132
This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA
Overview
Download & View 132 as PDF for free.
More details
- Words: 1,144
- Pages: 2
.
Ma~ini1e utilizate modernii
.
, in agricu1tura
au creat posibiUtatea
unei mari
dezvo1tdri
producl;ia
de aUmente a htmii
Cu aceste utilaje intr-o
singurd
tot atatea echipd miind
.
un singur
zi poate
htcrdri
intreagd inaintea
in om
efectua
agrico1e cat o intr-o
sdptd-
mecanizdrii
c
ea mai cunoscut:l dfutre ma~inile agricole este tm~orul. A fost ~ventat la 1n~eputul secolulul al XX-lea ~1 a avut merurea sa 1nlocuiasca calul. Primele tmctoare nu protejau deloc ~ferul de intemperii, neavand decat un scaun metalic ~i un suport pentru picioare. Um];ltoarele masuri au fost a~ezarea scaunului
'-' Tractoarele de azi au cabina comoda cu aer condi,ionat. Protejeaza conducatorul de intemperii, ~i in caz de accident, de vatamari corpora le. O pana la inceputul anilor 1960 tractoarele nu au avut cabina. Conducatorul putea sa se accidenteze sau sa moara daca tractorul se rasturna. pe un resort ~i acoperirea rotilor motrice rnari cu cite o aripa pentru a proteja tractoristul de noroiul ~i de prnful aruncat de ro1;i.Dac:l utilajul se rastuma pe o pant:l, conduc:ltorul nu era protejat deloc de o accidentare grava sau chiaJ: mortala. Noua forma a tractoarelor Pentru a oferi conditii rnai comode tracto~tilor, la 1nceputul anilor 1960 tractoarele au fost dotate cu o cabirul rudimentara ~i un scaun capitonat. Dar aceste cabine aveau un rnare dezavantaj: zgomotul. Fiind executate din tabla de otel se comportau ca o cutie de rezonanta, amplificand sunetul motorului, al cutiei de viteze ~i al sistemului hidraulic, expuru1nd conducatorul la efecte vat:lmatoare. De atunci construc1;ia cabinelor s-a schimbat mult; cele actuale protejeaza tractoristul de intemperii ~i de zgomot. La aproape toate tipurile exist:l izolare
fonica, un scaun comod, instalatie de incalzire ~i aerisire, ~tergator de parbriz ~i directie cu servomotoare. Tractoarele sunt astfel proiectate incit blocul motor ~i carcasa mecanismelor de transmisie formeaza structura de rezistenta a tractorului, neavand nevoie astfel de un ~asiu separat. Puterea motorului este cuprinsa intre 15-190 KW; cele mai multe tractoare agricole de uz general au un motor cu puterea cuprinsa intre 22-90 KW . De regu1a noactoarelesunt dotate CU motoare diesel care actioneaza cele doua roti mari din spate sau ca tractiune integrala simultan pe toate cele patru. Tot motorul actioneaza ~i priza de putere: acesta este un arbore canelat care actioneaza sistemele hidraulice ale utilajelor tral;:tate sau montate pe tractor. Un utilaj de baza in agricultura este plugul care functioneaza ca o sapa: sfacima, rastoama ~i afaneaza solul, acopera cu pamant resturile
vegetale ~i buruienile. in agricultura modema mecanizat:1 plugul este tractat de un tractor, cu toate cl in multe 1;arise folose~te incl metoda tradi1;ionala, plugulflind tractat de cai sau boi. Pe pamantul arat mai trebuie efectuate ~i alte lucrari inaintea serrulnatului. Omul neteze~te solul cu o grebl:1 inainte de a sadi plantele, tractorul neteze~te solul cu o grapa sau cu grapa stelat:1care smulge ~i buruienile existente pesol. Un alt utilaj de prelucrare a solului ~i de extirpare a buruienilor este cultivatorul, care cu col1;i de otel sau cu sape rotative destelene~te solul. Moto-cultivatorul ai carui col1;ide otel sau sape rotative supt montate pe un ax actionat de un motor este des utilizat pentru destelenirea solului destinat utilizarii agricole ~i care nu a fost arat niciodat:1. . Diferitele seminte azi se pot semana mecanic: utilajele destinate acestui scop despica solul, introduc semintele in sol la adancimea ~i distanta stabilit:1, apoi le acopera cu parnant. Aceste ma~ini de regula seamana mai multe cinduri deodat:1. Recoltarea Azi se recolteaza mecanic ~i multe tipuri de produse agricole: de exemplu p1antele cu tuberculi (cartoful) iar dintre fructe se culeg mecanic strugurii ~i merele cu destinatie industriala. Printre aceste utilaje primul loc 11 ocupa cel destinat recoltarii cerealelor combina. Este un utilaj autopropulsat: secera cerealele, separa boabele de paie, curati1 boabele de pleava; boabele apoi sunt golite intrun camion ce se deplaseaza pe langa combina, iar paiele le lasa pe tarla, ca sa fie adunate ulterior. 417
MA$INI
PE OGOARE
OPe acest tractor este montat o cupa pentru adunatul gunoiului dintr-o strunga. Cupa este ac~ionata de cilindri hidraulici. O Semanatoarea pneumatica sufla semin~ele din dozator in ~evile elastice ~i apoi in sol cu ajutorul unui ventilator .
Paiele sunt considerate rama$ite ce nu se pot utiliza decit ca nutret sau a$temut pentru animale. Din aceasta cauza deseori sunt arse pe tarla, o anumita cantitate fiind totu$i utilizata ca hrana pentru animale. , Ma~ini de balotat Dupa un secerat manual in trecut paiele erau adunate in stoguri, azi in majoritatea cazurilor sunt balotate, transportate $i depozitate in aceasta forma. Aceasta operatie este efectuata
adunatul lor de pe tarlale dureaz.I mai putin. Ma~ina de balotat aduna paiele, le Impinge Intr-o camera unde le comprima In forma de balot, care e apoi Innodat de jur Imprejur ~i evacuat. Tratarea recoltei inainte ca recolta sa ajunga pe piati1 trebuie tratati1 ~i depozitati1, operatii pentru care sunt necesare alte utilaje. Printre aceste utilaje enumeram: remorca, stivuitorul cu furca de ridicare, banda rulanta sau ma~ini mai complicate, ca de exemplu dispozitivul de separat cartofii' de bulgari de pamant sau de pietre. Cartoful deseori este recoltat din solul
O Combina secerii piiioasele, treierii boabele ~i le separii de paie. Paiele le depune pe tarla iar boabele le adunii intr-un recipient.
4med ~i daca solul este ~i pietros, pe tuberculi se aduna multe pietre ~i bulgari de pamant umed. Pentru a fi curatati de pamant, tuberculii sunt trecuti printr-un mecanism de ciururi, unde pamantul desprins cade prin ciur. Pietrele se pot culege normal dintre cartofi, dar nu este o metoda economica, deoarece presupune munca urnana. O solutie pentru aceasta problema este utilizarea razelor roentgen: tuberculii sunt pu~i pe o banda rulanta ~i In caderea lor de pe capatul benzii trec printr-o serie de spoturi de raze x: aceste spoturi sesizeazadiferenta de densitate dintre tuberculi de cartofi ~i pietre. Daca spoturile sesizeaz~ o piatr~,. o tij~ aqionata mecanic love~te piatra, aruncand-o afara, iar tuberculii I~i continu~ traiectoria normal~. Aceste metode care elimirul munca C\ uman~ ~ deoarece
Incep
s~
fermierii
devin~ Incearc~
utilizate s~ reduc~
curent, preWl
O de cost al produselor alimentare. de un tractor, ce adun~ paiele l~sate de combin~ pe tarla, ~i le 1ndeas~in fonrul de balot, care la urm~ este legat cu o sfoar~, Fanul, iarba cosit~ ~i alte plante pentru nutreturi ce in trecut erau adunatein c~pite, se pot ~i ele balota, iar baloturile sunt depozitate apoi ca hran~ pentru animale. in ultimii ani cel mai mare progres in domeniul, manipul~rii materialelor din gospod~rie a fost introducerea "balotul\li mare" adic~ a roto-balotului. Un asemenea balot are in jur de 500 kg, fat~ de cel clasic de 30 kg (cat putea maaevra un muncitor agricol), Ma~inile pot manevra ~i baloturile grele, ~i dac~ paiele sunt legate in colete mari, . O Ma~ina de balotat aduna paiele ramase dupa treierat, eclisele mobile le rasucesc in forma de balot. Dupa aceea "tamburul" este incordat de jur imprejur ~i depus pe sol.
IS 0 .c Do
~
Ma~ini1e utilizate modernii
.
, in agricu1tura
au creat posibiUtatea
unei mari
dezvo1tdri
producl;ia
de aUmente a htmii
Cu aceste utilaje intr-o
singurd
tot atatea echipd miind
.
un singur
zi poate
htcrdri
intreagd inaintea
in om
efectua
agrico1e cat o intr-o
sdptd-
mecanizdrii
c
ea mai cunoscut:l dfutre ma~inile agricole este tm~orul. A fost ~ventat la 1n~eputul secolulul al XX-lea ~1 a avut merurea sa 1nlocuiasca calul. Primele tmctoare nu protejau deloc ~ferul de intemperii, neavand decat un scaun metalic ~i un suport pentru picioare. Um];ltoarele masuri au fost a~ezarea scaunului
'-' Tractoarele de azi au cabina comoda cu aer condi,ionat. Protejeaza conducatorul de intemperii, ~i in caz de accident, de vatamari corpora le. O pana la inceputul anilor 1960 tractoarele nu au avut cabina. Conducatorul putea sa se accidenteze sau sa moara daca tractorul se rasturna. pe un resort ~i acoperirea rotilor motrice rnari cu cite o aripa pentru a proteja tractoristul de noroiul ~i de prnful aruncat de ro1;i.Dac:l utilajul se rastuma pe o pant:l, conduc:ltorul nu era protejat deloc de o accidentare grava sau chiaJ: mortala. Noua forma a tractoarelor Pentru a oferi conditii rnai comode tracto~tilor, la 1nceputul anilor 1960 tractoarele au fost dotate cu o cabirul rudimentara ~i un scaun capitonat. Dar aceste cabine aveau un rnare dezavantaj: zgomotul. Fiind executate din tabla de otel se comportau ca o cutie de rezonanta, amplificand sunetul motorului, al cutiei de viteze ~i al sistemului hidraulic, expuru1nd conducatorul la efecte vat:lmatoare. De atunci construc1;ia cabinelor s-a schimbat mult; cele actuale protejeaza tractoristul de intemperii ~i de zgomot. La aproape toate tipurile exist:l izolare
fonica, un scaun comod, instalatie de incalzire ~i aerisire, ~tergator de parbriz ~i directie cu servomotoare. Tractoarele sunt astfel proiectate incit blocul motor ~i carcasa mecanismelor de transmisie formeaza structura de rezistenta a tractorului, neavand nevoie astfel de un ~asiu separat. Puterea motorului este cuprinsa intre 15-190 KW; cele mai multe tractoare agricole de uz general au un motor cu puterea cuprinsa intre 22-90 KW . De regu1a noactoarelesunt dotate CU motoare diesel care actioneaza cele doua roti mari din spate sau ca tractiune integrala simultan pe toate cele patru. Tot motorul actioneaza ~i priza de putere: acesta este un arbore canelat care actioneaza sistemele hidraulice ale utilajelor tral;:tate sau montate pe tractor. Un utilaj de baza in agricultura este plugul care functioneaza ca o sapa: sfacima, rastoama ~i afaneaza solul, acopera cu pamant resturile
vegetale ~i buruienile. in agricultura modema mecanizat:1 plugul este tractat de un tractor, cu toate cl in multe 1;arise folose~te incl metoda tradi1;ionala, plugulflind tractat de cai sau boi. Pe pamantul arat mai trebuie efectuate ~i alte lucrari inaintea serrulnatului. Omul neteze~te solul cu o grebl:1 inainte de a sadi plantele, tractorul neteze~te solul cu o grapa sau cu grapa stelat:1care smulge ~i buruienile existente pesol. Un alt utilaj de prelucrare a solului ~i de extirpare a buruienilor este cultivatorul, care cu col1;i de otel sau cu sape rotative destelene~te solul. Moto-cultivatorul ai carui col1;ide otel sau sape rotative supt montate pe un ax actionat de un motor este des utilizat pentru destelenirea solului destinat utilizarii agricole ~i care nu a fost arat niciodat:1. . Diferitele seminte azi se pot semana mecanic: utilajele destinate acestui scop despica solul, introduc semintele in sol la adancimea ~i distanta stabilit:1, apoi le acopera cu parnant. Aceste ma~ini de regula seamana mai multe cinduri deodat:1. Recoltarea Azi se recolteaza mecanic ~i multe tipuri de produse agricole: de exemplu p1antele cu tuberculi (cartoful) iar dintre fructe se culeg mecanic strugurii ~i merele cu destinatie industriala. Printre aceste utilaje primul loc 11 ocupa cel destinat recoltarii cerealelor combina. Este un utilaj autopropulsat: secera cerealele, separa boabele de paie, curati1 boabele de pleava; boabele apoi sunt golite intrun camion ce se deplaseaza pe langa combina, iar paiele le lasa pe tarla, ca sa fie adunate ulterior. 417
MA$INI
PE OGOARE
OPe acest tractor este montat o cupa pentru adunatul gunoiului dintr-o strunga. Cupa este ac~ionata de cilindri hidraulici. O Semanatoarea pneumatica sufla semin~ele din dozator in ~evile elastice ~i apoi in sol cu ajutorul unui ventilator .
Paiele sunt considerate rama$ite ce nu se pot utiliza decit ca nutret sau a$temut pentru animale. Din aceasta cauza deseori sunt arse pe tarla, o anumita cantitate fiind totu$i utilizata ca hrana pentru animale. , Ma~ini de balotat Dupa un secerat manual in trecut paiele erau adunate in stoguri, azi in majoritatea cazurilor sunt balotate, transportate $i depozitate in aceasta forma. Aceasta operatie este efectuata
adunatul lor de pe tarlale dureaz.I mai putin. Ma~ina de balotat aduna paiele, le Impinge Intr-o camera unde le comprima In forma de balot, care e apoi Innodat de jur Imprejur ~i evacuat. Tratarea recoltei inainte ca recolta sa ajunga pe piati1 trebuie tratati1 ~i depozitati1, operatii pentru care sunt necesare alte utilaje. Printre aceste utilaje enumeram: remorca, stivuitorul cu furca de ridicare, banda rulanta sau ma~ini mai complicate, ca de exemplu dispozitivul de separat cartofii' de bulgari de pamant sau de pietre. Cartoful deseori este recoltat din solul
O Combina secerii piiioasele, treierii boabele ~i le separii de paie. Paiele le depune pe tarla iar boabele le adunii intr-un recipient.
4med ~i daca solul este ~i pietros, pe tuberculi se aduna multe pietre ~i bulgari de pamant umed. Pentru a fi curatati de pamant, tuberculii sunt trecuti printr-un mecanism de ciururi, unde pamantul desprins cade prin ciur. Pietrele se pot culege normal dintre cartofi, dar nu este o metoda economica, deoarece presupune munca urnana. O solutie pentru aceasta problema este utilizarea razelor roentgen: tuberculii sunt pu~i pe o banda rulanta ~i In caderea lor de pe capatul benzii trec printr-o serie de spoturi de raze x: aceste spoturi sesizeazadiferenta de densitate dintre tuberculi de cartofi ~i pietre. Daca spoturile sesizeaz~ o piatr~,. o tij~ aqionata mecanic love~te piatra, aruncand-o afara, iar tuberculii I~i continu~ traiectoria normal~. Aceste metode care elimirul munca C\ uman~ ~ deoarece
Incep
s~
fermierii
devin~ Incearc~
utilizate s~ reduc~
curent, preWl
O de cost al produselor alimentare. de un tractor, ce adun~ paiele l~sate de combin~ pe tarla, ~i le 1ndeas~in fonrul de balot, care la urm~ este legat cu o sfoar~, Fanul, iarba cosit~ ~i alte plante pentru nutreturi ce in trecut erau adunatein c~pite, se pot ~i ele balota, iar baloturile sunt depozitate apoi ca hran~ pentru animale. in ultimii ani cel mai mare progres in domeniul, manipul~rii materialelor din gospod~rie a fost introducerea "balotul\li mare" adic~ a roto-balotului. Un asemenea balot are in jur de 500 kg, fat~ de cel clasic de 30 kg (cat putea maaevra un muncitor agricol), Ma~inile pot manevra ~i baloturile grele, ~i dac~ paiele sunt legate in colete mari, . O Ma~ina de balotat aduna paiele ramase dupa treierat, eclisele mobile le rasucesc in forma de balot. Dupa aceea "tamburul" este incordat de jur imprejur ~i depus pe sol.
IS 0 .c Do
~
