un popor pe altul. – Ce pãrere aveþi? – Eu cred cã Grigore Vieru a spus un adevãr.

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Regrete

Fiecare om se întristeazã uneori ºi regretã. Regretã trãdarea, mai ales, dacã s-a întâmplat sã trãdeze un prieten. Regretul acesta este foarte profund. Regretã laºitatea. Din cauza ei, de multe ori oamenii nu procedeazã aºa cum trebuie într-un moment dat. Laºului îi este mereu fricã de ceva. Regretã minciuna. În orice situaþie oamenii trebuie sã spunã adevãrul. Nu e bine sã spunem minciuni. Oricine regretã greºelile fãcute în timpul vieþii. Chiar dacã învãþãm din greºeli, unele ne provoacã mari regrete. Un om chibzuit face mai puþine greºeli. Trebuie sã fim mai prudenþi. Ieri a avut loc un incident la serviciu. Din cauzã cã s-a întrerupt curentul electric, s-au defectat calculatoarele ºi am pierdut o informaþie importantã. Colegii, cu indignare, au început sã-i reproºeze secretarei. Dumneaei a început sã plângã, deoarece este o fatã onestã ºi nu a fost vinovatã. M-am supãrat ºi eu pe ea. Apoi am regretat foarte mult, fiindcã m-am convins cã nu am avut dreptate. Ca sã evitãm astfel de cazuri, trebuie sã meditãm bine. Numai aºa putem sã procedãm corect ºi sã nu avem regrete. 17. Rãspundeþi la întrebãri. Ce regretãm de obicei? Regretãm profund trãdarea? De ce? Ce greºeli regretã oamenii? Ce incident a avut loc la serviciu? Limba – mijloc de integrare socialã

211

LECÞIA 28

REGRETE

212

Secretara a fost vinovatã? Ce trebuie sã facem ca sã nu avem regrete? 18. Cãutaþi în text formele de perfect compus ale verbelor: a regreta, a se întrerupe, a pierde, a se defecta, a avea loc, a se supãra, a se convinge. 19. Amintiþi-vã un caz similar din viaþa dvs. Povestiþi-l colegilor. 20. Puneþi întrebãri la 5 propoziþii din text (la alegere). Învãþãm un proverb Ce-am avut ºi ce-am pierdut!

Generalizãm

Modele comunicative Îmi pare rãu cã nu pot merge ºi eu. Cu pãrere de rãu, nu vã pot ajuta. Din pãcate, n-am citit ziarele. Regret mult greºeala aceasta. Pãrerea mea e cã..., în opinia mea, el n-are dreptate. Dupã pãrerea mea, nu trebuie sã regretãm. Cred cã a fost o greºealã.

Limba – mijloc de integrare socialã

Modele gramaticale Mi-am amintit cã s-a defectat calculatorul. ªi-a revenit dupã oboseala de ieri. Ne-am bucurat cã am evitat un incident. Te-ai lovit la picior? Nu v-aþi sãturat sã aºteptaþi? Ea s-a plictisit ºi nu e atentã. Toþi s-au convins cã am avut dreptate.