15. Moise Hess.pdf

www.dacoromanica.ro

HANS COHEN

OFIMENI SI IDEI

BIBLIOTECA H EH AL U T"

BUCURETI 1945 www.dacoromanica.ro

MOISE HESS Noul nationalism

www.dacoromanica.ro

Originea sentimentului national se gAse0e In constiinta drumului parcurs si a legaturilor cari unesc prezentul cu trecutul, pe scurt: in opera istoricului.

loseph Salvador era istoric filozof; el a interpretat epocile decisive ale istoriei evreilor in sensul lunei profunde unitati. Henri Graetz a fost primul care a reunit, intr'o opera monumen-

tala, cei 3000 de ani de istorie judaica: el sar cotea ca era datoria sfântà a oricarui evreu de a veghea ca firul care-1 unea cu stramosii si si Cu trecutul milenar, sa nu se rapd, mi din incapatanare, din falsà mAndrie, sau dintr'un sentiment

al

onoarei nelalooul lui, ci din

sentimentul datoriei supreme, ca si vietuiascg si sti se dea pe fata miracoluf poporului nostru". Pen tru Graetz, judaismul era o unitate nationala, o liege a Statului". Istoria evreiasca, spume el, are ca obiect o rasa oe a trait färii. teritoriu, MIA patrie, WA' frontiere geografice Si Vara orgawww.dacoromanica.ro

6

nism de Stat, inlocuind conditiile reale prin forte-

sale intelectuale. Graetz se ardta totdeauna indatoritor §i. binevoitor fatà de strädaniile palestiniene ale timpului sdu, ca si fatä de Moise Hess insusi, dar in acela timp era sub stdpalnirea ideilor de emancipare §i Ii lipsea, inainte de toate, o dreapta apreciere a judaismului oriental §i a hasidisraului. le

Moise Hess devine fondatorul sionismului mo-

dern, rdmrmand totu§i, in multe privinte, dissipatel recunoscdtor al lui Graetz. Educat in traditia judaica, el se sprijinea, In operarsa Roma §i Ierusalim", pe anticile valori intelectuale ale judaismulni. Dad. ideile evreilor au dat atdtea roade, aceasta se datore§te faptului cd la evrei se gdseau, hi stare de aluzii, toate curentele ideologice de mai tdrziu ale sionismului. El §tie sä lege traditia evreiascd de influentele filozofice Inconjurtitoare; el §tie sd armonizeze conceptia sa

despre viitorul judaic, cu aceia a umanitdtii. Fin al emancipdrii i discipol al stângii hegeIlene, anarhist cosmopolit, Imprietenit timp de mai multi ani cu Marx, el a! fost, spre deosebire de Graetz, singurul din timpul sdu care a bdnuito chiar sub aspectul sdu denaturat, importanta hasidismului. El recunoscu simultaneitatea emanciparii lui Mendelsohn i a miscarii hasidice inspiratd de Israel Baal-Sem; hasidimii, pentra dans* reprezentau addncirea spiritului judaic".

Ceiace este sacru in hasidism, spunea el, nu e www.dacoromanica.ro

7

forma, ci spiritul care 1-a creat". E adevdrat ca. hasidismut a fost cotropit de greseli ridicule §i de superstitii populare, dar i prin aceastd con-statare Hess se ridica cu mult deasupra stiintei evreiesti din epoca sa. Critica actuala, care lupta

eu dreptate contra acestor erori, nu pare sa fi !Metes Substanta reala i importanta istorica a hasidismiului". ,,Excomuniduile rabirdlor, ca si

rationalismul, au ramas neputincioase in fata umii produs al timpului tot asa de neinlaturat ea si reforma si care, In cituda sau poate tocmai

din cauza necunoasterii sale, pare sa. fie de o inlindere mult mai vasta. Chiar Induntrul spirifului evreu. patruns mai curând de inconstient, datoritä modernisnmlui, hasidismul formeaza

trecerea dela judaismul medieval la judaismul regenerat. Urmarile hasidismtlui pot fi Mealculabile, daca stint insusite de miscarea nationalà".

Prin aoeasta, Hess a fost primal care a stiut sa explice sensul istoriei judaismului secolelor XVIII si XIX. Emanciparea i hasidismul formeaza amandouä trecerea dela judaismul medieval la cel modern. Amandotia stint bazele si factorii renasterii judaice; sionismul, sub forma sa desavfirsitA, e copitul arnAndororn, dar hasii-

nascut chiar in sanul spiritului viu evreiesc, are, dintre amândourt, eele mai rnulte perspective pentru viitor. Aeeastd conceptie a istoriei

judaismului in secolul

19,

era intovarasita In

www.dacoromanica.ro

8

Hess de idei generale asupra desfdsurdrii istoriei generale. Cu toate eh' revolutia francezd a adus introducerea exterioard a nationalismului, acest nationalism respira Inca ideile dreptului natural. Reactiunea contrarevolutionard facea sd infloreasca peste tot nationalismul romantic si traditional si numai anii cari urmard dupd 1848k. 11 Inlocuird prin noul nationalismul democratic. Aces;-a din urmd, asa cum 11 reprezentau Lasalle i Mazzini, imbina, in desvoltarea caracterului national, tendinta liberald i utopica a ernancipdrii. Aceastd noua conceptie sintelich a nationalismului, care transmitea astfel rnostenirea revolutiei, parea desavdrsirea

unei

perioade

istorice. Ma Hle popoare ale a-§i arninti caracterul lor nainoercarà sd rastoarne puternicele

istoriei pdrean

tional i dinastii mostenite din evul mediu s,i s organizeze

un nou regim, care sa ofere posibi1itai pentru o libera desvoltare. Italia fu ultimul i cel mai re-

marcabil exemplu al acestui efort; unitatea Italiana fusese obtinula in 1860. Roma singuril rilmfinea in afard, dar se apropia momenhil cdnd si ea trebuia sä se uneascd, la rdndul ei, en Italia cea noua. Atunci Hess Mcu comparatia intre Roma si Ieru,a'im i dedica lucrarea sa nobililor aparatori ai popoarelor istorice caH lupta pentru renasterea lor nationalà".

El vázu in solutia problemei italiene o prewww.dacoromanica.ro

9

zicere .a solutiei pentru ultima chestiune nationalä", chestiunea evreiasca. Roma papala era

un simbol al evului mediu si al ostiLitatii fart de evrei: cu eliberarea oetatii eterne depe Tigru,

incepe eliberarea cetatii eterne depe Moriah", desavarsirea rnarei renasteri a popoarelor, sfar§tint evului mecliu, inceputul unei ere clout

Pentru Hess, natiunea era un tip organic

$i

natural: existenta este produsul irnediat al

rasei, care organizeaza institutiile sale dupà inclinatiile i capacitatile sale inascute. Dela aceasta

formatie initia1 reiese conceptia vietii; conceptia rnodifica viata, dar nu o creazd s,i nu-i niciodata capabilii sa reformeze tipul esential

care se manifestd totdeauna". Astfel, natiunea nu-i nurnai un organism al naturii, dar o formatie a culturii i a spiritului. Telul sari nu-i in ea ins5si: dezvoltarea istorica si sociala a individualinilor nationale conduce la telul final al urnanitatii libere i unite. Dreptul la viatä al mini

popor mr se sprijind numai pe simplul fapt al existentei sale, ci pe realizarea naturii sale si a datoriei sale particulare, in vederea acestui scop. Nfitionalitatea ia astfel, pentru Hess, un sens mo-

,,Se poate fi superior in domeniul stiintei inferior in acela al dragostei pentra aproape;

ral. si

grcclul de dragoste de care e capabila.1 o rasa, de-

termina gradul de civilizatie la care poate aiunge".

Hess era istoric filozof ca Salvador. Sionismul www.dacoromanica.ro

10

saki facea parte din filozofia sa. Prima sa opera, publicata in 1837, sub titlul caracteristic de Is-

toria Sfanta a Umanitatii", contine deja trasaturile esentiale ale conceptiei sale mature, exprimata 25 de ani mai tarziu. Istoria apare ca o revelatie ve§nica a lid Dumnezeu; evreii dato-

reazd existenta lor, totdeauna reinoitd, faptului de a intelege aceasta revelatie divina, care se Innoie§te fara incetare. De aceia le rainCine Inca o datorie in viitor. Acest popor, dela inceput, fu. chemat sa cueereasca lumea, nu ca Roma /Agana, prin forta bratuhd, ci prin virtutea interioara a spiriturid sAu. Asemanator el insi.0 unui spirit, el ratacea prin lumea pe care o cucerea i dumanii n'avean forta sä-1 distruga, caci un spirit a patrims lurnea; va veni ordinea noua, sacra; vechea lege, transfigurata, va reinvia. Din universul cazut In haos, geniul umanitàtii va renWe ca un

ocean miscat de spiritul lui Dumnezeu. 0 lege va apare, care va patrunde omenirea de conViinta unitAtii sale, care o va face sä termine drumul lei si slit realizeze destinul". Hess vedea umanitatea, istoria i natura ca un

evreu: el le interpreta in felul säu evreiesc. El o Theta liljer, ca acela 'care e la dansul acasa peste

tot, care a trecut prin. emancipare. Ca si afli evrei, foarte multi evrei ai timpului modern, el se simtea atras de elemente straine. Femeia sa, cki care trai foarte fericit, era crestina. www.dacoromanica.ro

11

Dar el 1§i insusia elementele strAine, in loc de a se dizolva in ele, ca anumiti lineri scriitori ebraici. Pentru aceasta el apare atat de evreu in

germana, in timp ce ei, dei in ebraica, nu par deloc.

Pentru el, universul, natura i umanitatea, erau

supuse unei legi. Aceasta lege se bazeazA pe trei dogme ftmdamentale, pe cari Hess le-a extras din Sursa naturii sale judaice, pe trei puncte de credintA: unitatea, viitorul i actiunea. Omul,

pentru el, nu e numai obiectul naturii si al istoriei; el este subiectul care, prin voce.a constiin-

lei sale, poate sa ailing la libertatea de actiune. Umanitatea e Inca pe cale de formatie, ea Uncle la o armonie perfectà, la un Sabath al istoriei: cand Pu terminata creatia universului natural, eu aceste fiinte organice supreme, oamenii; cAnd

creatornl stirbAtori Sabathul naturii, istoria inoepu creatia sa: creatia universului social, care nu va sArbatori Sahathul stiu decAt la epoca messianica, la desavarsirea operei istorice mondiale". La baza tuturor fenomenelor istorice §i univiersale e o lege: judaismul n'are alta' dogniti decal Unitatea. El nu separa niciodatA individu/ de familie, familia de natiune, naliunea de umanitate. Mnanitatea de creatia organica i cosmicA, creathmea de Creator". AceastA unitate nu-i numai radticina de ceiace este, dar tinta a ceiace va fi. Alianta principiilor de nrthate §i viitor, formeath fondul judaismului. El a creat www.dacoromanica.ro

12

ideia umanitatii unite, el a stiut sà uneasc5. nationalismul cu universalitatea. Eu cred c. natura nationala a judaismului, f5rá sa se margineasc4 sh inteleagä umanitatea i civilizatia, face o deductie obligatorie. Toata conceptia noastra umanitara actualà, deriva din judaism. Poporul evreu, 0115. la revolutia franeeza, a fost singu-

rul popor din univers care a avut in acelas timp un cult national si umanitar. Priri judaism, istoria umanitatii a devenit o istorie sfantil, un proces de dezvoltare organica i totalà, care incepe n dragostea familiei si care nu se va ter-

mina deal in inomentul când umanitatea intreaga va forma o singura familie". Dar va fi unilatea care va domina si nu egalitatea. Procesul spiritului, ca acela al vietii sociale, nu mai este un fenomen de separatie, o tendinta. catre unitale si universalitate; nu-i vorba de o nivelare,

ri de un ansamblu viu i organic, care contine in el individualul i nationalul in stare' de puteri creatoare latente". Astfel, evreii, dela inceput, alcatuiesc un popor istoric, religia lor e religia istoriei, spre deoshire de toate celelalte popoare ale antichittitii, a ctiror religie e aceia a natuiii i care-si gase$te

expresia supremä in clinism. Contrastul intre elenism, raporturile intre cele dou'A forme ale vietii intelectuale, preocupa pe Hess, cum au preocupat altadata pe Heine si Tcherni-

judaism

i

covki; acest contrast, se stie, e una din prowww.dacoromanica.ro

13

blernele fundamentale ale con§tiintei judaice, de când evreii, chtre sfar§itul sec. XVIII-lea, au in-

trat in lurnea europeana §i au reluat contactul cu moVenirea greceascd. Hess vede limpede di-

ferenta intre cele cloud culturi: elenii, au ca punct de plecare multiplicitatea, evreii, unitatea vie!ii. Una vàd viata ca o eterna entitate, altii ca o eterna devenire. Spiritul grecilor cautd sá patrundil spatiul, acest popor e inzestrat cu sentimentul formei, vieii, plasticii, naturii si fru;musetii: la evrei, spiritul cautà sá patrunda timpul;

acest popor e inzestrat cu sentimentul duratei, auzului, lirisrnului, istoriei .§i eticii sociale. Arest contrast dintre cloud directii intelectuale opuse a atins la aceste ambe natiuni perfectiunea. De atunci, irnpacarea acestor contraste a devenit scopul intregii civilizatii.

Pana la revolutia francezd, poporul evreu a Yost singurul care a gandit laiSabathul istoric al desvoltdrii umanitatii. Dar dela revolutia fran-

cezà. umanitatea civilizala in intregime a atins varsta maturitatii. Gândirea messianicd a poporului evreu apartine deacurn inainte tuturor popoarelor. cari rnerg, unite, in fata vietii noui. La toate cotiturile istoriei umane, and era vorba de o nada perioada a desvoltdrii mondiale, de o nolud opera sociald, judaismul a avut totdeauna cuvântul s6u, totdeauna a tiut sa-§i reinoiasca forla sa spiritualà. Astlizi Inca, el este in aceastà

(situalie. lirnanitatea are nevoie de el. Influentd www.dacoromanica.ro

14

adevdratului judaism cre§te in momentele de fata. Cu ouvinle entuziaste, Hess proclamsa i repetA

acesi adevAr esential al teoriei sale, pe care o imparte cu Salvador, dar pe care o formuleazA eu mutt mai multä profunzime. El devine profet'ul unei ere noui a umanitAtii, care-*i scoate forta sa din sursa nesecat5. a judaismului. Flegia noastrA are ca punct de plecare exta-

zul unei rase care, dela aparitia sa pe arena

istoriei, a prevAzut i presimtit ultimele desAvArsiri ale urnannlii, timpuril ,. mosianice. cind

spiritul umanitatii se va reliza nu nurnai In cutare sau culare indiVid, nu numai in parte, ci in viata social5. In intregime, ceiace ar permite fiecAruia

salt desvolte calitAtile sale ome-

ne§li".

Cci sfarsitul zilelor, astfel cum a prezis-o totdeauna judaismul, nu inseamn5. cum. au inteles gresit alte popoare sfarsitul lumii, ci rezultatul desvoltarii i educatiei rasei umane. Noi suntem in ajunul acestui Sabath istoric trebuie sà ne preparam, prin studiul religiei noastre istorice, pentru indeplinirea ultirnei noastre sarcini. Israel poseda secretul religiei viitorului, care va reda natiunilor credinta, tot a§a de necesarA popoarelor moderne ca i celor antice, degenerate prin lipsa de viatA moralA i religioasA. De fapt, nu-i o religie noud aceia pe care poporul nostru, prin rena§terea sa nationald, o va da popoarelor istoricel cari, gratie gewww.dacoromanica.ro

IC

niului srm religios, posedd deacum crestinismul. Noul crestinism pe eare-I vrea noua lume, noul

messianism, care nu. asteapta decat renasterea nationalà a poporului evreu ca sä devin'a baza religioasd a intregei societAti moderne...e vechiul

crestinism, care-si implantä rädäcina odatä mai mull in pdmântul din care a iesit. Crestinismul, care nu-i nimic altceva decdt messianismul poporului evreu, adaptat la nevoile religioase ale epocii originii lui, trebuie ssa se reintoarcà as-

azi la izvoarele sale, spre a extrage de acolo o fortà nouá, dach vrea sá satisfacá cerintele morale §1 religioase ale viitorului".

Iata ce scria Hess in cartea sa Roma i lerusalim Si. câtiva ani mai tarziu, in scrisorile sale despre Misiunea lui Israel in Istoria Umanitátir. A§teptarea sa messianidi e tot asa de fierbinte ca i aoeia a 1ui Chaim Moist Luzzato. El se infioaril in fata desávarsirii regatului lui Dumnezeu

pe pamant. El II preparl Dar o face ca un om modern. Plin de râvn5. hasidick este insufletit In acelas timp de luminosul bun sing at email,cip5rii si al idealismului. El le uneste pe amândoud'

O. le sdepAseste. Fiecare evreu, spune Hess, are

In el stofa 'unui Messia". La dângul, aceastg energie latentà, a devenit dinamicá. Ea pune In mi§care istoria evreiascd. Ea îi face intrarea In istoria umanitátii. Ea reuneste din non aceste dou5. stere separate de secole. Judaismul redevine o parte a umanitiltii, mergAnd totdeauna www.dacoromanica.ro

16

inainte, nu numai cu tillul de mostenire ;si influentA ca elenismul, dar cu titlul de fortA vie §i regeneratoare. Aceastä renastere a judaismului e in armonie cii toate fenomenele timpurilor mocl erne.

Revolutia francezA a pus Inceputul la echiaoxul prinuiverii popoarelor istorice: Roma .0 Grecia. Polonia §i Ungaria s'au trezit la o viata aquà nationald si Israel, el Insusi, va reinvia. ,.Epoca mesianicA este epoca modernA, care a inceput cu Spinoza si s'a realizat cu marea revolMie francezà. E renasterea popoarelor, cari suit indatoritoare judaismului pentru cultul lor istoric si national". AceastA epocrt a nationalismului nou va fi deasemeni o epoch' de libertate si de democratic;

orice tiranie a unui popor asupra celuilalt, va tnceta; contrastele sociale Ii vor gasi solutia intr'o armonie perfectrt. Popoarele hicreazà sa' apropie aceastA epocA, prin cucerirea unui teritoriu liber national, prin distrugerea oricarei domintiri de rasa i clasa in interior si in afarA, prin libera asociere a tuturor fortelor productive". Hess îi inchipuia nationalismul viitor diferit de cel prezent, eliberat de mice dorinta de dominare sau posesiune esclusiva, tristA moT-

lenire a unui limp cand popoarele erau Inca' asuprite. Pentru Hess, ca pentru Lassalle i Mazzini, democratic i libertate nationald sunt idenlice.

www.dacoromanica.ro

17

Ceiace spune eu privire la acest lucru Lasalle, e valabil i pentra Hess: Principiul nationalismului liber si independent, e raldcina notiunii democratiei..."

O democratie, care in libertatea eerutd pen. tru propria sa natiune n'ar vedea hi acelas timp necesitatea absoluth a aceleiasi libertati pentru alle nationalitdti, o democratie care ar avea despre nationalitatea sa notiunea barbard, medicvald, eselusivd, de a voi s. domind un alt popor,

ar deveni in eurand ea insasi prada unui euceritor reinviat". Democratia cere un nationa-

lism liber; un nationalism opresor nu poate conduce decal la moarte".

Pe acest vast fundament al speculatiei filozofice si a conceptiei istorice, se ridicd sionismul lui Hess. El il considerd vdzut in ansamblul ea una din epocile creatoare istoriei evreiesti

cari urmeazd totdeauna epocilor criLice. Intfo epoch' de dizolvare i nimicire a judaismului, el indrdzneste sä prezicd reinvierea sa, avantul puterii sale creatoare i importanta lui pentruumanitate. Pentru el, care porneste dela trriditia judaied, el care recunoaste valoarea hassidismului

care a fost educat de idealismul german, judaismul e o fortd spirituald. Nationalismul sdu deasemeni trebie sd fie o forta spirituald, o cueerire de propriethti sufletesti i nicidecum o cueerire de teritorii sau o insusire de bogAtifnaturale. Cu indrazneala intelectuald, care n'ar putea fi mawww.dacoromanica.ro

18

surata decat cu situatia evreilor in acea epoca, Hess, credincios messianismului sau, are curajul

si afirme cà judaismul, care, la primul contact en educatia moderna, ameninta sd se dizolve, a sUpravietuit, din fericire, acestui ultim pericol,

cel mai mare poate care a amenintat vreodata existenta sa".

Criza asimilarii nu apare la Hess ca o catastrofa, ci ca o trecere necesard §i. binefactitoare. Cat e de departe de platitu.dinea evreilor nationaUsti, cari nu stiura sà vada In emanciparea lui Mendelsohn decat eroare i pacat! Gratie fitozofiei sale despre judaism i umanitate, el vede tot asa de just in. trecut, ca in prezent i in valor. Din libertatea, pe care o considerä ca n-iotenirea In acelas timp a emanciparii si a hassidismului, el deduce libertatea judaismului; el a stabilit prograrnul caruia nu i s'a recunoscut pand acum si a Cann singuril realitoatà insemnatatea tare integrala va conduce la renasterea judaica. Nu sunt de parerea lui Mendelsohn ca judaismul n'are dogma: dar sustin cA conceptia sa despre Dumnezeu n'a fost niciodata rigida si inghetatd,

ea ea a continuat totdeauna sa se desvolte cu spiritul poporului evreu i, din umanitate, pe baza tipica a Imitatii divine a vietii. Libera dezvoltare a conceptiei sale despre Dumnezeu, prin studiul sarguitor i cercetarea sarguincioasa, e pentru evreu o datorie religioasa sfanta". www.dacoromanica.ro

19

Regenerarea judaisnruhii, pentru Hess, e poporul care ia cunostintä de el insusi. Ascultator la influientele timpului si ale mediului, el urma calea celei mai mid rezisteM,e si ahmeca pe panta blanda. a emancipArii: acum era

vorba de a se regbi, de a dibui drumul abrupt, de a reveni pe calea celei mai mari rezistente, care a fost totdeauna aceia a istoriei evreiesti, de a opune fortei dezvoltärii aparent naturale, lozinca spiritului orice s'ar intAmpla". Noi avem nevoie de stiintà, pentru a putea urma calea noasträ divinà chiar prin aceastä epoch' de tranzitie. Trebuie sä cunoastem istoria noastrà A ramfmem constienti de misiunea noastra.". Jtudaisrnul. fapt istoric spiritual, nu poate fi regenerat decta printeun act de aceiasi naturà. drumul de urmat Hess a indicat cel dintaiu §i. a recunoscut solutia. El se gäseste in leagnul renasterii spiritului evreiesc, aLt cum s'a realizat la sfArsitul secolului al XIX-lea i s'a desvoltat in toate ramurile vietii. Pentru Hess, dreptul la viatä al iudaismului nu decurge din faptul existentei sale, ci din datoria i constiinta acestei misiuni etice i umane. Astfel, Hess a dat mirärii de renastere o baza.' pur moralà i spiritualk dupli cum. odinioarl evreii au devenit un popor

datoritä misiunii care le impunea uniunea lor cu Dumnezeu; ei vor deveni din nou, reluand aceastá sarcinA, care e chiar natura lor. La Inceputul noului nationalism iudeu, care se desfawww.dacoromanica.ro

20

§.oara.' sUb influenta ideilor europene moderne, au-i uici o afirmare a existentei biologice, indiferentá la judecata etica universald, nici dorinta uniunii teritoriale, a puterii politice sau a Imbogdtiri economice; la inceput,este afirmarea spiritului judaic in numele misiunii sale de educa tie isletied §i moralii a rasei omene§ti. Prin aceasta,

e precursorul al altor doi mari animatori ai nationalizmului evreiesc, Achad Haam 0 Martin Buher. Avem incredere in reinvierea spiritului rasei noastre, careia nu-i lipse0e deal un centru de actiune in jurul cdruia ar putea sà se grupeze aei enluziasmati de misiunea religioasä a lui Israel: din acest centru. ar porni din non principiile eterne can leagà umanitatea de univers de Creator. Ace 0i ale§i se vor g.si inteo zi in vechea cetate a lui Israel. Nurndrul nu conleazei; judaismul nu a lost niciodatii reprezentat de un popor nurneros. Vitelul de aur a atras intoldeauna cel mai mare numAr i numai un mic grup de leviti va veghia in vechiul l'aca§ asupra foeului sa cru al religiei noastre". Aceste cuvinte contin o apreciere esential5. a Hill. judaice. Judaismul nu e o categorie numerich §i cantitalivd, ci, dimpotriv5., dinamia. i calitativit. Dela Moise, nU

e reprezentat chiar in sdnul poporului evreu de-

al de o infima minoritate. Poporul Insu0, In oceanul natiunilor, nu a fost niciodatà deal o insulita biciuitil de valurile furtunoase. Urit, dispretuit, temut ca o fantomil misterioasä, a rámas www.dacoromanica.ro

21

el insusi, a urmat propria sa cale. Dar acest spi-

rit al judaismului nu a trdit decdt printeo minoritale; majoritatea se simtea atrasd care larg, pe cdile altora; ea lintea sd-le semene si sa cdstige

stima lor; intre regi i profeti, intre Onasrimi si nerniali", era o_prdpastie; dacd regi- i instinctele

massei aveau mereu predominanta, totusi, cu timpul, spiritul judaismului relua victoria chiar asupra majoriatii. Toatd filozofia istoricd judaica o dovedeste, cu cdrtile asupra exilului i admiterea

profetilor §i a rabinilor in calitate de cdlduze poptlare. Hess recunoaste aceastd dualitate a is-

(oriel judaice (cu toate cd e Med departe de 13nber, care o considera problema cea mai linporlanta a individului, chiar i punctul de plecare a tendintei de unificare asupra careia Hess

Insi insistd).

'

I

Tot ce e mare si slant in judaism se dateo-

rete unui mic grup... dar a lost si este Inca prinIre uoi o clash' orgolioasA, hrApAreatd, lacomd de

i distinctii. diametral opusA celor drepti Onavimilor. In timpul persecutiilor, ei ne erau

bogAtii i

mai putin perieulosi decal in vremurile de ferieire i libertate. Profetii mi i-au crutat i n'ar trebui crutati nici astdzi. Adevdratii reprezentanp al judaismului, au datoria sd spund adevdrul orgoliosilor i pretentiosilor..." Pentru Hess, sionismul e pregAtirea poporului

levrett cdtre desavdrsirea misiunii sale istorice. Ii lipseste tara pentru realizarea idealului istoric www.dacoromanica.ro

22

al poporului nostru, ideal care nu e altul decat acela al regatului lui Dumnezeu pe pAmânt, limp messianic prezis de toti profetii no§tri". Dar rein-

toarcerea in tara tui Israel nu poate aduce prin ea insà§i regenerarea judaismului; ea trebuie sà fie punctul sdu de plecare. Nurnai un popor inviorat, comtient de sarcina sa, va eduta .sd adune pe cei mai buni din rasa lui in tara uncle pot realiza ideatul istoric al natiunii. Pentru aceasta, educatia poporului in Dias-

pora, reinvierea inirnilor" cum a numit-o, 25 de ani mai tarziu, Achad Haam, precedeath opera colonizarii. Pand atunci sil nu ne gandirn sà cMdim templul §i sd c5.0igdm inimile fratilor no%ri pentru opera care va servi la gloria etern/

a natinnii judaice 0 la binele intregii umanit5ti". Ca Achad Haam, el vrea inainte de toate: trezeascd sentimentul patriotic la evreii culti" 7) §i s 5. elibereze massele judaice, prin acest patriotism vim de formalisml strAmt care acide spiritul". 0 afirmä cu thrie, cu toate c5. e, ca §i Achad Haam, conservator prudent in domenitil religiei.

Acestei rena0eri spirituale se datore0e si efortul coneentrArii poporului evreu in Palestina.

Cu toate ci punctul de plecare e aceln li lipse0e liii Hess perfeetia sistemului sionist a lui Achad Haam. Sionismul lui Hess nu consistd in trAsAturile sale fundamentale esential judaice,

dar in concluzii se bazeath prea vadit pe anawww.dacoromanica.ro

23

logie cu politica curopeanal nationald i democra-

tid. Insà, tocrnai aceste analogii lárgese conceptiile politice ale lui Hess. Pentru Achad Haam, realizarea sionismtlui e o opera* pur evreiasd, in timp ce Hesscum a Mout mai tarziu i Herzl II leagà de politica mondiald si in special de a

Frantei. Franta, in acea vreme, nu era nurnai mare putere, care incuraja efortul national al celorlalte popoare, in special al Italiei; ea era marea revolutie, care reprezenta pentru Hess in-

ceputul epocii messianice, in cursul dreia trebua sá se desvolte renasterea judaismului. Astfel, Hess crescoperA un vast orizont politic. Astdzi, pentru a contribui la reconstituirea nationalitátii judaice, trebuie sà piistrArn vie spe-

ranta renasterii politice i s'o trezim uncle dormiteazd. Apoi, dad' evenimentele mondiale cari se pregillesc in Orient, oferà o posibilitate practid a restabilirii Statului evreu, se va incepe cu siguranta prin interneierea coloniilor evreiesti in

tinuturile pArintilor nostri; Franta, fdrtt nici o Indoia1i, e pregAtità sá ne dea ajutorul ei. Franta, care acum ne-a redat drepturile noastre politice i nationale, Franta, ale drei interese politice se potrivesc atAt de minunat en acele ale

urnanithtii Franta, a drei cea mai mare dorintá e de a repopula aceste regiunii pustii, uncle se formeazil acurn noui di de comunicatie intre Europa si India, se va bucura vazdnd stabilinduse coloniile unui popor prieten, ant de,,,plin de www.dacoromanica.ro

24

simpatie pentru ideile sale libere si umanitare". Coloniile evreiesti, cu ajutorul Frantei, ar trebui

sa se intinda dela Suez la Ierusalim si depe malurile Iordanului pe tarmul Mediteranei". Dar aceasta colonizare, executata cu ajutorul Frantei, nu se sprijina numai pe politica. Poli-

tica primordiala e spiritul; politica nu e decht tun mijloc secundar.

Franta trebuie sa vrea sä populeze calea crttre Indii si China cu acei cari o vor urma panà la inoarte, pentru a o ajuta s. Indeplineasea sarcina istoricd pe care i-a impus-o marea revolulie.

Cine i-ar ajtata mai bine idecat evreil, a

caror misiune e aceasta dela inceputul veacurilor? Opera de colonizare judaica va creste or-

ganic; mimai o sIaba samanta sa fie depusa sub protectia puterilor europene, si noul arbore al vietii va creste si va da roade". Viata tiWe in panifint. Ea se desvoltd In doimeniul spiritulni, dar Ii trebuiesc radacini In. solul liranitor. Sentimentul, care a ramas strain dela Herzl si Achad Haam, dar care a Insufletit mai t5rziu pe A. D. Gordthi: si pe Hapoel Hatair" in Palestina, vorbeste In Hess. Cu emanciparea. el vrea i asanarea sociala a evreilor. Dar tel crede c solul comun air patriei e prima conditie a tunui lucru sanatos. Fiinta sociala'necesita, pentru desvoltarea sa, un teritorin vast si. liber. fara de care devine in parazit. care riti se poate brani deca pe socoteala productiei www.dacoromanica.ro

25

Menne". Hess luptà contra metodelor filantropiei judaice i impotriva felului ei de educatie, prin scoli si institutii de binefacere lipsite de orice bath sociald, nenorocirea ,istorica" a masRelor evreiesti. Filantropia judaica nu are ici un plan, lid sistem i nu cunoaste nevoile judaismului si ale epocii. La tintd pot conduce n

dob an dire a p atrimoniului c o mu n, el a-

borarea conditiunilor favorabile muncii, formarea societdtilor de agriculturd, Industrie i coinert, dupd principille mozaice, adicd. socialiste". Hess traseazd astfel drurnul siu catre un viitor nnde evreii posedd o patrie fárd a Inceta sà iubeasca lumea cea mare. In ciuda oricdrei emancipari. evreul in exil care reneagá nationalitatea, nu va dobandi niciodatd stima natiunilor cu cari se asimileazd; se poate naturaliza, aceasta nu 1-ar despdrti de natinnea lui". Dar er trece peste emancipare,prevdthndspre deosebire de toti emancipatorii, chiar de Graetz, samanta regenerdrii in massa obscurd a evreilor din Europa orientald, Indatà ce vor fi transportati In atmosfera liberatoare a hasidismUlui primitiv.

Evreii orientali pdstreath samanta vie, care va da nastere roadelor, indatà ce va fi distrus Inve1i§t1 teap6n, Indatä ce va fi transplantat In solul culturii moderne". Cu 1m cuvânt indrásnet, Hess aruncd principhil fundamental al emanciparil, care ordond evreilor sà supuna firea lor instruct:lel etropene. www.dacoromanica.ro

26

Daca ar fi adevarat Ca emanciparea evreilor In exil ar fi incompatibila eu nationalitatea judaicd, evreul ar trebui atunci sa nu sacrifice prima, ultimei". Mendelsolm insu§i recunoscuse aceasta. Dacd uniunea civica n'ar fi posibila de-

al cli conditia de a renunta la lege, am prefera sa renuntAm la uniunea civica". Hess leaga teoria sa de epoca de dinainte de emancipare. Dar

el s'a bucurat din plin de roadele sale, a §tiut sà faca sa rodeascd §i sit infloreasca semintele pe un pamant nou. InvAtatura lui Hess nu a dat roade decat vre-o 30 de ani rnai tarziu. Dar cei cari se comportau dupa spiritul srtu, nu §tiau nimic de dansul. Numai la desavar§irea timpului pe care 1-a pre\Trutt §i prezis, judaismul, Inca imobil, incepuse sA se mi§te.

Printre contemporanii sài, unul singur 1-a inteles: Alexander Weill, visator §i profet, poet §i bufon. Sangele marei traditii judaice se arnesteca

straniu in vinele sale cu al unui emancipator radical §i al unui bulevardier parizian. Scriind asupra operei lui Moise Hess, Ii luà parte in mod earagios. Prin cuvinte arzatoare, stigmatiza asimilanea, care reneagA originea evreiasca in nu.mele emancipArii. Spiritul lor in umanitate §i nu

renegarea nationalitAtii lor, poate da evreilor curajul de a ccre drepturile omului". Weill cunoa§te Franta mai bine ca Hess; el nu va putea

impArtasi speranta sa in Franta ca in aceia www.dacoromanica.ro

27

care va pregai sosirea epodi messianice.

Pentruca Europa sà facil dreptate evreilor, trebuie ca evreii inság sà afirme i sà dovedeascá

nationalitatea lor virtualá prin opere nationale nemuritoare. Nu milionarii, ci Danielii ne vor salve.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ACHAD HAAM Nationalism etic

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Importanta lui Achad Haam in istoria judaisel, mului secolului al XIX-lea, este de a fireoit

Tiul unei famili hasidice, educat mai tdrziu in spiritul emancipäriisdcreieze o utitate interioard intre traditia seculard specific judaicd i influenta Europei. De cand cu emanciparea evreilor, aceastd influenta tindea in mod uniform catre laicizare. Chiar cand ea accepta s pdstreze o trdsatura a caracterului judaic, nu putea' fi decat o ideie, ceva pur intelectual, neavand drept la nici o expresitune corporald §i neputând, prin tumare, sa se manifesteze concret in existenta

vitalitatea poporului evreu. Judaismul s'a evaporat intr'un spirit pur, Incapabil sd se uneascd cu yiata poporului §i a oamenilor. Sionismul politic a condus, printeo altd cale, Nita la capat, aceastd laicizare inceputd prin eliherare. Poporul evreu trebuia sd fie asemdndtdr celorlalte popoare i sd turmeze en ele marele drum al istoriei. El trebuia sd. fie un corp care www.dacoromanica.ro

32

sa se desvolte liber i sa raspandeasca cultura sa in conditiuni normale. Vocea nationalismului secolului al XIX-lea trebuia deasemeni sI fie si a poporului evreu. Achad Haam, primul din timpu-

rile noastre, a indicat alt drum: acela al salvarii anostenirli judaice, care totdeauna a deosebit acest popor de intreaga umanitate; in acelasj timp, cum era vorba de realizarea acestei esente, el stia cii judaismul n'ar putea sa se mentina decdt

prin purtatorul sau, poporul evreu, caruia aceasta misiune Ii impunea indatoriri particulare. Dar Achad Haam, mostenitor al emancipririi, a renuntat sa nu mai considere judaismul decat sub aspectul sau teologic. exprimat conceptia

sa fundamentala In urmatoarea fraza:

lna.

acum, istoria n'a stiut Inca sa explice Inteun mod satisfacator fenornenul unui nue popor, care, in-

tenn colt al Asiei, si-a format o doctrina rehgioasa i morali unica. Aceasta doctrina a in-

fluentat lumea intreaga intr'o astfel de masura si a ramas in acelas timp atat de adânc straina, incat, Oda astrai, ea n'a putut nici sa domine universul, nici sa-i se supuna. Dar orice adevarat evreu, fie ortodox sau liberal, simte, in adâncul suflelului sin, ceiace e unic in spiritul poporului nostru

chiar and noi nu putem preciza

si care-1 departeazi de cane strabatute de altii.

Acest spirit a creat pentru judaism bazele in numele carora el ramâne astazi Inca la distanti, find a putea si renunte. Cine are acest sentiment www.dacoromanica.ro

33

in sufletul sau, sa-1 pAstreze:, cine 1-a pierdut, sase dual. Aici nu poate fi compromis". Dealungul secolelor istoriei judaice dinainte de emancipare, aceasta conceptie unica religioasä §i morala fusese pentru evrei opera lui Dumnezen, ancorata in absolut. Misiunea acestui po-

por era legata de esenta sa cea mai adânca.

Fara efortul cAtre realizarea acestei misiuni, poporul evreu n'ar fi existat. Emanciparea a trans-

format in relativ aceasta legatura absoluta; ea a ,ilzut originea conceptict religicose si morale In procesul istoriei si a fdcut din ea un produs al evolutiei istorice.

Achad Haam insi, imprumuta dela filozo-

fia evolutiei lui Spencer originea empirica sociologica a esentei judaice. Dar daea, astfel, idealul ludaic nu mai e absolut prin.originea sa, valoarea pi

importanta lui nu sunt mai mici. Datoria ab-

soluta de a trAi conform acestui ideal, ramAne in vigoare. Chiar clacd invAtatura lui Israel s'a nascut dintr'o nevoie sociala i biologicd, sa gdsit,

deatImci, indisoluhil legata de poporul evreu si interpretarea diferità a nasterii judaismului nu afecteazA misiunea sa. Cad trecutul e phinântal

heinitor viu de uncle poporul Ii extrage seva si de unde se avântN.

Poporul e un organism istoric i fiziologic cu trecutul i viitorul SAIL Viitorul poporului ml ,poate fi construit decAt pe baza trecutului. Un popor care are fn urma lui o istorie de mai 3

www.dacoromanica.ro

34

multc ori milenarA, nu poale, ca un copil non naseut, sa reinceapa dela capät, pentru a-si crea o nota viatA nationald, cu interese nationale noui.

Aceasta coneeptie nu tine seama ca e vorba de popor, adica de eul national, sub forma sa devenita istoricA, care doreste numai srt-si pa-

streze ciii, eul si nu un altul, in toata maretia sa, cii toate amintirile i sperantele. Eul popular, ea si eul individual, e purtrttorul unui spirit i a unei vointe bine definite. Istoria poporului evreu e aceia a dezvoltdrii vietii sale spirituale. Acest spirit se exprim5 totdeauna in manifestilri concrete. Dar poporul evreu nu traieste decAt prin acest spirit. AmAndoui: sufletul i purtatorul, sunt. inseparabili. Existenta judaicA nu-i asigurata decat daca se asigura continuitatea vietii spirituale a judaismului. Poporul evreu trebuie s ducA o viata concreta, conformA cti bazele reale ale vietii judaice spirituale. Azi, lucrul acesta nu e deloc posibil. caci diferentierea crescAndà intro evreii diferitelor tan atnenintrt sa nimiceascA legAtura spirituala i cultura spiritului. Judaismul se dizolva. Aeeste tendinte cen-

trifuge trebuie sA fie cornbAtute printr'o forà centripedd, spre a restabilitnitatea i cont inuitatea spiritual:4. In vederea acestui scop, trebuie sa. se

creieze un centru, in care spirilul evreu sa se manifeste prin toate mijloacele vietii zilnice. Trebuie sä fie un centru imbratisand toate ramurile

activit5tii umane, dar totdeauna din punctul de www.dacoromanica.ro

35

valere al mentinerii esentei judaice, sub toate formele.

Nu-i vorba, de exemplu, de un centru pentru crearea operelor literare i artistice, când arta §i

literalura unui popor nu epuizeazá cultura §i caracterul sau; acestea se manifesta inainte de

toate chiar in viatii, pe care o formeazd si careia care Ii dau sens. Influenta acestui centru

trebuie sa fie situat in vechea patrie istorica a asupra evreilor din lumea injudaismului treaga, va fi, inainte de toate, spiritualà. Caci dragostea pentru Sion, Chibath Sion", face parte din esenta judaica, e o reatilate spirituala de nezdruncinat a judaismului, o p5rticica a trecutului lui nesters. Numai legatura cu acea tara e destul de puternica pentru a contrabalansa , instinctele egoiste ale evreilor. Nu stint, deci, motive externe caH due pe

Achad Haam la sionism, nu-i mizeria i oprimarea politica a masselor evreiesti, nici mândria

ranita a evreului occidental care luptd pentru egalitatea drepturilor sale. Sionismul lui kchad Haam decurge din nostalgia interioara a lui Israel, din avântul stau vital, independent de desUncle externe. Nu adversarul sau nenorocirea exterioara mentin judaismul i zamislese necesitatea sionismulni, ci continuitatea totdeauna vie

a secolelor.

Nationalismul bii .Achad Hawn tinde catre -crearea conditillor externe necesare asigurarii www.dacoromanica.ro

§i

36

realizdrii vietii sufletesii, idealurilor judaisrnului. Txistenta politicA, econonilcA, teritoriald, nu

are valoare Clecat daed e purratbarea aceStor ideaturi. Nationalismul lui Achad Haam e o mostenire a prOTetismuluf evreu, de care se Ieagd in mod conslient. 'El clobAndeste, prin aceasEd apropiere, o mare demnitate. Nu sufeeinta actualà sau

idealurile ponce 11 hrdnesc, cf doctrina lui Isjia. Achad Haam stie ca. puterile se sChimbd si tree, in 'limp ce spiritul III-nal-ie. El singur hotdrAste.

Nehad IIaam reia, in toatd puritatea sa. marea gdndire profetica a niisiunii judaisnmlui. Ea era transformala de asimilatie, care o consfdera ca o simpld ideie intelectuald, neavand purtiltor real i, in consecntiA, nici datoria de a se realiza. Pentru Achad 'Hawn, ca pr pentru proteli, faptuI de a fi poporul ales, implied acceptarea sarcinilor celor mai grele i nu-i lasä dreptul de a-si faceviata tusoard, de a trAi ca alte popoare. Aceastä conceptie imbrdca odinioard forma credintei religioase Ca Dumnezeul alese poporul evreu pentra a-1 aseza deastipra celorlalti, nu in scopul domi-

natiei mondiale", cad e cel mai mic dintre

toate popoarele", ci in acela al perfectiunii morale. Poporul evreu trelSuie totdeauna sA. poarte

sarcina celor mai aspre datorii morale, nu ea intentia de a strica sau de a fi folositor restului umanitAtii, ci numai pentru a realiza in viata acest tip superior. Trebuie recunoscut ca Ufl fewww.dacoromanica.ro

37

nomen unic faptul ca judaismul deosebeste pe adeptii sai de restul oamenilor, impunând evreilor indatoriri mai obositoare si mai inalte si usurlind la nesMrsit jugul celorlalti".

Prin urmare, acest popor nu poate trai ca

ceilalti, daca vrea sa-si ramAnd cralincios lui

insusi. Nu poate crea un Stat ea celelalte popoare; cei ean l. vor, uità cA4 imposibil. Acest popor, a crtrui existenta din mornentul cAnd a intrat in arena istoriei echivaleaza cu o protestare directa si violenta a puterii spirituale contra fortei pumnului si a sabiei, al carui curaj,

dela inceputurile sale Ora In vremea de fatà, provine din credinta profunda in misiunea sa, in datoria sa de a se apropia de idealul perfectiunii morale, mai mult ca celelalte popoare acest popor ar fi in stare, dupil o istorie milenara, sA-si recaleuleze valorile sale si s renunte la superioritatea sa nationalrt in lumea moralei, pentru a deveni in lumea sabiei a cincea roata la carutd? Acest popor ar sfärâma marele sanetuar al Dumnezeului dreptatii i sfinteniei, pen.tru a ridica in locul sari un altar al idolului forF,ei brittale?" Achad Haam defineste astfel, ideia moraIrt, care sta la baza judaismului ca; ideia justitiei,

adica ideia obieetivitatii absolute: Omul se ridica deasupra tuturor tendintelor inirnii sale si a

tuturor gândurilor de utilitate, chiar daca ar fi formulate in favoarea sa insasi sau pentrut aceia a altora, ca sil nu admitrt deal judecata adevawww.dacoromanica.ro

38

rului i sa nu judece decilt dupil ea fiecare acthine i conseeintele ei pe pamânt. Aceasta justitie

suprerna se manifesta in afara i ii formeaza drumul ei, independent de consecintele sale prac-

tice in raport en lumea externa, fie ele bune sau rele".

Pentru realizarea acestei idei vitale, trebuie aetionat din nou in centrul vechei patrii, uncle odinioarg a inceput lupta.De acolo,aceasta lupta spirituala trebuie th cuprinda tot poporul evreu, si formeze din el purtatorul via al ideii sale. Centrul care trebuie sa serveaseà la mantuirea judaismului, 'Ware valoare deaf daca e intemeiat pe aspiratia Care dreptate i moralitate absolula.

Taina dginuirii lui Israel si a esentei sate, se afla in caracterul sari moral, in constiinta indatoririi sale morale, care forrneaza cultara sa nationala. Misterul existentei noastre ea popor, consta in faptul ed, din timpurile cele mai indepgrtate, profetii ne-au invatat sa nu respeettim decat puterea spiritului. Dar un nrin-

cipiu de Stat, care nu se sprijing pe baza a-

cestei culturi nationale, risca sä se indeparteze spiritual dela idealurile sale si sa trezeasca in el ambitia puterii materiale, orgoliul dorninatiei politice. Prin aceasta, s'ar Cala firul care-I leagg de trecut i i-ar desfiinta baza sa istorica". Pentru Achad Haam, esenta judaismului nu-i religia, asa cum ea a fost transmish in forma si www.dacoromanica.ro

39

In toate amanuntele sale; ea n.0 e dedit invelisul care acoper a. nucleul, expresia dogmatic5

teologica a unui curent vital istoric i dinamic Religia adapostita in scrieri, rise]. si fie pietrificata. E adevarat ea esentialul in viata evreiasca sunt scrierile, dar scrieri vii". Nu mi phIng de existenta scrierilor, ci de pietrificarea lor, de intreruperea dezvolCarii lor. Mil si

plAng,

pentrudi nu mai sunt calduzite de sena.-

mentul moral al inimii umane, ca odinioara, cand vocea divina" in sufletul oamenilor se inspira Inca direct din viata i fenornenele nat:irii

si cand ea obliga scrierile sá schimbe pe incettl si putin cate putin continutul lor 5i sa-1 puna in armonie cu constiinta morald a poporului. Eu nu apar dominatia sabiei asupra scrierilor", ci superiorilatea fortei morale, nedespartita de constiinta poporului nostru

i care

singura a dat nastere scrierilor" si a reinviorat continutul lor in toate epocile". Caracterul unic al judaismului determina si pe acela al oricarei rniscari adevarat nationale.

Regenerarea sa nu poate avea ca baza cleat

renasierea ideii morale. Idealul universal mnan al justitiei absolute, e baza nationala a vietii poporului evreu. Pentru aceasta, nationalismul a luat amploare in sufletul profetilor, pdna ce a capatat viziunea sifirsitului lurnii, cilnd lupul si mielul se vor culca unul lane altul, cand nici un popor nu va lupta impotriva altuia si cam] www.dacoromanica.ro

40

Israel, deasemeni, va trrii 1initit in tara sa. Acest ideal uman era si este pentru totdeauna o parte esentialri. a idealului national al poporului evreu

si statul evreu nu-i va asigura pacea i siguranta decdt când justitia vesnica.' va conduce toate popoarele si State le". Na nurnai idealul international e baza vietii nationale. dar chiar are nevoie de el;'natiunea e

patria sa, posibilitatea sa de realizare. Nationalismul nu trebuie s5. diminueze, ci sä realifeze ideahil general si universal. Aceasta era credinta profetilor.

Ei credeau cd era nevoie de o intreagà comunitate care sä formeze un lant neintrerupt din

generatie in generatie, pentru a reprezenta in mod constient forta spiritului fag de alte puteri cari dominri lumea, pentru a-i se consacra in toatil libertatea, pentru a recunoaste in veci dominalia absolutà a acestei idei unice si penfru a se hotriri ca ea sa rrimânà continuu vie in shijba intregii lumi. Obisnuiti sh exterioripeze inc1in5rile inimii lor, profetii Rice= sà apes(' aceastil sarcini nobilil si sublimä, dar asprd, pe 'umerii micilor natiuni iubite. Idealul lor national era sib Meld din poporul lui DurnnezPli o

fortà puternick o fort5. a justitiei, care, in armonie u viata generalà, ar ocupa, fatä de alte popoare, acelas loc ca i profetii fatA de propria lor natiune". 0 reinnoire a judaismului in Palestina nu poate www.dacoromanica.ro

41

sa se producd decat prin reinnoirea fiecdrui evreu, renasterea sufletului" fiecaruia. Trebuie trezit in orice om spiritul moral, dragostea adevaratului judaism. Numai and evreii din Diaspora vor fi trecut printeo ispasire i purificare framana i nationala, vor face sacrificiile neeesare pentru a se incarca cu sarcina reconstruotiei noului centru spiritual. Numai atunci dragostea de judaism, Chibat Sion, va fi destul

de puternich in inima lor, pentru a o ridica, din fundul Imprastierii i pietrificarii lor, catre. o noua opera de unire si de creatie. Numai atunci

se va putea mari colonizarea in Palestina Dar chiar inceputul colonizärii poate sà exercite o influenta asupra evreilor din Diaspora, sh trezeasca in ei dragostea de Sion, de judaism, sä faca sà tasneasca sursa sufletului lor evreu. Astfel se produce o actiune reciproca constanta

din centru catre toate punctele periferiei. Scopul coloniilor in Palestina nu se &este in ele 140. nici dincolo de limitele prezente intr'un domenit politic sau economic; scopul lor e trezirea constiintei judaice in indivizii evrei, pregatirea inimii si a spiribului. Acesta e sensul cenMaui spiritual si nu inlelectual, elneocupandu-se

numai de probleme si de inclinatii ale intelectalui, ci avand ca indatorire sa vegheze asu-

pra spiritului judaismului in intregime. El va readtice judaismul, care se dizolva astäzi, la uniwww.dacoromanica.ro

42

tiztea sa si va face din el din nou purtMorul nilsiunii sale istorice. Achad Haain a ramas credincios conceptiei sale esentiale in toate scrierile. Punctul sdu de

plecarc mi era critica alloy curente, ci o pozitie care se putea numi, cu drept cuvant, pozitia judaismului. Din punctul sau de vedere,

chestiunea numarului in Palestina nu avea nici un rol: numai calitatea era hotaratoare. Nu e vorba de a sti cati oameni de origine evreiasca vor locni in Palestina, ci eati dintre ei vor duce

o viata evreiasca, o viata de dreptate, o viaà

de lupti pentru desdvarsirea ideii morale. Pen-

tra Achad Haam, sionismul nu putea si aibd ca scop crearea pentru evrei a conditiilor de

existenta politice si economice asemanatoare altor

popoare. Pentru el, sensul sionism,ilui nu era deasemeni nici sà imblanzeasca mizeria materiala a masselor evreiesti. Sionismul sau, vlizut ca renastere morala a judaismului, nu putea sa aibá ca bath egoismul individului sau al poporulni. Achad Haam lupta contimm contra oricami

incerari de a ajunge la tinta fard a urma lamgui si durerosul drum care singur duce arolo, impotriva oricarui pseudo-messianism sau sabathianism. falsa evanghelie a unei apropiate mantuiri a poporului". El stia cii. regenerarea jurlaismului nu poate fi decrit opera unei lungi lapte i a unei mari purificari morale. El re-

cunostea nu numai ca orice sabathianism mi www.dacoromanica.ro

43

poate duce deal la deziluzie amara, dar chiar impiedica drumul catre o salvare realä. Credinta sa adanca in judaism 11 facea sä ceara sacrificii pentru idealul foarte indepartat, o rabdare creatoare, eroismul muncii tacute pentru v.7i.torul

ale carui roade nu pot fi vazute. Cu

toatà adanca sa religiozitale, sou poate tocmai datorig ei, el ramânea, fag de realitate, con-

sobru, cu curajul de a ,privi viata In fag. Dragostea de Sion, care se va destepta in sufletul evreilor, Ii va invata sä nu:si inchipuie reconstructia Palestinei ca o opera in y-tient,

beneficiul individului, ci de a sacrifica interesul

lor personal pentru ideia in indatorirea fag de. judaism. Unui adversar al sionismului, kchad

Haam Ii raspunse: Nu-i pot ierta confuzia a dcoun. notiuni diferite: dragostea pentru poporul evreu i dragostea pentru evrei, interesele earl

reprezing in adevar poporul in intregime interesele comunitatii cari sunt nurnite astfel, pentruca ele sunt acelea ce apartin unui mare numar de indivizi, dintre cari fiecare ntf se gdn-

deste declit la sine. Dad' el ar fi facut aceasta deosebire, ea 1-ar fi impiedicat de a ne opune obiectia ridicu1 cii unul singur dintr'o sutri-va putea sa emigreze in Palestina si ca nouazeci si nou3 dinteo suta din poporul evreu vor ri-

mane aid. Cad el Insui ar fi inteles

cii noi

eilutarn toemai un oni. dintr'o satii si ca. In el singur noi gasim rispunsul la chestiunea vietii www.dacoromanica.ro

44

totale, in loc s. o vedem in cei 99, adicl in. acei indivizi nurnerosi earl. vor 'Inane aici". Numai o muncil asemanatoare va conduce la telul ce 9i-1 propune Achad Haam i pe care-I rezumti. astfel, In prefata la a doua editie a ope-

relor sale: Ne trebuie libertatea pentru spiritul poporului nostril, posibilitatea de a se misca

farü piedici in atmosfera sa istoricà, pentra a pntea sti se trezeascà din lungul s'au somn sa recncereasc6 putinta de a regenera idealul national si de a-I Imbräca Intr'o forma corespunzdtoare cerintelor noastre actuate, ca acest ideal sh redevina pavdza poporului nostru imprastiat,

ea el sti-I apere de distrugere i sä-i dea forta sä suporte cu rabdare suferintele sale pana la capat, cu ferma convingere ca ele an un scop 51 tun sens".

Achad Haam a crezut cu o incredere proPundà In poporul evreu, in posibilitatea lui de a fi la inaltirnea rnisiunii sale, in puterea lui de a-si regenera viata spiritualà. Cand s'a dus in Palestina, in 1912, contemplà eu bucurie dezvoltarea poporului. El vazu cä, fail a fi condus ecitre OM a pe care o propusesera atatia adicä, spre

un Stai evrou, poporui se indrepta spre directia

pe care el singur voia s'o dea reconstructiei. Mare le scop, care nu se intrez5rise la congresul din Bale decat printr'o retea de nouri, Imi aparu limpede la lumina faptelor din Palestina. Cu cat patrundeam mai mult in tara, www.dacoromanica.ro

45

cu cat contemplam ceiace se forma aici, cu atat mai bine intelegeam Ca aceastia dezvoltare, cu toate eh era Inca plind de contraste §i. contrain totalitatea sa dictii, nazuia care scopul suprem pe care-I ghiceam. Drumul e Inca lung, dar chiar cu ochiul liber se vede de pe acum capatul ivindu-se. la orizont". Toti observatorii simt

ch. centrele create de munca evreiasca. In. tara stramo§ilor trebuie sa fie deacum incolo

astioa-

nele spirituluipoporuluinostru" §i cà nu e deloc nevoie sd le Infati§ezi ca primi pa§i catre cucerirea tarii." pentru. a te convinge cA munca merita osteneala". Opera savar§ita in Palestina incepea sà mrcite influenta sa asupra Diasporei. Ea a dal judaismului o misiune noud, in num.ele careia toate fragmentele poporului risipit s'au regasit din

nou. Ea a inceput prin a insufla in el nn nou avant vital, ea a imbogiitit sufletele acelora cari

au lost martori la reconstructie si i-a umplut de bucurie. Astfel, din ceiace Ii se desvaluie lui

in Palestina §i din ceiace vede §i. descrie cu inireaga sinceritate, adevar §i obiectivitate, Achad

Haam are dreptul de a spune cu toata sinceritatea §i cunoa§terea de cauza cit visul sau, al unui centru spiritual, astfel cum 1-a prezis la inceputul miscarii sioniste, incepe sa se

realizeze, putin die putin, in Palestina. Achad Haam §tia cit era vorba de o opera educativa rabdätoare in Diaspora §i de or munca www.dacoromanica.ro

46

de reconstructie lung i dificila in Palestina. Ceiace Ii interesa mai mult, era munca oamenilort, transformarea sufletului si a spiriluluildr, ea

sà aiba lona morala de a urma drumul lung si incet. El rCspingea politica si diplomatia ca mijinchipuia ca loaoe ale sionisrnului, pe care o miscare de regenerare morald. Cu toate acesLea, el Isi imagina toate evenimentele politice en acea constiinciozitate justa obiectivitate care dovedeste toatä gandirea sa. Politica judaica nu-i

pdrea posibila deck daca avea ca bazd morald juslitia i daca tinea seamrt in intregime i faril rezerve de faptele sale. In prefata noui editii a operelor sale, publicata

in 1920, dupit o lunga tacere, Achad Haam arata ca eroarea sabalhiana. In miscarea sionista se manifesta Inca mai mtlt dela declaratia Balfour si cd ea atrage dupà sine noui consecinte periOuloase. El explicit sensul acestei declaratii.

Ea nu inseamna, cum o cred si interpreteath sionistii, restaurarea Palestinei ca un camin na-

tional al poporului evreu", ci ,,stabilirea unui ea-

min national pentru poporul evreiesc in Palestina". Deja in 1920 el recunostea piedicile inevitabile pentru dezvoltarea unui chmin national evreiesc decurgdnd din faptul cri Palestina

e o tara populatil in mare majoritate de arabi. Achad Haam era calituzit de principiile sale morale Mta de toate chestiunile politice, cari deveneau Dentru el chestiuni umane. Inainte de www.dacoromanica.ro

47

toate, chestiunea araba. Din 1891 el atrase atentia asupra marei imporlante morale si poMice a ,acestei chestiuni. Tot atunci rec.unoscu cä numai principiul sdu putea duce la o solutie:

Principalul, de care totul depinde, nu e cei(i facem, ci cam faceal". In 1914, scria unui prielen in Palestina: Am cetit tratalut asupra problernei arabe si consider

ca unul din cele mai mari merite ci ati atins Inca odata aceasta rank cu. toate ci stau la indoialil daca vorbele dv. ar patea avea rasunetul volt. Pslhologia vietii publice sioniste e de inteles. Cu toate ca au renuntat la Charta unui stat si la tot ce decurge din ea, aceti oameni pastreaza totusi iluzia ca se ocupa cu intemcierea unui Slat evreu". Si cu toate crt. cei mai multi dintre ei nu-1 pronunta textual, ajunge sa apleci urechea hi cuvintele pe cari ci le scapa,

pentru a fi sigur de acest fapt. Prin urmare, le displace sä gAndeascil, si se supara contra tuturor acelora cari le-o amintesc, c5. In Palestina

este un alt popor, care locuieste acolo si care nu se giindeste sa piece din eäminul sau. In viitor, ciind aceasta iluzie se va gasi complect desradacinatil 9i cand toti, dezmeticiti, vor privi in fall realitatea, se va intelege desigur intinderea 9i insemnatatea acestei probleme i efortul i-

mens pe care va trebui sd-1 facem pentru a ne apropia, intr'o oarecare rnasurà, de solutie. AsteptAnd, cea mai mare parte dintre sionisti se www.dacoromanica.ro

48

gdsesc inteo stare de somnolenta, ca si cum n'ar fi deck pe jumatate treziti dupa un vis agreabil. Ei stiu de pe acum ca nu era deck un vis, dar 'Inca nu vor sä vada; ei rarnan intinsi, cu ochii Inchii i se lasa Inca o clipä in voia iluziilor". Ultirnul cuvant publicat de Achad Haam mai exprima profunda durere ce-1 cuprindea cand

vedea ca toate sperantele de ordin. moral pe cari le legase de reconstructia Palestina, arnenintau sh se sfarame de problema convietuirii cu poporul arab. El scrise urmatoarele, in 1922, kmui ziarist care se pronuntase contra actelor de razbunare evreiesti din Palestina: Am cetit anicolul dv. Pe calea poporului nostru", si simt nevoia de a va felicita din toatti: inirna. Din ziva cand vestile despre cari cuvintele dv. fac aluzie mi-au ajuns la ureche i and am vdzut atitudinea

comunitätii noastre in tarti fata de aceste lu.cruri, sunt plin de ganduri triste. Toate bazele pe cari am construit conceptia mea despre judaism i sionism, imi par chilinate. Si dach haza se clalind, ce-mi va mai ramane, la varsta mea, din toata truda vietii mete, daca nu o inima pustie i un suflet disperatl Un evreu i sange: e o contradictie mai flagranta?" Asa am terminat unul din prirn.ele mele esseuri i eram sigur atunci cd era o axioma de care nu se va atinge nici un evreu. Ce am salvat, deci, din zapaceala i distrugene, daca n'arrir www.dacoromanica.ro

49

putul 'Astra invätamintele profetilor nostri, pe cari le-am purtat pe calea exilului pentru a ilumina existenta noastra printre straini? Sangele

nostru s'a varsat ca apa in. cele patru colturi ale lumii timp de mil de ani, dar noi n'am facut

niciodata sa curga acela al altora. Noi ne-am amintit totdeauna Ca marea doctrina morala pe care am prinnt-o mostenire dela parintii nostri, e invatámantul viitorului i cä datoria noastra este sii o pastram i s'o ingrijim pana ce ea devine

binele comun al intregii umanitati si ea fiara cane-i in om sà inceteze de a stapâni viata publica

si particnlara. Astfel trala poporul nostru. generatie dupa generatie, in taxi straine, printre rase cari se sprijineau pe sabia lor si a caror meserie zilnicd era sa verse sangele; dar poporul persecntat din toate partite, scufundat in umilire aparentä, contempla cu desgust mâinile insfmgerate ale vecinilor sai Si tia, in sinea sa, n'avea si nici rear fi avut niciodata vreo legatura cu aoeastä existenta salbateca, fiindca piistreaza

a

in el marele adevdr moral, a carui misiune e sa se raspandeasca in toate

s pund capat

oricarei barbarii, oricalrei cruzimi i orkarei atrocitati sangerande. Numai atunci va ramâne in siguranta in propria sa Ora i va vedea cu ochii sal marea victorie a doctrinei morale, In numele cdreia s'a lasat martirizat de mil de ani.

A fost dat generatiei noastre sa vadd un fel de incepnt al m'antuirii, intoarcerea fiilor );

www.dacoromanica.ro

50

exilati in taxa lor, Copii nostri au; venit din tiiri departate sa-si consacre viata in serviciul poporu-

i pentru reconstructia rii. Noi, batrâni, eram ea inteun vis. Oare e adeviirat? Sfdrsitul lui

e aproape9 Marne zile prezise de profeti au sosit? Revenim, ridicdm drapelul nostru deasupra tãrii noastre, ca s5.' fie flamura popoarelor, cum era acum criteva mii de ani?" Si acum, oe trebuie s5. spunem, dacil zvo-

mmile cari se liispandese sunt adelarate? Duni-

nezeule mare, oare e aoesta sfdrsitul? E oare tinta pe care au unntirit-o párintii nostri si in numele ca'reia au suferit toate generatiile9 E oare visul milenar al poporului nostru? Revenim oare

in Sion pentru a murd5ri pdinântul srm cu Stfl-

gele inocentilor? Poporul va da banul situ ca pret al Statului situ, dar profetii siti, niciodata".

Ma am terminat unul din tratatele mele: sunt i aceasta fraza mi se multi ani de atunci parea o axiom5.. $i acum, Dumnezeu m'a facut sit tr5iesc panit c'And ssa vad cu ochii mei gresala

mea aparenta. In ciuda mandatului si a altor suecese politice, poporul nu mai d5 bani ea inainte pentru reconstructia c5minului national; dar in schimb, tinde sit sacrifice pe altarul Rennterii" pe profetii siti, marile lor principii

morale. In numele carora rasa noastra existg, de dragul carora a suferit i gratie c5rora merjt5. osteneala de a se reintoarce si de a fi Un popor in Tara pitrintilor nostri. Caci f5r6 aceasta, www.dacoromanica.ro

51

Oumnezeule mare, oe suntem nai i ce e viatg noastra villoare In aceastd tard, pentru a-i darui

sacrificii irnense si vesnice fara de cari nu se reconstruieste o tart? Ar fi numai pentru a addoga inteun colt al Orientului un mic popor de foul levantini. cari rivalizeaza cu vechii autochtoni in toate viciile lor, beligeranta sangeranda, raezbunare, manie?

Daca aa e Messia, noi nu voim deloc sa-1 vedem venind!" Astfel, pan5 la moarte, Achad Haam ramase credincios lui insusi i ideii sale In misiunea morald a judaisrnului si a sionismului. A fost astfel

tun conducator nu numai al miscarii nationale judaioe, dar si al urnanitatii, un pazitor nu numal al valorilor scoase la iveala de doctrina judaica,

pe baza cdreia Ii intemeia nationalismul s5u, dar i al elernentului celui mai pretios, din care miscarile nationale ale tuturor popoarelor si-au scos justificarea lor in fata viitorului omenirii.

www.dacoromanica.ro

THEODOR HERZL Politica evreiascä

www.dacoromanica.ro

Theodor Herzl a venit din afara poporului evreu. El parcursese cariera tipicA fiului de famine evreiascA, burghezA i asimilatA, din Europa

Centralà. El a trecut prin emancipare §i prin ashnilare, fapt care i-a dat suficient impuls ca sd poatA seziza, cu o privire comprehensivA, toatA situatia exterioarA a poporului evreu §i s'o ma-

soare la scara vietii europene, care ii era familiarl. Este ceiace a constituit forta sa i taria liniilor proiectului sAu. Judaismul n'a fost pentru el o traditie spiritualA, a cArci esentd i-a

impregnat fiinta sau in care a pAtruns; a fost pentru el un fapt creat §i mentinut prin factori exteriori, printeo presiune exterioara, care ii determinA viata interioarA in toate mi§cArile sale, cu toate ernotiile ei. Judaisrnul in sine n'a aviut, initial, pentru el, nici o valoare intrinsecA. El nu 11 pAtrunse decal ca o reactie contra Unei forte nAvAlitoare, a cArei activitate se manifestA in toate laturile. www.dacoromanica.ro

56

IIerzl recunoscu toatrt semnificalia particulard

corelatia profundI a acestuia din urmd cu existenta judaisrnului. El a antisernitismUlui

i

nu se resemnii la erorile atilt de rdspAndite in anturajul s'au asupra esentei antisemitismului, care, dupA dansul, nu provenea nici din reaua vointa, nici din neintelegerea celorlalte popoare. Herzl vazu in antisemitism efectul natural al cauzelor sociologice pe cari nici persuasiunea, nici

moralizarea" de nici un fel, nu le pot neutraliza. Nasterea antisemitismului nu a fost datorita", cum crezurd adeseori evreii secolului al XIX-lea, prejudecilor, spiritului ma'rginit. Causa remota" a fost pierderea, in evul mediu, a facultritii noastre de asimilare; causa proxima" a fost supraproductia noastrii In inteligente rnijlocii, neavand nici rn debuseu normal, nici progresiv, nici rearesiv. Miscarea regresivA se transforma.' intr'un proletariat de nemultumili. In acelas limp, puterea noastril Mneascii luà un avant infricosittor. Insài existenta evreilor dildu nas-

tem antisemitismului, care negA asimilarea evreilor, ii forp s rArnand in stare latentA §1 izvori peste tot unde judaismul fuziond cu alte grupe sociale".

Deci, asimilarea indivizilor evrei, adicA decadenta judaisrnului in fiecare individ i asem'Anarea sporitA cu anturajul sAu, ar fi putut servi de iesire din acest. impas. Herzl ar fi afirm at-o, dar antisemitisrn.ul blocA chiar aceastii. www.dacoromanica.ro

57

ie§ire, Singura scdpare posibilá, pe care Herzl o vázu n conceptia nea§teptatd, fu aceia de a scoate evreii din anormala lor situatie de popor

periferic, de a face din ei un popor normal

de a-i concentra pe un punct al suprafetei terestre §i de a-i asirnila altor popoare, nu individual, ci in colectivitate. Noi suntem §i vorn fi intutdeauna, vrand-

nevrAnd, un grup istoric, de o omogenitate de recunoscut.

Noi suntem un popor, pentrucd dumanul vrea w.! La primejdie, ne unim, i atunci ne descoperim forta noastrd, Da, desigurt Noi avem puterea de a ridica un Stat §i chiar un Stat model, caci noi posedam toate rnijloacele umane i materiale necesare". Prin toate aceste concepte politice. Herzl apartinea timpului sau, sfâritiilui veacului XIX burghez si nationalist; el era de o naturd sensibild §i artistica', bogat dotatd, Ca atati alti contimporani ai sal, el suferi izolarea care lovea e11

vreii In societatea hurghezd a secolului al XIX-lea,

imposibilitatea de a atinge annmite demnitati si sarcini, de a trdi pe culmile societatii. Mandria sa ränith, se apleca asupra soartei evreiesti, cdreia el Ii vede toatä josnicia i toatà uratenia. El vedea umilinta servild a evrellor, atitudinea lor tärfltoare, aservirea lor la atatea circumstante exIerioare, servilismul lor interior. Il visa evrei de

o specie noud, oameni

Iil5eri,

drepti, frurnO,

www.dacoromanica.ro

58

degajati de toatä josnicia galuthului. Herzl nu cunostea cleat judaismul asimilat al Europei Occidentale;

el îi purta partea de povar4 a

strarntoarei comune, stramtoare a oamenilor cari se simteau loviti i alungati din viata societatii ariene a Ora lor. Herzl nu. suferea niciodata

de pc trma marilor prohleme eterne ale judaismului. Ceiace Ii fticu sh sufere, erau nedemnitatile societatii contemporane. Mai tarziu, el invatá sti cunoasca egal i judaismul Europei Orientate i fu miscat de prezenta fortelor ce dormitau in acesti oarneni. Dar el ramase. totdeauna strain vietii evreiesti Ins Asi, adevaratului judaism milenar, cdruia nu i-a patruns niciodata problemele. Din judaism, IIerzt nu vazu fondul, ci doar forma; si aceasta forma, vazuttl din afara, era urata i, in ochii Europei secolului XIX, imperfectd. Era vorba de a o face

perfectd. In aceasta, Herzl a lost condus de punctul de vedere al esteticii formale si in a-

ceasta se manifesta deaserneni natura sa artistica. Dar a forma massa informa a judaismului, a coordona aceasta turma, echivala, in limbajul

celur de al XIX-lea secol, a crea un .Stat Evreiesc", aceasta semnifica a da poporului evreu

forma cea mai inalta, forma definitiva la care o natiune putea aspira in acel secol. Din 1891, o critica a romanului La femme de Claude" a lui Dumas-fiul, Herzl scria: Bunul evreu Daniel va regäsi patria rasei sale si acolo '

www.dacoromanica.ro

59

1§i va aduce fratii risipiti. Dar un evreu ca

paniel stie bine ea patria istorica a evreilor nu le-ar servi deloc. Este copilaresc def a cerceta

situatia geografica a acestei tari. Chiar cand evreii s'ar reintoarce in patria lor", ei ar desco,

peri a doua zi cà nu mai formeaza o famille

ornogena. De secole ei au prins radacini in alte patrii, ei stunt nationalizati", diferiti unii de altil, neavând comun decal o singura' caracteristicd: opresiunea; pe care in cornun o suporta peste tot!"

Aceasta opresiune universala trébuia sa se ma-

nifezteze imediat eu o forta crescanda. Martor al persecutiei ca'reia Dreyfus i-a fost victimd la Paris In 1895, Herzl recunoscu adevarata natura a antisemitismului i, prin aceasta, el insusi isi dada seama de adevarata situatie a poporului evreu.

Ce este o natiune? intreba el. Si tot el rdspundea:

Un grup uman istoric de omogenitate recunoscuta, care se mentine coherent datorita unui inamic comun. Inamicul face din noi un popor, contra vointei noastre".

Astfel, dinteo singura privire, Herzl irnbratisa ansamblul raporturilor si trase din cunoaste-

rea lor consecinta logica: Noi suntern un poper!". Acest popor trebnie sa indeplineasca actul pe

care toate celelalte popoare 1-au indeplinit in www.dacoromanica.ro

60

secolul XIX. Pentru a deveni un agregat uman, frumos i liber, trebuie sarsi creiezle un Stat.

Pentru evrei, un Stat evreiesc" va avea o

...emnificatie mai mare decat pentru. toate celelalte popoare. Chiar farä Stat, acestia din urma duc o exisfenta aproape coherenta, normal:á. Fiecare este atasat ptimântului sau, limbii sale, culturii sale, cconomiei sale dornestice proprii. Statul evreiesc ar da evreilor o nouti demnitate:

el le-ar permite sa beneficieze de o egalitate efectiva de cirepturi, el ar complecta ernancipa/lea lor. In acelas timp, el ar indulci si suprima mizeria economica a evreilor, care este datoritil

faptului ca ei traiesc prea strdintorati printre celelalte popoare. Intr'un elan de entuziasm extraordinar, Herzl conoepu aceasta idee i scrise brosura st-e Statul

luden". ,,Eu nu Imi arnintesc s fi scris vreo data ceva intr'o stare de spirit atat de exaltata ca aceasta carte. Heine spline ca auzea un vultur

zburand deasupra capului sau cand scria anumite versuri. Mi se parea ca aud un zgomot analog deasupra capului, in timp ce imi scriam cartea. Am lucrat la ea rail ragaz pand la epuizane!" Din acest mic i plapand volum, zbucni Inn suflu, un suflu patetic, orgoliul technic al sufletului secolului al XIX-lea.

In scrisoarea pe care Herzl o adresa Baronului Hirsch, aceastd carte este succint rezumata: www.dacoromanica.ro

61

Eu trebuie insfarsit sa v'd spun care imi este drapelul si cum 11 voiu desfdsura. Si dacd ma ve[i intreba apoi: un drape], ce este? o coadà de lemn cn o bucata de stofil?" Ei bine, Domnule, eu vd voiu rAspunde Ca un drapel este ceva mai malt deal atat. Un drapel duce oamenii unde vrei, chiar in lam promisA: pentru un drapel, oamenii traiesc mor, este chiar singurul lucru pentru care ei sunt gata de a muri in massà, cAnd sunt tarati. titi ce a dat avant imperiului german: reverii, cfmtece, viziuni i drapelul negru-ros-aur, *i aceasta in putin timp! Bismark nu a fäcut decal sa foloseascA arborele pe care vizionarii 1-au plantat. Da, doar fantasticul antreneazt oamenii §i eel care rarnane la o parte, poate fi an om excelent, onest i rezonabil; el poate fi chiar tin binefdditor in sill mare, dar el nu va fi niciodata lin conducAtor de oameni i dispare Vara a lasa vreo urmA".

Materia cArtii Statul Iudeu" este, in trasaturile sale originale i sociale, putin remarcabilN. Ceiace este important in aceastà carte, este tonul,

trezirea unci noui personalitAti, continutul de simbolic i exemplar.

Tanrirul evreu asimilat se recunoaste evreu, vedc in fatA misitnea istoricA, simte In e,1 insusi venirea unui now viitor.

NationalisMul sau modern s'a nAscut. Materia din care se compune cartea, ester o reluare a www.dacoromanica.ro

62

aspiratiilor cart formau in 1895, idealul burgheziei liberate mijlocii. Dar ce perspective deschide ea!

Plecarea cdtre tara fagaduintii aparea practic ca o extraordinard Intreprimlerre de transport. Transport! Mai curand un amalgam din toate Intreprinderile ornenesti cari se vor imbina intr'un angreiaj. Si dela primul stadiu al acestei Intreprinderi, multirnea de oameni tineri va gäsi o ocupalle: toti inginerti, arhilectii, technicienh, advocatii, cari au iesit In ultimii 30 de ani din ghelou i cari credeau sa-si castige existento onorabil, in cadrul micului trafic sordid,, cari se vedeau obligati de a renunta si de a ingro-

sa randurile disperate ale proletariatului intelectual.

Catre acestia Imi indrept afectiunea rnea, catre aceia al caror numar ati voi sd-1 vedeti diminuand si pe cart eu vreau sad \rad multiplicand massa. caci eu vac" in ei forta potentiala a evreilor viitorului, semenii mei, Inteun cuvant!" Nimenl- nu este suficient de puternic sou liogat pentru a transplanta tin intreg popor. Dom- ideia

singura o poate realiza. Ideia de Stat are _desigur o asemenea putere. In timpul Intregii nopti a istoriei br. evreii nu au Incetaf sà viseze acest vis real: Annl viitor la Ierusalim". Aceasta este vechea noastra deviza Este vorba de a demonstra

ca visul acesta poate sa se transforme inteo ideie limpede ca ziva. Pentru a ajunge ad, trebuie www.dacoromanica.ro

63 sa"

se

inceapä prin a face tabula rasa" din

ceiace in spirite misunä ca demodat, perimat, confuz. snu marginit. Spiritele obtuze pretind ca

aceasta echivaleaza cu un exod in desert, cu pärasirea oricarei culturi. Aceasta nu-i adevarat! In cultura nu se retrogradeaza, nu Se poate decat

progresa. Nu te instalezi intr'o cocioaba de lut c'and ai o casa mai frumoask mai confortabild, pe care o construiesti ea s te bucuri de ea in toatil linistea. Nu se pierde un bun dobandit, ci se vahDrified. Nu renunti la dreptul tau decdt pentru

tin drept mai bun. Nu te separi de obiceiuri

scumpe, decal pentru a reveni la ele. Nu Orasesti vechea cask inainte ca cea noun. sa fie terminata. Doar aceia emigreaza, cari an certitudinea ca-si vor Imbunatati soarta. Intaiu vin disperatii, apoi saracii, apoi oamenii bine siluati apoi bogatii. Primii plecati, se ridica gradat din strat in strat. Emigrarea este o rniseare ascen-

sionala de clase sociale". Este caracteristic en, contrariu trasaturilor umane generale, trásaturile nationale sunt foarte slab marcate in aceastä lucrare. La Herzl este

vorba de a gasi un teritoriu pentru Statul sau evreiesc. Acest teritoriu poate sa se afle in Palestina, dar poate fi i aiurea. In acel timp, Herzl nii cunoaste Palestina si dificultatile pe cari ea le prezinta. Baza esentiala pentru el este suveranitatea nationalk nu importa unde. Noul Stat nu va fi evreiesc deeftt in masura in care locuitorii www.dacoromanica.ro

64

sai vor fi evrei. Nu va exista limba nationalä. Liii Herzl ii se pare foarte natural ca in Statul evreiesc, evreii sit nu se poata servi de ebraica drept limbh comma. Fiecare va vorbi limba din Diaspora §i limba cea mai practical va sfar§i prin a invinge pe celelalte. Fiecare va conserva

limba sa, care este partea soumpa a gandurilor sale. Posibilitatea unui federalism linguistic este amplu probata de exemplele Elvetiei. Noi vom continua acolo a fi ceiace suntem actualmente §1 mi vom inceta niciodata de a iubi cu melanicolie patriile noastre respective, de caH noi am fost deposedati"... Poporul nostru formeaza o comunitate unica In genul ei. Die fapt, noi nu recunoa§tem ca parinti, decat in functie de al nostru credo palern". In Statul evreiesc, trebuie sit domneasca o absoluta libertate religioasa, iar neevrcii vor avea acela§i drepturi ca i evreii. $1 dach se intampla ca nationalitati diferite sa se stabileasca printre noi, le va fi acordata aceia§i prolectie, aceia§i egalilate"...

Dar importanta acestei Iticrari o constituia rnai mult forma de aplicare preconizata, dech't continutul

ei; nu atat in glindirea

liii Herzl,

cat in maniera sa de a o realiza. Pentru prima oara In Europa occidentala, problema evreiasca era pusa cu claritate i forta, iar o solutie poll{Ica, se cerea. Chestitmea evreiasca exista. Ar fi absurd sa negi. Ea este o supravietuire a evului mediu, de care popoarele civilizate nu s'au www.dacoromanica.ro

65

putut lepdda, cu toatd buna lor vointd. Ele au dovedit aceasta bund vointd, emancipdn.du-ne. Problema evreiasca izvora peste tot uncle exist5 o aglomerare de evrei. Acolo unde ea nu existd,

era importatd de cdtre emigrantii evrei.

NoI

cdutdm diverse loguri in cari nu suntem urm5.riti, dar sosirea noastrd provoacd persecutia. Aceasta este adevdmt §i trebnie sà rdmând ade-

vdrat peste tot 0. chiar in Wile de inaltd euttua ca Frantoa, atata timp cat problema evreiascd nu va fi rezolvatä polilice§te. Nefericitii evrei transportd acuma antisemilismul in Anglia.

ei 1-au instalat deja in America. Eu cred cà Inteleg antisemitismul, care este o mi§care foarte complexd. Eu privesc antisemitisrnul ca evreu,

dar Mrd lurd, fdrd fried. Eu cred

ca.' discern in antisemitism partea de batjocurd grosoland, de gelozie brulald, de prejudecatà ereditard, de in-

tolerantd religioasà, dar si a pretinsei legitime apardri. Chestiunea evreiascd nu este, dupd mine,

nici religioasà, chiar dach ne-ar apare sub o formá sau alta. Este o chestiune

nici sociald,

nationalà i, pentru a o rezolva,trehuie inainte de toate s'o ridicdm la rangul de chestiune po-

Mica mondialii, a carei solutie va trebui sä fie Incredintath consiliului natiunilor civilizate". Pentru prima oard, dupd multe secole, poporn! evreu vedea infiripandu-se Inaintea sa o misiune cornund. Problema evreiascd, in alte www.dacoromanica.ro timpuri discutatä pe furi§, in colturi tainice, si

66

care nu se infdtisa deal sub aspectul unui umil cersetor, apärea acurn dreapta, liberà, cu capul sns, a tribuna politicii mondiale, ceiace fit pen'dna evrei o strdlucire, o delimitate noud. Herzl

le fixa un tel pe care il inconjura de aureola unei mari actiuni politico, la care evreii nu s'au t,eandil. niciodata f5ra el. Herzl searnana in aceasta cu Disraeli: un visator al ghetoului, ca si acesta din urmä, insü un vistilor sprijinit nu pe pui erea imperiului britanic, ci pe dorintele nostalsice ale unei mari parti din poporul evreu i pe

propria sa convingere, pe care incearcd sa o

realizeze. Dar Herzl dadn poporului evreu mai mull decM o tinla: el i-a dat Congresul Sionist si Organizatia Sionista. Pentru prima oar* unitatea judaismului fu efectiv proclamata. Un popor, unit intr'un singur efort catre aceiasi tinta, chemat sil creieze forma unificatoare a viitorului. "'dna aci, cauza evrelasca fusese obiectul eforturilor dispersate, ale unor oameni izolati. De acum

inainte, ea avea un centru. Pentru prima data de dou5 mii de ani, evreii creau propria lor tribuna, care rnarcheaza incepulul educatiei lor politice ca popor. Herzl spune, chiar in Congres: ,,Astfel, necesitatile connine se concentreazd

intean singur organ, care va fi punct de raliere a aspiratiilor, a doleantelor fratilor nostri. Cauza cvreiascA trebuie s'a fie sustrasa bunuhii plac a persoanelor izolate, indiferent cat ar fi de mare bunavointa acestora din urina. Un Forum trewww.dacoromanica.ro

67

buie insituit, dela inaltimea caruia sa se poata cere socoteala tuturor celor oe fac ceva pentru cauza evreiascd". Ideia dernocratica a parlamentarismului european patrunse in Judaism si depAsi cadrul Organizatiei sioniste, Aceasta ideie trmsformA radical toata structura sociala a vietii evreiesti colective. A ceste träsilturi fundarnentale, cari marcara din

prirnele zile conceptia sionista a lui Herzl, rAmasera' trasaturile lui caracteristice. atva timp

inaintea rnortii sale, in romanul säu Altneuland", Herzl dada forma definitivä ideii sale,. El mr aprofundà aci ideia nationall Tara ideilor sale, care nu mai este Satul Judea", ci o Noua Societate,

nu este, in fond, evreiasca. Dar el largi aci ideia urnanitara, aceia a fericirii universale, care a fost baza conceptiei sale originate. Cuvintele cari formeath

eancluzia ,.Statulai Evreiesc" sant: Salvarea noa-

stra a va aduce pe cea a lurnii, bogatia noastra 0 va imbogati, maretia noastra o va marl_ Si fericirea noastra va radia puternic asupra amanithii Intregi". Aceste cuvinte trebuie sà devina o realitate in Noua Societate. Ideia nationala, aceia a suveranitatii si a puterii, (1à cu totul inapoi in fata ideii umanitare, care se intareste. Palestina nu a devenit o tara evreiasca' si cu at'at

mai putin un Stat evreiesc. Nu este sigur ca evreii formeaza o majoritate a populatiei. Herzl a recunoseut Intre timp ca Palestina era nelocuitá, www.dacoromanica.ro

68

cla ea nu putea deveni Statul iudeu sau tara evre:ascA la care el a visat. In Palestina, sionista mi formeazA decat o societate north., dar chiar aceasta societate Imbratiseath evrei i rieevrei. Sionismul aparea lui Herzl ca o Intreprindere ce se poate realiza inteun. timp relativ scurt, pe care el 11 evalua la douAzeci de ani. El nu se gan-

dea la necesitatea unei lente preparari a poporului pentru aceastA Intreprindere. Palestina', pe care o zugrrtveste in romanul shub nUli apare ca o end la,

te politick drept un. stat evreiesc, ef ea o North

Societate". Sionitii sunt o comunitate in Palestina, dar ei nu dominA tara. Noi nu suntem lin Stat. Noi suntem n comunitate sub o forma' noua. Noi suntem pur i simplu o societate, o mare societate, compusd dintr'un oarecare numar de societati auxiliare, mai mici. Congresul

nostru nu este, in fond, deal adunarea gene-

ralA a tuturor acestor societati, formand Norm Societate". Noi simtim totusi ca, in spetl, este vorba de ceva mai mult deedt despre pure interese materiale, de o societate de exploatare econornica. Noi plantam gradini, noi fondam scoli. Mai mult deal de utilitate generalà, noi ne preocupdm cu frumusetea lucrulul, crud aceasta are in ochii nostri un avantagiu pentru Societate. Noi intelegem cà, pentru o comunitale de oameni, idealul este o utilitate, un profit; putem spune &à este chiar indispensabil. Idealul www.dacoromanica.ro

69

ne poartd inainte. Nu. suntem primii cari facem aceastà constatare; ea este veche cat lumea. Geiace pentru individul izolat este painea apa, pentru colectivitate este Idealul. Si sionismul nostru, care ne-a adus pand aid" si care ne va mai 'urea In regiuni incd necunoscute civi-

lizatiei, nu este altceva dee& un Ideal infinit, nelimitat. Comunitatea Societatii Noui in Palestina nu este un organism politic. In contact en realitdtile palestiniene, conceptia lui Herzl

a pierdut forma politicd a unui Stat, a unei

guveranitdti nationale, a posesiunii unei tdri. Ea s'a Umanizat. Nobilele aspiratiuni umanitare ale secohilui al XIX-lea Ii gdsesc ad realizarea. Nu mai este vorba de ideia unui Stat National. Abia dacd e vorba de Judaism. Sionitii cari au instituit aceastd societate, au lmprumutat ceiace era mai bun In toate pile; servind propria tor rasd

persecutatd, ei voiesc sä serveascd pe toti lacuitorii Palestinei i toatd umanitatea. Cdci noua

cetate" n'a fost cldditä pentru un scop national ingust, ci pentru binele tuturor si ea are deasemeni rädäcini In ideile gândite In Anglia, In America, in Franta i In Germania. Ea izvordste din experientele, edrtile i visurile de pretutindent Toate plantatiile noastre se vor usca dacd libertatea de gandire, generozitatea i dragostea de umanitate, nu vor Inflori... Ar fi imoral de a refuza oricui, de orice origind, rasd sau credinta ar apartine, o parte din cuceririle noastre. Dewww.dacoromanica.ro

70

viza noastra trehuie sa fie: Omule, tu esti fratele meal". In al sail Altneuland", Herzr a trasat un tablou al viitorului, de nude predoininanta elementului evreiesc in Palestina este complect esclusa. In Altneuland" nu exista printre popoare nici o discriminare de naturd politica, economica sail de drept public. Noi nu intrebrun pe nirneni de ce credinta este, din ce rasa face pfirte. S. fie om, i aceasta ne ajunge", afirmä David Litvalc, marele leader din Altneuland". $i Rondhi Bey lauda efectul imigratiei evreiesti asupra bunei stari materiale a arabilor. Ei triiesc eu noi ca frati, pentru ce nu i-am iubi?" Si ca geniul rail al taherei evreiesti Ii apare lui Herzl dr. Geyer, care concepe Palestina ca Stat evreiesc, iar pe evreii din Palestina ea o grupare eschisiv politic, favorizAnd elanul popornlui

catre 0 dominatie politica. El este falsul profet, cum exista totdeauna printre evrei In Palestina; si In hdtalia electoral:a' din Altneuland", Herzl lanseaza aderentilor sai acest apel: Votati

nentru cel cari cautä nu avantajul imediat, ci eel permanent. Dar daca votati pentru un adept al lui Geyer, voi nu meritati ca soarele sfintei noastre àri si straluceasca deasupra voastra". Academia evreiasca In Palestina are ea InsAsi misiunea de a glorifica meritele pur umane

ale indivizilor izolati. Aceastä sarcina deparste, bine Inteles, limitele tarn, iar savantii evrei din Altneuland" se preocupä de emanciparea negwww.dacoromanica.ro

71

rilor. Astfel este noua Societate Universald, ie§ita din Stahil iudeu al lui Herzl. In Altneuland",

toti, fara distinctie de rasa, sunt liberi i feNimic n'a fost luat locuitorilor indigeni, ci, din contra, le-a fast dat. Noua Societate era o asociatie supra-nationala i supra-confesionald.

Ea voia ca tara sfânta, care a jucat in trecut

an rol mondial, O. joace §i in viitor acela5. rol. In Noua Societate, religia a fost definitiv elirninata din tutela publica. Societatea nu se preocupli de a §ti unde ii cautd fiecare reculegerea, cornuniunea cu cel Etern, fie inteun templu, Intr'o bisericd, moscheie, mluzeu de arta sau sala de concert; este o afacere particulara a fiecaruia". Caci, daca in Noua Societate, evreii nu due o viata mai evreiasca deck in Europa occidentalá, aceasta viata este eu mult mai umand, mai lihuh', mai demna i aci era telul lui Herzl: de a atinge frumusetea umana, universalà, intr'o asemenea viata.

In aceasta rezida sursa de putere magicd pe care apelul lui Herzl o exercita asupra atâtor tineri evrei: a fonda in Palestina o societate sau o lumanitate evreiasca, al/And o

Intin-

dere §i o insemnatate umana universald. In, acela. limp, pentru a ajunge acest tel, Herzl in dicä poporului evreu drumuri noui: libertatea politica mondiala i sinceritate, cari ele singure ar asigura implinirea emanciparii §i a autoemanciparii. www.dacoromanica.ro

NATHAN BIRNBAUM

Credinta evreiasca

www.dacoromanica.ro

Când popoare sau oameni sunt smu1i din securitatea lor greu dobandita, cand formele traditionale ale vietli lor sunt modificate,canddestilt al lor, supunandu-se unor legi misterioase, Ii arunca in necunoscut, sub presitmea momentului

care trece §i de teanaa momentului ce vine; ei devin prada durerii de a trai". Aceasta durere de a trai a fost umbra cam se agata de patut lui Israet,'In cursul secOlutur al XIVlea.. El o ignora se,

odinioard, in securitatea lumii sale proprii. Bucuria" hasidimilor straludi Intro comunitate Inchisa, impenetrabild ltumii exterioare, bucurie ce

emana din tot ceiace trdieste in natura. Dar de atunci, fiecare evreu purta in inima sa ,,durerea de a trai". Cand se resemna cu destinul sat', bucuros sau silit, cand cauta sa se libereze de greutatea lui. Asimilare sau sionism., nu stint in mare parte decat doua aspecte ale unei dorinti comune: efort catre eliberarea de greutatea judaismului, vointa de a deveni ca toate celelalte www.dacoromanica.ro

76

popoare. Dar o allà cale era posibilä: transmutarea acestei dureri de a tear printr'o reintoarcere la securitatea treoutg. Peretz se angajase pe acest

drum; el incercg sg iasä din mandra sa singuratate de intelectual i sg. se refugieze In securitatea neclintitá a poporului, in exaltarea hasidica. Dar el se opri la jumatatea drumului. Nathan Birnbaum merse pang la capat: el transmutg durerea de a trai." In certitudinea credintii.

A fi evreu, este a merge drept inaintea ta, nu cu umblet placid, bland, ci cu o pastime tenace, o mandrie intransigenta". Aoeasta este

calea urmata de Nathan Birnbaum in a sa egutare a unitatii. Cu toate tatondrile sale, in aparenta oarbe, Birnbaum nu are, in realitate,

decat o singura orientare: aceia care duce cgtre Pun judaism viu. Plin de nergbdare, devorat de o

neliniste care 11 consumg, el vrea si strangh dinteodata, nu numai in sine, dar imprejurul s'au, In forma sa oea mdi perfecta, acest judaisn:

viu. Birnbaum este un cgutgtor de frumuseti; el aspirg la perfectia formei, la expresia plasticg

a individualitatii poporului; el uraste grozav torsul pipernicit al jidovului ratkitor. Eroul indepartat al romanUlui sgu. In doug mit de ani", este... al poporului, care culege limp dd o jumg-

tate de secol frumusetea, pentru a o rgspandi in Israel". Aceastä frumusete, Birnbaum o vede Imprastiata in Israel, acolo Uncle forta vitalti a www.dacoromanica.ro

77

poporului s'a conservat. Ea se ridic5. in fata lui ca soarele radios care imprAstie Intunecimile

cele mai puternice"; ea este dreaptA, inflexi-

bilA, imuabilA", ca i cum ea ar iei complect proaspAtA din atelierul istorici, atilt de sAnAtoasil.

in dragostea si in urile sale; atAt de puternicA in vointa sa, atAt de profundd in. credinta sa, infinitA In speranta sa". Alti evrei din acest timp, in aspiratia lor crttre frumusete, se lepAdarã de judaism, se helenizarA

sau se refugiard in patrimoniul frumuselii altor popoare. Dar Birnbaum vede uratenia i ariditalea lumii europene i americane de astAzi, care e lipsitä de stil. de formà definitä, de ideal si se teme de a vedea inteligenta evreiascA asimilata, dublu dezthdricinaLA, tArAtA in vArtejul ne-

consistent al Europei. El &este frumusete in formele vechi, bogate, ale vietii interioare intense

si , omogene, a unei vieti pe care o anima Durnnezeu. Aceste forme, cari fusesera cele ale vietii poporului evreu i cari astäzi incA servesc de

cadru vietii unei mari prtrti din acest popor, stint pline de caldurd, de bucurie, de securitate,

crici ele au rezistat actiunii dizolvunte a matenia.lismilui rece si morbid al Europei. In aceasta constA conservatismul lui Birnbaum. El reprein manifestarea zintrt. contributia evreiascA, a acestui val de reinsa cea mai semnificativrt toarcere la formele i credintele vechiului regim, care in secolul XX se va desfAsura asupra Euwww.dacoromanica.ro

78

ropei, raul de care ea surerea fiind atribuit intelectualismului secolelor XVIII si XIX. Dealtfel, Birnbaum (ca atAtia altii din afara judaismului), Ii pIatise triblutul sau la intelectualfsmul aterst". El fu, inaintea lui Theodor Herzl, precursorul ideilor nAionaliste T ceruse colon12area Pales-

tinei: dar aceste idei II descurajard repede, ele comport5nd prea multd mecanicd i actiune di-

plomatica El fu unul dintre prindi evrei din

Occident. discipolul lui Achad Haam, care preconiza stabilirea in Palestina doar a unui centru national-cultural, Lard ambitii politice, st milità Th favoarea unei actiuni practice, tinand la reali-

zarea acestui centru. Dar aceasta cale If paru imediat prea sterild. In acest cadru stramt, viata

evreiasca nu putea, dupà el, sä dea rnhsura sa plina si integralà. Acest cadru nu putea sa continuic viata evreiasd in intregime; fortele vitale ale judaismului se &eau aci in strAmtoare si mi se puteau desfasura liber. Dupa el, viata evreiasca in intregul ei i puterea judaismului, erau stânjenite si nu se puteau dezvolta in voia bor. Dupg el, viata evreiascà ar putea continua sa se desvolte in Diaspora, la sdnul marei evolutii a Umanitatii: Nu trebnie sa se priveze poporul evreu de nici una din nurnelroasele posibilitati de dezvoltare de cari este capabil". ExteriorizAndu-se, geniul poporului evreu

poate imbr5ca forme diverse si se poate manifesta Inteun centru cultural in Palestina tot www.dacoromanica.ro

79

ntAt de bine ca i printre massa evreiasca din di-versele centre ale Diasporei. Conceptia lui Birnbaum tinde la o diferentiene: ea corespunde re-

gionalismului ori conservatisrnului francez sau german. Este vorba de a mentine particularitatea, forta originald, caracterul distinctly i limba Innei intregi pärti din popor. In acelas -limp, Birnbaum ajunge la un prindpiu de nationalism care comporta o orientare garantata, desi insuficient definità, catre viilor, echivalând cu o orientare spre trecut, catre epoca anterioard avântului nationalismului politico-teritorial. El separa nationalitatea de teritoriul politic; ea nu este pentru el decdt Un principin cultural, spiritual, care nu necesith legatura mecanica cu un teritoriu. Ideia unei nationalitati fàrá legaturd mecanicd cu un teritoriu, a unei nationalitati färà legaturd politica, nereiesind din nici

tm teritoriu, nu prezinta pentru Birnbaum nici o anomalie; ea anunta, dimpotriva, noul mod al viaoarei culturi umane. Esentialul este energia culturala a unui popor, vigoarea capacitatii sale de a exprima plastic natura sa. Sonand izvoarele adânci ale fortelor vita1 0 evreiesti, BirnUaum ajunge la religie. Numai In contact cu aceasta bazd, el recupereaza intreaga

sa forta. El mi se mai &este in afard", el

nu mai urmeazd curentul formelor fluctuante, el nu mai tinde cdtre forme odinioara vii, astazi surghlunite.

www.dacoromanica.ro

80

Iata-1, insfarsit, reintrat inlauntrul

acestei

forme, veche dar atat de vie pentru el, iatart sub aceastà minunatä cupola a judaismului, din care cea mai mica piatra este o parte integrauta din tot, si din spiritut care anima' acest tot". Vio-

lentele valtori §1 marile zdruncinaturi din afard", dispar de cum te gasesti in interior", addpostit. Poporul nu este pentru el o aglomerare

fortata, ai carei membrii sunt obiect de placere sau de durere; el este in ochii sai o mare reaMate situata intre natura si istoria mondialà, mi§cata de propria sa forth' ie§ita din Eternitate si lansata catre finalitatea sa; este o opera de aria particulara, unica, a lui Dumnezeu". El,

vrea un Israel integral", un evreu ireductibil, omogen, complect.

Orice omca si orice popor este situat intre Natura i Istorie Mondiala, in Natura i Spirit,

si participà si la unul t5i la celalalt. Dar din.

toate aceste popoare, Israel este alesul. Dumnezeu nu-i se releva Inteo toropealti plastica", ci intr'o actiune dramatica", aidoma unui

animator etern, pe care trebuie

sa'-1

urmeze

in eternitate. Birnbaum se plaseazil cu Forta mândrie pe terenul alegerii i rnisiunii poporului lui Israel. Pentru el, istoria judaismului nu este decal. aceia a luptei sale pentru eternitate, pentru participarea la processus-ul divin al istoriei. Judaismul a indeplinit singura aclevarata si mare evolutie a spiritului uman: aceia de a se ridica www.dacoromanica.ro

81

din dominatia fortelor naturale, pagane, ale instinctului originar, pand la imparatia liii Bumnezeu. El este situat intre aceste doua taramuri, le apartine amândurora si lupta se Gil in el 1115110.

Anumite elemente ale naturii si ale luptei ei, nu patruns deasemeni in allele, pagane,

istoria europeana este o lupta a popoarelor in jurul acestor elernente ale naturii evreie5ti. Desigur, din epoca Rena5terii, instinctul originar al prtganilor cauta calea, cu o pasiune crescanda,

catre un joc liber al fortelor, lupt5. care opune mi numai pe Cain si Abel, dar in. care Cain 11pune deasemeni un alt Cain si dac5. trebuie un Abel doboard pe celälalt. Noi am lost, din contra, ca oameni intr'un golf, la adapostut vanturilor, pe cari le privim deslantuindu-se 5i starnind vartejuri in larg. Cu ochii uimiti, am vazut lupta gigantilor lupta desfA5urfindu-se afara 5i noi pentru o parcell din judaismul nostru am ramas singuri la adapostul Eternitatii. Dumnezeu ne avea, cad noi it alesesern". i in acela5 timp cu Dupa Moses Hess Birnbaum afirma din nou eMartin Buber ternitatea judaismului. Evreii nu stint deloc pentru el un popor asemanator celorlalte popoare mai ales celor europene ale pamantului 5i caruia nu-i lipsesc decat elementele vietii interioare, teritoriu 5i limbh pentru a deveni ceiare sunt toate celelalte. Poporul evreu nu poate www.dacoromanica.ro

82 si nu vrea sAdevind ca toate celelalte popoare. Prin

liberul act al acceptArii legii lui Dumnezeu, el se diferenteazA de celelalte popoare ale psamantului. Aceste popoare apartin instinctelor lor, falsilor zei, cari sunt: puterea, independenta, nationalismul, oricare ar fi nurnele dat feta si variabile a idealului lor. Israel, din contra, apartine mi Dumnezeu. Noi singuri am stabilit mica noastrà comunitate pentru El si nu in profilul puterii noastre. ComparatA la ceiace constituie normal altor popoarc, pozitia poporului evreu este anormal6. Dar a voi sA aduni aoeasta pozitie normalä" prinleun prooedeu mecanic, este a pierde din vedere cA anormalitatea" sa nu este un accident istoric, gol de sens, ci, cA ea decurge dintr'o anormalitate

intrinsecA, specified poporul evreiesc. Poporul

evreu nu a fost smuts teritoriului sAu printeo Ioviturá subita si de atunci el nu a dus o existentà inexplicabil A ; toatà istoria poporului evreu

dela Moise, cand. dfäruit definitiv lui Dumnezeu

reprezintà in proces crescand de dezvoltare a acestei anormalitAti" asa cum se manifestA pe de o parte prin fapta dintre Regi i preoti si pe de alta, intre profeti si rabini. Pentru aceasta Israel i existenta sa ulterioark constituie un fenomen runic, atat in timpul antichitAtii, cat si

in timpurile actuate. Acest tip de popor etern care pare a se fi detasat dei hazele naturale" ale 'unni popor, nu e mai putin in mijlocul larnii. www.dacoromanica.ro

83

El invatà gloria lui Dumnezeu, care nu emana izolare ci, asa cum a spus Buber, forta admirabila a dragostei de lame, forth' uimitoare care sa fie si sh depaseasca toate celelalle. Nu este

vorba aid de ascetism si de moarte, ci de ol concentratie a vietii interioare. Viata unor asemenea oameni nu depinde decal de o conditie mai sernnificativa, mai pura. Ea are radacinile

sale in parnant, dar este un ritm al cerului,

care regleaza u pulsatiile sale nenumaratele functiuni ale vietii cotidiene, strans coordonate profund ancorate in sanctiunea suprema. Natura si Spiritul, lumea i serviciul divin, agonisirea i puritatea morala, se aliazà toate intr'o singura unitate.

A renunta la putere, nu inseamna a renunta la viata". In aceasta existenth a unui popor, detasat de baze naturale", palpitti o putere creatoare, o plenitudine de viata si de poezie", sortitá sit faca sà traiasca un tip de om capabil sa afirme personalitatea sa. Baza naturalO a vietii o'amenilor si a col ectivitatilor, este pilmantul. Dar

popoarele normale" dezvoltandu-se normal", au Malt din aceasta baza naturala care e parnantul,

care Ii trage puterile, dar el nu este legat de potitico-geografica, un Stat. Omul este legat de piSmantul pe care traieste, care 11 hrdneste, din

care isi trage puterite, dar el nu este legat de teritoriu in acceptia politica si care deseori ii este in mare parte complectamente strain. Birnwww.dacoromanica.ro

84

baum cunoaste importanta pamântului i apelul s:111_ nu este mai putin semnificativ deck cel al lui A. D. Gordon: Eu cred Ca pe pamfmt"., adieri acolo uncle omul se sprijind pe el, sufletul

srai se inchide mai usor in mijlocul confuziel lurnii i c, In varlejul luptei pentrii viata, omul poate comunica cu Dumnezeu i ridica of privire pasnicri spre cer". Iubind parnântul, Nathan Birn-

baum uräste teritoriul ca bath politica. El este km adversar profund al sionismului politic, in care el nu vede decal o asimilare a judaismului la ideile civilizatiei europene. In eivilizatia europeana rnodernd, statele mo-

derne nu se sprijina pe parnant, pe adevaratul prumânt., a carui influenta asupra vietii umane slAbeste din ce in ce; ele mi. se sprijina decat pe teritoriu. Adevdrata cetatenie nu are nevoie de

teritoriu pentru a face sI valorifice bazele sale originale i cu adevarat decisive". Cultura poporului evreu, de esenta ornogena, cu toata diferentierea crescanda, nu are deloc nevoie de un teritoriu. Intercomunicatia moderna tinde din ce in ce la o fuziune a activitatilor culturale din diversele centre locale, intr'o activitate eulturalrt. nationalä.

Ideile lui Birnbaum ne due la o noua interpretare a coneeptului popor, la o interpretare arbaica, conforma celeia a profetilor; ele due la domnia liii Dumnezeu pe parnânt, regat fara Emile; la colaborarea individuala la un edificiu www.dacoromanica.ro

85

la un regat care inglobeaza oamenii, dar nu se ataseaza de nici un loc, la un regal a carui realitate este prezenta in cele mai mici fapte cotidiene ale vietii terestre, tot atat de nru lt, ca celace noi avem mai personal. Dar pentru Birnbaum, edificarea acestui regat este strict arhaica. El apare aci din nou printre judaismul actual, avocatul cel mai evident al tradipei conservatoare. a disciplinei prescrisä de Durnnezeu, care Xi vieii armonia profund i perfecta frumusete. Pentru educarea rasei umane, el preconizeaza calea disciplinei, aceia a sinagogii. Ceiace vrea el, nu este spaima individului singur In fata lui Dumnezeu, nici pericolul care ameninta omul ratacind. pe un ascutis taios, intre vocea inexorabila a cunostiintei i vocea seducdtoare a 1nimii indolente i asa treb'uie siT fi fost viata profetilor nici, insfarsit, decizia totdemma reinnoila a inirnii vii.

El c'unoa_ste prea bine pericolul pe care II comporta o cale atilt de anarhicd: nu' se ncrode nici in forta omului, nici in aceia a evreului. El lie cA doar cAtiva oameni pot urma aceasta cale,

dar nu colectivitatea, Casa lui Israel". Or, el vrea sa ridiceun edificiu pentru intregul Israel si s.uliestimeazA poate pericolele acestui al cloilea drum, acel a sinagogii. El vrea s instituie o in-

gradire protectoare in jurul lui Israel, pentru

a-I apilra de tentatiile cari ar putea sa-1 tarasca in afara càii lui Dumnezeu, catre prabusire. El www.dacoromanica.ro

86

aspird la un sistem de siguranta, care sustine omul in lupta intre aseensiune i inertie, care 11 ajutd sa. se decidd pentru bunul care 11 Ineuraiend la actiune. Seductiile si tentatiile evitabile. trebnie sd fie ocolite, pentruca Israel sd, poatd cu aiAt rnai multä sigurantà sà construiascd regatul Ini Dumnezeu.

Iatd cele cloud cdi posibile cari due la acelas capat: calea citre libertate care nu este liberularbitru i necesitalea interioard cea mai profonda, cuceritä intr'o bdtdlie neincetata contra i calea disciplinii, care perieolului càderii

este cea areasd de Birnbaum, si pe care el o irnbrAtiseaza c'u patosul personalitatii sale. Judaismta este o revolfà contra unei urnanititti care este captivà existentei sale materiale, trdiesle o viattl care nu este dead un compus dezordonat si con.fuz de impresii, de dorinti si de pofte, in loc de a fi clddit pe elarrul omului dare Durnnezeu. Judaismul este o rebeliune contra aceslei manii a grandorilor, supravietuire tenace a pdgInismului, care asurnd uneori- numele de liber-

tate el inseamnd setea de uniunea liberaloare cii Durnnezeu: el este aspiratiunea la un stat de dependenta dobandità prin recunoasterea comunti a vointei si legii lui Dlumnezeu". Noi nu ignori-im maretia incomparabilei discipline spirituale a sinagogii. Noi vedern aci, dimpotrivd, unul dintre cele mai mari progrese ale Iimanit dia. Dar alegerea unilaterald a liii Birnwww.dacoromanica.ro

87

bourn ne apare ca o simplificare a marei probleme, plina de pericole, in fata careia sinagoga sucomba intotdeauna. Este tragic in judaism faptul ca. neincetatul conflict interior, elanul cdtre irnparatia liii Dumnezeu si caderea Fe Ca e vorba de individ sau de colectivitate se manifesta intr'un mod extrem de ascutit. Prin-

tr'im proces istoric fail seaman, judaisimil a iesit din cadrul istoriei umane generale, in acelas timp ales si respins, si de atunci aspird pasionat la securitate, intr'un cadru natural" sou macar la o securitate pe care si-ar crea-o el Insusi. Dar procesul dureros al cautdrii cadrului se implineste in singurdtate i risipire, proces care antreneath disociatia vechilor cerli-

tudini ale existentei sale si a intregii bogate frumuseti a formelor vietii sale. Atunci se tre7este cu forta dorinta arzatoare a unui cadru normal" sau a unei reintoarceri catre frumusetea disparuta dintr'o viata intarita in certitudinea sa, Dar cel putin in neoranduiala aparenta a tatonarilor haotice, in caularea formelor de certitudine, in mijlocul carora judaismul se thole de o surd de ani, nouile ie,iri sunt totdeauna deschise; noui aporturi la nouile forme de viata ale servitorului lui Dumnezeu, care poarta povara sa neanzità dealungul framântarii secolelor.

Conflictul care izbi pc Israel contra Europei,

in secoltl XIX, poate fi tot timpul tot attlt de www.dacoromanica.ro

88

ferlit in rezultatele sale, ca si altädatil conflictul cu cultura Babilonului, a helenismului si a ara-

bilor. Pentru a face ca judaismul s. ia drumul hasidismului, Birnbaum depuse o activitate neintreruptil, care a durat patru decade. La fiecare din aceste etape, el raspandi fecumle seminte, a caror recoltá nu fu culeasd dee& mai tArziu

doar de altii. In evolutia sa, el ii ridicä .din ce in ce probleme i solutii palliate catre tottut; obiectul sau fu totdeauna un popor intine§i

nit al lui Dumnezeu, care contrariu. ortodoxiei actuate, uzata i dezagregatil ar urma integral

sfintele comandamente, cu o ardoare noul, in toate domeniile vietii. In acest scop, Israel trebuie sá se grupeze in jurul unei mici trupe de conducatori spirituali, de pa.zitori ai credintei si sä se conducti dupá exemptul acestor olimi", aacestor balutimi" noui, acestei avantgardeeroioe, buninoasa si exemplu pentru intregul popor. Atest ideal fu criteriul lui Birnbaum. El n'a ga.sit

nicaeri o activitate gata de a se pune in serviFagacluintii". In toate câmpurile, in cele ale ortodoxiei, ca si in cele ale Sionismului si

chiT

ale asimilatiei. el grisi o activitate intensä in lo(411 unei sensibilitati profunde, o urmarire febrilä, de efect faril, In locul muncii pacinioe. Cuvintele pe cari Birnbaum le gaseste contra, noului tip evreu" care, dela e5ecu1 asimilarii, apare ca reprezental al poporului evreu in fata celor!ale popoare, contin o mare parte de justete. Mi www.dacoromanica.ro

89

se pare totusi ch Birnbaum, conform unei terminologii devenita curenta In Germania si in Eu-

ropa Orientalà, In literatura ultimelor deeenii, trage o linie de demarcatie netà si ingenioasa intre cultura" si civilizatie", demarcatie ignoratA, cut motive, de catre popoarele occidentale, cari ocupa locul predominant in acestc doua do-

menii. Evreul nu apare lui Birnbaum ca un reprezentant eminent al civilizatiei, pe care el o asimileaza sceptimismului. Birnbaum adopta pe de altà parte prea usor terminologia si valorile politicienilor conservatori ai vechei sau ai nouii

scoli, care at o maniera analoaga cu a sa, procese de doua tipuri si rezerv5. toate laudele hot 51101 or".

Birnbaum combate mentalitatea sionista. El vede lin pericol in incalcarea lui asupra ortodoxiei, dar nu combate dragostea de Sion. In ochii sai, ca si in ochii oricarui veritabil evreu ortodox, Palestina ocupa un loc important. Ea nu _este centrul vietii sale, al gandirii sale evreiesti. Acest centru este ocupat de Thora si-

de cdtre disciplina pe care ea o prescrie

si

care inglobeaza Palestina. Dar Eret Israel n'a epuizat niciodata si nu va epuiza niciodata pentru

noi, rolul sau in istoria lui Israel. Pentru noi, Palestina a fost Eret Israel. Noi arni purtat-o tot-

deauna in inimile noastre! Ea a fost totdeauna obiectul aspiratiilor noastre cele mai arzatoare". Ca adversar cavaleresc, Birnbaum recunoaste www.dacoromanica.ro

90

progresele realizate de Sionism, preeum si virtu-

tea conducatorilor sionisti, care Ii face

s5.-si

consacre cahnul In mijlocul marei excitatiuni bueuroase i ii pune in gardit impotriva unor prea

mari iluzli". Ceiace II separa de Sionism, este politica sionista, metoda sionista, sentimentul pseudo-mesianic pe care-I au multi sionisti, cà ei

incep o noud epoch' istoricV. El regretg

absenta manifestarilor i exigentilor, cari na fac deaf sa" provoace numeroase rezistente antisionisi e. Ceiace trebuie dupa el ,,este de a lucra

in Palestina si pentru Palestina, a lucra Inca, a hicra totdeauna, f5ra arnbitii politice, fdrq tel politic".

Birnbaum viseazA dincolo de ideia Palestinei;

el aspirti la salvarea si ridicarea intregului Israel. Maniera In care Brinbaum concepe baza directia elevatiunii, el o exprima cu fort5: profunzime, In frumosul capitol intitulat: In serviciul fagaduintii". Noi ne ralinn la Birnbaum In conceptul stiu de relevare spirituald a lui Is-

rael, la care el aspird, preeum si la viziunea sa despre ameliorarea continua a fizionomiei anterioare a poporului"; el afirm5. cu convingere credinta sa in aceasta elevatie, care se va realiza in ziva când elamil spiritual se va trezi in toat6

puritatea sa, când se vor scula din mijlocul po porului oameni cari vor recunoaste acest ideal §i-I vor predica.

Mai e necesar ca Imprejurarile economice si www.dacoromanica.ro

91

sociale ale vietii massei poporului sa fie constitulle in asa mod, ca s. nu se ImpotriveascA acestui avant spiritual. Ce conditiuni pune Birnbaum pentru aceasrA ascensiune spiritualä i mora1á a lui Israel? El recunoas'ste toropeala sufletului evreiesc in Gahith, in aceste ultime secole. Dar el mai socotete Ca toate relele galuthului nu trebuiesc atribune acestuia; ca ele nu se pot vindeca chiar in galuth. Pentru a ie.si din galuthul spiritual, exist6 an mijloc, care implica douà conditiuni, cart stnt de fapt ceiace cere si sionismul, cu toate c5, in spiritul lui Birnbaum, ele tind spre hin plan mai ridicat. Birnbaum cere ca primA conditiune Juralizarea", intoarcerea evreilor la agrieultur5, la viata rural5. i

pentru a sublinia

importanta acestei vieti in sanul naturii el gAseste envinte pe cari si A. D. Gordon a putut s5 le scrie. Dar aceast5: ruralizare n'arr trebui s'ci se mrirgineasat la Palestina. Intoarcerea dela viata orliseneascA la cea directa a câmpurilor, ar trebni sà se produc5. In toate Wile. Birnbaum

are, fara indoialà, dreptate, cand afirma ca un galuth tie thrani valorean mai mull dee& un galuth de negustori; c51 alcätuirea, in Diaspora,

a unei populatii dc taranf, ar constitui rezerva Palestinei rurale; c5. situatia poporului evreu cere, nu o deosebire intre Palestina sir Diaspora, rtZci o concentrare de activitate asupra Palestinei, ci, dimpotrivrt, o intrep6trundere a celor cloud www.dacoromanica.ro

92

surse de activitate. Birnbaum insusi recunoaste totusi ea, astdzi, numai Palestina poate fi luata: In consideratie peniru ruralizarca poporului evreu i prevede eh numai succesul acestei rura-

lizari In Palestina poate indernna la o Intreprindere asemanatoarc in alte tari. Daca. In Pa-

lestina nfl s'ar reui sa se transforme un popor de neguslori intr'un popor de Omni, wide oare: an putea sh se realizeze acest lucru? Exact la aceste concluzii ajunge si A. D. Gordon: Palestina ocup5 pozitie predominantil, pentruch. nu-

mai aid poporul evreu poate sa se reintoarca la o viaii. productiva; in stransa legatura cu

parnantul si pentruca numai aid fortele istorice si psibologice stimuleaza poporul. Birnbaum, care deallfel atribuie acest rol for-

telor organice istorice si care se opune transformhrilor rnecanice, ajunge totusi la ace!easi concluzii finale, cerand ea sionistii, in. Palestina,

sit dea intaietate nu ideii politice, ci ruralizArii tarii, afirmand ca scopul lor in Palestina nu trebuie

sa fie majoritalea cantitativa",

ci

actiunea

calitativa", ..dreptatea soCiala", moralizarea, avantul religios, Intoarcerea la natura, pamant. Oamenii cei mai destoinici, mai hothriti, strigA Brinbaum, sit paraseasca orasele, sa meart.rit sit intemeieze centre, uncle se vor dezvolta eomunitati de evrei intr'o actiune comund, con-

sacrata Jul Dumnezeu .si naturii, ca astfel sa duch la indeplinire sensul judaismului. Sa slujim www.dacoromanica.ro

93

Ere! Israel, PAinantul Promisiunii, cu un devotament lini§tit, fárá acea grabä caracteristicti ituziei i vdtamiltoare securitatii poporului". Birnbaum cere, in al douilea rand. organizarea

intregului popor evreu inteun tot energic spiritual si politic. Cunoscut fiind crezul lui Birnbaum, nu e surprinzAtor ca vrea sá dea acestei mari comunitilti evreiesti o constitutie spirituahl teocraticd. Este interesant, avarid in vedere caracteruf conservator al crezului lid Birnbaum, sit se constate cá asernuieste aceastà mare comunitate Unci forme asemrinàtoare aceleia a bisericii catolice i cii hotarl5te clerului rolul diriguitor, Insusj Birnbaum nu dispretuie*te dificultdlile rani se opun la rpalizarea programului silu, dar .dezordinea i indiferenta in sanurpoporuluisilu sunt atilt

de mari, Inca orice apel catre actiune,

catre o viatA spirituald mai bogata, trebuie sa fie a selll tat.

Nathan Birnbaum e unul din accia care ne-a dat pnilejul sà patrundem mai adanc in sufletul tragic §i. particular al poporului evreu. El ne-a

aritat mai multe chi §i a fost intr'o privinta conducatorul nostril. Cu toate ea noi nu putem sl-I urmtim intotdeauna, viata sa, prin lupta neobositoare pentru. un adevar mai profund, penhla 0 claritate mai mare rimane unul din exemplele cele mai edificatoare a luptei interioare a judaismului actual. www.dacoromanica.ro

94

La captitul unui drum lung, Birnbaum a ajuns la zelul fierbinte al vietii religioase, 'care timp de cloud mii de ani a tinut in Diaspor.a locul pairiei poporului evreu.

www.dacoromanica.ro

MARTIN BUBER Nationalismul religios

www.dacoromanica.ro

Conceptia sionista a lui Martin Buber ;là la ivealA influenta ideilor lui Moise Hess si ale lui

Achad Haam. Impulsia principala Ii fu data de Np i tul religios de care erau p5.trunse cercurile evrciesti ale Europei Orientate, in special hasidismul, care e manifestarea cea mai importanta a acestui spirit. Conceptia sionista. a lui Martin Buber e rezultatul sintetic al elementelor constitulle din doui factori principali: emanciparea spirituald in Europa Occidentara i hasidismul in Europa Orientald, cari produc, catre mijlocul secolului XVIII, miscarea de renovare a judaisrmilui. In tinerete, Buber fu insufletitorul grupu'tali care, influentat de invatatura lui Achad Haam, tindea dela inceput la o patrundere culturala a miscarii sioniste. Miscarea nationala a fost, pentru Buber, o lupta de eliberare i epuratie interna. El respinse tot ce urmarea un tel economic sau politic. Nu imbunatMirea soartei evreilor, ci eliberarea sufletului judaic. con7

www.dacoromanica.ro

98

stituie silmburele ideii noastre. Sionismul nu-i o mobilizare impotriva antisemitismului, nu-i o miscare de rezislenta, de apilrarle a drepturitor impotriva adversarilor elerni. Suntem sioiiiti pentrucil nu se poale recuceri vigoarea organismului, nici regcnera resorturile sale vilale, decat prin concentrar6a poporului pc propriul sau pamant. prin reconstituirea continuitatii sale istorice. Sufletul ratacilor at poporului nu-si va regasi stalornicia deal in brazdele câmpurilor Palestinei".

Sionismul, deci, nu se poate confunda cn activitatea politico-diplomaticil a conclucatorilor Trelmie sa fie o fortil care sti patrunda activilatea fiecarui individ, viata care sa hothrascil sensul

substanta concreta. Sionitii trebuie sa-si manifestezc sionismul nu nurnai prin vorbe, ci prin fiinta lor totalà. Ei trebuie sa conceapa Viala tor ea 0 pregalire zeloasa a acestui lucru nou si a luminii pe care o poarth intrânsa; ei trebule sr. triliasca aceaslä viata de pregatire, palrunsi de o convingere grava, de o credinta sineera in acest Sion al sufletelor, formând o mare si senina familie de oameni maturi i hotdrali". Nalionalismul lui Buber se incadreaza in misearea culturald generala europeand. Din 1900, Martin Buber a fixal cu precizie conceptia sa nationalistd: Noi 1tim parte la o adunare de grupe nationale in jurul nouilor steaguri, cari insearnna

sfArsitul nationalismului politic. Nu mai e inwww.dacoromanica.ro

99

stinctul conservarii care Insufleteste aceste grupe,

nici necesitatea de aparare impotriva fortelor agresoare exterioare sau dorinla lor de stapdnire i expansiune teritoriala, ci vointa de a-si exprima deosebirile lor individuale; e luarea de cunostintä a suflelului popoarelor". Sionismul e numai o fateta a acestei miscari generale. Renasterea poporului evreu nu-i dec.& un afluent al

curentului general al renasterii umane; ea e forma particularil sub care apare, la poporul nostru, cultura umana noutr, Acest nationalism en totul intern, e un stimulent hinefacMor de descoperire. de realizara pe sine insusi.

El ne prilejuieste sa scoatem din fundul individualllatii noastre original'. valori si opere noui. sa Chian monumentele existentei noastre, sil punem sub ochii nostri Infinitul, posibilitnti transformate, sa ne imbibam chiar de esenta firii noastre, sa ne descoperhn, sa ne regasim, sri. ne cucerim".

Pentru Buher, sionismul nu-i un tel politic, cf o forta vitalà. Buber vrea o reorgahizare a vietii poporului", reeducarea sa profunda radicala. Sionismul trebuie sa creieze o lume nouil

a spiritulur si forme noui d viata colecliva

pentru oameni". Pentru a ajunge la acest stadiu, sunt necesare lungi etape si chiar generatii Intregi. Numai curajul unei resemnari active, spi-

ritul de sacrificiu voluntar adus in munca inwww.dacoromanica.ro

100

treprinsA de generatiile viitoare, pot permite sA se treacA aceste etape. Conceptia sa asupra responsabilitAtii personale

a individului si a dependentei organice a colectivitAtii, in tot ce e mai adânc in esenta fiintei omenesti, 1-a condus pe Buber sà considere proble-

ma evreiascA drept o chestiune individualLi, ca problema fiecArui evreu in particular, nu atAt ea produs al unei necesitAti exterioare, ci ca problerna Unei crize a sufletului. Chestiunea erreiasert

fusese consideratá pAnA atunci mai ales ca o chestiune exterioarA, ca problernA inter-umanA internationalA. Esentialul chestiunii era reac-

tiunea reciprocA a evreilor si a ambiantei lor. Sionismul lui Herzl fu provocat de relatiile existenle intre evrei i cercurile neevreiesti in mijlccul c5rora trAiesc. In Primal discurs asupra judaismului", Buber InfAtiseaza chestiunea sub kin unghi diferit. SA proclamrun Ca suntem evrei, ce inseamnA aceasta? Faptul de a fi evreu, ce sens. ce InsemnAtate are in viata individualA a fiecAruia dintre noi?" Aici se gAseste problema fundarnentala pentru Buber: Care este esenta judaismnlui in fieeare din noi? La cene constrânge,

na printr'o obligatie exterioarri, ci prin neeesitatea de a realiza adevdrul nostru interior, faptul

de a trangforma euf, in fortA, in eul activ?" Din 1901. Buber afirma ci adevArata naturA a chestiunii evreiesti e interioara, individuald. E chestiunea atitudinii fiecArui evreu en privire www.dacoromanica.ro

101

la caracterul particular ereditar, nedespartit de firea sa, cu privire la judaismul interior, sin-

gurul care constituie poporul. Ramane de arAlat cum fiecare evreu gAseste in el Insusi aceastA particularitate ereditara, si care este ea. Moritz Heiman spune undeva: Ceiace indura, gandeste si sperti cel mai izolat dintre evrei, pierdut intr'o insula departatd, constituie chestiunea evreiasc5. in toatA deplinAtatea eiT. Problema evreiascd pentru fiecare evreu in particular, este de a stabili diferenta 'Mire strain] cel mai

adanc si determinant al sufletului sau,intre substanta sa ereditarà j formele exterioare ale lumii InconjurAloare, la actiunea careia e supusä: in-

tre lumea inconjuratoare, astfel cum i se prezinta in totalitate si eul creator pe care-1 Aravede In forul sau interior. Ca si copilul, care, In procesul adaptarii sale la mediul exterior, nu descoperA deck treptat lirnitele fiintei sale in spatiu, omul adult, asezat in mijlocul impresiilor

influentelor exterioare, nu ajunge decat ir mod gradat la perceperea substantei sale interioare, la statornicirea acesteia la mediul modificArilor continue. Orim experientA omeneascA se dobandeste sub

influenta anurnitor forme constante, cari, prin caracterul lor distinctiv, hotardsc nuanta spe-

clan Regiunea, limba, obiceiurile, mediul geo-

grafic Si istoric. imprima in fiecare caz, dupa exp'erienta individului, o anumita tonalitate awww.dacoromanica.ro

102

fectiva, un caracter particular, rezultdnd din ac-

tiunea lor combinata. Totalitatea acestor facLori actioneaz5. intr'o masura egald nu numai asupra individului, dar deasemeni i asupra unei Intregi colectivitati omenesti stalornicita in acelas loc, vorbind aceiasi limbd, supusa la aoeleasi obiceiuri. Aceasta actiune combinata, for-

meaza unitalea unui grup ilman pe un plan superior aceluia al familiei sau al unui cerc de prieteni. Dar in afara de acest element statornic al experientei externe, tin spirit mai adanc strapungc existenta unui element constant interior, scena intregii experiente ornenesti.Aceasta descoperire de sine insuj., ridicd pe om deasupra

eului propriu. Ea rr'zultä din avântul siu spre continuitate, imortalilate. Ea Ii da, in nelinistea si slabiciunea existentei sale singuratice si m5rginita in limp. sentimental sigurantei voioase, a unei prehingiri a eului in trecutul departat si in viitor, pe deasupra duratei vielii care i-a fost harazita de soarta. Aceasla dezvoltare a eului individual care se opereaza in planul naturii, al realitatii vii, ridic5."

prin ea insasi -- acest plan in dorneniul spi-

ritual. Omul care a descoperit continuitatea en-

WI sail in timp, se simte ridicat de suflul divinitSUi; el la cuno5tinta de continuitatea gene-

ratiilor, de linia ancestrala al carei rezultat e dânsul. ,.E1 simle in lantul generaliilor nemuriloare potrivirea de stmge, el simte ca o viatä www.dacoromanica.ro

103

anterioara a propriei sale fiinte. Din impulsul acestei perceperi intime, el descopera ca sangele 6

seva hranitoare, vilala, a individ.ului, ca el determina natura straturilor celor mai profunde

ale gandirii noastre, a vointii noastre. El Incepuse sä vada in poporul sau lumea externa;

el deseopera acum un suftel. De acum inainte, poporul reprezinta in ochii. sai o comunitale de morti, de vii si de oameni cari' se vor naste, formind o singurti unitate. Si tocmai aceasta unitate o recunoaste ca baza eului sau, a acestui eu care, in imensul lant, alcatuieste o veriga

necesara, al carei loc a fost marcat de toata eternitatea. Ceiace toli oamenii cari formeath

acest lant an creat si ceiace vor crea, el o simte ea opera esentei sale intime: in experienta lor trecuta i viitoare, el isi vede deslinul srui personal. Trecutul poporutui sau alcaluicste sub, stanta memoriei sale, viitorul sau constituie propria sa indalorire. Ca lea urmata de ponorul s5u, 11 invata sil se inteleagà cu el insusi, sa eunoasca propria sa voint5. Prin aceasta analiza, Buber contribuie nu numai la int5rirea constiintei nationale judaice, ci si la definitia generala a esentei chiar a nationalismului. Anii cari au precedat razboiul mondial, an fost marcati de un non avant. o adâncire noua a nationalismului. Bedesteptarea spiritului romantic provoaca tendinta profunda de a inrädacina credintele ereditare in pamantul www.dacoromanica.ro

104

natal, in randul generatiilor etice §i religioase ale nationalismului. S'a recurs la Fichte, care atribuia nationalismului misiunea pe care o avusese de rezolvat religia, in special aceia a fuziunii intre durata eternd cu indatorirea zilnica §i introducerea lucrurilor pieritoare, cat i a celor vecinice. Nationalismul deveni astfel o chestiune

de morala personal& o pregMire a timpurilor rnesianice.

Prin acest noli nationalism moral, poporul apare ca o grupare de oameni de aceia§i origine, modelata de o totalitate de experiente interioare, prin acela§ destin istoric. Acest nationalism e o realitate vie; profund ancorata in viata ! umana nu mai putin in cea spiritual& Aceastd forma a nationalismului, forma stimulenta, bogata a vaJoni noui. ancorata in adâncul naturii spirituale

a omului, risca sd fie exploatata de ambitia politica. de dorintele de Stat §1 de a degenera inteun nationalism de cucerire §i posesiuni de teritorii. Si In adevar, aceasta s'a intamplat. Nationalismul deveni planul mistic al setei de dominare. al expansiunii teritoriale, al opresarii§i ingfanfririi.

Nationalismul judaic al lui Buber prezinta, alaturi de cel al lui Romain Rolland §i Rabindranatb Tagore, incercarea nationalismului moral §i uman. Ravna judaicil §i sentimentul profund al reswww.dacoromanica.ro

105

ponsabilitatii mesianice, patrunsera aceasta conceptie nationalisn. Acest nationalism judaic vrea

sa se afirme, printre valorile morale ale eternitAtii, ca un factor de izbtivire universala. Nu serve§te ca pretext motivelor de Stat, aspiratiilor teritoriale §i colective, dominArii; numai cerin-

tele sufletului II inspira. Tot ceiace e politick Slat, economie, se depArteaza i cade. Rarnâne numai problema" a§a cum o considerdm noi, astlel ca noi singuri treb'uie s'o limurim i s'o rez olv5m.

Orice opozitie dispare deacum inainte dintre individual i uman. Demnitatea, maretia mora-

15. a unei natiuni, nu depind de jocul intereselor

ooise de o zadarnich nalucti, de independenta politici. Nationalismul vrea sa se ridice pand la culmile cele rnai inalte. El vrea sti elibereze hunea si aceastA mântuire nu o acorda decAt en pretul sacrificiului de sine. Dar pentru evrei, aceasta continuitate a generatiilor capAta o semnificatie cu totul particntar5: la celelalte popoare, comunitatea de sarige, manifestririle exterioare §i interioare ale vietii i formele sale constante, limba. obiceiurile, lv.ara , formeazA un tot armonios. In orele de introspectie, evroul simle dualismul profund al fiintei sale morale. El se simte impartie i supus

la doua lumi, la douti comunitati distincte. El nu poate indeparta acest dualism, dar poate transforma aceasta opozitie inteo Imitate, recuwww.dacoromanica.ro

106

nosclind eh sCmgele sinatura creditara,sunt forta detcrminata a fiectirei vieti. In agitatia vietii zilnice, omul intervcde numai lumea exterioard §i

actiunea pe care aceasta o exercila asupra lui. Dar cam] privim in noi Inine, in. Lacerea orelor de introspectie, intelegem adevarala noastra fire si recnuoastem cciace sangele" inseamna pen-

trn noi. Indatorirea noastra consista sa nu ne lasam larfiti in conflictul nostru, in framântarea noastra interioard, pe valurile hunii externe, ci sa int-elegem. sa afirmarn natura particulard a stratului cel mai profund al fiintei noastre si -- inteo unitate armonionsa sa-1 adaptam influientelor lumii noastre exterioare. N'ar pulea fi vorba de a respinge ori sacrifica until din aceste elemente in favoarea alluia: ar fi absurd sA renuntrun la cultura inconjuraloare pe care am transformat-o i asimilat-o. Voim si putem avea constiinta de a realiza 0 cultura mixtd in-

tr'nn fel mai intens deeM oricare altui popor. Dar in aceasta cultura mixta, e vorba de a determina elementul predominant, adica de a trai inteo viata evreiasca complecla". In ce consta insa aceasta plenitudine a vietii evreiesli9 iata ce trebuie precizat dela inceput.

In ce consisri acest trecut, care arc influenta in fiecare evreu? Cari au fost fortele hotaritoare,

criror viitor nu-i dealt prelungirea? Care e natura esentiala a judaismului i rolul sau in al

huller?

www.dacoromanica.ro

107

La aceste chestiuni, Buber rrtspunde in Discursul asupra judaismului". Principiul de polarizare a sufletului omenesc, principiu orighytr al Inlregii vieti spirituale a omului, se manifesta In suflelul evreului cu o intensitale particulara. Se manifesth cu o inlensitate egala si in istoria

evreiasca. Sufletul evreiesc e un amestec indestructibil de contraste. Din socul continuu al tuturor acestor contraste, decurge loala viata activa a evreului, individ sau popor. Evrcul nu e niciodata simplu: el constituie totdeauna un complex de contradictii. In literaturd,inistoria evreiasca. pretutindeni apar aceste contrast- multiple, se ciocnesc in fiecare suflet indivi lual printr'un efort constant, care determina destinul poporului evreiesc. Putini oameni sunt, ca evreii, tentati prin ei insasi i expusi slabiciunilor continue. Istoria fiecarui evreu tipic e o suceesiune de avânturi si de slabiciuni istoria poporului evren repetti pe un plan mai ridicat acelas ritm. In sensul acestui ritm, vechi istorici ai poporului evreu au interpretat iesirea din Egipt si epoca judecatorilor. Acest dualism al evreilor,

aceasta accentuare particulara a unui atribut general al nmanitatii, nu sant un fapt obiectiv; nu-i

o disociere a lumii externe in doua câmpuri opuse, ca lumina i umbrele, ci o realitate subiectiva, nrovenind din ruptura interioark din conflictul fiecarui suflet evreiesc. Acest conflict explica pentruce, la nici 0 alta grupare omeneasca, www.dacoromanica.ro

108

tendinta catre unitate i eliberare nu atinge o astfel de intensitate, cici realizarea acestei unitruti echivaleath pentru un evreu cu o victoile asupra acestui dualism. Prin aceastä aspiratio cdtre unitate, evreul e creator, judaismul e kur fenomen omenesc, problerna evreiasca e o chestiune umana. Aceasta aspiratie Care unitatea interioard, stimuleath nevoia de imitate a cului. Omul trebuie sa fie indivizibil, omogen, inireg; el nu trebnie sá fie impins and dintr'o parte, cand din alta; el trebuie sa se concentreze spre actiunea sa, cu toata inima, cu tot sufletul, cu toata puterea sa.

Aceastil nevoie interioaril de 'Imitate de actiune unitar6 tinde cAtre viitor, catre continuita-

tea istorick considerata ca drumul ducand la realizarea ei. Acest avant anuntà o lume mesianica,

nude aceasta Imitate va fi realizatä, insfarsit, In viata individualä, ca si in cea colectiv6. !sdci stunt tendintele strans legate intre ele de viata evreiascil; unitate, actiune, viitor. Procesul istorie al judaismului se sàvarseste sub' forma unei luple spirituale, interne, vecinic reinnoite, pentru realizarea integrall a tendintelor poporului. Fie-

care evreu particip5 la acest proces; el descopera in sine insusi acest dualism $i aceasta tendintä catre 'unitate. Procesul nu se intrerupe deloc $i, atata cat

dureaza, misiunea judaismului nu-i terminaa. Ea devine misinnea personall a fiecarui evreu, www.dacoromanica.ro

109

uleatul fiecärui individ. Nationalismul scoate de

aici o "loud consacrare, o semnificare largita. Misiunea nationala, e in. acelas timp realizarea

misiunii umane. Nu e vorba de o chestiune

Intre nationalisti i nenatio,nalisti; acest lucru

c superficial si de putMa importantd. Eu inteleg prin evrei creatori", pe aceia cari au luat

Cu.nosiintd de formele puternice ale judaismului original si cari, optand pentru acestea din. urtna,

s'au hotdrat sa le realizeze si Sii traiasca dupa ele".

Prin aceastl alegere, facem un pas decisiv spre unitatea interioari a sufletului nostru §i participArn la eliberarea poporului; noi eliberam judaismul, ca sà poatA indeplini misiunea sa

universali umand. Asa a fost si va rimane

totdeauna semnificatia i misiunea judaismului

in lume: OA se dea acest avant spre unitate, pe care-I va fi dobandit el Insusi prin victoria sa asupra propriului siu. dualism. Astfel a lost

sinteza religioasit In vremea profetilor si a crestinisrmilui primitiv, sinieza spirituald In vreinea lui Spinoza; aSifel a fost sinteza sociald' a soda-

lismului. Catre ce sintezd tinde astAzi spiritul juclaismului? Poate catre o sinteza a tuturor celorlalte sinteze? Orice ar fi, e sigur ell el va ImpAca agitatiile multiple, divergente si contradictorii ale umanitatii, catre un acelas avant spre unitate".

Renovarea judaismului se impune. 0 astfel www.dacoromanica.ro

110

de renovare se efectueoza toldeauna cand cullura

amorteste, cand procesul spiritual viu care a produs aceasta culturd, a slabit sau a stopat. In secolul XIX, procesul spiritual evreiesc s'a impohnolit inteo stagnare asernanaloare. Lupta pentru realizarea tendintelor sale se terminase. Poporul Ineeta s produca valori noui. El continua sa-si clued viaa trecatoare si relativd. Via la

sa absoluta, acest ansamblu dc opere si valori spirituale create prin lupte pentru realizarea tendintelor sale, se departa de viata lui aetualti. Caci orice popor inzestrat de ealitäti puternice st specifice, trdieste pentru a spune astref de doua ori: viata sa trecaloare si relativa, succesiune de zile pieritoare" ale generatiilor consecutive si, paralel, viata sa absoluta In lumea spi-

ritului uman, ratacind si cautându-si calm Atunci and in viata relativa totul pare accidental si adesea lipsit de sens, in viata absoluta se manifesta gradat marile linii luminoase ale spiritului. Via la relatfva, rtimane domeniul constiintei nationale; viata absoIuti, imbratiseaza [oath' constiinta umana. Pienovarea inseamna, deci, fuziunea vietii relative si absolute. Ea inseamna: sublimarea vietii. Curn se va indeplini aceastd renovare, nimeni nu o poate prezice.

Datoria oamenilor este sa fie pregatiti. Dar pregatirca" implica preparare". Duber a fost primul care a facut cunoscut www.dacoromanica.ro

111 i lumii in general viata rellgioasa a hasidimilor, care se hr5.nesP chiar la izvoarele traditiei judaice, care

judaismului din Occident

libereaza inima de neputinta sa de comunicativitalc, care umple tenebrele cu raze de o voloasii

speranta, care a inaltat valoarea personalitatii umenli *1. care chiar rn starea sa inferioara prezinla lumii imaginea unei comuniactuala

tali in care individul e supus autoritatii unui sef, nu din constrAngere, ci din dragoste. De.si

Buber n'a luptat pentru a da la iveala inleo lumina mai stralucitoare nucleul doctrinei hasidice. gralle messianismului s5u, hasidismul ajula

pe Buber á inteleaga procesul istorici judaice, lupta spirilualFi care, delumml secolelor. se da neobosita, in sufletul fiecarui evreu, luptd permanenta, alcatuind o misiune permanentd. Buber conc,ider profetia si hasidismul ca puncte culminante. Orice renovare viitoare a judaismului, trebuie sti se lege de aceste cloud misc5ri.

Sionismul lui 13uber nu vrea ca evreii sa mearga in Palestina ca sa dornine sau sa stäpaneasca tara. Ei nu trebuie sa formeze avantgarda unei intreprinderi politice sau a unei amhitii de Stat coloniala. Slabilirea evreilor in Palestina nu poate deveni o realitate decat (lac(' aceast5 miscare riimâne credincioasa caracteru-

lui ei pur moral. Ceiace Ii indeamna pe evrei sa se stabileasca in Palestina, e dragostea lor adiincá pentru tara careia, timp de douà mii de www.dacoromanica.ro

112

ani de exil, i-au ramas strans legati printr'o nostalgie proPund religioasà. Ei trebuie sa mearga-

acolo pentru a ajuta la reconstructia [aril, de acord eu ceilalti locuitori ai ei. Pentru a treia oara, dela prezicereja Moira. lui Abraham, evreii se reintorc in Palestina si de fiecare data in aceste trei reintoarceri, atitudinea evreilor cu

privire la ceilalti locuitori ai tarii, da mrtkira progresuIui moral realizat de Judaism asupra paganisinului sdu originar. Numai atunci sionistuul ar plitea sh ajungti la o semnificatie care va depasi limitele linei tdri si se va confunda cu acelea ale omenirii. Renovarea, judaismtlui, care va marca reinoirea procesului spiritual evreiesc, poate sä aibá o insemnatate limana. Buber are impresia de a se &Iasi la o cotitura a vietii umanitatii, intr'un timp cand lin sentiment nou incepe sa ia nastere, destinat sà infloreascd in sufletcle oamenilor generatiilor viitoare. Acest sentiment urnan, universal, Inca

nearticulat, germineaza in evreu, ca si in altii. ., Formarea acestui sentiment universal si renovarea judaismului, stint cele dona fete ale_ aceltias fapt. Tendintele fundamentale ale judaismului sunt chiar elementele de uncle va tasni noul Cuvant Universal. Astfel, umanismul cel mai adanc al sufletului nostru i judaismul cel mai profund al sufletului nostru, se mese inteacelas avant, in aceiasi vointa: Buber proclaiiiiI astfel sionismul ca 0 misiune personala: www.dacoromanica.ro

113 §i

urnan5.. Nationalismul san evreiesc a devenit

mai nesigur; el are con§tiinta de a fi tranzitoriu §i de a fi anuntat suflul timpurilor noui. Nostalgia unei credinte noui II ridica. El aspirá in acela timp la o bath elicà a nationalismului, sa!-.1 scoatä din cadnul säu marginit, pentru a-1 aduce

in lumina universalit El cauta sarl transporte din domeniul strAmt al prezentului este", pe planul moral' al fui ce trebuie sa,' fie', ii atribuie un caracter mesianic. Un astfel de nationalism, Wiscut din avântul suflelului, sperä el sa-§i grtseascA justificarea ca factor al mântuirii urnane. NATIONALISM SI UMANISM

In epoca rklzboiului mondial, chestiunea relatiilor dintre natiune §i urnanitate s'a pus in loath. insernnätatea ei. Cfmdgra tie decl aratiei Balfour, cane fiind o másurd de rtizboi, purta toate

caracterele originii sale

sionismul ajunse un factor public mondial, Martin Buber se vAzu din nou preoeupat de aceasta problemá: Ce trebuie sa fie sionismul pentru a se putea mentineea si fac6, NA' aoestei marl problcrne ? Buber

respinse toldeanna nationalismul politic. Pentru el, misiunea sionismului era dezvoltarea unei realitati spirituale, irnbobocirea sa pan'd la inflorirea toted, panii la vitalitatea stralucitoare. Dar aeeasta realitate este depa§ita de una ma i! mare: umanitatea e superioaril Statuhii i natiunii. Deci, 8

www.dacoromanica.ro

114

finta sionisrnului nu-i Un nou Stat, o nouà forma

politica: Ca fiinta umand, n'am ca scop final Statul, nici ca evreu Statul evreiesc". Nevoia de putere a unei rase vitale" .irai este cu total straina; prea am vazut rezultatele singurei fi goalei nevoi de putere". Nu e vorba de Statul evreiesc, care, daca s'ar forma astazi, s'ar baza pe aceleasi principii ea orice Slat modern; nu e vorba de un mic edificiu mai mult in mijbacul gl oat ei :

e vorba de un camin, care, independent de

vartejul altor popoare ,si liberat de politica exterioara", poate concentra toate fortele sale asupra realizarii judaismului". Aceste euvinte devenira lozinca de adunare a acelora cari, dezorientati de razbol, Isi propuneau acum sä pregaleasch Un nou regirn intelectual social. Razboiul mondial atingea punctul culmi-

nant al nationalismului. Acesta din urma, intrat ca o forta politica in arena evenirnentelor mondiale, cauta sti le modeleze dupa interesele sale. Oricare ar fi fost motivele economice ale razboiului, adevarata sa cauzil era nationalismul, sorolit de fiecare din popoare ca un idol, sensul gi aspiratia natiunilor care putere i seenritate. De aceia, in cursul ultimilor ani ai eonflictului, tinerii ridicard atenti urechile cand Buber se silea sa dea o noua definitie nationaligrnului i cand el singur. cauta in cilmpul sionist dar de acord cu avantgarda tuturor popoarelor sa indeparteze de politica si de intewww.dacoromanica.ro

115

rese de partid ceiace se gaseste in nationalism ca element personal si etern. Buber crede in renasterea unui nationalism nou. Ceiace se numeste astazi cu acest nume, ne este str5in. dar nu-i stergem. Semne straluclloare ne anunta cti sensul sin se transform,a i noi ghicim in juruf nostril o uniune Inca vaga a nationalistilor" Inturor raselor, cari doresc, ca si noi,' nu succesul exterior, ci dervoltarea interioara a natiunilor lor. Faptul ci aceasti misiune ne-a lost de acum acordati in toat5 puritatea sa, ca noi am niuns de pe actm, fArri sti trebuiasci sti nrintim dela inceput drumul insangerat al gre5elii, ca noi putem in adev5r sa ne trastim drurnnl nostru acest fapt ridici Inca mai mull valoarea operei noastre. dar in acelas timp o face mai difici15. Oricht de strAmt ar fi drumul nostril, inima nu trebuie niciodati s5 se obi5nuiasert cu limitele; intotdeauna mare, totdeauna treazi, ea trehuie si ritmeze battiile sale dupti schimbirile acestor . timpuri cari pregitesc omenirea nouti. Elementul national nu trehuie niciodata si a5seascti scopul

sail in el insu5i, nici o frazeohr,ie nu trebuie si ne facti si eredem cii este o legrituril iluzorie intre cauza sa 5i cea a umanit5tii: aceasta legtiturA trehuie si fie reali 5i sa se manifesteze nu numai in scopurile noastre. dar si in alegerea mijloacelor noastre 5i in elaliorarea metodelor noastre". Deaceia, sionismul nu trehnie si fie amestecat www.dacoromanica.ro

116

cu viata Statelor

i

cu activitatca politica' de

u rnanifestArile i botAririle sale. Juclaismul poate fi eliberat atata limp cat se saast5zi,

boteazd principiul säu imanent de dreptate si de justitie intre popoare?" 0 concentrare de evrei in Patestina in aceste conditiuni si prin qceste rnijloace, ar sc5pa pe evreii izolati de mizeria

dar ar subordona in intregime judaismul. Astfel, I3uber ajunge la o cerere esentialii. a sionisrnului: Sti ne abtinem dela ()rice politicri exterioard", exceptand demerstrile i rn5surile necesave pentru a stabili i mentine un: acord solid si

durabil: s5 se caute deaserneni o solidaritate fraternel5 cu arabii in toate domeniile vietii publice". In .1919, cand sionismul politic domina in intregime toate celelalte curente sioniste criri deabea se rn-anifestau, Buber incearc5 sri se opun5 activitAtii politice, exceptand aceia care avea ca scop intelegerea cu arabii palestinieni. Putter ci cativa prieteni recunoscar5: inc5 din 1920 importanta fundamenta1 5 a problemei arobe pentru sionisrn.

De fapt, pentru ei nu era vorha de arabi, ci

de esenta nationalismului evreiesc

problema, pentru ei, nu era nici arabri, nici palestineanA, ci profund evreiasc i urnan5.

Era vechea problem5 a caracterului unic al judaisMului ice se g5sea in joc, era realizarea sa in-

tr'o sfer5: specific5 a modernittitii, a nationawww.dacoromanica.ro

117

lismului nou. Buber se sili si scoata la iveala nationalismul modern prin rnijlocul unui citat din Demonii" lui Dostoiewski: Fiecare popor a avut totdeauna Dumnezeul sau. Orice popor nu-i un popor deal alfa cM are Dumnezeul sau, mimai propriul sau Dumnezeu i când respinge en hotarire pe toti ceilalti Dcumnezei din lume". Aceste fraze ale unui scriitor crestin, afirma sinuciderea culturii crestine si relalivitatea absolulA a liii Dumnezeu. Dumnezeu devine o functie a noului idol, nationalismul. Aeeasi i evolutie a inceput cu Renasterea, cu sdrimcinarea Cosmosului medieval, cu irupliunea infin it 'dui.

Omul medieval era solid situat in limp' si spatiu;

deasupra pamântului se desfasura cerul, dedesubt ardea infernul limpid i.i urma cursul rigaros (rasa( de creatie. de judecal a din urma. Omul

singuratic al modernismului, expulzat in infinitul spatiului contemporan, cantA un adapost in

natiune. ea singura garantie de durata, a unei durate terestre; aceasta garantie uneste. mai bine

decal. oricare alta, natura, originea en spiritul (islorie si formatiunn). Natiunea salveaza omul din singurAtatea sa, de frica sa de moarte. Ea 11 multiplica In spatin, dfindu-i multime de frati i surori si-1 eternizenzA in limp, fixandu-1 mostenitor 5i stramos al atiltor generatii. Poporul, fenomen al vielii. devine astfel natiune, fenomen al constiinlei. Unitatea organic i naturala a poporului www.dacoromanica.ro

118

devine vointa puterii si a cresterii natiunii moderne. Poporul era gajul natural al duratei in limp: natiunea dobiindesste, prin mijlocul unei marl zdruncimiri, constiinta acestei durate. Dar nationalismul tinde sà depaseasca aceste limite si sa devina un scop in el insu5i. El se trans, forma in program, devine hibrid. se schimba in demon; marcheaza astfel inceputul slintrsitului. Nationalismul trebuie toldeauna si gaseasca o frontiera, nu in el insusi, ci in constiinta responsabilitritii internationale a unei natiuni. Astazi se considerd natiunea ca un scop proprin; ea este

pentru membrii sill autoritatea suprema, judecatorul propriei sale cauze si, prin urmare. iresponsabila. Ea pastreaza dreptul de a-si apara interesele sale, dar decide ea singurit cari anume sunt, Mra a recurge la o instanta suprem6 par-

tiala. Asa se produce haosul Intro

natiunile timpului nostru. uncle politica nation alistii si sac-

cesele sale se meritin, dar unde ideologia nationala, ca forta creatoare, e deja moarta. Astfel, nationalismul se suprima el insusi sau, mai curand, dim mationalismul politic, suveran, autonom, se schimba in factor de civilizdtle religioa0, servitor al poporului si al umanitAtii. Ideia nalionall. dupa ce a trecut punctul absolut fictiv, red evine relativa.

In 1922, Buber dt conceptiei sale despre siomsm forma detinitivd: eI explica punclui stilt de www.dacoromanica.ro

119

tedere prin mijIocul unei intrebrtri si al unui raspuns.

1n1rebare: Tu spui ca nu trebuie sa te supui politicii europene. Dar daca aceastd politick chiar daca ne-arn supune sau nu, ar dispune, Mrà consimtdmantul nostru, de soarta noastra crt Palestina? Spui ca. trebuie s ne unirn cu 0rfentut

i

sa fuám parte ca memnru activ ta

regenerarea sa. liar dach el respinge aceasla uniune? Ce politica pozilivd sfatuesti tu? Rdspuns: Politica tarii. lntrebare: Ce intelegi prin aceasta? Reispuns: Srt intrebuintam toate fortele de cari dispunern ca sr' reconstruim tara. Nu numar na-

tiunea noasträ in Ord, cum o cere dezvoltarea sa, ci chiar tara, pentra dragostea de tara Dad' aceasta ne reuseste, vom fi ap5rali impotriva politicii europene i vont fi dat Orientului dovada tangibil5, doritk de crezut, Ca suntem pionerii necesari regenerrtrii sale. Cu conditia s'o stii, ca sa nu ascunzi un sacro egoismo prin nici o masa, astazi, nu inseald ci s'o ineci, s'o dizolvi in ea. Am spits politica Orli; dar adevArata expresie ar fi: dragostea politica tArii

de tari

Intrebare: i daca, cu toate acestea, dup5 ce am indeplinit functia noastra in reconstructia (aril, suntem InvinI de majoritate, dac5 ni se sMulg fructele muncii noastre? Rdspans: Fricos esti: Dumnezeu 1111 semneaz5 www.dacoromanica.ro

120

trate. Dar acela care li imprumula Viet ipotech, e bineeuvântat.

Aceaslà ispravil cere curaj, curajul de a fi unic. E o opera intreprinsa fiii garantiile obicinuil e: Slat, majorilate, capital, cari nu couslituie scopul salt Sc traseazd o cale nouh. Vechile

cuvinte de ordine stint totdeauna aceleasi: Stat, majoritate, rationalizare economica, normalizarea vielii, dar nu stint conforme cu realitatea. Numai munca umila si tacuta, legata de realitatile Itirii, poate duce la capht. N'ar trebui sa fie aici -- chci

nu-i deloc diferenta intre morala individuala si colectivii

---

nici un sacro-egoismo.

Cu prilejul chlatoriei la Ierusalim, Buber se intneaba in cc masura colonizarea evreiasca in Palestina era folositoare thrii si locuitorilor in majoritate arabi. Dncà era vre-un folos, el nu era un scop direct. Intentia, chiar cu privire la tarh. lipsea. kdevhratul cuvâii de ordine era: st se dea populatiei strhine o tara pentru comanitalea viiloare; sh se incurasjeze interesele sale particutare, pentru a-f arata posibifftatea uniscop unii, pe care s'o dovedeasca si mai' ales pentru binele ei ca care dephsesle primul membru al unei comunithti viitoare. 0 munca savarita in acest spirit, e independenta de constelatiile politice: ea singlurh corespunde situatiei unice a poporului evreu i Palestinei; ea' singura e demnri de opera, ea singuiti e dovada di sensul Misiunii judaree e prolund intefes si Ca' se cadth www.dacoromanica.ro

121

cu multa sinceritate sri fie realizat. Aceasta realizare e mereu impiedicata de principiile nationalismului modern, care Uncle sá devina propriul

sau scop, sä domine si sa nu serveascri. Dar nicaieri nu se gasesc ca in acest popor ican aceasta tara prernizele unui nou nationalism umanizat, in sensul profetilor, un nationalism in slujba telurilor etice corrume pentru constructia omenirii. Oarnenii cari o construiese, trebuie sa

mearga inaintea acestei realizari. Desavarsirea depaseste opera umana, dar omul trebuie sà dea lot ce-i in pulerile sale. Tara, in realitatea sa, e materia constructiei judaice. Trebuie sa fie reframantata, pentru a face din ea un camin al Spiritului, o tara sEinta. .,Lupta pentru realizarea

misiunii judaice se trezeste din nou in aceasta tara si in sdnul poporului evreu Din acest popor si din acest prunAnt, a iesit la iveald adevarul cà omul trebuie sit traiascil la lumina rnislerului, la lumina lui Dumnezert i ct Dumnezen, care a creat aceasta lume, vrea sil faca. din creatia sa, regalul sau. Acest adevar e trainic legat de acest popor si de aceasta. tarrt. Chiar dacd ele se vor departa. chiar daca Ii vor deveni necredincioase, fortele istoriei 5i necesitatea realitatii, le vor readuce totdeatma". Un umanism cu baza nationala, ^an nationalism care n'are nirnic cornun decilt numete en care e intitulat astazi nationalisrnul; singur acest nationalism-umanism care, se stie. e servitoru !.

umanitatii, care nu apeleaza decat La www.dacoromanica.ro

122

judecata con§tiintei umane a a legilor divine, care c acela§ pentru toate popoarele, realizeath in adevär sensul judaismului §i semnificatia sionismulni. El este inrAdAcinat in trecut §i conduce spre viitor.

A CEST VOLUM S'A TIPARIT DE EDITURA BICURIM REG. COM. 3831S0C /945

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII Pagina

MOISE HESS : Noul nationalism

3

ACHAD HAAM : Nationalism etic

THEODOR HERZL : Politica evreiascl.

29 .

.

NATHAN BIRNBAUM : Credinta evreiascä

53

.

73

.

.

.

95

. Nationalism *i umanism .

.

.

113

MARTIN BUBER : Nationalismul religios fl

.

www.dacoromanica.ro

AU APARUT IN BIBLIOTECA HEHALUT" :

Interesele de clasd 0 problema nationald Mi§carea sionistd Rezolvarea problemei noastre Berl Katznelson Palestina

La brat cu moartea

de Ber Borochow A. Bein

I. Jaques

. .

B. Dow

Dr. S. Blainglas M. Rudith

.

Istoria Sionismului

Dr.Th.Loewensteiir.

Aspecte ale problemei evree0i

I. Jacques

Rezistenta evreieascd dela Var0)via Organizatia sionistd Cartea Albd

, N. Efraty ,

Problemele politice ale Palestinei Oameni i idei Mose Beilinson

A. Libman I. Jacques Hans Cohen

Viata i opera lui A. D. Gordon

Iosva Ziman

60 de ani de recIddire Chaim Weizman VOR APARE :

Mat

i fatá Cântecul palestinean Sefer Hehalut Kibut §i Kvuta Palestina, tam fdgdcluintii Pregatirea economicd

de Dr. Max Hodann N. Benary .

Lowdermilk

Frumkin

Cartea Drar Habonim" www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro