125432nbv.pdf

rrt EF

.'rt l+r .) s i-36* s

Fl

E9> Fl

o

,*

f. s

........83 2 . D e s p rJeu d e ca ............... te 3 .D e s p riea d ..........87 4 . D e s p rrea i . ............... ...............90 5. Predici la inmormAntareaunuia care a suferit mult in viatd (Despresuferintd).............................. 93 6. Despreraporturileintre pdrinli 9i copii ..............96 7. Despreinviereamo(ilor Einemurireasufletului......99 morfilor(scurtiexplicalie)......... .. ....-102 8. Troparele .............. 106 9. Ecteniapentrumorti(scurtiexplicafie) ce imo 4 i......................... 109 1 0 .R u g d c i u nipl e n tru I l. Desprevegniciachinuriloriadului. . . . . . . . . . . . . . . . . .. 113 ...........116 1 2 .D e s p rm e a md............ 13.Despre c dtoriavielii .............119 14.Despremoarteqi lnviere(Apostolulde la inmormAntare) ......122 15.Despremoarteqi inviere(Evanghelia de la lnmormdntare) ....... 125 16.Cuv6ntla inmormAntarea unuipreot...............127 17.CuvAntla inmormdntarea unuiom in v6rst?l ..........131 18.CuvAnt la lnmormAntarea unuicopil................134 19.Cuvdntla lnmormhntarea unui c6ntdretbisericesc..137 ...........14O 20.Cuvdntla inmormAntarea unuisinucigag ... .........| 43 2 1.Cuv6ntla inmorm6ntarea unuiinvAtAtor 22. CuvAntla lnmorm6ntarea uneifemeivdduve.......145 23.Cuvdntla inmorm6ntarea unuimedic...............149 unuimagistrat............ I 52 24.CuvAntla lnmormintarea 25. Cuvdntla inmormAntarea unui om bdtrdn.. . . .. . ... 156 26. Cuvdntla inmormAntarea unui funclionarpublic ..159 27.Cuvdntla inmormantarea unuiorb ..................162 28.CuvAntla lnmormAntarea unuiasasinat ............ 165 unui muncitor.. . . . . . . ....168 29. CuvAntla lnmorm6ntarea unui pestor.............. 172 30.Cuvdntla inmormentarea

l. Despremoarte Flagelulce a cuprinsintreagaomenireestemoartea. De ea nu poatescdpanici impdratul,nici ostaqul,nici dreptulnici pdcdtosul.Dar ca si lntelegemmoartea,trebuiemai intAi si in{elegemviafa.De felul cum ne trdim viafa aici pe p[mAnt depindestareanoastrddincolo de mormant. Ce estemoartea?Moarteanu estealtcevadecAtdesplrtirea sufletului de trup, trupul urmAnda seintoarcein ptrmdntuldin carea fost luat, iar sufletulla Dumnezeu, carel-a dat (Eclesiastul12,7). Sufletultreceintr-un alt mod de existenti,superiorvie,tiipetrecuteimpreuni cu trupul pe p6mdnt,aceastaeste moartea.Ceea ce-i dd importanli trupului estesufletul.Trupul fdri suflet este mort. De cdtefeluri estemoartea? Ea estede trei feluri: a) moartefizicd, trupeasci,adicd despdrlireasufletului de trup; prin picat. Despreea se vorb) moarteasufleteascd, begteadeseoriin SfdntaScripturd:Atunci cdndDumnezoua alezatprima perechede oameniin gridina raiului, le-a dat poruncdsd mdndncedin toli pomii, numai din pomuldin mijlocul raiului si nu mdnAnce, cdciin ziuain gi care vor mAnca,vor muri. Au m6ncat totugi nu au murit trupeqte,dar au fost morJi sufletegte,pentru ca Dumnezeunu arelegdturdcu omul pdcitosgi $i-a intors l'a{ade la ei.

81

Preot Silviu I\y'

Atunci cAnd fiul risipitor s-a intors la casa pdrrn teasc6,tatel a fdcur ospdl miue, a junghiat vilelul ccl gras, i-a dat inelul in deget, haina cea noui, incdl[ir mintea cea mai buni. De ce? pentru c6 fiul meu _ a zrs tatdl -,,mort a fost qi a inviat, pierdut a fost gi s_aaflat.'. Nu era mort trupe$te,dar era mort suflete$te. c) Moarteavegnicd.Atunci cAndFiul Omului va veni pe norii cerului cu slav6 gi cu puteremulti, inconiurat dc sfintii ingeri, toti cei morfi vor invia. unii spie viala vegnici, allii spre osdnddvegnic6,dupi faptele bune sau rele pe care le-au sdvArgitfiecare aicipe pim6nt. Atunci Dreptul Judecitor va sta pe scaunul de Judecatdgi va despdrfi pe cei drep{i de cei pdcirogi gi le va zice celor de-a dreapta Sa: ,,veni1i binecuvAntaliTatiilui Meu de mogtenifi impirifia cerurilor gdtitii voud de la inteme_ ierea lumii, cdci fldmdnd am fost qi Mi-afi dat s6 mdndnc t...1" li toatecelelalte,iar celor de-a stdnga:,duceti_vd de la mine blestemafilorin focul cel vegnic,cdci fldmAnd am fost gi nu mi-ali dat se mananc [...]-. Aceastd trimitere a celor picdtogi in gheenaiadului este moartea vegnici unde se vor chinui in vecii vecilor. Schimbareastirii sufletelor dupd despirfirea de trup pdnd la cea de-a doua venire a Domnului se poate face de cAtre cei vii prin rugiciune cdtre Dumnezeu pentru cei mo4i, iar cea mai puternicdrugdciunea Bisericii pentrucei adormifi in Domnul esteSfAntaLiturghie. In iconografia bisericeascdmoarteaesteinfdligati cu un scheletcare nu are ochi sd vadd, urechi si uuid. ,uu inimd si simtii durereape care o lasdin urmd atunci cAnd unul sau altul dintre cregtini pleacd din lumea aceasta.

C[ intr-adevbrtoti trebuiesAtrecemprin moarte,ne-o rpune Sfantul Apostol Pavel. Rdnduit este omului sd moar[,iar dupdaceeaurmeazdjudecata(Evrei9, 27)' iu poetulG. Cogbucne spune: ..Din zeii de-amfi coboratori C-o moartetoli suntemdatori" (Moartealui Fulger) Nu esteimportantcat am trdit aici pe p6mdnt'ci cdte faptebune am ficut inaintealui Dumnezeu.Un lucru esteimportantsdtinemminte,anumec6 in ceeace ne va gAsimoarteain aceeane va judecaDumnezeu.De vom fi gisili pregdtifi pentru cel din urmd ceas, Dreptul ne va pofti in impirdtia Sa,iar de vom fi gdsi(i Judecdtor nepregdtiti,soarta noastrAva fi pecetluitdin gheena foculuicel vegnic. Moarteavine ca un fur noaptea,de aceeatot timpul trebuiesI fim pregitili. SfantaScripturi ne indeamn5: ,,Adu-ti amintede moarte$i nu vei plcdtui niciodat6", iar Sfentul Vasile cel Mare ne spune:,,Cdndte culci searasi nu te gdndeqticd vei ajungedimineata,iar cind te vei trezi diminealase nu rc gAndeqticd vei ajunge seara";agadar,in orice momenttrebuiesd fim pregEtifi. ,,Fiti gataci in ceasulin carenu vd ganditiFiul Omului vaveni"(Luca12,40). Cinevaspunea:,,mie nu mi-e fricd de moarte,ci de ceace urmeazidupdmoarte",adici dejudecatS. Si ne rugim BunuluiDumnezeuagacum o facemde fiecaredati la slujbelebisericegtigi sd cerem ,,sfArgit

Preot Silviu I',

'1t

cre$tinesc viefii noastregi rAspunsbun la infricogata.ju decatia lui Hristos,'. Amin.

2. DespreJudecati Dupi inv{ltura Bisericii noastreexistd doudjudel) Judecataparticulard,care se face sufletului imediat lui de trup,prin moarteaacestuia;qi despdrfirea Iudecata obgteascdsau universali, care se va face la

rf8rgitulveacurilortuturor oamenilor,celor vii qi celor mo4i deopotriva. Despreprima judecati ne vorbeqteSf6ntul Apostol Pavelin Epistolacdtre Evrei (9,27) ,,rdnduitesteodatd oamenilorsAmoarA,iar dup6aceeaurmeaz[judecata". Numaici aceastijudecati sausentinJicarese dd sufletului nu estedefinitivi ci provizorie,noi cei rdmagiin viati putAndintervenipe ldngeDumnezeuca sdschimbe stareain caresegise$tesufletul celui adormit.El insi nu mai poatefacenimic. La acestlucru sereferi MAntuitorul cind zice: ,,lucra[ipan6esteziui la propria voastri mantuire,cdci vine noapteacdnd nimeni nu mai poate facenimic" noapteanu estealtcevadecdtmoartea. Dupd o traditie pioasl se spune ci sufletul dupd despirfirea de trup gi lnainte de a se inftfiga la Dreptul Judecitortreceprin aganumitelevimi ale vdzduhului, unde sufletul este cAntiirit gi i se cere socoteali despre toate cele ficute impreuni cu trupul pe pdmant. La fiecarevami esteprezentatlngerulbun gi demonii,avAndu-sein vederecele bune ficute de om in apirarea sa, precumgi celerele,pentruacuzare.

Preot ,SilviuI','1

Trei fachri vor ilvcaun rol deosebitdc inrnortanr ., v(tr dccidL'in cc prrrlc va inclina clmpana iutlccrir,, noastre: a) con$tiinla noastrA: b) ingerulbun gi c) ingerulreu. a) Constiinta,c:trc nu estealtcevadcciit glasullur I ) u m n c z e ui n o n t 1 i (.a rci l i sp u n ctot tir r r lr r lsu laer binelcAi sI eviti riul. Congtiin{a nu poatcl.i curnpiratri. nrituitasau ingclatir.Iia arc un intreit rol: inaintedc sal vdr;ireaunei fapte,cstc sfituitor gi ne spuncsi.isdvir;;urr fapta care estc ?n conlbrrnitatccu voia lui Dumnezeu. sau sa nu o sdvirgirn,dacd nu estc pc placul lui Dumnezeu.In timpul f aptei nc inso{egte,ieci are rol gi de martor,iar dupdcc am sivirqit-o, are rol de iudecdtor gi dacd a fost confi)rmvoii lui Dumnezcu,ne aducc Iinigte,iar dacd nu, nc mustri permanentgi nu ne di odihnd. CAndpdrdsirnviata accasta,congtiinfava l.i prezcntd gi ne va ajuta si nc amintirndc toate faptcle cele bune sau rele pe care le-urnsavargitaici pe panrint,in trup. Atunci se va derula prin fa(a ochilor ca 5i un film tor trecutulvie(ii noastrc. b) Inqerul ccl bun va aducein fafa congtiinteitoate faptelebunepe carelc-am sdvdrgitpc pdmantgi va cluta sa scapesufletuldin ghearelemortii. c) Ingerul cel riru va aducein fata sufletului toate faptele rele sivariitc. care au repercursiuni pentru $i urmagiinogtri. Dacil faptelecele rele vor ll mai nrulte decit cclebune.atultr.iva fi vai noulr.

l'rcrlicila cununie Ei illnlornlintarc

di nc ol os a v edentr ai ul c Ni sc va da posilr i l i tutea pizitor t(|rtc l'runusclile lui. apoi irnpreundcu ingerul din cl' vr)rnvizi{a iadul qi vom veclcatoatesuferintclc Pavel spunc l)t'sprcl'rumuse{ilcraiului Sl'intul Apostol a vdzut , * n f.r., ridicat cu trtlpul pandla al treileacer 9i n-a auzit'nici ia .,cclcce ochiuln-a I'lzut, nici urechen Dumnczcu rnimaonului nu s-a suit, accsteale-a gdtit ."i ce-L iubescpe Dansul"(l Corinteni2' 9)' ,,r.rnt.u vL-acurii()r; Judecatauniversaldse va l'rce la sfirqitul cci riri 5i vrt tl."ptut Ju,i."et.t, * clesparlipe cei buni de rostisentintaEi asupraunoraqi asupraaltora' tlcsprc Siinlii Apostoli L.-auintrcbatpe Mantuitortrl. ccrrsul dc zitrrr.Ei iai Domnulle rdspunde: ilcea.stA;i, "iar cr l'lul' I nimeni nu ;tic, nici ingerii din cer' nle rucela. numaiTatdl" (Matei 24,36)' acestet-zlle' Ca sd ne d5m totu$iscamade apropierea va l'i in lumc MAntuitorulne-a ldsirtni$te semne:cAnd clecltcrc
Preot Silviu Ptnt

SfAntul-Ciprianspunea:,,CAndesteomul mai tarc1 ^^ in fata preotutui, descopc:3: _:". 1]1:ee1unghe.11 nnou-$l toate fblurile de slabiciuni,cAtot ce descooerrnr in fafa preotului nu ni le va descoperin"_""r* fI f"f. intregiilumi!" PdnI la incheierea viefii noastre pe acest pamAnr avem posibilitateade a ne curelade iicate p.in tuino Pociintei pe care Sfinfii parinfi o n,i_"." ,:;'l;i", Botez"Se spuneci Iisus Hristosunsprezece ceasuridin zi sti pe scaunulMilostivirii qi un singur p, J'0. J:dg:ilo. Si-L rugim ca atunci ""u, ,oR"ti-roUutui s:u (N) se va lnfdfiga inainteaDreptului "aiA JuOecator, sa_f gdseascdpe scaunul Milostivirii, judecAndu_l rn"fta ingAduinfe. "" ne hoteramgi noi si punemin gAndca de astizi ^ .Si

facemfaptele 11ilf ,rtnepregdtifi. cetebune". i nu ;; 6;;, srar$rrut Amin.

ri

I

T.

3. Despreiad La prima vederese parecd oamenilorcaresestr5dusi implineasci voia lui Dumnezeule merg toatepe gi adesorisuferi multe necazurigi incerciri in aceasviati. Iar celorcarenu preamergla biserici, neglijeazI postulgi rugiciunea,parc6le mergetotul bine.Dar sd nu ne ingelim, deoareceodatZicu moartea,situatialor se va schimba,la fel ca in pilda bogatuluinemilostiv9i a strraculuiLazAr. , Cei care nesocotescporuncile lui Dumnezeuvor mergela chinurile iadului, undeva fi pldngereaqi scrdgnireadinfilor, iar cei drepfi la fericireaveqnic6. Ce esteiadul?Dacdraiul esteimpnrfiia lui Dumnezeu atunci iadul esteimpirilia diavolului, locul unde se vor chinuitofi picdtoqii. in ce vo. iosta chinurile iadului? in mustrdrilede congtiinfi pentrubinele pe caretrebuiesd-l facempe pdm6nt gi pe carenu l-am ficut. Scriitorul rus Dostoievsky spuneaci iadul nu estealtcevadec0t:,,lipsaiubirii". . Dintru lnceput a fost creatraiul, iar iadul a fost creat de om, careqi-a folosit rlu libertateade voin16primitd de la Dumnezeu.$i ca si vedemci estea$a,sd urmirim pufin cuvinteleM6ntuitorului pe carele va rosti la sf6r9itul veacurilor celor de-a dreaptaSa: ,,veni[i binecuvAntafi Tatllui Meu de moqtenitifupnr{ia cerurilor gititll voui de la intemeierealumii", iar celor de-astinga le va zice: ,duceti-vi de la Mine cei blestematiin focul cel vegnic,cici flnmAndam fost [...]." De aici observbmci

88

Preot SilviuPt,1'

iadul nu a fost creatde la inceputullumii ci omul prrl pdcatelelui l-a creat. Contele Orloff, vorbind cu un general rus, igi bdtcl joc de toate lucrurile sfinte, chiar qi de iad. Apoi s-au infelesca primul careva muri sd vind sd spunl celuilalt. ce e dincolo. Pulin dupd aceea,izbucni rdzboiul cu Napoleon I. Generalulplecd la rdzboi. pe cAmpul de bdtdlie,intr-o dimineatd,conteleOrloff vdzu pe general palid gi tremurdnd,zic6ndu-i: ,,Exisrd iad gi eu sunt acolo", Orloff, ingrozit duse aceastdveste contelur Rostopelimcare a scris aceastdintAmplare. Cd intr-adevdrunele plcate pe care le-am I'Icut pot fi iertate gi in viala de dincolo, se vede gi din cuvdntul Mdntuitorului:,,Adevirat zic voud orice picat gi orice huld se va ierta oamenilor, dar pdcatele impotriva Duhului SfAntnu se vor ierta nici in veaculacestanici in veacufviitor" (Matci 12,32). Deci unele pdcatese vor ierta gi in veacul viitor pentru rugdciunilecelor de pe pdmint. Poatese va intreba cineva de ce sd suferi in iad o vegnicie, pentru o viatd atat de scurtd petrecutApe pdment.Unui asemenea om ii vom rdspundec6, aqacum pentru o crimd care dureazddoar cdteva minute, criminalul suferdinchisoarepe viafd, aqagi omul pdcdtosva suferi vegnicpentru pdcatelesale. Dar si ne amintim cd cerul gi iadul sunt in mAinile noastre,de noi depindestareade dincolo de mormdnt. Dincolo, in viala de dupi moarte, nu mai putem face nimic. Ne-o spunegi o rugdcunea Bisericii: ,,de acum nu-mi voi mai aduceamintede Dumnezeu.pentrucd in iad nu este nici o aducereamintede Domnul. ci voi

I'rcdicila cununie$i inmormantare

89

rilcca acoperitin chip cumplit de intuneric, a$teptand Irrvierea,cAndvoi fi aruncatin foc de Judecdtorultuturor pllmdntenilor"(Slujba la iegireacu greu a sufletuluirlintareaa 9-a). Chinurileiadului nu vor fi foc material'ci mustrdrile tlc congtiin!5pentrubinele pe care trebuiesd-l facem 9i rrul-am fdcutpe pdmant. Avem certitudincacd adormitulin Domnul cdt a tr6it sdvArEitmulte faptc bune gi pentru acest lucru credem eirDumnezeuil va fcri de chinurileiadului.Sd ne rugdm pcntruddnsulzicAnd: ,,Celce egtidin f ire bun 9i rnilostiv,voitor dc mild 9i addnculindurdrii,pc cel care l-ai mutat din locul acesta tl riutdlii gi din umbra morfii' Mintuitorulc ageazir-l luminaTa"' Amin. undestrdluceste

llctlici la cununiegi intlormintare

.1.Desprerai De la inccput Durnnezeul-a inzestratpe om cu ul mare dar: libertateclc voinld. PutAndalege intre dor,,, alternative:bine gi riru,viatd qi moarte,virtute saupdcur. omul devine rdspunzdtorpentru faptelc sale. Virtulilt. sau faptele bune prcsupuno anuntitdjertfi din parlcrr noastrd,anumitesacrificii, renunldri.Aga de pildd, a tt ruga lui Dumnezeu,l posti,a renuntala anumitepllccli. reprezintdo jertfd din parteanoastrd,un anumitefort. Dar ce esteraiul? Estc locul de fcricire veqnicduntlt vor mergesufletelecele curatecare s-au strAduitaici pc pdmi-ntsdimplineascdporuncilelui Dumnezeu. ,,lmpdrdJialui Dumnezeuse ia cu stdruintdgi cei ce stdruie,aceiapun mdna pe ea" ne spuneSfAntaScrip turd. Ajungdnd Hanibal cu armata sa deasupraAlpilor. solda{iisdi frAnli de oboseald,refuzausd-l urmeze.Dar. el, aritAndu-lcfrumoaselecAmpiiale Italiei acoperitecu verdea{dgi tot felul clegrddini $i ora$einfloritoare,le-u zis: ,,Acestebogdlii vor fi ale voastre dacf, doriti sii luptali qi sd invingeti." Soldafii prinserdcuraj gi invin seri. Dob6ndirearaiului trebuiesi ne intdreascisi nouil curajul. Dar nu a raiului pdmAntesc, intrucAt,agacum se $tie. pldcerilede la Capuai-au stricatpe cartaginezi.Oragul acela a fost mormdntul gloriei lor, deoareceplicerile lumii il sldbesc pe om. Desprefrumusetileraiului ne vorbegteSfAntulApostol Pavel care a fost rdpit panAla al treilea cer unde a

9l

vtlzut:.,celece ochiul n-a vdzut,urecheanu le-a auzit $l lu inima omului nu s-au suit, pe acesteale-a gdsit celorce-L iubescpe El" (l Corinteni2' 9)' l)urnnezeu intre cetitenii raiului nu vor mai exista dcosebirile tlc pe pdmdnt:unul tdndr,altul bdtrdn,unul stdpAnaltul slugi, unul shnAtosaltul bolnav; tofi vor fi una, va fi vugniczi fdrd noaptc, iar hrana sutletului va fi vederea Iui Dumnezeufa![ cirtrefa]d,aceeava fi fericireatotald' Se spune desprc un sfint apusean'Francisc de Assisi,cd fiind bolnav, sufera aqa de ingrozitor incdt crcdeacd nu va mai puteasuporta.Atunci auzi un glas din cer. care i-a zis: ,,Francisc,dachsupraf'alapdmintului ar fi de aur, marcade balsam,muntii 9i dcalurilcdc pietrescumpe,n-ai suportaorice sul'crin!d,nunlai sit lc ciigtigi?"Sfdntul Franciscraspunse:,,Doamnc.nu sunt vrednic<JeaEabog5lie",sd qtii zice iardqiglasul,cA viata vcgnicde o comoard9i mai mare.Ea va fi a ta. Suferinlelece le induri suntarvunavie(ii vegnice! Din acel moment,Sfdntula suportattoatedurerilecu fericirearaiului' ccamai marerdbdarc,a$teptand in om existdun dor de a li fericit' Acestdor l-a zidit l)umnezeuin om. Dar pe pdmdntacestdor nu se poate irnplini, cdci aici nu estefericire adcvdratd'nu este loc undesd nu lie gi necazuri.Dacd pe pimant nu se poate tiunge la fericireaadcvdratd,atuncitrebuiesd fie alt loc in via{ade dincolo. Rdsplatacelordrepli esteraiul (numit $i impdrdlialui l)umnezeu,impdrdlia cerurilor' cer, sinul lui Avraam, casaTatllui cerescAi altele),punereala addpostde orice rdu qi dobdndireaa tot binelui. Cei drepli vor vedeape I)umnezeu,,fa!dcitre fa{d,iar nu ca acum prin oglindd'

Preot SilviuPop

ln_-ghiciturl" (l Corinteni 13, l2), ne incredinfeazd Sf6ntulApostolpavel. Raiul va fi, potrivit lnvdfiturilor Sfinflor ptrrinfi. o ^ r+tgarcere la paradisulleres,tru din care.u fortiffiili primii oameni, deci o restaurarea stirii ln inainte de pdcat. "*1*_ Acum cAndadormitul lnhu Domnul pleaci dintre cei vii, strne rugiim lui Dumnezeupentruel Licand: ,,Hristos s6 te odihneascitn laturac9l9i vii ugile ,uiuiJ,i_1i 9i

agsghjda gimoqtean impdrnfiei sae sat" arate;il;"*"

sa-FdAruiascide celece ai gregitin viagi, iubiiorule de Hristos."Amin. DumnezeusdJ odihneasciin pace! I i l

it

llll

ift l.l I

;5. Predictrla inmormintarea unuia carea suferit multin viatl (Despresuferinfi) Ne-am adunatastiizi la acea$ecasl pentru a petrece ultimul drum pe cel care a fost robul lui Dumnezeu care dupi o lung6 gi grea suferinf6se odihnegtein sicriu pe care pestecAtevamomenteil vom ageza

mormenfulrece. Sfenh Scripturd a Vechiului Testamentne spune: ntrscutdin femeie are putine zile de triit, dar sg de necazuri"(Iov 14, l). Aga cum pomul plin de roadelgi apleacl crengilefui gi ln el arunci lumea cu pie&e, iar pe cel fliri de nul ia nimeni in seamtr,a$acum comandantulln traseazdcele mai nobile qi grele misiuni soldatiiscusifi, agacum doctorul pentrua vindecaun pacient medicamentelecele mai amare, aga gi pe omul care-l iube$te ll lastr o vreme str Nu omul bolnav esteuitat de Dumnezeuci omul Pe cel bolnav Dumnezeull iubegte gi-l wea in lmplritia Sacereascil. Ne spune Sfenta Scripturl ci ,,ni se cade ca prin necazuri gi suferinfe s[ intrdm ln tmp[r{ia cerurilor." MAntuitorul Hristos cind ti trimite pe sfinfii Apostoli la propovlduire le spune: ,,In lume necazuri vegiavea,dar indrezniti, Eu am biruit lumea" (Ioan 16, 33), adici si nu agteptafidin partea oamenilor laude,

94

PreotSih'iul',,1'

osanale,ci dacAvrei sA sluje$ticu adevAratlui Dumnr. zeu pregategte-fi suflctulde ispite. Mdntuitorul Hristos trecAnd impreund cu Sfintrl Apostoli prin cetateaIerusalimuluiau vdzut cd un zicl ;r cdzut pestecdliva evrei $i i-a omorat. Atunci Apostolrr L-au intrebat pe Domnul dac6 acegtioameni au grc;ir inaintealui Dumnezeude s-aintdmplata$aceva.Mentrl itorul le-a spus:Dunrnezeua ingdduits[ moarl pufini crr sd ia amintecei multi. CdndTatdl cerescne trimite cala mitAti naturale- inundafii,cutremure- cdnd se rAzbunit stihiile naturii,Dumnezeuingdduietoateacesteaca sAnc trezim la realitategi sd nu mai pdcAtuim. In scrierileregretatuluimitropolitAntoniepldmddea ld se relateazldespreun chlugdrde la munteleAthos cl a suferitla pat 38 dc ani. $i s-a rugatintr-o zi Ia Dumnc zeu zicdnd: Doamne daci este cu putintd scapd-mdclc aceastA dureregi Dunnezeu l-a trimis pe un inger al Siu sd-i propunddoud lucruri: sau si suferetrei ceasuriin iad, sau sd rabde pdnd la sfArgitulvietii sale chinurile care-l incercau.A stat cdlugdrulgi s-a gAnditpi in cele din urmi i-a rdspunsingerului:gata m-am hotdr6t,du-re gi spune-ilui Dumnezeucd am alessd stautrei ceasuriin iad. S-a dus ingerul i-a spuslui Dumnezeu,apoi a venir gi a luat pe cdluglr dc mdnd9i l-a dus in iad. A statacolo trei ceasurigi treizeci gi trei sute qi frei mii cle ceasurr dupdsocotealalui, iar ingerultot n-a mai venit.Atunci l:r o rd.scrucede veqnicie, cd acolo nu existd notiuneu timpului, gi-a ridicat cdlugdrulochii gi l-a zdrit pe ingi.r gi i-a zis: nu credeanrcd gi ingerii lui Dumnezeumint, lrr careingerul lui Dumrrezeui-a zis: Pdi cum?Ai zis cI nr:r lagi aici doar trei ceasurigi au trecutatateamii. inserul ij

llcdici la cununiegi irtlnortnlntare

95

sl)une:n-a trecut dccit un ceas, mai ai doud de stat' (iillugdrut i-a zis attrnci ingerului du-te 9i spune-i lui l)umnezeusd md scoatdde aici 9i sd md lasepe pdmant ru pAndla slhrgitulvielii rneleci pind la sf?rqitullumii, rlcoarecechinurile dc pe pamlint sunt mult mai ugoare tlccdtceledin iad. Asadarve
Ittrlici la cununiegi inmormAntare

6. Despre raporturile intre pirinfi 9i copii Doui sunt cuvintele cu cea mai largd circula{ie irr lume: mama 9i tata. tn familie nu discutatadecAt cea desprecopii. Cea "rirta"probi"rnJrn,,, dintdi datone ;r tatd de copii este cre$teragi educarea lor irr lTntl,ol frica de Dumnezeugi ruqine fald de oameni. Fiecare pdrinte se strdduiegtedupd posibilitdli . s;i asigure-un viitor copiilor,- sd urmeze o qcoald bunb gr apoi si incheie o cdsitorie fericiti, dar'oare ,otrt ,. reducela acestelucruri firegti, pdmAntegti? Desieur ci nu! Adeseori uitdm cuvintele Mantuitoruiui ._. !oun",

,,Ce-iva folosiomuluisi cAgtige fu^"u int qii_. pierdesufletul,saucear puteadaomulin ,"HirU "ufa p"lntu

suttetufsdu?" (Mart.ug. 37t. Se spue, !i pe drept cuvAntcd ,,omul in viatd este a9a:um l-au fdcutpdrinfii lui'..Cum am puteapretinde unur .copil sd fie virtuos,dacdin familie exist?ineinle_ legeri,pdrinfii nu se roagd,nu mergla bisericd.pirintii trebulesa insuflecopiilor dragosteade Dumnezeu 9i ile aproapele. lor, copii au fald de pArinlio seriede obli_ ..!u^.?ldul gatii. SfAntul Isaac Sirul spunea: ,,Adu_!i aminte cd plrinlii 1i-audat viafd, ti_audat tot;L ce'u"i Ju iu in scnlmbpentruceeace au fdcutei pentrutine?., esteaceeade a le arEtarecunogtinfigi cinstiiep"nt u tot ce au ficut pentrunoi, pentrutoateceleqtiuteq, negtiute, cunoscute numaide ei gi dusecu ei in mormdni.

9'7

Una din cele 10 porunci date de Dumnezeului Moise rrc rnunteleSinai se referd qi la cinstirea pdrin!ilor: mult i,t'iu*t.$t. pe tatal tdu 9i pe mamata, ca s6 trdieqti hinepe pdmdnt"(leqirea20, 8 poruncaa V-a)' 1i ' Chiar pe cruce,Mdntuitorul a avut grija de mama Sa' rll1nd-oin grija ucenicului Ioan. Pe parinli nu trebuie sd-i judecSm oricdt de .impdttnrili ar fi, ci si ne rugim lui Dumezeu pentru e1penmr cil cine gtie cum vom ajunge qi noi in viala aceasta9i ntuncicAndne vor judeca copii noqtri cum ne vom simli? Atunci cAnd nu mai sunt printre cei vii, si le ingrijim nrormintelesddind cdte o floare, aprinzdndc6te o lumAnare.ca semn al dragosteiqi recunoqtinleifald de ei' Un scriitor cregtin spunea: ,,mormintele pdrintilor sunt gcolileunde niciodati nu se terminl lecfiile"; 9i pe drept cuvdnt, ori de cAte ori ne gf,sim in fa{a mormintelor p[rinfiior, ne amintim de sfaturile 9i poveJelepe care ni le dldeau. Apoi nimeni din aceastdlume nu ne poate lena ca $r parinfi. Oricdte ndzbAtiiai face, pdrintele te iarti, pentru .A igi ,ia", esteos din oaselemele' carnedin carneamea qi #nge din sAngele meu' iar romAnul are o vorb6: sdngeleaPdnu se face niciodati. i-am inleles pe li noi cei mai in vArst6 poate nu pirinlii noqtri, insi odatd cu trecereaanilor ne-am dat seamaci au avut dreptatein tot ceeace ne-auspus' Cei tineri sd nu uite cA nu se vor putea lipsi de sfaturile pirinlilor niciodatbin viaf6 qi cd pdrinlii nu pot fi inlocuili nici de prieteni, nici de rude, nici chiar de so! sau sofie.

Adormitain Domnul (N) avem certitudineaci si n tacut.datoria-fafide copii gi.azi din rumcrr aceast4parc6ar vreasdspuna candpreacd celordragi: .Pdlpdindm_amstinsdin lume Ca luminaunui sfesnic Instrsufletulmeubun Tot cu voi riimdneveqnic,, Str ne rugim pentru ea lui Dumnezeu,,si asezt, sufletul ei acolo und" ou ;;".;,;'T:"1_:Y 4" durere' nici intristare, ci. viap fera de siirer;:;;#":t'" I

irl

tr fl

Despreinvierea mor{ilor gi nemurirea sufletului Agacum mdrturisimin Simbolul de credinfi, MantuIisus Hristos,,alnviat a treia 21".Acestadevir ne nou6 doud lucruri gi anumeinvierea morfilor

sufletului. nemurirea -l.a

lnvlerea mo4llor

Dactr invierile din morfi relatate de Sfintele Evanii - a ficei lui lair, a t6ndruluividuvei din Nain, gi a Laznr din Betania- au fost sivir$ite de M6ntuitorul Hristos,ceamai mareminunea fost invierea Sadin fiind gi chezdgiainvierii noastre. CE lntr-adevfu Hristos Domnul a inviat o dovedesc Sale dupi Inviere. ,,Iar dacd se propoviduiegte

Hristos a inviat din morfi, atunci cum zic unii dintre ci nu existtr inviere a morfilor?" intreabi SfAntul Pavelgi adaug6:,, dacdlkistos n-ainviat, atunci estepropov[duireanoastra,zadarnicd-igi credinfavoastri" (l Corinteni15,12-14). Dar cum vor fi trupurile celor invia{i din mo4i? Vor trupului MAntuitoruluide dupi inviere, cAnd fi asemenea a intrat cu el prin ugile lncuiate la Sfintii Sii Ucenici qi Apostoli, c0nd putea sI fie de fa{5 9i dinh-o dati si dispard(la Cinadin Emauscu Lucagi Cleopa). SfAntul Grigorie Teologul spune ci prin plcatul shImo$esc,trupul a deveni opac, greu, iar dupi inviere el va devenitransparentli u$or.

,il,

100

Preot Silviu| ',,t,

Sfdntul Apostol pavel ne vorbegtedespre tru;rrrt duhovnicesc (nvonipo,rrrc6g),transfigurat p.in inui",., asemAndtor cu trupul inviat al lui Iisus Hriitos, elibcr,,r nu doar de stricdciune,ci gi de labilitateapsihologicrr capabilsd participela slavalui Dumnezcu.Mai intAi'cr,, trupul firesc, apoi trupul duhovniccsc(I Corinteni 15. 46). Omul cel dintAicstepdmantesc, cel de_aldoileacsrt, dln cer (v. 48). ..[...] se seamdnd trupulintru stricdciurrr., invie intru nestricdciune; se seamdndintru necinsteinvl(. lnrru putere;se seantdnitrup firesc, invie trup duhov nrcesc"(I Corinteni | 5, 42_44). Iar dacl trupurilcinviazd,atuncinu ne esteindiferenr cum hAim viata aici pe pdment,pentru cd de felul currr am trAitaici depindevia{ade dincolode mormdnt. Cum va fi posibild invierea trupurilor zdrobite _ ale celor care au murit in accidentesiu pe cdmpurile dc lupt5, ori cei care au fost mdnca{ide iiarele jlUuii.., Aga ca gi in vedenialui Iezechil,deoarece ,,ceeace esrc cu neputin{dla oamcniestecu putintdla Dumnezeu,,. Aubrul vielii estcDumnezeu,deci numaiDumnezeu ne.poate lua viafa atunci cdnd El crede de cuviinld orice atentarela pr.opriaviafd este plcat inaintea ;;r lur Dumnezeu. Auzim astdzicd f'emeilefac avorturi pentru cd sunt s,tae_an: p: corpul lor; rispundemcA atunci ar fi stdpdne dacaele gi lc-ar fi crcat.dar dacdaltcinevale_a crealgi nu ele, nu suntsfipancpe trup. 2. Nemurireasullctului.SfintaScripturdne vorhcgre in mai multe locuri clesprencmurtrce suflclului. Minttr_

l'rctlicila cununie$i inmormantare

l0l

zicdnd:',Nu vd teme{ide llorul Hristos ne atentioneazA r r'i cc ucid trupul, dar sufletul nu pot sd-l ucidd; ci mai rlt'grabdtemeli-vddc acela care poate ca 9i sufletul 9t piarddin gheend(Matei 10'28). lrrrpul -in sd le vreme ce l-au scos afard pe arhidiaconul$tefan (lin cetate gi-l lovenu cu pietre. el se ruga 9i zicea: lisuse,prinregteduhul meu" (Fapte7 , 59)' ,,1)oamne in Epistota ilx1i cdtre Tesalonicenicitim: ,,lnsuqi l)umnezeulpdcii sd vd sfinleascdpe voi in chip desivirpizeascd-sefdrd ;it gi intregul vostru duh qi suflet 9i trup prihandintru venireaDomnului nostruIisus Hristos"( 5' if;, iur psalmistul scrie: ,,insetat-asufletul meu de l)umnezeulcel viu, candvoi veni 9i md voi arita felii lui l)umnezeu"(.Psalmii4l ,2; lI4' 7 -8). Credintain nemurireasufletului o intdlnim la toate popoareledin toatetimpurile qi locurile.Credinfain-rai ruu ioO,in infern sauin cdmpiileElisee,in Valhalazeilor sauin sanullui Mahomed;toatereligiile fi toatepopoarcle au crezut in nemurireasufletului 9i intr-o via!f, viitoare.Credinlain nemurireesteatestatd9i de difcritelc obiecte sau moncde care s-au gdsit in mormlnte' aldturide cei adormili,credinJdpotrivit cdreiatrebuiesd pl6tim pe lumea cealalt[ pentru faptelesdvarqiteaici pe pimdnt. Marele scriitor Victor Hugo spunea in Camera lrancezdlal5 ianuarie1850:,,Esteo altd viald in carese l'acedreptate.Eu crcd profundin aceastdlume nrai bunh gi dcclaraici,ea estcsiguranlasupremda raliunii melc"' Acum cAndadorntitulintru Domnul (N) se desparte clc noi, sd-l rugdm pc Bunul Dumnezeus5-i ierte pdcatcle gi sd-lprimeascdin lmpdrdtiaSa.Amin!

-,

Itrctlicila cununieEiinrnormintare

g. .f roparele morfilor (Scurtdexplicatie) Toatd slu.jba inmormdntdrii (prohodul) cuprinrl,. rrnplorarea milci Iui Dumnezeupentrucel adormitirrlrrr Domnut ca el sd fic agezatin ?mpirririalui;;;;;"r..,, La.incepurulBisericii cregrine, ..: ;;i;;; ."#"nr,,,,, ,.slin(i",pentruca nrcnireacre$tinilor .a ,,i"*a',i..l, ";;;;il; vir;;irca. Mintuitorul Iisus ilristos"." ,, "; unr,.u."i ,,Fifi desdvirqifiprecum gi Tardl :l:*r.oj u,,, ccruri desdvarg it estc,'(Mutei 5, 4g). In cuvdntul dc azi

tropareror ce,".o,,.Jn1,i,""::U::l;rff,jlll]fi :'"' Mai int6i sd ve
t.opur" O cAntare mai scurtd ,", rnri' iunga in carc sc cuprindesuct.intvirlu unui sf6nt ,ou in..'ntnaiu,.,,'.,n,,, praznicsau sdrbdtoarc.in cazul nnr,.u ,.oforril"rni"ru nrilaiui Dunrne_zeu irsupra celuiadornriri" b;;r;;., ' ..Lu_dununle tlrc_Pfilor, celor ce s_ausdvArgit, odih_ ncAte Mdntuitorulc, sufletul adormitului robului Tau. pizindu-l pe dAnsulintru viafa .., f".i.iia, .oie'este ta Tine, Iubitorulede oameni,,, lui Dumnezeu sd agezesufletul . fe. rySam aga<Jar robului Sdu cu duhurile dreplilor, jrfr" iilrn .a ".1 sunt.in?mpdrdiiu ""i lui ounn.."r,';;;.

:il"^9::tl"l .Oi'nrfr"l :l^uuut.o viald plini de sfinfeniepe pamani SfAnta lucrat prin ci chiar dupA trecerea aceasta;rugEciunilelor sunt ascultate b.;i; ffi;" a" nurnr.r"r.

Evanghelist i s_a*r,"i * .t^T:::t:l _roan .r" rngercareaveao cddelnifd "Ja""T" de aur;gi i s-adat l";i#l;.

r03

pentrucd impreundcu rugaciuniletuturorsfinfilor rrrrrltd, rll o ducdpe altarulde aur cel de dinainteatronului [...]; lurnultAmeieis-a suit impreundcu rugiciunile sfinlilor frfirintealui Dumnczcu" (Apocalipsa8, 3-4). Agadar, rlinlii mijlocesccdtrc DumnezeupentrumAntuireanoaslril.

,,Intru odihna Ta Doamne,unde toti sfintii Tdi se rxlihnesc,odihnegteqi sufletulrobului Tdu, cd Tu singur csti fdrdde moarte." . In acesttropar sc continudideeadin primul, odihna tlc carese vorbe$teaici esteliniqteain carese va sdldglui sufletuldupi despdrlirealui de trup, a$acum se odihnesc sl'in{ii lui Dumnezcu.In Sfdnta Scripturi se spune cd tlupd ce Dumnezeu a fdcut lumea nevdzutdgi cea virzutd,S-a odihnit in ziua a gapteade lucrareaSa. in aoeastdodihna ne rugAm ca Dumnezeu sd ageze qi sufletul robului Sdu cluodtrecereadin aceastdviatii. ,,Tu egti DumnezcuCareleTe-ai pogordtin iad qi ar dezlegatdurerilecelor ferecati;Insuti gi sufletul robului Tiu odihneEte-1." Cind a fost cu Trupul ristignit pe cruce,MAntuitorul lisus HristosS-a pogordtcu sufletul Ia iad qi de acolo a ridicattoatesufletelecelor careau murit inaintede venirca Sa gi careau crczutin El, dar nu au apucatsi-L vadd in trup gi i-a dus intru ImpdrdliaTatdluiSdupe to1i. Intr-o rugdciunepe care o roste$tepreotul la Sfdnta Liturghiein taind,sc spuneaga:,,in mormantcu trupul, in iad cu suflctul,in rai cu tdlharulgi pe scaunimpreund

104

Preot Silviu l\t1t

cu Tat?llgi cu Duhul ai fost Hristoase,toateumplandu_lc Cel ce egtinecuprins". Aga cum a dezlegatlegIturile celor finufi in iad, agl ne rugim ca gi pe robul lui Dumnezeucel adormitsd-l dezlegede leg6turace a fost asupralui, cu careEl insu5i saualtcineval-a legat.

I

ii

,,Unacurati gi PreanevinovatiFecioartrcareai nds_ cut pe Durnnezeumai presusde fire, roagiiJ s6 mantu_ iasci gi sufletuladormituluirobuluiTiu." Intre toti sfinfii caremijlocesclnaintealui Dumnezeu pentru mAntuireanoasfte, cea mai puternici rugdciune estea FecioarpiMaria, ceeace este,,maicinstitii decit heruvimii 9i mai miritii f6rn de asemlinaredecdt Sera_ Rmii." Ea a nescutpe Dumnezeu,,mai presusde fre" cum spune Sfantul Evanghelist Ioan in prologul evanghelieiSale: ,,Cel ce nu din sAnge,nici din voie trupeasce,nici din poftd birbiteasci, ci de la Dumnezeu S-andscut"(loan l,l3). Aceastitna$terea fost din Tatd fnri de mami la inceputul veacurilor, iar la ,,plinirea vremii" a fost din mamdf6r6de Tatli. CAntdrilebisericegtivorbescdespreacestmomentca despre,,tainacea din veac ascunsi gi de ingeri ne$tiutii" (troparulNilscitoarei de DumnezeuglasIV). O ruglm pe Niscitoarea de Dumnezeu str mijloceascl pe IAngI Fiul Sdu, ,,c6ci mult poate rugilciunea maicii sprelmblinzirea S0tpAnului." , -fn acestepatru tropare, ca de altfel gi in intreaga slujbi a prohodului, vedem rugtrciunea st?iruitoarea Bisericii pentru odihna celor adormiti ln Domnul. 56 zicem,agadar:

la cununie$i inmormantare

105

Mdntuitorul nostru,cu drepfii pe robul ..Odihneste "li-I-

in :*Jil" 1"h; p-lTlT raiawi"ttepedansul un bun greealelelui cele de voie ei ;;;J;;

;; ff,rl de voie $i toatecele cu qtiin!6fi cu ne$trrnF de oameni." Amin'

la cununiesi in mormAntare

9, Ecteniapentru morfi (scurti explicafie) Una dintre virtufile plIcute inaintealui Dumnezcrr este milostenia. Aga cum spune MAntuitorul ,,Milrt voiesciar nu jertfi" (Matei 9, l3), estemai impoitanlt mila decAtjertfa. Jertfase aducepentrulmpicareaomu lui cu Dumnezeu,iar prin intermediulmilei creltinc, - pe semenul ajut6nduJ nostru ii slujim lui Dumnezeu, slujindu-icelui fldmdnd,insetatgi gol. Criteriilejudecdli de apoi vor fi chiar faptele milei sdvirgiteia{6 dc semenulnostru. Ecteniaesteo rugiciunest.liruitoare pe I6ngADumne_ zeu,agacumne rugdmpentrucel adormit. ,,Miluieqte-neDumnezeuledupd mare mila Ta, ru_ gdmu-neJie, auzi-negi ne miluiegte.', Acum ne rugempentrucel adormitdeoareceel nu se mai poateruga; ne rugdmpentru el impreuni cu familia gi cu rudelealdturide Biserici. in continuarese arat?iconcret pentru ce ne rugdm: ^ ,,inci ne rugim pentru odihna sufletului adormiiului robului lui Dumnezeu(N) gi pentruca sd i se ierte lui toatiigregeala ceade voie gi ceafird de voie. Ca Domnul Dumnezeusil agezesufletul lui unde drep{iise odihnesc.Mila lui Dumnezeu,impIrdtia ceru_ rilor gi iertareapdcatelorlui, de la Hristos,impdratulcel fird de moartegi Dumnezeulnostrus6cerem." Ne rugim pentruodihnasufletuluicelui adormit.in afari de odihni, ne ruglm lui Dumnezeusil fereasci oe

.r li

107

adormitde chinul cel veqnic.lar pentrua nu ajunge trebuieca el si fie iertat de toategregelilepe care s6vdrqitca om pe acestpdmant,cu voie qi firi de , Suniunelepdcatepe carele po{i sivArgi9i firi de saunu , e$ticonstransde imprejur6risi le sdvdrqeqti loogti"nt ci sivArqegiipdcat.intr-o rugdciunea Bi-

zicem: ,,ferici{i cei cirora nu li se sococotesc : gi fdr[delegile". Aceqtia sunt cei iresponsabili,

fdcut' lolnavipsihic,cenu-Eidauseamadepdcatul , Ne rugim in continuareca ,,DomnulDumnezeus6 tufi"tul adormitului unde drepfii se odihnesc"' locul acestase mai numegtein SfantaScriptur6"rai"' Avraam" (vqzi ,JmplriJia cerurilor" sau ,,sdnul lui sAnul ,,pilia Uogatuluinemilostiv9i a sdraculuiLazlr"); crt" fn at"ptut inimii, ceeace ne ducecu gdndulla iubireadesavartita. Din nou ceremde la Dumnezeu,jmplraJia cerurilor are trei in{eti iertareapdcatelor."imparefa cerurilor iesuri:intern,externqi eshatologic' a) intem. MAntuitorulIisus Hristosa spusfariseilor gi clrtu-rarilor,,impdrnlialui Dumnezeuestein sufletul vostru"(Luca17,21); b) extern.De multe ori Mentuitorul nostruaseamlne mperaga cerorilor cu un griunte de mugtar(Matei 13' 3lj din carea crescutun copaccu multe ramuriln care pdslrile cerului, ceeace inseamntrinmulse addposteau in Bisericacregtinl de-alungul vea6reac^redincioqilor curilorpdni la sfdrqitullumii; $i c; eshatoloeic'La sfar$itulveacurilor,noi nlddjduim si intrim impreuna cu mirele Hristos in impirdtia cerurilor. SfAntaScripturd ne invap cum putem aJunge

108

Preot Silviu t',,1,

acolo unde ,,ochiuln_avlzut, urechean_a auzit sr l;l inimaomuluinu s-aurcat"(I Corinteni2, gl. " Dupdaceastd ectenieunneazio rugiciunemai lungrt ,,Du1n:z^eu duhurilor$i a tot trupul [...],,. Dumnezcrr esteStipanulnostru,al vielii trupegti,dar mai "u-r"un,. dupi ce'sufleiui," a"rpurt" O"i.,,1, :1,:"1"1 1:O*"gti, pnn moarte, sau,cunrar spuneSfAntulApostolpavel,gi daci triim gi dacdmurimai Domnuluisuntem! - - rueam si agezesufletul adormitului . f.{g ,,in loc dc lumini, de verdeafi,de odihni", in acestefo.u.i no durere,nici intristare,ci viali "r,. a" ,fargit. i" ud*gi -frri gi apoi ci ,,nu esteom care sd fie viu si nu *ro"ur"a numaiDumnezeusingurestefdrdde picat, Ar.p'*lu1"i estein veacgi cuvAntulS6uadevdrul.;, SingurIisus Hristoss-a ndscutpe pdmAntgi a fosl firi de ptrcat,deoarecea fost Dumn"zeu uA"u_" Oi" Dumnezeuadevfuat,Fiul lui Dumnezeu. Ecteniaintreite se incheie,cum e gi firesc, cu un ecfonis:,,Ci tu egtiinviereagi viafagi oOif,r,*i_ Si ui.i, atenfie,muUi zic ,,sufletuluiadormitului t...1.,; totuf gregit,in cartese spune:,,adormituluirobului ti"
10.Rugiciunile Pentru cei mor{i SfdntulApostolPavelspunein Epistolacdtre Evret: aceeaur,,rtnduit este oamenilorsi moar6,iar dupi judecatd meazijudecatalui Dumnezeu"(9,27)' Aceastd judecata corer" fuc" fiecdrui suflet in parte se nume$te particulard, spredeosebirede judecataceade obgte'sau universala,de la sfdrEitullumii de dup[ lnviereatrupurilor. La judecataparticulari se are in vedereviala petrecut6ai;i pe pamAnt.Daci aceastdstareesteaflatdbun6' sufletuleite dusde ingeriln locul de fericireve$nica,iar dacdesterea,atunciil iau duhurilecelenecurate;i-l duc la chinuri. Locul de fericirevegniclse mai nume$te9i sAnullui Avraam(Luca 16,22)sau,,rai"(Luca 13,43),iar chinurile la caresuntsupu$ipdc[toqiipoartdnumelede ,,iad" (Luca 16,23). ' Ctr intr-adevir trimiterea sufletelor in rai sau la iad areloc imediatdupdmoarte,vedemdin cuvinteleMAntuitorului adresatetAlharuluide pe Cruce:,,astdzivei fi cu Mine in Pru" (Luca23,43). Tertulian,un scriitor apuseancreqtinzice: ,,Sufletul (dupdmoarte)mai intdi trebuiesi incercejudecatalui Dumnezeu,dar el trebuiesAaqtepte9i trupul s6uca sa primeasclrlsplata gi pentruceeace a f6cut cu ajutorul 'trupului, daci s-a supusporuncilorlui Dumnezeu["']' Dacdcinevava fi gdsitla judecati vrednicde chinuri 9i de pedeapslgi dacaunul ca acesteaestecre$tinqi fiu al

ll0

Preot Silviu Polt

lui Hristos,mai areo portitade scipare- orin miilocirea celorvii - din chinurilela carea fost pedepsitde Dumne_ zett."

l

l, I

Rugdciunilefdcutepentrualfii suntprimite de Dum_ nezeu;vedemacestlucru din SfdntaScriptur[.De pildi, vindecareafiicei femeii cananeence, care era stapanitl de un demon;mamaei intervinegi stiruie pe lAngdMAn_ tuitorul,careii rdspunde:,,O femeie,mareestecredinfa ta, fie lie duptrcum voiegti" 9i s-a tdmdduitfiica ei in ceasulacela.De asemenea inviereafiicei lui Iair etc. SfantulApostol Pavelne indeamndzicAnd:,,facefi, cereri, rugdciuni, mijlociri, mulfumiri pentru tofi oamenii" (I Timotei2, 1) iar SfAntulApostolIacobspune: ,,MArturisifi-vdunul altuia picatele gi vi rugali unii pentrual,tii [. . .] ci mult poaterugiciuneastaruitoarea ,,dreptului"(lacob5, 16). In VechiulTestamentsespunecAo partedintreevrei av cdzntin idolatriegi au murit, iar cei careau rimas in viati s-aurugat gi au adusjertfi pentruei gi iati ce se spune:,,Dreptaceea,sfdntgi cucernicgAnda fost ci au fdcutrugdciunipentrucei mor{i,ca sd se slobozeascd de pdcat'(ll Macabei12,42-46\. Iar sfantulprorocBaruh spune:,,Doamne,Atotfiito_ rule Dumnezeullui Israel,auzi rugdciuneacelor ce au murit ai lui Israel t...1 Nu-lr aduceamintede nedrepti_ file pdrin,tilornogtti" (Baruh 3, 4-5). Ceamai puternic6rugdciunepentrucei adormilieste insi SfAntaLiturghie. Iati ce spuneSfdntulIoan Gurdde Aur intr-o omilie a sa:,,Nudegeabaau r6nduitApostolii sd sefacdasupra Taineiceleilnfricogitoarepomenireacelor plecali.$tim

Predicila cununiegi inmormintare

lll

cEmult le folosegte,multdbinefacereaducecelor morfi. Cind sti poporul,plinitateapreoteascicu mainileintinse 9i in fa{d stii jertfa cea infricoqatii' cum nu vor lnduplecape Dumnezeupentrucei adormi[i?Iar aceasta, numaipentrucei pleca{icu credinJi"(Omilia a III-a Ia Filipeni). Dumnezeu are putere sA scoatd sufletele din iad' dupi cum citim in Sfanh ScripturA:,,Domnulpogoarela iad gi ridic6" (l Regi 2,6). ,,NumaiEl poatestr scoatii sufleteledin iad" (Psalmul48, 16; Apocalipsal, l8)' lnsugiMdntuitorulne asiguri cd oriceii vom cerene va lmplini: ,,ToatecAtecerefi,rugAndu-vi,si credefic[ le veti primi qi le ve{i avea"(Marcu 11,24). Agadar'rugiciuneapentrumo4i estenu numaiun semn9i o lntirire a iubirii, ci gi o probi a credin{einoastre.Caci tot MAntuitorul a zis: ,,Depoli crede,toatesuntcu putinfi celui ce crede"(Marcu9, 23). Pentru cei care au f[cut pdcate grele, de moarte, SfAntaScripturl ne sfdtuiegtesd nu ne rugdm: ,,Este9i picat de moarte;nu zic si se roagepentru agapicat" (I Ioan 5,6), dar pentrucelelaltesufleteavemdatoriade a neruga. Ctr intr-adevir unele pdcate se iarti 9i in lumea cealaltAne spuneMantuitorul:,,oricepdcat9i oricehuld seva iertaomului,dar plcateleimpotrivaDuhului Sfdnt nu sevor iertanici in veaculacesta,nici ln veaculviitor" (Matei 12,31). Bunitateanemdrginitia lui Dumnezeu9i rugdciunile Bisericiigi JertfaEuharisticisuntde ajunspentrumantuirea celor ce $i-aufdcut in viata aceastacanonulpocdinfei gi au murit in dreaptacredinli.

1 t2

PreotSilviuI\4,

A$a cum am fdcut-o la slujba prohodului rugdndu-nc pentru odihna sufletului adormitului (N) sd iacem ;;i acum zicdnd: ,,Cu sfinJii odihneqte Hristoase sufletul robului Tf,u, acolo unde nu este durere, nici intristart.. nici suspinci viafd fdrd de sfArgit.', Amin.

I l. Despre vegnicia chinurilor iadului Din SfAnta Scripturd qtim cd muncile sau chinurile iadului vor fi vegnice,a$acum citim in Evanghelia dupd Matei: ,,Afiinci (la judecata de apoi) va zice (ImpAratul) celor de-a stAngaSa: duceli-vd de la Mine, blestemafilor, in focul cel vegnic, care este gdtit diavolului qi ingerilor lui. [...] $i vor merge acegtiala osdndaveqnic[, iar dreplii la viata vegnicd"(25,41 gi aO. Locul de ve$nicd os6ndi in SfAnta Scripturd poarti mai multe denumiri: ,,gheena,focul cel nestins, unde viermelenu doarmegi focul nu se stinge" (Marcu 9, 43 48). Marele proroc Isaia spunea,referindu-sela chinurile vegnice:,,$i cAndvor ieqi, vor vedeatrupurile moarteale celor ce s-au rdzvrdtit impotriva mea, cdci viermele lor nu va muri Si focul lor nu se va stinge. $i ei vor fi pentru toatdfdptura priveligti de groaz6"(I saia 64, 24). Iar Daniil proorocul arat6: ,,$i mulli din cei ce dorm in {drAnapdmantuluise vor scula,numai la viatd vegnici, iar allii spre ocard9i osandi ve$nici" (12,2). Judecatade apoi se face pentru patru lucruri: 1) si se aratedreptatealui Dumnezeu; 2) sd se aratenedreptAlileoamenilor; 3) sd fie rdsplitite faptcle cele bune qi cele drepte; qi 4) sd fie pedepsi{icu chinuri vegnicepdcatelecelor rdi (Romani 2, 5: Iov 34, ll; Psalmul 61,71;95,13:'Pilde 24, 12:Matei25,46:Isaia13, II etc).

Predicila cununiegi inmormdntare

lili

i

i

lil li lt

ti

Mdntuitorul ne lnva(i cii sufletul omului estemai de pref decattoatii lumea(Marcu 8, 36), gi c6 estenemuitor (Matei 22,31), cd iadul esteun loc de chin veqnic (Matei 18, 8; 23, 35; Marcu 9,, 45; Luca 16, 23-28: Apocalipsa14,10-ll;20, l0). Dumnezeiasca Scripturdne arati c6 in iad suferi gi trupul gi sufletul chinuri vegnice(Deuteronom21,21: Matei 18, 9; Marcu 9, 43; Romani2, 9) qi cl exist?io (Matei25,461, osAndivegnicd Marcu3,29;Matei5,22). putea S-ar pune totugi lntrebarea:dac6 Dumnezeu esteAtotbun, Atotmilostiv, iertitor fa{i de fiii Lui, de ce ingtrduie chinurile iadului? Oare de ce pentru ni$te pdcatepe care le-ai fdcut intr-o viatd de 70-80 de ani petrecutil pe pimant si suferi chinuri veqnicedincolo? Dar ceeace ne osAndegte estechiar picatul pe carenoi am alessil il sdvfugimgi careva fi dat pe fafd in vdzul tuturor; ln lumina lui Hristos, nimic nu mai poate fi tiiinuit. Piicatul neispiqit aici prin pocEinp rimine vegnicneg0ers lnaintealui Dumnezeu,iar remugcarea de a-l li sdvArgitreprezintdchinul firi sfdrgit. In viafa de fiecare zi vedem ci adeseoripentru un pdcat f6cut in cAtevaminute, unul suferI ani mul$ de temnitd, uneori pAnd la moarte. Nu durata in care s-a sivArgit plcatul estehotirAtoarein stabilireapedepseici gravitatea lui 9i intenfia cu care a fost sevar$it. De exempluunul secerdcu o armii automatiisutede oameni intr-un minut, dar daci a fdcut atliteaucideri nedreptein acesttimp, pentru fapta sa nu va fi pedepsitnumai un minut. Cel ce moare in picate grele moare indepilrtat de Dumnezeu, iar in viafa de dincolo nu se mai poate

l t5

(Ioan 9,4); acolo picatele lui rimdn vegnicegi

de aceeagi chinul lui urmeazds[ fie veqnic. Acum cdnd sufletul robului lui Dumnezeu (N) se despartede trup, si ne rug6m lui Dumnezeupentru el zictnd: ,,Celce egtidin fire bun qi milostiv,voitor de mil6 $i addnculinduririi, pe cel ce l-ai mutat din locul acestaal rlutiifii qi din umbra morfii, MAntuitorule,aqeaztr-lunde str[lucegteluminaTa." Acolo undenu estedurere,nici ci via{6fnr6de sf6rqit.Amin. suspinare

la cununiegi inmormAntare

12.Despremami Petreceam astizi pe ultimul drumal viefii pAmantelti o vrednici mami cregtindcare s-ajertfit pentru familia ei atAtatimp cat a tr6it pe pimAnt. Intre vorbelelntelepte ale poporuluiromdnestegi aceastac6: ,,nu-inimic mat trist sub soare,ca gi mama,atunci cdnd moare" gi lntradevir atunci cAndpetrecemla mormAnto mam6 bund parcdserupecevadin fiinta noasftA,parcAcoboardodatd cu ea in mormAnt multe taine numai de ea gtiute in legiturd cu cre$tereagi educareacopiilor sii. Eram qi eu copil cAnd mama m-a lnvdlat printre primele goaptede rugiciune gi semnulsfintei cruci, cele zece porunci. Una dintre ele se referd gi la cinstirea p[rin{ilor: ,,Cinstegtepe tatill tiiu gi pe mama ta ca sa trdieqti mult gi bine pe p6mAnt" (porunca a-V-a). Este singuraporunci in care ni se qi promite ceva, anumeca Dumnezeune va prelungi viafa aici pe pdmAntqi apoi o va continuadincolo in impnrnfiacerurilor daciili cinstim pe pdrin{i. Pe mamd am putea-o numi: dragoste,jertf6, grij6, bunitate, rlbdare gi iertare. Am putea-o numi dragoste, doareceea gi atunci c6nd zimislegte copilul, o face din dragoste,din iubire fafd de el il poarti ln pdntecenoui luni, ii estedrag 9i ii simte pulsul inimii inc6 inainte de aJ nagte.Apoi mama igi iubegtede cAnd il aduce pe lume, in fiecareceas,insotinduJ cu dragosteaei in toate. Iati de ce mamaar puteafi numitii dragoste.

tt7

Jenfd, aga mai poate fi numitl o mamd care se fegtepe altarul familiei, de diminea{apAndsearaca si cele de trebuinli copilului ei. Ea esteultima care se ageazila mas69i daci a mai rimas ceva din mancare,menanc[ 9i ea, daci nu flimAnzeqte' numal copiii s6-i fie hr6nili. Se spunedespreo mamdci avea doi copii gi nu aveaudecdto bucatdde piine pe masa;a frAnt-ogi a dat-o copiilor, iar ei au intrebat-o:dar {ie ce fla rimas mam6?$i ea a rdspuns:,,Voi, dragii mamei"' Mu.u n" indeplinegteorice dorin{6' iar daci viata o cere,lgi d6 9i sufletul pentrucopiii ei. Grijd. Marnaesteultima care se culci searaqi prima care se scoali diminea{a,pentru a pregiti toate cele.de hebuinti sprea mergela 9coal6saula serviciu. Oriunde am fi pe plmflnt mamaare grijd de noi. Rominul are o vorb6:,,De s-arducecopilu/ De la un capdtla altul / A globului pimlntesc / Ochii mamei-l urmdresc"9i continu6:,, Ochii ei gi inima/ Merg cu el aldturea". Bundtate.Avem copiii duqi departede noi, vin 9i nu prea vin pe la noi, i{i aduc qi nu{i aduc ceva-cdnd vin, mamainsil, cdnd mergepe la copiii ei plecafi la oraq,nu merge cu mina goal6, ea ifi aducechiar dacd rym1i o bucit[ de pAine,iar copilul o mdnencdcu drag qtiind cd esteflcuta cu sudoareafruntii mameisale. Rdbdare.Mama poatefi numiti ,,r6bdare"pentru ca daci n-o asculli ea nu te ceartl pentru ctr nu vrea sa te fac6de rugine,o lovegticu vorbe'eatace'apoite sirute' Iertare. OricAtenecazurii-am face' ea ne iartii' aqa cum te iarti mamanimeni nu te iarti pe acestpimant' Astizi cAndpetrecemla mormdntpe aceastemama venerabilaputem spunegi noi cu psalmistul:,,Fericitll

ll8

Preot Silviu Pop

este caleain care mergi astAzisuflet bun gi blAnd de mame,,cA li s-a gdrir {ie loc de odihnd in impirdtia cerurilor" de care te invredniceascd Bunul nu.*.r!u acumqi purureain vecii vecilor.Amin.

rllr

13.Desprecllitoria viefii PsalmistulDavid spuneintr-un psalmal sdu:,,Cdlitor gi oaspetesunt pe acestpimanq ca gi pirinlii mei Doamne."De cAndne na$tempe acestpdmint incepe cAldtorianoastricarese termini la mormAnt.Cu fiecare zi caretrecedin viali ne apropriemmai mult de groap6. De aceeaSfAntulApostolPavelne atenlioneazizicdnd: ,,FraJilor,rtrscumpiralivremeaclci zilele rele sunt."Nu timpul de afari, ci zilele petrecutein pdcatdepartede Dumnezeugi de implinireaporuncilorSale,la acestea se referA Sfentul Apostol Pavel. in cilitoria noastr[ intAlnim multe peripelii, multe obstacole,dar noi nu trebuie sI pierdem din vederetinta la care vrem sd ajungem- mdntuireasufletului.Pentruaceastas-a coborAtFiul lui Dumnezeupe pAmant,,pentrunoi $i pentru a noastrdmantuire"(art.3 din Simbolulcredintei). Se spunecAun cergetorin celdtorialui a ajunsintr-o searAaproapede un palatimpdritescAi a intratin el firi si-l vad[ cineva.La un momentdat a venit prinpl, l-a g[sit in palatgi l-a intrebat:Ce cauJiin palatulmeu,cum ai indrdznitsi intri aici? Aunci cerqetorula zis cd-i va spunedaci va rtrspundeprinful mai intAi la o intrebare: Cinea locuitin acestpalatinainteadumneavoastrd? Cine altcinevadacdnu tatdlmeu,iar inaintealui buniculmeu, gi cergetorula mai intrebat: dar inaintea bunicului? Stribunicula zis prin{ul,atuncicer$etoruli-a zis: vede}i cA durureavoastre nu suntelistipan al palatuluici doar oaspetegi c6lAtoraici pe pimAnt.Afunci prinful a inteles

I

la cununiegi lnmormtntare

lntrebareacergetorului9i i-a zis s6 r6mAn[ pestenoapte ln palat. SfAntulApostol Pavela flicut trei cd[torii misionare. prilej cu care a hirotonit preofi, a intemeiat Biserici qi a rAnduit episcopi pentru buna rdnduiald ln Biserici. A propovtrduitcuvAntullui Dumnezeucu timp 9i f6rn timp. Iar la sfArgitul alergirii sale ii spune ucenicului siu Timotei: ,,Lupta cea buntr m-am luptat, c6l6toria am sfdrqit" (II Tbnotei4, 7). Sfar$itulclltrtoriei nu inseamna altcevadecit lncununareaostenelilorprin atingerafintei pe c^aregi-apropus-oqi carei-a fost lncredinfatii. Infelepfli spun ce aceasttrcilitorie a noastre pe pdmAntse aseamini cu un fluviu imens care izvorigte din vegnicieqi sevarsl tot ln vegnicie.in aceasticurgere neincehte a timpului care se desfdqoartrcu regularitate dupi aceleagilegi neschimbateale lui Dumnezeu.se inscrie gi viafa fieciruia dinfte noi. Anii, anotimpurile, ca gi zilele 9i nopfilese aseamintrqi se succedln acelagi mod. Numai confinutul pe carc il dii omul fiectrrei zile din viafa saestedeosebitde la un om la altul. Anii vin gi trec, zilele 9i noptile se succed.Ele ne lnvali ci suntemtecetori ctrldtoripe acestpimAnt. PoetulGeorgeTopfuceanuspuneintr-o poeziea sa: ,,Sescurgevremeaca o ap6 Nest?iviliti-n lunga-i cale; $i fiecareceaslngroaptr Comoaratinerefii tale" Dactr viata aceastaeste atet de scurti ln raport cu vegnicia de gaptezeci,optzeci de ani, atunci feLuie sa

t2l

cum sepeftecemtimpul in cillltoria noastri pe acest ca si dobdndimdincolo fericirea vepnic6. Timpul ciltrtoriei noastre pe pnmAnt este unic li nu esteimportantcAttrdim pe acestpamant,ci bine am fbcut lnaintea lui Dumnezeu gi fap de

no$tri,sApunemordineln viafanoastrapentru ziua sfArgitului,a trecerii noasheln vegniciesi nu pe nepregititi. Daci vom face aga,la sfArgitulvievom putea spunegi noi ca gi Sfdntul Apostol Pavel: cea buni am luptat, cdlinria mi-am implinit-o, am ptrzit-o.De acummi s-a gitit cununadreppe care ln ziua aceeami-o va da Domnul, Dreptul ; $i nu numai mie, ci gi tuturor celor ce I-am (IITimotei 4,7). Amin! arAtarea"

la cununieqi lnmormAntare

14.Despremoarte gi inviere (Apostolul de la lnmormAntare) Aqa cum am auzit gi astizi, ca de aldel de fiecare datl c6ndparticipemla prohodul unuia sau altuia dintre frafii nogtri se citegte o pericopd din Epistola cdte Tesalonicenia Sfintului Apostol Pavel gi un fragment din Evangheliadupd Sfdntul loan. AstJrziag wea s6 ne oprim pufin asupratextului din Apostolul de Ia inmormintare: ,,Frafilor, desprecei ce au adormit, nu voiam sd fiti in negtiinfi, ca str nu vd lntristafi ca ceilalfi caie nu air nddejde"(lTesaloniceni4, l3). Apadar,Sf6nnrlApostol Pavel se adreseazicregtinilor din Tesalonic cu aceste cuvinte,incuraj6ndu-isi nu-gipiardi ntrdejdea intristAndu-sepestemIsurd pentrucei ce au adormit ln Domnul. Trebuie si gti$ cn cei din Tesaloniccredeautn cea de-a doua venire a Domnului pe piment gi mai credeaucd aceastaeste foarte aproape,ci ei trebuie sd se preg6teascapentru acest moment cum se cuvine: au incetat orice lucru, s-au lmbricat ln vegmintealbe gi aqteptau venirea Domnului. Ori Sfend Apostol Pavel li mustri pentru aceastiipurtare a lor zicdndule: ,,Cel ce nu vrea sd munceascd,nici si nu minAnce" (lI Tesaloniceni3, l0) gi explicAndu-lecii despreceasulgi ziua aceeanu gtie nimeni, nici Fiul, decAtnumaiTattrl. Erau unii dintre tesaloniceni care nu credeau in invierea morfilor, agacd Sfdntul Apostol Pavelle spune: ,,Pentruci de credemctr Iisus a murit gi a lnviat, tot a;a

t23

ci Dumnezeu,pe cei adormiti lntru Iisus, li va lmpreunii cu El" (I Tesaloniceni4, l4). Garanfia celor adormiti esteIisus lkistos cel care a murit a lnviat. Mai departe Apostolul ne relateazl ce se va mai ,,C[ci aceasta vA spunem, dupl cuvdntul c6 noi cei vii, care vom fi rdmas pAni la Domnului, nu vom lua lnaintea celor adormiii, ci insugi Domnul, lntru porunctr, la glasul arhanghelului gi lnru trambila lui Dumnezeu Se va din cer, gi cei morfi lntru Hristos vor invia lntii" Tesaloniceni4, 15-16). Aici Apostolul Pavel vrea sii

ctr noi cei care vom fi aflati ln viat[ la venirea a pe pimant a Domnului nu ne vom lnfifiga lnaintea morfi la judecatE,ci prima datl la glasul trambifei fuhanghelului Mihail vor lnvia tofi morfii 9i apoi va avealoc judecatade obgtela carevor fi prezenfigi cei au fost g6sifi vii atunci. Cu tofii vor lnvia, lnstr unii fericirea ve$nice,iar altii pentru osandit.De aceea se va unii sufletul cu trupul lnviat la sfaryitul lumii, pentru cd impreund au ficut plcate sau fapte bune pe gi lmpreuni vor suferi sausevor bucura. SfantaScripturane spune9i locul undeva fi judecata apoi ,,ln valealuii Iosafat (Ioil 4,2). Icltnce ne spune desprecei vii: ,,Dupi aceeanoi cei vii, care fi remas,vom fi rdpifi lmpreundcu ei ln nori, ca str pe Domnul ln vizduh, gi aga pururea cu vom fi" (l Tesaloniceni4, l7). Sftntul Grigorie Teologul ne spune cA ,,odatd cu omului ln ptrcattrupul a devenitopac $i greu iar cea de-a doua venire a Domnului trupul omului va

124

Preot Silviu Polt

deveni transparent$i utor", aqase explici faptul c6 cer ce vor fi ln viafi la venireaa douaa Fiului Omului il vor lntAmpinain vizduh qi vor fi agapururicu Domnul. Si-L rugdm pe Domnul ca atunci cdnd va veni a doua oarii pe pimAnt cu putere $i cu slave multi sd_L invrednicesci qi pe adormitul in Domnul qi pe noi si-L lnt6mpinim cu candela faptelor bune gi a credinlei aprins[ gi sd auzimcuvintelebinecuvdntate: ,,binesluga buniigi credincioasiintrdintru bucuriaDomnuluiTiu.i Amin.

15.Despre moarte qi inviere (Evangheliade la lnmormAntare) indurerat[ familie! Iubi$ credinciogi! Petrecemasgzi cu lacrimi gi chntiiri pe ultimul drum pe cel care a fost tati, bunic, al acestorcopii. Moartea esteatat de nemiloasi gi ea esteinfrfiqatil in iconografia bisericeasciiprintr-un schelet,care nu are ochi sd vadi, nici urechi sd aud[ sauinimtr si simtd durereape care o lasdln urmaei. De fiecare dati cind participdm la trecerea din aceastliviaF a unuia saualtuia dinne semeniinogtri auzim citindu-se Evanghelia de la loan (5, 24-30)' latdt cum lncepecuvdntulaceasta:,,Zis-aDomnul c6treiudeii care venisera b Dhnsul: Adev5rat, adeveratzic vou6: Cel ce ascultd cuvAntulMeu gi crede ln Cel care M-a trimis pe Mine are viati vegnici 9i la judecatd nu va veni, ci s-a mutat din moarte la viatd" (Ioan 5,, 24). Evanghelistulloan ca 9i de altfel toti proorocii gi autorii scrierilor sfinte au certitudineaci ei nu vorbesc de la sine, ci Dumnezeuvorbelte prin ei. De aceeavom gesi ln scrierile lor cuvinte precum acestea:,,Aga grdieqte Domnul", ,,fost-acuvAntulDomnului c[tre mine", ,,gura Domnului griiegte" sau,,Zis-aDomnul". Adeseori MAntuitorul le cerea credinti celor ce veneaula El si-i vindecede anumiteboli: ,,Crezic[ pot sdfac eu asta?";,,Fielie dup[ credinfata".

126

Preot SilviuPop

Nu este de ajuns numai sI asculti cuvintul lui Dumnezeu,dar trebuie si qi crezi ln Dumnezeu,Cel ce L-a trimis pe Fiul S[u in lume ca sd o riscumpere din robia picatului gi a morfii. Unul ca acestanici nu mai are parte de judecatalui Dumnezeu,ci se muti din moartea picatelor la viafa cea ve9nic6,unde lmpreund este cu Dumnezeu. Domnul face aici pre*izareac[ unii se vor sculaspre lnvierea viefii, cei care au ftcut faptele cele bune gi au implinit poruncile lui Dumnezeu,iar alfii spre lnvierea osindirii, adic6 cei care au nesocotit poruncile lui Dumnezeugi s-au ldsatrobi ai patimilor gi ai viciilor de tot felul. ,,$i vor merge acegtia- pictrtogii - la os6nda vegnicn- iar drepfii la viata vegnic6"(Matei 25,46). In ultimul verset al pericopei M8ntuitorul ne spune: ,,Eu nu pot face nimic de la Mine, precum aud, judec; dar judecata Mea este dreapt6,pentru cA nu caut voia Mea, ci voia Tatillui Meu, CareM-a rimis (Ioan 5,30). Criteriile dupil care se va face judecata de apoi sunt faptele milei trupe$i gi sufletegtiartrtatede MAntuitorul In Evangheliade la Matei (25,3545).,,Mila va lnfrece judecatalui Dumnezeu",adice daci noi am aritat mili semenilornoghi, il vom obliga pe Dreptul Judeclitorsi fie cu mil6 fattr de noi. linAnd cont de toateacestelnviftrturi, strne strdduim ca sfdrginrl sd nu ne giseascil nepregltifi gi atunci ne vom numira gi noi printre alegii gi plicufii lui Dumnezeu ln tmptrrlfia Sa.Amin.

16.Cuvant h inmormantarea unui preot indurerati familie ! I Iubifi credinciogi Dintre toate misiunulepe careDumnezeule-a lncredintat omului pe ace$tpimant, cred ci ceamai frumoasl estepreolia. SfdntulIoan Guri de Aur spuneain scrierile sale: ,,Daci mi-ar fi dat ln c6l6toriamea si int.tilnescun lnger 9i un preot, prima dati l-aq salutape preot, 9i apoi pe lnger, pentru ci nu lngerilor ci Apostolilor gi urmagilor lor Episcopi 9i preofi le-a zis MAntuitorul: oricdte veli lega qi ve{i dezlegape acestplmAnq vor fi legate9i' dezlegategi in ce/' (Sfantul Ioan Gurit de Aur - Tratatul desprepreolie). $i tot SfantulIoan mai spuneac6: 'peea ce face preotul jos confirml Dumnezeusus in cer". Ce mare dar ne:o dat noud Dumnezeu s[ leglm 9i sd dezlegim pdcatele oamenilor, s6-i ugurim de povara patimilor ca si fie pregitifi pentruintempinareaDreptuiui ludecitor in lumea cealalti cu sufletul qi conqtiinfa curata, SfAntul Ciprian al Cartaginei spunea ca "ceea ce spunempreotului ln taina Mirturisirii aceia nu va mai descoperi Iisus Hristos la Judecata de Apoi in fafa lntregii lumi." Ori cel carene d[ dezlegarede picate este Dumnezeuprin intermediul umilului slujitor al altarului careestepreotul. inainte de indltarea Sa la cer, MAntuitorul Hristos ii trimite pe Sfin[ii Sei ucenici 9i Apostoli la propovtrduire lnvbtafitoateneamurile,botezdnzic6ndu-le:,,MergAnd

l

r28

preot Silviu pop

_

-

du-le in. numeleTatiilui 9i al Fiului al Sf6ntului Duh, 9i mvalanqu-rsa pazeascatoate cele ce v_amporuncit Eu voud gi iattr Eu sunt cu voi panii la sfArgitutveacurilor,, (Matei28, t9-20). Din acest verset observAmcA misiunea preofeasci areun inteit rol: a) de a propovitduicuvdntullui Dumnezeu: b) de a sfinfii viafacredinciogilorprin sfinteleTainegi . 9)_dea conducepe credinciogispre limanul lmpdrdfiei lui Dumnezeu. Prima misiunea preotului esteaceeade a propovidui cuvAntul lui Dumnezeu. Sfand loan Gura de aur spuneacE,Jn-afarnde pilda prin fapte,preofii n_audecat un singur mijloc, o singurI cale de vindecare(a celor pe :arl pEstore$te,n.n.) lnviptura prin cuvint, predidr, iar SfAntulApostol pavel adaug6-: ,,preotii bine dregtrtorias6 se lnvredniceascaae o inOoitl"inrt", "ul"_Sr-t" mai alescei ce se ostenesccu cuvAntulgi cu lnvn16tura,, (l Timotei5, l7). A douamenire a preonrlui esteaceeade a sfinti via_ fa credinciogilorprin SfinteleTaine.S_arputeaoLiecta aici.gapreotul este-un om pAcitos atunci cum poaie 9i ef sImFviafacredinciogilor? Vom rispundeaici ca Sfintele Taine.sunt sivargite de cAhe inneaga .ornuoitute.-prin rugiciunea tuturor credinciogilor,dar aceastase exprimi prin voceaunuia,adicii a preonrlui.Dactrsluibelepe car.e Ie sdvhrgimln Sf6nta Bisericl ar depindeie vrednicia sau nevredniciapreotului, atunci nu gtiu c6te ar mai fi ' De-sprepreolie, trad. rom. pr. Dumitru Fecioru,Edit. Institutuilui Biblic ai de Misiuneal B.O.R.,Bucuregti,f e9g, 106. i.

Predicila cununiegi inmormAntare

r29

primite de c6tre Dumnezeu.Harul lucreazddincolo de vredniciasaunevrednicianoastr6. in sfdrgit, a treia misiune a preotului consti fu a-i conducepe credincioqila mAntuire.Adeseaforma bisericilor noastreeste de corabie care ne duce la limanul lmpdrdfiei cerurilor daci rimAnem in ea. La prora corabiei, pe bolta altarului, este Maica Domnului impreund cu Fiul S[u, careconduccorabiape valurile acestelumi. Un scriitor francez,Lamartine,ne di o imagineplini de duiogie a preotului spunandurmltoarele: ,,In fiecare parohieesteun om care apartinetuturor, pentru cA este pirintele sufletescal tuturor; este chematca martor, ca sfdtuitor, ori ca reprezentantin toateactelemai solemne. ale viefii; acestail preia pe om de la sAnulmamei salegi nu il lasl nici la mormant. El binecuvAnteazi ori sfinfegteleagdnul,nunta,patulmortii gi sicriul;un om pe care copilagiise obignuiescal iubi, a-l veneragi a se il numesc teme,fire$te,de el; pe carechiarnecunoscufii pirinte, la picioarelecdruia cregtinii merg a depune mfuturisirile lor cele mai intime [...] mdngAietorul tuturor,al cirui cuvAntcadecu autoritateaunei misiuni Acestom e preotul."' dumnezeieyti. Marea neneorocirea credincio$ilor de astiizi este aceeac6 ei confundi institutia Bisericii cu viafa imoralil a vreunui preot. Dar Biserica nu se lntineazd printr-un preot cu anumitevicii, ea rimAne ,,sfAntii'.Totugi, se spunepe drept cuvint cd ,,viatapreotului esteEvanghelia poporului", adicd tot ce spune preotul din fata 4 Citat duptrPr. PetreVintilescu, Preotul tn

fala chzmdrii sale de pdstor al suflereJor,Bucuregti,f.a. p., p. 65{6.

I

credinciogiiraporteazela viata familia sa. *tarulyi 9i rreour nu trebuie se fie duplicitar, in fafa oamenilor lnh-un fel, ln viafa particuhri in alt fel U tiumnezeu nu mergecujumItifi de mtrsuri. Avem certitudinea ci adormitul ln Domnul fratele nostru,preotul (N) gi-a fdcut pe deplin datoria preor de

.1":, rugimpeBunulDumurezei, ,a_ffrrr"o"i"J"r"a lil

si-i slujeasciLui gi in lumeade dincolo.Amin.

li,

17.CuvAntla inmormintarea unui om ln virstl ,"Lupta cea bund am luptat, ctrl[toria mi-am implinit-o, crcdinta am pezit-o. De acum mi s-a gtrtit cununadreptltii, pe careln ziua aceeami-o va da Domnul, Dreptul Judecitor, gi nu numai mie, ci gi tuturor celor ce i-au iubit arltarea" (IlTinotei 4,7-B).

indurerati familie ! ! Iubi{i credinciogi Petrecemazi pe ultimul drum pe cel mai ln vArst?i. dinhe credinciogiiparohiei,am puteaspunepe patriarhul satului nostru la venerabila vdrstii de 90 de ani. PsalmistulDavid spuneci ,,viafaomului pe piment es0e de 70 de ani, careesteln putere80 de ani, iar ce estemai mult dec6taceastaostenealigi durereeste",(Psalmul89, l0-l l). intr-adevdr,bltrflnefelenu vin niciodati singure, ci cu boli gi necazurigi adormitulin Domnul a avut parte de ele, iar prin aceastagi-a curdfit sufletul de pdcatelepe carele-a f6cut ca om pe acestpAmant. Viafa omului pe pimAnt este o continui lupti cu ptrcatul,cu plicerile, cu greutlfile acesteiviefi. Pe drept cuvAntpoetul GeorgeCogbucspunealntr-o poezie: ,,O lupte-i viafa, deci te lupta Cu dragostede eacu dor, $i-oricare-arfi sfAryitulluptei Sdstai luptAndcd egtidator" (G. Cogbuc-,,Lupta vielil)

r32

I

1l

I

Preot Silviu Poo

Poatefi asemdnatA viafa pe p[mant cu o cildtorie, iar ln aceastllcllitorie trebuiesi linem cont de credinfacea dreapti in Dumnezeu.Nu orice credinfi estemantuitoare ci numai dreapta credinfii (ortodox6). Dar credin{a trebuie sI fie lucrtrtoareprin faptelebune ale iubirii fafA de Dumnezeu gi fa!6 de aproapele nostru. SfAntul Apostol Iacob ne spune in Epistola sa urmitoarele: ,,credin{afhrn fapt[ este moarte agaprecum trupul f6rd suflet este mort" (lacob 2, 26), iar Mdntuitorul ne atenfioneazi: ,,Nu cel ce-Mi zice Doamne.Doamneva intra ln impnrtrfia cerurilor, ci cel ce face voia Tatilui Met' (Matei7,2l). Dacdne-amluptat lupta ceabun6,dac6ne-amlmplinit cildtoria qi am pnzit credinfa,vom primi rIspalata gi nu una trecitoare, efemerS,ci cununadreptnfii pe careo va da ln ziua aceea- la Judecatade Apoi - Dreptul Judecdtor gi tuturor celor ce au lmplinit voia Lui aici pe pimint. De ce i se spuneJudecdfiide Apoi - ,,DreaptaJudecat["? PentrucI lisus Hristosva veni pe norii cerului inconjurat de slavtrmultil ca s[ faci dreptatealeqilorstri; abia atunci se va cunoattecine a fost drept qi cine a fost pAc6tos.Aici ln lumeaaceastaesteamestecat binelecu riul, dreptateacu nedreptatea,virtutea cu picatul, iar atunci se va descoperitotul. Cele pe care le-am ficut la intuneric se vor striga de-pe acoperiguri.La Dreapta Judecatiii se mai spunegi lnfricogataJudecati pentmcd toli ne vom lnfricogaatuncicAndcirfile se vor deschide qi faptelesevor da pe faf6. Se spunedespreun pirinte din Pareric cd,p, patul de moarteera foarte trist gi l-a lntrebat ucenicul de ce este

Predicila cununiegi inmormintare

133

agade trist cd doar a fdcut bine cat a tr6it qi s-a rugat lui Atunci pdrintelei-a spusucenicului:nu ttiu Dumnezeu? daci binele pe carc l-am fdcut eu a fost bine 9i inaintea lui Dumnezeu,de aceeasunt trist. Si luim aminte. Sau cum ar fi zis cineva:,,Binelenu-i bine daci nu e bine fbcut". Adormitul intru Domnul 9i-a incheiat viafa aici pe pimfrnt, rimdn ln urma lui faptele cele bunepe care le-a iauarqitdemnede urmatpentrucei carevin dup[ ddnsul' Avem credinlac[ numeleslu va fi scrisde Dumnezeuin cartea viefii gi pentru toate ostenelile de aici de pe pdmint ii va rispliti cu cununa cea nevegtejit[ a imp6rdfiei sale. Sfdntul Evanghelist Ioan in cartea Apocalipsei ne spune: ,,Fii credincios pAn6 la moarte 9i-$ voi da fie cununa"(Apocalipsa2, lO)' S[ ne rugdmpentruadormitulln Domnul ca Bunul Dumnezeusd-i ierte toate gregelilecele de voie 9i cele fdri de voie gi lmpreunitcu drepfii siJ numere. Amin.

Predicila cununiesi inmormintare

18.CuvAntla inmormAntareaunui copil ,,Ldsafiprunciisi vini la mine, cacta unoracaacestora esteimpArdlia cerul.rl. r" Mult indurerathfamilie ! Iubi[i credinciogi! Cu inima zdrobitd de durere conducem astdzi pe drumul spre cimitir pe acest nevinovat prunc care nu a cunoscut ce-i rbutateapdcatului. intrebarea fireascd pe care ne-o punem azi cu tofii estede ce Dumnezeua luat viala acestuicopil agadevreme?Este o intrebare la care nu putem sd rdspundem,a fost o taind gi cu acestcopil, cu nagtereasa 9i cu plecarea sa timpurie din aceastd via{6. Din SfAnta Scripturi $tim cI Dumnezeu trimite necazuripesteoameni pentru a le incerca credinla sau ca o pedeapsdpentru pAcatele cu care L-au supdrat pe Dumnezeu,dar acestcopil cu ce a gregit de l-a luat aga repede din viatd? CAte speranfe,c6te planuri nu ;i-au fdcut pirinJii cu acestmndr Si iatd cA toate acesteaastdzi s-au spulberat. Este a$a de nesiguri viala omului pe pdmdnt. Mai existd o raliune ascunsda 1ui Dumnezeu,ca prin _ el sd se arate lucrurile Tatdlui ceresc, adic6 faptui ca Dumnezeupoate lua oricAndviata cuiva, fie el tdndr sau chiar copil, nu numai a bitranilor. poate cA Dumnezeua voit sd-l invredniceascdmai repede de bucuria i-pa.a_ fiei Sale.

135

in Sfintele Evanghelii ni se relateazddespreinvierea t6nirului vdduvei din Nain, acel tAnir care s-a mutat de timpuriu din aceastdlume gi pe care mama lui il plAngea gi igi frdngea inima de durere pentru pierderealui. Mdntuitorului i s-a ficut mil6 de ea qi i-a zis: Nu mai pl6nge, gi adresAndu-se tdnirului din sicriu, apucdndu-lde mdnd, li spune:,,tie iJi zic, scoald-te!",iar mortul a inviat. Unii comentatori ai acesteiminuni spun c[ Mdntuttorul l-a inviat pe acesttandr deoareceel n-a apucatsA-Si ispiqeascdtoatepicatele cet a fiiit pe pdmAnt. in copii Mdntuitorul a vdzut intotdeaunanevinovSfia, puritatea, curdfenia,de aceeaa spus: ,,Ldsa(i pruncii sd uina h Mine, cdci a unora ca acestora este impdrdJia' cerurilor". Cdntdrile de la inmormdntareapruncilor ne indeamnd ,,sI nu pldngempe prunci, ci mai vdrtos pe noi ingine, care greqim totdeauna,sd ne tdnguim ca sd ne izbdvim de gheend" (CAntareaa IV-a). Iar pruncul adresdndu-se parcd noud spune: ,,Nu md pldngeJi pe mine cd n-am fdcut nimic vrednic de plAns[...]; ci mai degrabdplAngeli-vd pe voi tofi rudelor gi prietenilor, cei ce pdcdtui{i, ca si nu aveJiparte de osdndbla chinuri" (Cdntareaa Va). T6nguirea pdrintelui pentru pierderea copilului este descrisdin urmitoarea cdntare:,,Nimic nu estemai jalnic pentru o maici, nimic mai intristdtor penhu un tat5, decdt atunci cAnd igi petrece pruncii de aici la groapd: cdci liuntrul lor se tulburd qi mare jale au inimile lor, pentruprunci,mai alesdacdau ajunssI vorbcasciibinc, cf,ciigi aducamintede cuvintelclor [...]." (lcosul).

136

Preot Silviu Pop

Prorocul Ieremia in cartea Pldngerilor sale descrie tdnguirea Maicii Domnului lAngd crucea Fiului s6u qi acestecuvinte se poffivesc gi in cazul de fa!i: ,,O voi toli care treceli pe cale venili qi vede{i de este durere mai mare ca qi durereamea(Pldngerile lui leremia 1,72). Intr-o colind[ de la NagtereaDomnului se spuneatat de expresiv despreacest moment din viala Maicii Domnului: ,,Caremdiculd n-ar plAnge CAndiqi vede Fiu-n sdnge, Pe care maicd n-o doare CAndvede ci fiu-i moare" Dar ce este moartea pentru prunci? Ne spune tot o cAntare de la inmormAntare pruncilor: ,,Moartea este usurarepentru prunci, pentru cd s-au aratatneimpfutd$iti de relele lumeqti gi la odihnd gi bucurie cereasci au ajuns; in sdnurile lui Avraam se bucuri qi cu cetele cele duhovnicegtiale sfin{ilor prunci acum se veselescai cu credintd ddnfuiesc,cdci s-au mutat curati de stricdciunea cea iubitoare de picat. Sd ne rugim deci lui Dumnezeupentu nevinovatul prunc qi sd zicem: ,,Doamne, Cel ce pdzegti pruncii in via{a de acum, iar in cea viitoare, pentru neriutatea gi nevinovf,{iaminlii lor, umpli cu ei sdnurile lui Avraam gi-i sildguieqtiin locuri luminoase,unde petrec sufletelc dreptilor, prime$te in pace gi sufletul robului Tiu (N); cAci Tu ai zis: a unora ca acestoraeste impird{ia cerurilor". Amin.

19.CuvAntla inmormantareaunui centiret bisericesc ,,Cintati in inimile voastrelui Dumnezeu,mulfumindu-iin psalmi (Coloseni $i in cantiriduhovnicegti" 3, 16)

indureratdfamilie ! Iubifi credincio$i! Dac[ pdnd mai ieri conduceacu cAntdride laudd lui Dumnezeupe unul sau altul dintre credinciogiiparohiei' noastre, iati cd de data aceastaalfi cdntdreli au fost chemali sd il conduci pe ultimul drum pe c-elcare a fost dascdlul sau cdntireful bisericii noastre. Impreund cu dAnsul am adus cu to{ii in sfdnta Biserici rugdciuni de Iaudd, de cerere$i mulfumiri lui Dumnezeupentru toate cate ne-a daruit. ii vom simfi mult timp lipsa de la strand pentru cA a fost inzestrat de Dumnezeucu voce pldcutd gi greu vom gisi pe cineva sd-l poati inlocui. De cdte ori la slujba prohodului am cdntat impreunS: ,,Cu sfintii odihneqteHristoaseDumnezeulesufletulrobului Tdu.. " sau ,,Cu adevdratdegerticiune sunt toate", iar astirzi ii cAntdmlui acesteimne. CAntdrilece se rostescin Biserica noaslri'rrlrt srtttl altcevadecAtrugAciunipusepe o melodic.Vttrlttir'rrl,1,' 1, pomenirepatriarhulIustinianspuncatlt'sptt',,Itttttto,t.', ( ttltttlrlitlttr' t lt rrr,rl cd ele consti(trie cAntdribisericegti ('vl:lvi('t rodnicemijloacede intirirc il ir ;r || |'il||||||''I

138

Preot Silviu Pop

credincioqilor cu Biserica lor" (Revista Biserica OrtodoxdRomdnS,m.6-811952,p433). Iudeii aveaula sinagogi psalmii puqi pe note care se intrebuinlau la cultul divin. Nici psalmii nu sunt altceva decdtrugdciuni canhte. DespreMAntuitorul Iisus Hristos se spunecA mergea cu Apostolii in Gridina Ghetimani gi rosteaucAntdriduhovnicegti. Prin intermediul muzicii se urmiregte propagarea dreptei credinfe,cultivarea gi pisrarea ei. Cdntareabisericeascdredi qi exprimd prin voce sentimentelede laud6, de preamirire gi de mulfumire adresateAtotputernicului Dumnezeu. Dar cantirelul era $i invilator, impdrtiqind celor din jur din gtiinfa sa, iatd de ce in unele pdr{i ale ldrii cintirefului i se spunegi,,dascil". Mulli dintre c6ntdrefii stranelornoastrelisau insemniri pe diferite cdrfi despre evenimentelecare s-aupetrecutin satul respectivetc. Astizi la orag aproape in toate bisericile existi un grup coral care dA rdspunsurilela SfAntaLiturghie, iar la fard se lncearci introducerea cAntdrii omofone. La aceastaparticipi lntreaga comunitate parohiald: b6rbali gi femei, tineri gi copii, dau rispunsurile liturgice in duminici qi sirbitori, sub indrumareacAntdretuluigi sub supraveghereapreotului. Aceasta a fost o practicd obiqnuitd a Bisericii de veacuri. iar in zilele noastre. in parohiile unde ea existd 9i functioneazd,viala liturgic[ e mai vie, avAnd un rol esen{ialin consolidareacomuniunii ortodoxe.

Predicila cununiegi inmormdntare

139

Adormitul in Domnul s-a dedicatcu totul Bisericii, fiind ajutatgi de familia lui. Cu totii ne-ambucuratde vocealui frumoasi qi melodioasdgii vom simti mult timp lipsade la strand.Cu tolii avemobligaliamorali de aJ pomeniin rugdciunilenoastrerugandu-Lpe DumnezeusA-iierte gregelilepe carele va fi fdcut cat a trdit pe pamant. Astdzicdndpetrecempe cdntirefulnostrula locul de veqnici odihn6, si-L rugdm pe Bunul Dumnezeusi-l invredniceascd sd-icdntegi la liturghiacereascia$acum a cantatde fiecaredatb la toate liturghiile sdvar$itein Bisericanoastrdgi in afaraei. Vegnicds6-i fie pomenireagi memoriabinecuvdn-. tat5. Amin.

Predicila cununie$i inmormanhre

20. CuvAnt la moartea unui sinucigag indureratl familie! Iubili credincioqi! Deqi dupi tipicul bisericesc,in asemeneaimprejurdri nu se line nici o cuvdntare,totu$i pentru consolareafamiliei trebuie si spunem cAtevacuvinte, mai ales cd in asemeneaimprejurdri se aduni lume multd, ca la o minune. Cel mai mare dar pe care ni l-a dat noud oamenilor Dumnezeueste viala qi tot El are putereasd ne ia via{a cAnd considerd El de cuviin!6. Orice atentat la propria viald este pdcat mare inaintea lui Dumnezeu gi dupi rAnduiala bisericeascdpentru sinuciga$ nu se trag nici clopotele, ritualul de inmormintare este foarte redus, doar o ectenie la casa mortului, apoi se ia trupul gi se duce la cimitir, se face pe marginea gropii o rugdciune de dezlegaregi se ingroapd, aceastaesterAnduialaingrop[rii sinucigaqilor. In Vechiul TestamentDumnezeuvorbegteprin intermediul lui Moise poporului evreu: ,,iatd azi am pus inaintea ta viafa sau moartea,binele gi r5ul, binecuvAntarea qi blestemul; alege deci viafa ca sA trdie$ti tu gi urmagii td1"(Levitic 11,44\. Viafa omului pe pdmdnt este unicd gi irepetabild de aceeaea trebuie trditi ca atare.Mhntuitorul Iisus Hristos ne spuneca El a venit in lume ca lumea ,,via{dsi aibd 9i din belqugsd aibd" (loan 10, l0). $i nu a venit pentru cei sdndtogi,ci pentru cei bolnavi a venit, la fel cum nici

t4r

doctorul nu se duce la cei sdndtoqici la cei bolnavi, deoareceei au nevoiede sindtate. La mine in sat a fost un caz deosebit,cdnd s-au sinucis doi soli care aveaudoi copii. El era pddurar qi ea era casnica,aveau tot ce le trebuia, nu duceau lipsd de nimic, dar esteo vorbAromaneascicare spunec6,,la cdine cdndii estemai bine turbeazS."intr-o zi a intrat satanain aceeafemeie, s-a urcat in podul de la qurd, a legat de o grindi o funie gi s-a spAnzurat.La cAtva timp solul ei care, aga cum spuneam, era pddurar, s-a impugcat in casi. Gdndi{i-vd catd durere gi ce rugine a fost pentru acei copii $i pentru aceeafamilie. Degi Biserica ne sfdtuiegtesA nu ne rugAm pentru. sinucigagi, eu cred cA ace$tia au nevoie de mai multii rugAciune din parte noastrA.De aceea eu cred cd nu facem un mare pAcatdacd ne rugdm pentru ei, poate cd Dumnezeuin mareaSa milostivire se va indura gi de ei, iar rugdciuneanoastrava fi o consolaregi pentru familie. Una din cele zece porunci, a VI-a spune: ,,Sd nu lcizi" (IeSirea 20, 30) deci interzice luarea vielii aproapelui, precum gi luarea propriei vieli adici sinuciderea. Sinucidereaeste dezertarede la misiuneape care Dumnezeune-alncredin{at-ofiecdruia. Cauzele pentru care unii iqi iau viala sunt multiple: bolnavi de nervi, desfrdnafi,alcolici, necumpf,talietc. in Vechiul Testamentse spute despredreptul Iov cd a ajuns in mare sirdcire dar nu s-a sinucis, la fel Lazd;r din parabold. Oricdte necazuri,supdrdri,incerciri am aveain via!6 sinucidereanu esteo solufie. Viala trebuie si o trdim aga cum esteea, dupi cum spunepoetul:

142

Preot Silviu Pop

,,gi oricit de amdr6fisdfim Nu-i binesEne dezlipim De Cel ce vie{ilene-adat O fi viatachinrdbdat Dar unagtim:c6 ni s-adat Ca s-otrdim" (G. Coqbuc,,,Moartealui Fulger") in Sfinta Scripturdavemun caz de sinucigag,Iuda, cel care l-a vdndut pe Mintuitorul iudeilor pe 30 de arginfi.Dacdel seintorceaprin pocdinfi la MAntuitorul, eraiertatgi primit din nouprintreceilaltiApostoli. in acestemomentegrele pentrufamilia riposatului, rugim pe Bunul Dumnezeusi consolezeaceastd familie, iar pe adormitulin Domnul il ?ncredin{imJudecAtiilui Dumnezeu.Amin.

21. CuvAntla inmormintarea unui invititor (profesor) indureratdfamiliel ! Iubifi credinciogi Cu flori in mAni gi cu lacrimiin ochi am venit as6zi in numir agade mareca seaducemprinosde recunogtintd celui ce a luminatsutede minti ale elevilor carel-au avutca dascdl. ceamai frumoasd Credci dup6misiuneapreo{easc5, esteceade dascil. DacAsuntemastdziceeace suntem,. apoi s[ gti{i cd aceastase datoreazein mare mdsuri gi dascililor nogtri.Cine nu-qiamitegtecu emo{iede prima lui invdtdtoarecarei-a puspentruprima dati creionulin mAn6,inv6{6ndu-ltainelescrisuluigi apoi cele ale cititului? Cine nu-giamintegtede profesorulde romdni, de matematicI,de istorie,saude geografie? MantuitorulHristosa fost numitii El ^Invifdtor: ,,Voi MA numili pe mine invi{dtor gi Domn gi bine ziceli, fiindcd sunt,dar dacdEu, Domnul gi invititorul v-am spdlatvoul picioarele,gi voi suntetidatori sd vd spilali picioarele unii altora" (Ioan 13, 13-14). Prin aceste cuvinte Mantuitorul S-a dat pe Sine exemplu:Cel ce vrea si fie mai mare sd fie slugi futuror, aceastaeste legeade aur a celor careii invati pe altii. Abia atunci cind te-ai aplecatcu dragostela trebuin{eleelevului, abiaatuncie$tiun dascdladevdrat. In parohiaCtr5eiu- unde-midesfdgoractivitateaera un profesorde limba romAnd,Iosif B0tiu din Dej.

144 _

preot Silviu pop -

carea fost dedicatcariereisalede dascdltrup gi sufletgi carea scriso monografiea Cigeiului1in 2000paginide manuscris). A funclionatla gcoalidoarcinci ani, Jar toli elevii careau invilat cu dAnsull-au indrigit. Vedeli ce inseamnd,ddruire,perseverenle, muceniciJin carierade dascdl?Cdti influen{[ poate avea un profesor asupra elevilor sli. Un dascdlesteapreciatnu doarOupamuili_ mea cuno$tinlelorpe care le are, ci gi dup6 ci"a a reugitsi faci din elevii lui. "e Ca dascil trebuietot timpul si studiezi,sd te pregd_ tefti pe ru lecfii, nu te pofi prezentain fata elevilor"cu lecftaneinvAtatA. Adormitul intru Domnul face parte dintr_ofamilie ldrdneasci,modestd,unde a invilai cultul cinstei gi al onestit6fii,al muncii qi pasiuneapenrrucAr,ti.Geneialii de elevi il vor pomenigi ii vor fi ricunoscdtoripentruci a contribuitla formarealor profesionali,dar gi ia forma_ reacaracterului lor. cand petrecem pe ultimul drumpe cel carea fost Iti -luminitor de con$tiinfepentrut6nira generalie,ne ple_ cAmin fa{alui gi in semnde recunogtintiii zicem: Cu lacrimi gi fiori Mormdntu-fisalutdm CAnt[riln loc de flori Acumifi aducem.

Azi cdndne despirfim Ifi facemlegdmdnt In inimi te-ompurta CAtfi-vom pe pdmdnt.

Dumnezeu si-l odihneascdin pace qi sd_ifie jirdna ugoar6gi memoria binecuv0ntat6.Amin.

22. CuvAntla inmormAntareaunei femei viduve indureratdfamilie! Iubi{i credincioqi ! De cind am intrat in aceastiicurteam v6zutpe fala tuturor,tineri,bitrAni, copii sauadulti,numailacrimi de intristare.$i, intr-adevir,mareestedurereapentrupierdereaacesteimameca-rea fost devotat?itrup qi suflet familiei gi copiilorei, carede astizi inainterlmdn orfani. intr-o cartede religie din claseleprimaream gdsito istorioar[ foartefrumoasd,carese potrivegtegi in cazul de fa{6.Se spunecd intr-o zi Dumnezeuil trimite pe un inger s5ia sufletulunei mamecdreiaii murisesofulqi ea aveatrei copii. A mersingerul,s-auitat pe fereastrdcum mamaigi dezmierdacopilagii,cum ace$tiaadormeauin atmosferapovegtilorpe care le spuneagi ingerului i-a fost mil[ si ia sufletulacesteimamegi s-aintorsdin nou la Dumnezeu.Dupi un timp Dumnezeuil intreabdpe inger daci gi-a implinit misiunea,dar ingerul i-a zis: Doamnenu m-aminduratsAiau sufletulaceleimamede lAngdcopilagiiei. Atunci Dumnezeuil ducepe inger pe margineaunei ape qi ii aratdpiatra de pe fundul apei, cerAndu-isEo scoatdgi s-o crapein dou6.Acolo era un vierme,gi Dumnezeuil intreabi pe inger cine a purtat grij6 de acestviermede triiegte,iar ingerulii rdspunde: cine altcinevadecdtTu, Doamne.Atunci Dumnezeuii zice:du-tede-fiimplinegtemisiunea.S-adusingerulgi a luat sufletulaceleimameiar la copii Dumnezeua trimis un om bogatcarei-a invitat o meseriede pe urmaciirci:r gi-aucAgtigat pAineaceade toatezilele.

Predicila cununiegi inmormintare

Agadarvedeficum Dumnezeupoarti de grijl la toatd flptura. De aceea,in tot ce seint6mpl[ cu noi in aceastd viafi trebuies[ vedemm6nalui Dumnezeu,pentrucAEl toatele lucreazisprebinelecelorce-L iubesc,numaicd noi nu intelegem intotdeaunaplanurile pe care le are Dumnezeucu noi in aceastiivia{6. Estegreujugul vdduvieiqi al singuriti{ii. Un ucenic a intrebat pe un mare duhovnic: pdrinte, cAnd va fi aproapesf6rgitullumii? $i pdrintelei-a zis: atunciva fi aproapesfar$itullumii c6nd pe aleeadintre chilii vor cregteburuieni.De aici invitim ci atunci cAndnu va mai fi comuniuneintre oameni,atunci va fi aproape sfdqitul. Faptul cd suntemin numir a$a de mare la acest prohodarati cd noi in{elegemspiritul comuniuniigi al solidaritd{ii.Atunci cAndla un necazparticipi lume mai multi parc6durereasediminueazd, iar cAndla o bucurie participi mai mulfi parci bucuriaia amploare.Mintuitorul Hristosne spune:,,undesuntdoi sautrei adunaliin numeleMeu suntgi Eu in mijlocul lor." Atunci cAndpierdemo fiintn dragdplAngemgi ne tdnguimdar nu trebuiesddeznidijduim. La o mamdi-a murit unicafiici gi a venit la minegi mi-a zis: pdrinteeu nu mai cred in Dumnezeu,pentru cA Dumnezeumi-a luat tot ce aveammai scumpin aceastdviafd - unicul copil - in caremi-ampusatAteasperan,te. Credeamci ea va fi sprijinul bdtrdnelilormele. Atunci i-am spus:la dumneataeste mai mare durerea decAt credinJain Dumnezeu.GAndegte+e dac6ea ajungeamaregi intra in anturajevicioasegi igi pierdeanu numaicuritia trupului dar gi pe ceaa sufletului.Acum ea estefericitdln lumea

147

de dincolo gi se va ruga Ei pentru dumneata.Aqa femeia a inceput sA se lini$teascd putin. In toate trebuie sa

vedemproniasaupurtareade grij6 a lui Dumnezeufa{[ de noi gi de lume. Adormita intru Domnul ,,n-a mancat de la nimeni paineain dar,ci lucrAndcu ostenealA 9i trudi noaptea$i ziua" (II Tesaloniceni3, 8), bucuria9i laudaei au fost ace$ticopii careacumo plAngti o vor pldngemult timp de acumlnainte. R6masi de mult viduv6, ea gi-a pus nidejdea in Dumnezeu,aSacum spuneaSfdntul Apostol Pavel lui Timotei ,,Ceacu adevfuatv[duvtr 9i r[masdsingurd;i-a pus nddejdea-nDumnezeu qi stiiruieqte-ncereri 9i. rugiciuni noapteaqi ziua, iar cea care h6iegtein desfhtiri, degitriiesteestemoartii"(lTimotei 5,5-6). Acum la despirfire, mama le spune copilagilor: dragii mamei, iatii mAnacare vE mdngiia 9i brafelecare vd legilnau zac rcci ln acestsicriu, dar inainte de a ne desplrti vd las voui un testament:sAvd iubili unul pe altul gi atunci eu voi fi fericitii ln viala pe care o incep astiizi. Dupd o traditie pioas6,se spunecn pdrinJii9i dupd despdrfireade copii prin moarte, vegheazdde acolo din lumeaumbrelorasuprapurtirii copiilor. $i le mai spunemamala desptrrtireodraslelor:ori de cAteori pagii vogtri se vor plimba prin cimitirul acestei parohii,undegi eu voi agteptalnviereade apoi,vArog sd veni{i pe la mormAntulmamei, si s[dili o floare, s5 puneli o lumdnare, qi sA inilfa{i c6tre Dumnezeu o rug6ciunepentru sufletul meu; toate acesteavor fi mdrturii c[ iubirea noastridtrinuiede-apururi.

148

Preot SilviuPop

Ori de cate ori ve{i vrea se vi intehif cu mine ln . Iumea aceasta,nu o vefi putea face, dar ne vom intAlni pe calearugiiciuniic6treDumnezeuimplorAndmila Lui, si-mi ierte gregealelepe carele-am tcut gi eu ca om pe acestp6mant.$i acuminaintedeplecarev6 zic: ,,Copilagiimameidragi Eu mi duc gi-aicivii las Mamaazi v6 pAxese$te Merge-npAmant,putreze$te Ca pirinte iubitor De Dumnezeurugitor Eu de astilzilnainte Merg la al vostru $i al meupdrinte Rugafi-v6gi pentrumine Ca qi BunulDumnezeu l-a$""" sufletulmeu In locul cel mai senin Ferit de-aliaduluichin.Amin.

23. Cuvint la inmormdntareaunui medic indureratdfamiliel Iubifi credincioqi ! Petrecempe ultimul drum astiizipe unul dintre cei mai buni doctori. care de multe ori a adus balsamul potrivit tuturoraceloracarei-au solicitatajqtorul. In Vechiul TestamentprooroculIsaia Il prezinti pe MdntuitorulHristoscareseva na$tela plinireavremii ca gi doctoral trupurilor:,,Acesta(estevorbade Iisus) neputinlele noastrele-a luat gi bolile noastrele-a purtat" (Isaia 53,4). Un scriitorcre$tinspuneaat6tde expresiv, referindu-sela jertfa Mdntuitorului Iisus Hristos de pe cruceaGolgotei:,,Doctorulse urci pe masade operatie gi sevindeci pacientul".Estecevaextraordinar, Domnul se face ln locul nostrublestem,ia asupraSa pdcatele noastre$i prin rinile Lui noi tofi ne-am vindecat(Isaia

s3,7).

Ori de cAteori MAntuitorulHristosa fost criticat cii intrtr ln casaoamenilorpicitogi gi stii la masacu ei, le spuneafariseilor,ctrrturarilor,gi saducheilor:,,Doctorul nu seducela cei s[nitogi, ci la cei bolnavi"(Matei9, 12) gi ,,Fiul Omului a venit sI cautefi sd mAntuiascipe cel pierdut"(Luca 19,l0). Atunci cAnd SfAntul Ioan Boteztrtorulera lnchis in temnifi pentrucI l-a mustratpe Irod caretriia cu Irodiada, femeia fratelui .sdu Filip, SfAntulProroc Ioan ii trimite pe uceniciisii la Iisus s[-L intrebe:,,Tu egtiCel ce trebuia sd vin6, sau sA aqteptdmpe altul? Iisus le rispunde:,,Merge{iqi spunetilui Ioan cele ce auziti gi

150

preot Silviu pop

vedeli:orbii v6d gi gchiopiiumbli, leprogiisecuritescqi surziiaud,mor(ii sescoaldgi sdracilorli sebinevesteqte,, (Mateill,4-il. Sfintul Ioan nu a trimis pe uceniciisii la MAntuito_ rul pentrucd nu credeain El, ci pentruca uceniciilui sa se incredin{ezecA El esteMesiaprezisde prorocii Ve_ chiuluiTestament, dovadi fiind minunilepe carele face, ori vindeclrile de tot felul, pe carenu lJ puteaface un om de rAnd,ci doarun om careerain acelagitimp Dum_ nezeu$i Doctoral sufletelorgi al trupurilor. in rugtrciunea pe carepreotulo face pentrucei bolnavi, se zice aga:,,Doctorulsufletelorgi ai trupurilor,cu umilinti 9i cu zdrobirede inim6 cidem cdtri Tine gi, su.spinind, strigemfie: vindecddurere,temlduiegtepati_ mile sufletuluiqi ale trupului robului Tiu 1g 9i, ca un bun, iartd-i lui toati gregealacea de voie gi mra O" voie gi degrabridicA-Ldin patul durerii, ne ""a rug6mfie, auzi-negi ne miluiegte".s Orice medic congtientde misiuneasa spune:,,eu operez,iar Dumnezeuvindec6."Se spune,gi pe drept cuvdnt,ci in anticamerasilii de operalienu existi atei; oricinezice,inaintede a intra acolo,un ,,Doamneajuti_ md." Dupi revolufiadin 1989s-a luat hotiirAreade clttre SfantulSinodal BisericiiOrtodoxesi existegi in spitale asistenldreligioastr,deoarecealtfel mergela operalieun oll cares-a spovedit9i s-almpdrtigit cu Trupul gi SAn_ gele MAntuitoruluiIisus Hristos$i a participalh SfAnta Taini a Masluluisaui s-acitit o rugiciuneie clitrepre_ 5 Linrghier,

Edit. Institutului Bibilic si de Misiuneal B.O.R. Bucuregti 1987,p. 387).

Predicila cununiegi inmormAntare

l 5l

ot, decatatuncicAndmergenepregitit.Ce zicebolnavul: suntin manalui Dumnezeu,faci Dumnezeuce va vrea cu mine. Estecunoscutcd gi femeiainsdrcinatiinainte de a mergela spital pentrua na$te,se spovede$te li se impirtagegte. SfAntaScripturdne spunesi nerugim lui Dumnezeu candsuntembolnavi,dar sd apelim gi la doctor,cd gi pe (lsusSirah38, l2). el l-a l6satDumnezeu in calendarulBisericii noastre,avem sfinli care au fost gi doctorifiri de argin{i:Cosmagi Damian,Chir 9i Ioan,Pantelimongi Ermolae,Samson9i Diomid,Mochie gi Anichit, Talaleugi Trifon etc. Ace$tiagi mul{i alfii au redatsinitatea trupeascisemenilorlor fdrd sd pretindd cevain schimb;de aceeale spune,doctori firi de aiginfi." Astizi conducemla recelemormdntun medic.Iatd cd nici medicul care cunoagteatetearemedii pentru a salva vieti din fa{a bolii nemiloase,nu poate sa-$i prelungeascd viata; ce nu ar fi fdcut familia pentruprelungireavielii adormitului,dar hotirdrealui Dumnezeua fost alta.Atdtai-a fost dati de Dumnezeusdtriiascd. Ne vom ruga lui Dumnezeupentru adormitul in Domnul,cici mult bine a ficut semenilorsdi gi ii dorim si audi cuvinteleMAntuitorului:,,ori de cdteori ai fdcut un bine celor mai mici ai Mei, Mie mi-ai fecut. Acum intrdintru bucuriaDomnuluit6u". Amin.

-. Predici la cununie gi inmormantare

24. Cuvint la inmormAntarea unui magistrat indureratdfamilie! Iubifi credinciogi ! Conducemastdzila groapi pe un om deosebit,care in via{da cdutatsd irnparlddreptateain func{iape carea avut-o,de magistrat. Din istoriapoporuluievreu afldm cd dupd impdratul David, la conducerea poporuluialcs a urrnatfiul sau, Solomon,cdruiai s-a ar5tatDomnul in vis gi i-a zis sd ceardce vrea de la El gi-i va da, iar Solomonn-a cerut nici frumuse{e,nici bogdlie,nici via{d lungd, ci a ccrut infelepciune.Lui Dumnezeui-a pldcut aceasta,ba lnai mult, i-a dat bogd{iegi slavd.Atunci au venit la Solornon doudfemei desfrAnate $i au statinaintealui. Si a zis una dintre femei: Rogu-md,Domnul meu, noi tr6im intr-o casd,;l eu am ndscutin casaaceea.A treiazi dupdce am nAscuteu, a ndscutqi aceastifemeie,gi eram impreund, gl nu era nimeni strdin cu noi in casd, afard de noi amAndoud. insd noaptea,a murit fiul acesteifemei, cdci a adormitpesteel. gi s-a sculatpc la miezul nop{ii gi mi_ a luat fiul de l6ngdrlrine,cdnd eu, roabata, dormeamEi l-a pus la pieptul ei, iar pe fiul ei cel mort l-a pus la pieptulmeu. Dimineatacdnd m-am sculat ca sd-mi aldptezfiul, ratd, el era mort; iar cAnd m-am uitat la el mai bine dimineata,am viizut cA acestanu era fiul meu oe care-l ndscusern.

153

Iar cealaltdfemeiea zis: ,,Ba nu, fiul meu e viu, iar fiul tdu e mort". $i se certauele againaintearegelui. Atunci regelea zis: ,,Da!i-mio sabie" qi i s-a adus regeluio sabie.$i a zis regele:,,Tiia{i copilul cel viu in doud 9i daJio jumdtatedin el uneia $i o jumdtatedin el celeilalte!" $i a rdspunsfemeia al cdrui fiu era viu regelui - cdci i se tulburaserhtoatemdruntaieleei de mild pentru fiul ei: ,,Rogu-md,domnul meu, da{i-i ei acestprunc viu 9i nu-l omord{i!"Iar cealaltda zis: ,,Casd nu fie nici al meu nici al ei, tdiati-ll" $i regele a zis: ,,Da!i-i celei dintdi copilul, cdci ea estemamalui !" $i a auzit tot Israelulde judecataaceastape care a fdcut-o regele.$i au inceput sd se teamdde rege, cdct vedeaucd injelepciunealui Dumlezeu este in el 9i ca facejudecatdcu dreptale(Regi3-4). intre pildele spusede Mantuitorul este fi aceeaa judecdtorului nedrept gi vdduva stAruitoare. $i spune MAntuitorul: ,,intr-o cetate era un judecdtor care de Dumnezeunu se temea gi de om nu se rugina. $i in cetateaaceeaera $i o vdduvbce veneala el zicdnd:F5mi dreptateasuprapotrivniculuimeu! $i pentruo vreme n-a vrut, dar dupd aceea qi-a zis in sine: Degi de Dumnezeunu md tem gi de oameninu mI mginez,totugi fiindcd vdduvaaceastanu-mi dd pace,ii voi face drepla nesfdrgit.$i a zis tate,ca sd nu vind sd md necdjeascd Domnul: Auzili voi ce spunejudecdtorulcel nedrept? Dar oare Dumnezeu nu le va face dreptate aleqilor Sdi care strigi spre El ziua Ei noaptea, El, Care rabdd

t54

indelung pentru ei? VE spun Eu voui cd degrab le va facedreptate"(Luca 18,2-8). V-am amintit acestedoud relatiri desprejudecat[, una din Vechiul gi alta din Noul Testament,pentrua ve da seamacd Bunul Dumnezeua ldsatordine nu numaiin Univers dar gi pe pdmAnt,in relaliile dintre oameni.Ce s-arintAmpladaci nu ar existalegi qi oamenicaresi le aplice?Ar fi haosqi dezordineaici pe pdm6nt. Degi existi gi la noi, ca pretutindeniin lume,judecdtori nedrepfigi care se lasi mituili, ei vor da socoteali inaintealui Dumnezeu5i apoiln fata proprieicon$tiinte. Oricesepoatecumpdrape bani,insdcongtiinlanu poate fi mituitii gi cumpdrati. M6ntuitorul in predica de pe munte, ln una dintre fericiri ne spune:,,Fericifi cei prigonili pentrudreptab ce a lor esteimpdrntiacerurilor"(Matei5,10). Nu sespune ci impdrdfia cerurilor va fi a lor, ci ci ,,este"incb din viala aceasta.Cei ce nu igi gisesc dreptateainaintea judecitorilor lumegti, se invrednicesc,iati, de grija tmplratului cerescincd din lumeaaceasta. SfAntul Apostol Pavel ii sfdtuiegtepe creqtinii din Roma urmitoarele:,,Dati-letuturor cele datorate:celui cu darea,darea,celui cu teama,teama;celui cu cinstea, cinstea.Nimdnui cu nimic si nu-i fi{i datori, decAtcu iubireaunuiafa{6de altul; fiindci cel ce iubegtepe altul a implinit lrgea (Romani13,7-8). Agadar,dacdvrem sd tr[im in pacegi linigte,sdrespectiim legile qi buna rAnduialS.Sfdntul Apostol Pavel spunela un momentdat: doui lucruri m6 strdduiescsd lmplinesccAttrdiescpe pimdnt; si am conqtiintacuratd inaintealui Dumnezeuqi inainteaoamenilor.Mare lucru

Predici la cununiegi inmormAntare

155

esteacesta:daci vom {ine seamade el, vom fi fericili 9i aici gi ln viatade veci. Adormitul intru Domnul a aplicat ln practicl principiul dreptitii ;i al echitiilii, de aceeacredemcA atunci iand s" va infi{iga inaintea Dreptului Judecitor, va fi rdsplitit pentru felul cum a lucrat pe pimdnt. Noi s6-L rugim pe Judecitorul nemitamics6 aqezesufletul sducu dreptii qi cu sfrntii, in impirdfia Sacereascd.Amin.

Predicila cununiesi inmormdntare

2-5.Cuv6nt la inmormdntarea unui bltrAn indureratdfarnilie! Iubiticrcdinciogi ! Nc gdsim la inntormAntarea unui om in vdrstd.arrr puteaspuneun patriarhal satuluinostru,la cei peste90 de ani ai viclii salela carel-a invrcdnicitBunul Dumnezeu sdajungd. Un provcrblianccz spunea:,,Seduc bdtraniinogtrigi tinerii nu mai vin." BdtrAniise duc Ia cele ve$nicc,iar tinerii nu mai vor sd dea nagtcrela prunci, uitand ca dintru inccput Duntnezeu a zis primei perechi de oameni:,,Cre gtctigi vd inmultiti gi unrpletipdrnAntul gi-l stdpAni{i"(l:uterea l, 28). Tinerii dc astdzi nu vor sa ascultede cuvantullui Dumnezeu,ci fac dupd voia lor, nu vor sd aducdvldstarenoi in locul celorcareoleacd. Din experien{anoastrl dc preoti. vedemla fiecare sfdrgit dc an ci mortalitateaeste in cregterein detrimentulnatalitAlii.Dintr-o statisticdce s-a fdcutin ultimii anl, s-a constatatcd numdrulcopiilor avortatiin ultimii 17 ani este mai mare decit nunrdrulostagilorromAnr morti pe cdmpurilede lupti in toaterdzboaielepe care le-ampurtalde-alungulislorieinoastrc. Astdzi,in parlamentulfirii s-avotato legecriminald; deputaliigi apoi senatoriiau legalizatavortul,uitAndde ceea ce ne spune Mdntuitorul Hristos in Evanghelie: ,,Vai de cei prin carc vine sminteala,mai bine gi-ar lega o piatr5 dc moard Ei s-al.aruncain mare decdt sd sminteascipe cineva"(Matei 18,7).

157

Bdtrinii se duc la cele ve;nice, iar tinerii pleacdin ldri strdine.Ei se gindcsc la binele lor personalgi prea pu{in se gandescla hineleneamuluisau al patrieiin care s-au ndscutqi au crescut,al familiei din care fac parte, lirsdndaici pdrinfi indurerajicare mor cu glndul la ei gi de dorul lor. Sc duc bdtraniigi odatdcu ei qi cevadin fiinla noastrd; cate comori nu se pogoardin rnormAntodatA cu moarteapdrin{ilorno;tri. Se duc bAtraniigi, odatdcu er, cinstcagi omenia.Inainte,o inlelegcreintrc doi oameni era ca o lilerd de Evangheliegi se respecta;astdzifacem dar nu contractecu semndturi,parafegi contrasentndturi lc mai respectdnimeni. Bdtrdnii noqtri crau devotali farniliei, Bisericii gi neamului.Strdmogiinogtri aveauo concep{iesAnAtoasA desprefamilie qi spuneau:,,la viala noastrdam cunoscut un Dumnezeuqi o singurd sotie". Astdzi desfrAuleste mai la moddca oricAnd. Se duc bdtraniinogtriqi cu ei comori dc inJelepciune, comoride sfaturibuneqi rugdciune. Cred cd nu este o l'ericire mai mare pentru bunici decdt aceeade a se bucura de nepo{i, la care lin poate nrai nrult decdtla proprii lor copii, deoareceatuncicdnd i-au avut pe acegtianu prea au avut limp sd se ocupede cre$teralor, dar acum au timp, in sfdrgit,sd se ocupede nepo!i. Cdt de frumos era atunci cdnd,de Sfintelc Sdrhitori ale Crdciunuluisaualc Pagtilorne adunanrla crrsupitrirt teascd.Eraucu adeviratsirbdtorialc litrniliciti rticrjicri pe pdmdntnu ne simfeamatlit dc birtt' crt ,,1:rrtr:trn;t acasI".

Se duc batranii gi odatil cu ei arta populari, portul fdrlnesc:frumos,sobru,decent.Canbcelegi doinelein careei igi exprimaudorul gi amarul. Seduc bdtrinii gi, odati cu ei, rfinduialacregtineasci de a mergela sfAntabisericd in duminici 9i sirbdtori. Ei gtiau canoanelebisericii care spuneau:cre$tinul care lipsegtedoud duminici de la biseric[ s6 se afuriseasci. numai dacdifi ardecasaai motiv s6 lipsegtide la SfAnta Liturghie. Primele $oaptede rugiiciune le-am invdtat de la bunicanoastri. $i tot ea ne-adus mdnufanevinovatila frunte, la piept gi la cei doi umeri, lnviitAndu-nesemnul sfintei cruci. Iatit de ce noi trebuiesli fim cu recunogtin{i faftr de bunicii nogtri gi s6 le ptrstrtrmvie memoria, rugAnduJ pe Dumnezeu ln ceas de taind str a5eze sufletelelor acolo unde nu estedurerenici suspinare,ci viafi firi de sfersit. Amin.

26. CuvAntla moarteaunui func{ionar public indurerati familie ! I Iubili credinciogi Ast6zi ne g[sim in num6r ata de mare impreundcu aceastifamilie penti:ua arita recunogtinfanoastri fa$ de adormitulin Domnul,caregi-apusviafain slujbaaltora, pentrua-i ajutagi pentrua le rezolvaproblemele. De multeori Domnulle-a spusucenicilorSii cn Fiului Omului va fi dat pe mAnaarhiereilor,cirturarilor 9i careIl vor badocori,Si-Lvor omori,dar a a saducheilor, treia zi va invia. inainte de Patima Sa, doi dintre Ucenici,Ioan gi Iacob,fii lui Zevedeu,i-au cerutsd stea unul de-adreaptagi unul de-astingaln impirifia Sa,la gAndulci Mantuitorulva intemeiao lmptrrdfiepimAnteasc[.Atunci Mdntuitorulle spune:Bine,bine,dar pentru acesteaV[ voi punegi Eu o intrebare:Putef sAbeg paharulpe carel voi bea Eu, qi puteti si vi boteza{icu botezul cu care ma voi botezaEu? Iar ei au rdspuns: Putem.Atunci Domnulle spune:A$aeste,dar a stade-a dreaptagi de-a stinga Mea nu-Mi estemie a da ci Tatilui Meu careestein ceruri. Atunci MAntuitorul a enunfat un principiuextraordinarreferitorla cei caresuntpu$isi ii conducdpe al{ii: ,,Vedefivoi, cei ce conduclumea aceastao conducstipdnind-o,dar intre voi si nu fie aqa, ci cel carevrea sdfie mai mareinhe voi, si fie slujitorul vostru,gi cel ce vreasi fie lntAiulintre voi, si fie tuturor ci slugd,cd nici Fiul Omului n-a venit si I se slujeascd,

160

Preot SilviuPop

El sd slujeascd9i s6-9i dea viata pret de rdscumplrare pentrumu[i" (Matei 10,3544). Acestaesteprincipiulcrettin de conducerepestealfi. Abia atunci cand te-ai coborath nivelul ultimului om dintr-unsat,te ridici cu adeviratin ochii oamenilor. La noi, dupn 1989 s-a instauratdemocratia,adici putereapoporului,dreptulde a-$ialegeconducitorii. Misiuneaunui parlamentaresteaceeade a sluji poporul. El ar trebui s6 fie acelacareii slujegtepe oamenigi nu cel pe seamalor: ,,Celce vreasi fie mai careseimbogdfe$te mareintre voi sdfie tuturor slug6." $tim din SfdntaEvangheliede la Matei (cap.25\ cd judecatade apoi se va face dupdfaptele milei trupegti9i suflete$ti, iar MAntuitorul Hristos se identifici cu cei flamanzi,lnsetafi gi goi, spunAnd:ori de cdteori a1ificut unuia dintre acegtiafoarte mici fra{i ai Mei - umili, neinsemnali,nelua{iln seam[- ,,Mie Mi-afi fdcttf' (Matei 25,40 si 46). Slujireala care ne cheami MantuitorulHristoseste slujireafratelui,a aproapeluinostru.Slujind aproapelui, slujim lui Hristos gi Dumnezeu nu se lasd niciodati dator. Si ne indatorim cAt mai mult noi fati de Dumnezeu gi El ne va rlsplIti cu impdrifia SaceacereascE. Adormitul in Domnul s-a diiruit pe sinepentru semepe Dumnezeuprin internii sii. A cEutats6-L cunoasctr mediul aproapeluisiu. Sfdntul Marcu Ascetul ne spune ci ,,Dumnezeuse ascundein poruncile Salegi, pe mdsupe El." rd ce le lmplinim,il descoperim Iatd deci c[ adormitullntru Domnul L-a descoperitgi cunoscut pe Dumnezeu prin cei cirora le-a rezolvat problemelegi necazurileatuncic0ndau apelatla el. Aga

Predicila cununieli inmormantare

161

d:-1T" se explic[ 9i faptul cd azi alr venit in -numir uT sa pe ultimul drum al viefii prmAntegti' i; ;;*;" ceea aducAndu-itotodatd 9i florile recuno;tintei pentru ce -- a ficut pentrunoi to{i. sau if *gi. pe Bunul Dumnezeusd aqezesufletul tun it aleqiisai'in imp[rilia ceaveqnic6'Amin' ""t

Predicila cununie1i irtrtrormintrrc

27. CuvAnt la inmormfintarea unui orb indureratafamilic! lubifi credinciogil Pldngemazi cdnclconducempe drurnul spre cimitir pe un om care a lirst lipsit de vedereaochilor trupegti. Dumnezeua inzestratpe om cu cinci simluri: vederea, auzirea,mirosul,piparitulgi gustul.Dintre acestea,lipsa vdzuluiesteccarrraigravi. Dar atunci cdnd Dumnezeuiti ia o mdnd. iti dI puterein cealaltdaproapeca Ei in amAndoud.Dar cdnd ti-a luat vedereacea trupcascd,ili deschideochii sufletului, 9i de multe ori ar I i bine poate sd fim lipsili de ochii trupegti,deoarcceprin intermediullor ne vin aiitea ispite cdroranu le putem face fatd. Iatd ce spuneSfAnta Scripturd:,,Poftaochilor,poftatrupuluigi trufiaviefii nu suntde la Tatdl,ci dc la lume. $i lumeacu pofta ei irece iar cel ce facevoiaTatdluiMcu. rdmdnein veac.'(I/ocn 2, 1 5 - 1 6 ) . MdntuitorulHristosl-a vindecatpe orbul Bartimeu_ fiul lui Timeu - orb din nagtcrel loan 9.y.Ucenicii L_au intrebatpe Domnul: cine a pdcdtuit,el saupdrin{iilui, de s-andscutorh?Mdntrritorul le spune:nici el n_apdcdruit. nici pdrin{ii lui, ci pcntru ca intru el s6 se aratelucrurile lui Dumnezeu(locut9,2-3). De aici in{elegemcd Dum_ nezeuingdduieunelc boli gi suferinleca prin ele sd ne arateceva. Suferintape carc noi nc-o asumdmestemintuitoare. Gregealafdcutd prin picat poate fi rdscumpdratdprin

163

iubire, dar gi plirccrcr trcbuic pl5titd prin durcrc. Orbul accstanu l-a vizut pc lisus nunai dupd ce i-a deschis ochii, dar l-a cunoscul mai inainte, deoareccii erau gi acestaestelucrulcel mai inrdcschipiochii sul'lctrrlui portant. Cdnd fariseii gi cirturarii il intreabd:cine cstecel ce fi-a deschisochii'? El le rdspunde:Nu qtiu! Dar daca omul acestan-ar fi clc la Dumnezeugi ar fi picdtos, eu gtiu cd Dumnezeupc cei pdcdtoginu-i asculthiar daci cinevaestecinstitorgi iubitor de Dumnezeu,pc acelail acultd"(loan 9,31). De aici se vedegi de ce Dumnezeu nu ne ascultdrugdciunile,deoarecesuntempdcdtogi.Ce lecfiele-a dat orbul fariseilorqi cdrturarilor! Sunt atatiaorbi trupe$tedar luminaji sufletegtecare au o viafd morald cc ne lipsegtemultora dintre noi cei sdndtogi.La MdndstireaSAmbdtade Sus lAngdFdgdrag, judelul Braqov, trhiegte pdrintele arhimandrit Teofil Pdrdianu.DAnsulcunoagtefoarte bine SfdntaScriptura, Filocalia,vielile sfintilor, cAntdrilede la sfintele slu.ibe aproapein intregime,toateacesteale citegtein alfabetul pentruorbi, Braile. latd deci un orb trupegte,dar luminat sulletegtepe diniuntru. Aqadarnevdzdtoriipot fi utili qi ci societilii, fiecarecu darulgi pricepereasa. Pe timpul MantuitoruluiIisus Hristosfariscii auzcau invdtdturaLui gi vedeauminunile pe care le sdvdrgea, dar totuEirimdneauorbi gi surzi. Degi cunogteauminunea vindecdrii orbului, voiau sd-l facd pc acesta un martor impotriva lui Iisus. Orbirea lor sufleteascdii fdcea fdrd credin(d.fdrd dragoste,plin de invidie 9i rdutate.Ei au rdmasorbi sufletegtegi nevindecalipentru cd n-auvrut sd-L primeascdpe Iisus ,,Luminalumii."

Toti primit prin botez lumina sufleteascd,dar _am din cauzalicatelor personale,acestalumini a cAzutfiinO gatacateodatdsil se stingi. Cum putem ,a n" uinO".arn de aceastiorbire suflete"asca? in'primui.*O ;;;."_ dinti. Credinp a fost ceacarel_aalutat * p" JrU"fin Evangheliesi-gi dob6ndeasc6 vederea. . . Sd-l fericim pe adormitulin Domnul pentruc6, degi aici a fost lipsit de vedereatrupeascd, i s_audeschisocnii a putut sluji lui D".r";;,;"iir;; si ::|:Jytyi naoaJoulm ca se va prelungidincoloin impirilia ceru_ rit11,-

unaeDomnul ti,-up..!atit ."_i'i"i"!" p"'sr ""1ce ,,ceea ochiulnu a vdzlt, urechea nu a auzitgi la inima

omuluinu s-asuit.,' Fericiti ili estecaleain care mergi astizi suflete de om credicios,cd fi s-adeschis foc ae oOitrna. fie amii.

28. Cuv6nt la inmormAntareaunui om asasinat intristatl familie! ! Iubiti credinciogi Cu tolii ne culcdmsearaln a$temutulnostru,dar nu vom qti cAfi dintre noi vor ajungedimineafa,sA mai vedemrisilritul soarelui. Multi se urcd zilnic in magin6,in avion ,in tren,dar nu tofi se coboaridin ele in viaf6.Multi mergla qcoal6, la rilzboi, dar nu toli se mai lntorc acas6pe picioarelp lor. Adormitul intru Domnul a plecat de acasl s6netos, pe picioarelelui gi iatb cA moarteadintrodati l-a ripit dintre cei vii. Nimeni nu gtie daci ziua de astiizinu e ultima zi a vielii lui pimdntegti.De aceeaSfantulVasile cel Mare (t 379) ne povifuiegteintelept zicAnd:,,cAndte culci searasEnu te gdndegticI vei ajungedimineata,iar diminea{acdndte scoli, sd nu te gdndeqtici vei ajunge seara".Deci totdeaunatrebuiesi fim pregititi penaucel din urmi ceasal vielii noastre,cdciin ceeace ne va gdsi moartea,ln aceeavom fi judeca{i de MAntuitorul Iisus Hristos. C0t de neputinciosesteomul ln fafa morfii. Oricdtar lncercasi scape,nu poate.Daci estebolnav are speranta cd se va face sdn6tos,dacdpierde ceva, are speranfaci va mai g[si, in fafa morfii insi, nu mai poateface nimic, esteneputincios. CAteplanuri,cdtevise nu a avut adormitulln Domnul in aceasfiiviafd, cAtenu mai avea de indeplinit pe

166

Preot Silviu Pop

acest pdmant, dar iatd cd toate s_au s1.6r5itvenind moarteaca un fulger gi rdpind sufletulsaudin acesttrup printr-o moarteneafteptat5. Cel care a luat viata acestui om va pldti, daci nu in viataaceasta, in careclemulte ori justitia nu reuge$tesd facd
Prcdicila cununieqi introlmintuc

t6'7

vd dc accla care Si tfupul gi sul'lctulpoatesa-l piarddin ghecnd"(Matei 10,28). pe cei ce fac asemenea Dc;i legilestatuluicondanrnd pedeapsa nu va intArzAiasdvind. lui Dumnczeu crime, Totuqi, legeatalionului din Vechiul Testamentcare spunea:,,ochipentruochi, dinte pentrudinte,picior pentru picior, moartepcntru moarte.. ." (leSirea2l, 23-24), a fost desfiinlad dc cdtre Mdntuitorul lisus Hristos 9i inlocuiti cu legea iubirii sau a dragostei,nu numai pentru cei care !i-au fdcut un bine in via!6, dar merge gi mai departe:chiar pe vr[qmagi trebuie sd-i iubim qi cred ci cea mai puternicd rugdciune inaintea lui Dumnezeu estecea penhu vr6;magi,deoarecein nimic nu se aseamdndmai mult omul cu Dumnezeudecdtatunci cAndse roagA pentru rdufdcitori afa cum s-a rugat MAntuitorul pe cruce pentrucei ce-L ristigneau:,,Pdrinteiartd-lelor cd nu qtiuce fac..." (Luca23,34). Acum cdnd pefecem pe ultimul drum pe cel ale cdrui zile au fost curmate in mod criminal, sd fim cu luarc amintela cuvinteleMAntuitoruluiIisus Hristoscare spune: ,,Privegheafiqi vd rugafi, cd nu gti{i ziua nici ceasul" (Matei 24, 42 Si 26, 41), sfdrpitului vostru. Iar pentru adormitul in Domnul sd-L rugdm pe Bunul Dumnezeusd-l ierte de toate pdcatelepe care le-a facut pe acestpdmAnt9i si-i mAngiiefamilia gi sd o intdreascd in acestemomentede greaincercare.Amin.

Predicila cununieqi inmormdntare

29. Cuv6nt la inmormAntarea unui muncitor indureratdfamilie! Iubiti credinciogi! Atunci cdndDumnezeul-a ficut pe om ca Ei coroand a creatieiSale, l-a agezatin raiul cel din Eden, s5_llu_ creze(Facerea 2, 15). Dacd inainte de cddearcain pdcat, munca era o delectare,dupd cddere,ea devine o povara: ,,in sudoareafe{ei tale vei mdncapaineata. pina ce te ver intoarce in pdmdnt, cdci pdmdnt e$ti $i in pdmdnt te ver intoarcef. ..1 (Facerea3, l9). InleleptulSolomontrimite pe cel leneEla furnicd sd vadd munca ei, care $tie din vard sd-qiacluneprovizii pentru iarna: ,,cd ea nefiind lucratoarepe pdmant, multA strdnsoare face" (Pikle 6,7). Opusulmuncii estelenea,care nu estealtcevadecAt dezgustul de orice muncd, fie ea fizicd sau intelectuald. Lenea a fost infieratd de Mdntuitorul Iisus Hristos in pilda talan{ilor.Stdpdnula zis slugilor care au primit cinci Ei respectivdoi talanliEi care i-au inmulgit.sa ia talantul de la sluga care l-a ingropat in pimdnt gi pe el sd-l arunce in gheend,unde este pldnsul gi scrdgnirea dinlilor. Adeseori Mdntuitorul aseamdndimplrdlia cerurilor cu un om, stf,pAnal caseisale,care a iegit dis-de_diminea!5 sd tocmeascdlucrdtori la via sa. $i iegind pe la ceasulal treilea,i-a vdzut pe unii stdndin piald fdrd lucru gi le-a zis acelora:mergetigi voi in via mea qi vi voi da ceeace va fi dreptulvostru,iar ei s-audus.Iegindel a;a pe la ceasul al gaselcAi al noudlea,a f5cut la fel. Iegind

169

pe la ceasul al unsprczecelea,a gdsit pe allii stAndfdrl iucru, si le-a zis: De ce stati aici fdri lucru? Ei i-au zis: Fiindcd nimeni nu nc-a tocmit. El le-a zis: Ducefi-vd9i voi in vie qi veli primii ceea ce va fi dreptul vostru' Fdcdndu-seseara, st,rpenul viei i-a spus ingrijitorului: cei din ,,Cheamd-ipe lucrStori 9i d6-1eplatb,incepAndcu urmd pdnd la cei dint0i. Venind cei din ceasul al unspreiecelea,au primit cAte un dinar' $i venind cei dintdi, au socotitca vor lua mai mult dar au primit 9i et tot cate un dinar. $i dupi ce au primit, cdrteauimpotrtva stdpAnuluicaseizicdnd:Aceqtiade pe urmd au lucrat un ceas gi i-ai fdcut deopotrivd cu noi' care am dus greul zilei pi argi{a[...] iar el, rispunzdnd,i-a zis: prietene,nute-ai invoit cu !i fac nedreptate.Oare nu pentru un dinar mine? Ia-,ti ce este al tdu 9i pleacS'Vreau eu ca acestura de la urmi si-i dau cdt qi Jie; oare nu am dreptul sd fac cu al meu ce vreau eu?; sau esteochiul tdu rdu pentru ca sunt eu bnn7" (Matei 20, 1-15). Stdpdnuldin aceastd pildA il inchipuie pe Dumnezeu, care este generos 9i ptategtegi celui din ceasul al unsprezeceleaca 9i celui din ceasul intii. Plata pe care o face lucrdtorilor reprezintd darurile cu care ne binecuvAnteazdDumnezeu pe fiecare dintre noi. Dacd nu inmul{im aceste daruri, Dumnezeule ia de la noi qi le dd celor ce lucreazdcu ele; aga se inlelege cuvAntul Scripturii care spune: ,'tot celui ce are i se va da qi-i va prisosi, iar de la cel ce nu are,se va lua qi ceeace i se parecd are" (Matei 25,29)' ,,Fiecareavem felurite daruri, dupd harul ce ni s-a dat" (Romani 12, 6), ,,cir unuia i se di prin Duhul SfAnt cuvant de infelepciune,iar altuia darurile vindecdrii, altuiafacereade minuni t...1" (I Corinteni12, 8-10) Nu

r70

Preot SilviuPop

existi om pe pamantse nu fi primit de la Dumnezeuun dar. Tesalonicenilor careqi-aul6satmuncalor de fiecare zi, SfantulPavelle spune:,,Celce nu lucreazdacelanici sd nu min6nce"(ll Tesaloniceni3, 70).Existdo deosebire intre a nu vrea sd muncegtigi in a nu puteasAmuncegti.SfAntulPavelaici sereferi la prima categorie. $i Socrate,marelefilozof al antichit6fli,spunecd ,,Dumnezeunu di oamenilornimic din cele bune gi frumoasepe nemuncite9i fArAgrijI." Hdrnicia femeii intrece orice bogdtie,orice dar, spune inleleptul Solomon:,,Cinepoategisi o femeieharnici gi virtuoasi? Preful ei intrece mirgeanul, tntr-insa se incredeinima sofuluiei, iar cAgtigulnu-i va lipsi niciodatt' (Pilde 31, lO-12). Prin munca cinstiti, prin lucrul mAinilor noastre, aducem laudd lui Dumnezeu. Prin munci omul se aseamini cu Dumnezeucare la lnceputa zidit cerul gi pimdntul ti toatecetesuntin ele, Apoi muncane feregte de anumitepicate. Cel ce munce$tenu are timp de f[ridelegi.Omul muncitoresteca apacarecurgemereu,iar cel lenegse aseamdndcu apa care stii qi care se stricd. Dar munca trebuie impletitd cu rugdciunea.Dacd rugiiciuneaeste hrana sufletului, prin muncd dobAndim hranl trupului. Adormitul intru Domnul a fost un om devotat,muncitor, cunoscitoral meserieisalegi s-aostenitcu lucrul pAineacea de toate zilele mdinilor lui sd agoniseascd pentru el qi familia sa. De aceea,acumcAndse desparte de cei dragi, credem cd va aluzidin partea Dreptului Judecitorcuvinteleacestea:,,Bineslugdbuni gi credin-

Predici la cununieEiinmorm6ntare

t7r

te^ cioas6,pestepu{ine ai fost pus, fste mu.l1e-v9i31ne' intrd lntru bucuriaDomnului Tdtf (Matei 25,215i23)' Amin.

tnitttlare Predicila cununicEiirtrttot

30. Cuv6nt la inmormAntarea unui pistor indureratdfamilie! Iubi!i credinciogi ! Am venit la aceastdfamilie astdzipentrua petrececu cAntdrigi rugdciunipe ultimul drum pe un om care Sr-a petrecutviafa in mijlocul naturii, pdzind turma de oi a oamenilordin aceastdcomund.Acolo a vAzutrAsdritulSi apusulsoareluiin fiecarezi gi s-a prosternatinaintealui Dumnezeuzicdnd:,,Mareegti Doamne$i minunatesunt lucrurile Tale gi nici un cuvdnt nu este de aiuns spre laudaminunilorTale!" A observatca nimeni uitul .at^,|" minunata a;ezatDumnezeulegile dupdcare se conduce intreg universul cu at6ta precizie qi cum se succed anotimpurile,anii gi zilele pe acestpdrndnt,multuminduI in rugdciunilesalepentrutoateacestea. SfantaScripturdne spunecd primul pdstordin istoria omenirii a fost Abel, fratele lui Cain. Jertfa De care a adus-oAbel din cele intdi-ndscute ale oilor salegi din grdsimealor s-a ridicat la cer, semn cd Dumnezeua pnmit jertfa lui Abel. Faptul acesraa starnir invidia frateluisduCain, a cdruijertfd din roadelepdmdntuluinu a fost primit5,agacd l-a omorAtpe Abel. Aici Abel il inchipuiepe Pdstorulcel Bun, iar Mielul adus ca jertfd simbolizeazdpe,,Mielul lui Dumnezeu" (loan I,29-36) cum a fost numit MantuitorulHristosde cdtre SfAntulIoan Botezdtorulcdnd L-a prezentatlumii pe Fiul lui Dumnezeu.ProoroculMoise de asemeneaa fost pdstoral oilor socruluisduIetro (lesirea3, 1).

t'73

Imagineapdstoruluiirl)arca(etdc frecvcntin Sfdnta Scripturd:Mintuitorrrl llristos, Pitstorulcel Bun, le spune Apostolikrr Siri clind ii trinrite la propovdduire: ,,va trimit ca pc niqtcoi in mijlocul lupilor" (Matei 10, l6) . Ca sd aratebucuriamarecarese facein cer pentruun pdcdtosce se intoarce de pe calea rdtdcirii, Domnul roste$tepilda cu oaiaceardtdcitd:,,dacdun om are o sutd de oi gi una din ele sc ra6ce$te,nu le lasdoare pe cclc in munli gi ducAndu-se, o cauta pe cea noudzeciqinoud adevdrvd rAtAcitd?$i dacd se intAmpldsh o gdseascd, grdiesc,ca se bucurdde ea mai mult decAtde cele noua zeci gi noud,care nu s-au ftlJcit" (Matei 18, 12-14). ConducemastAzicu lacrimi gi cu durerein suflet pe MdntuitoruluiHristos,viala grun pdstorcare,asemcnea a pus pentruoile sale(loan 10, I I ) ca sd le aperede lupi gi de alte primejdii care amenin,tau turma. De aceeamai marelepdstorilorl-a incredinlatde o viald cumpdtatd9i de un sfArEitcreqtinesc. $i noi sd ceremde la Dumnezeu a$a cum cerem in ceas de SfAntdLiturghie: ,,cealaltd vremea vielii noastrc?npacegi-n pocdinfda o sdvdr;i". Amin.

2 . D e s o rJeu d e ca ...........................................83 fi 3 .D e s p riea d............ ...............90 4 . D e s p rrea i . ............... Predicd lnmormAntarea unuia care a suferit 5. la mult in via!6 (Despresuferin{6).............................. 93 6. Despreraporturileintre perinti qi copii ..............96 7. Despreinviereamortilorqi nemurireasufletului. . ....99 ........... ......1O2 8. Troparele mo4ilor(scurt6explicatie) explicafie) . . . .... . . ..... 106 9. Ecteniapentrumo4i (scuftA 109 1 0 .R u g d c i u nipl e n tru ce imo 4 i......................... I l. Despreveqniciachinuriloriadului. . . . . . . . . . . . . . . . . .. 113 ...........116 1 2 .D e s p rm e a m6 ............ viefii .............119 13.Despre cdldtoria 14.Despremoartegi inviere(Apostolulde la ......122 lnmormdntare) de la 15.Despremoarte$i inviere(Evanghelia .......125 inmormantare) 16.Cuv0ntla inmormAntarea unuipreot............... 127 unuiom ln vArstd.....-....131 17.CuvAntla lnmormdntarea unuicopil................134 18.Cuv6ntla inmormdntarea unui cAntdret bisericesc..l37 19.Cuvdntla inmormdntarea ........... 140 20.Cuv6ntla inmormintarea unuisinucigag unuiinvltdtor............143 2 1.Cuv6ntla lnmormAntarea 22. CuvAntla lnmormAntarea uneifemeividuve . . .....145 unuimedic...............149 23.Cuvdntla lnmormAntarea unuimagistrat...... ......I52 24.Cuvintla inmorm0ntarea 25.Cuvdntla inmormffntarea unuiom bdtran.......... 156 26. CuvAntla inmormAntarea unui functionarpublic ..159 unuiorb ... . . . ... . . . ... .. .162 27.CuvAntla lnmormdntarea unuiasasinat ............ 165 28.Cuvintla lnmormAntarea unuimuncitor............168 29.Cuvffntla lnmormAntarea 30.CuvAntla lnmormanhreaunui pdstor..............172