1251

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

1. INTRODUCERE

• Introducere: punct de pornire • Puncte - cheie ale studiului

6

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

Introducere. Punct de pornire. România este o destinaţie relativ nouă pentru spanioli. Cu toate acestea, în trecut, ea era o destinaţie uşor de remarcat printre ţările din Europa de Est, într-un moment în care acestea începuseră să-şi deschidă pieţele turistice către Spania şi se regăsea adesea în ofertele de călătorii organizate de companiile spaniole. Prin contrast, astăzi este una dintre destinaţiile cel mai puţin promovate şi căutate de către turiştii spanioli. Ţări care aparţin aceleiaşi zone, precum Polonia, Republica Cehă sau Ungaria, au reuşit să se impună cu succes pe piaţa spaniolă, însă România abia a început. Totuşi, potenţialul pieţei româneşti este destul de mare pentru a fi făcut cunoscut în Spania:

•

Resurse turistice diverse şi complementare (cultură, natură, sport şi de interes etnografic).

•

Caracterul „latin”, cu o limbă cu origini comune şi anumite trăsături culturale care apropie cele două ţări.

•

Relativ aproape de Spania din punct de vedere geografic (mai puţin de patru ore cu avionul).

•

Înfiinţarea recentă a unor legături aeriene care pot promova călătoriile turistice între cele două ţări.

•

Reabilitarea numărului hotelurilor din mediile urbane, rurale şi litorale, odată cu apariţia, în ultimul timp, a unor importante lanţuri hoteliere internaţionale, inclusiv a unora spaniole.

•

Prezenţa din ce în ce mai mare a românilor în Spania, ceea ce i-a făcut pe spanioli să-şi dorească să cunoască o ţară despre a cărei situaţie abia dacă ştiau ceva înainte.

7

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

Pentru toate aceste motive, acest studiu de piaţă şi-a definit diverse obiective:

-

În primul rând, am analizat caracteristicile de bază ale infrastructurii şi serviciilor turistice ale României, în special pe acelea care pot influenţa comportamentul fluxului călătorilor spanioli spre această ţară. Mai presus de toate, în această analiză punem accentul pe creşterea numărului de călători de naţionalităţi diferite, pe infrastructura hotelieră şi a transporturilor din România, precum şi pe proiectele din viitorul apropiat. Deşi suntem conştienţi de faptul că toate informaţiile pe care le prezentăm sunt deja cunoscute de către persoanele responsabile de turismul în România, considerăm că este important să le expunem într-un singur document, care poate servi, de asemenea, drept ghid pentru profesioniştii spanioli care doresc să se familiarizeze sau, pe de altă parte, să-şi sporească numărul de contacte cu România.

-

Prezentăm aici o analiză sumară a caracteristicilor de principiu ale călătorilor spanioli (câţi spanioli călătoresc, unde şi de ce, cine sunt, cum se comportă, ce anume caută în călătoriile lor şi cum obţin informaţiile şi îşi fac rezervări pentru călătorii). Aceste informaţii pot fi foarte importante atunci când va veni momentul să se canalizeze strategiile de marketing pentru România ca destinaţie turistică.

-

Alcătuim o panoramă completă şi la zi a structurii industriei turistice din Spania, îndeosebi a companiilor care vând turism (agenţii şi operatori de turism) şi a ultimei mode în vânzarea turistică (Internet, zboruri la preţ redus, servicii individuale de 8

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

călătorie, pachete de călătorie, pachete dinamice etc.). Aceste informaţii sunt relevante pentru a şti cum trebuie canalizată vânzarea produselor turistice româneşti în Spania.

-

Am analizat felul în care România este prezentată şi promovată în prezent în Spania, care din operatorii de turism oferă ca destinaţie România, care sunt cele mai bine vândute dintre programele turistice şi la ce preţ. De asemenea, am analizat câteva din ofertele promoţionale de până acum, precum şi tipul materialelor promoţionale disponibile în limba spaniolă.

-

Am studiat imaginea pe care o are România printre spanioli şi cunoştinţele acestora despre resursele ei turistice, cultura şi bogăţiile ei naturale. Astfel, am realizat trei tipuri de sondaje de opinie, aplicate pe un amplu eşantion de populaţie, înregistrând aproximativ 900 de contacte: primul aplicat agenţiilor de turism, un altul printre operatorii de turism, iar al treilea sondaj efectuat în cadrul jurnaliştilor, în multe cazuri – persoane specializate pe acest subiect. Concluziile pe care le-am tras în urma acestor sondaje ar trebui avute în vedere atunci când se realizează imagini, publicitate şi documente comunicaţionale pentru turismul în România. Sondajele de opinie au fost aplicate prin e-mail, telefon şi prin intermediul interviurilor personale. Un total de 859 de persoane au fost intervievate prin chestionare axate pe cunoaşterea: -

Părerii lor despre destinaţie ca şi călători.

-

Părerii lor ca profesionişti asupra infrastructurii turistice a ţării.

-

Părerii lor ca profesionişti asupra promovării turistice pe care România o realizează şi/sau ar trebui s-o realizeze în Spania.

9

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

Cu ajutorul tuturor acestor informaţii, am stabilit:

-

Câteva concluzii asupra situaţiei marketing-ului României ca destinaţie turistică în Spania.

-

Unele propuneri şi recomandări în scopul extinderii şi îmbunătăţirii imaginii României, pentru a creşte numărul en-grosiştilor (cei care fac oferte complete de călătorie) care vor oferi pachete de călătorie în România şi, pe scurt, în scopul promovării vânzării de produse turistice româneşti în Spania.

Studiul de piaţă se bazează şi pe informaţii oferite de Organizaţia Mondială de Turism (World Tourism Organization), Autoritatea Română pentru Turism, Institutul pentru Studii Turistice (Secretarul general pe problema turismului spaniol), Exceltur (un grup de studiu compus din companiile majore din sectorul turistic din Spania) şi de alte organizaţii de consultanţă şi studii specializate. Tot astfel, am analizat broşurile de călătorie ale companiilor majore şi am realizat interviuri personale cu personalul lor de conducere.

Puncte - cheie ale studiului „ Turismul spaniol în România a înregistrat cifre destul de mici, în special prin comparaţie cu ţările învecinate, precum Franţa sau Italia. Totuşi, în ultimii trei-patru ani, s-a înregistrat o creştere notabilă, care ar fi convenabil să fie promovată. „ România ar trebui să fie considerată o destinaţie apropiată, dar ea deţine, de asemenea, şi unele caracteristici comune cu destinaţiile

10

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

îndepărtate (nu este o destinaţie potrivită pentru week-end-uri şi este nevoie de un minim de 7 zile pentru un circuit, în mod ideal 10-15 zile). „ În ceea ce priveşte nivelul preţurilor, România este încă o destinaţie concurenţială în Spania, cu condiţia ca nivelul calitativ al infrastructurii şi al serviciilor turistice să corespundă nivelului cerut de standardele europene. Eforturile depuse în această direcţie în ultimii ani sunt foarte apreciate de spanioli. „ România abia dacă este prezentă pe siturile de călătorii din Spania sau în cadrul agenţiilor online. Acest fapt este cu atât mai important, dacă avem în vedere că Spania se numără printre ţările care a înregistrat o creştere a cererilor prin Internet, mai ales în ceea ce priveşte calătoriile, (în special când este vorba de căutarea informaţiilor, deşi rezervările sunt făcute în continuare în modul tradiţional). Folosirea Internet-ului ar trebui extinsă, întrucât el este proiectat ca o sursă media importantă pentru promovarea şi informarea pieţei spaniole. „ Cu privire la imaginea sa, România ar trebui să ia atitudine faţă de faptul că există o serie de imagini asociate negative (mafie, corupţie, ţigani, sărăcie, emigrare…) care au un impact puternic asupra populaţiei spaniole. Din acest motiv, ar trebui pus accentul pe un set de imagini pozitive (resurse naturale şi culturale enorme, ţară prietenoasă, trăsături culturale comune cu spaniolii, o ţară prin care e uşor să călătoreşti…). Dar, mai mult decât orice, România deţine un simbol unic, binecunoscut spaniolilor: Contele Dracula (traseul Contelui Dracula, Transilvania, castelele Contelui Dracula). Deşi pentru români aceasta nu este nici pe departe valoarea lor culturală principală, această efigie ar trebui exploatată odată cu promovarea altor idei iconografice, cum ar fi, printre altele, prezenţa unui climat natural aproape virgin în cadrul Europei, o

11

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

cultură bogată, un trecut comun care ne duce în trecut până pe vremea romanilor. „ Turiştii spanioli dau dovadă de un interes crescând faţă de călătoriile în străinătate. În 2005, cifra călătoriilor internaţionale a crescut cu 17,1%, iar media duratei şederii şi a cheltuielilor a urmat o valoare ascendentă. Un lucru de care spaniolii au demonstrat că sunt foarte interesaţi este cultura, iar România este recunoscută într-o măsură destul de mare pentru aceasta. „ În momentul de faţă, foarte puţini operatori de traseu spanioli includ România ca destinaţie turistică. Astfel, există aici o posibilitate enormă pentru dezvoltare. Operatorii de traseu cer mai mult profesionalism din partea românilor şi, mai presus de toate, o varietate a ofertelor. În privinţa agenţiilor de turism, acestea dau dovadă de o acută lipsă de informaţii în legătură cu resursele turistice ale României şi cer mai multe informaţii în spaniolă, precum şi mai multe informaţii concrete despre această ţară. „ Profesioniştii români dau dovadă de o lipsă de cunoştinţe pregnantă în ceea ce priveşte valorile turistice româneşti. În mod logic, această lipsă de cunoştinţe este şi mai accentuată în cadrul publicului larg. „ Promovarea realizată până acum în Spania în privinţa României a fost marcată de un buget redus şi o lipsă de continuitate a acţiunilor, limitări de care s-a profitat în sensul bun, dar insuficient. Publicitatea şi promovarea în Spania este scumpă, iar resursele insuficiente ale Biroului Român de Turism ar trebui să fie bine direcţionate în scopul obţinerii unui avantaj maxim.

12

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

„ În Spania nu există suficiente date la zi despre această ţară. Broşurile disponibile sunt rare şi nu sunt destul de recente, în ciuda faptului că majoritatea au fost editate de curând. Există un singur ghid turistic specializat, iar informaţiile găsite pe Internet sunt limitate. „ În ceea ce priveşte competiţia comercială, restul ţărilor, atât cele din estul Europei cât şi cele vestice dedică mult mai multe resurse propriei promovări şi, mai important, comunică mult mai lesne cu Spania, un avantaj ce permite o mult mai mare diversitate a ofertelor de călătorie (mini-vacanţe culturale sau legate de sport, circuite combinate ce includ diferite ţări) şi preţuri bune. Printre cele mai active se numără Polonia, Republica Cehă şi Ungaria.

13

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

2. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ ÎN ROMÂNIA

• Introducere • România ca destinaţie turistică • Evoluţia afluxului turistic • Capacitatea de cazare • Agenţii de recepţie • Mijloace de transport • Resursele turistice ale României • Perspective

14

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

Introducere Înainte de a analiza potenţialul pieţei turistice spaniole pentru România, credem că este important să realizăm o scurtă analiză asupra ofertei turistice româneşti (infrastructură, destinaţii, legături, cazare şi proiecte viitoare), nu doar în scopul de a ne orienta asupra pieţei cu care ne confruntăm, ci şi pentru a crea un element folositor care să permită companiilor spaniole care s-ar putea să citească acest studiu să-şi formeze o imagine de ansamblu asupra acestei ţări ca destinaţie turistică şi, de asemenea, să le permitem să-şi planifice strategiile. Datele noastre vor fi folositoare şi pentru centrarea restului studiului, precum şi în scopul concentrării într-un singur document diversele informaţii pe care le-am cules din diferite surse. Sursa principală este Ministerul Administraţiei şi Interiorului (www.mai.gov.ro/).

România, destinaţie turistică Timp de multe zeci de ani, România a fost o destinaţie turistică importantă în cadrul Europei de Est. Dotările ei turistice atractive (în special Delta Dunării şi staţiunile de pe litoralul Mării Negre) şi resursele ei culturale (castele, mănăstiri, oraşe) au atras în primul rând populaţia ţărilor învecinate, care împărtăşeau aceleaşi implicaţii politice şi culturale, permiţându-i, de asemenea, în anii ‘70, să se afirme ca destinaţie turistică pe pieţele altor ţări vest-europene, în special în Spania. Acest lucru este cu atât mai însemnat cu cât avem în vedere climatul politic din acea perioadă al ambelor ţări şi lipsa diversităţii ofertelor de călătorie pentru turişti. Pentru o perioadă, după deschiderea relaţiilor diplomatice cu Spania pe vremea preşedintelui Ceauşescu, turiştii spanioli (care erau destul de puţini) alegeau România ca destinaţie preferată. Pentru spanioli, principala atracţie a acestei 15

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

ţări o constituia oportunitatea de a vizita o ţară comunistă, cea mai deschisă la acea vreme şi una destul de exotică pentru ochii vesticilor, precum şi cea de a face economii în privinţa călătoriilor, a serviciilor turistice şi a cumpărăturilor. Principalii ofertanţi de circuite de călătorii europene includeau România în programele lor. Cu toate acestea, după căderea comunismului, România nu a mai reprezentat o atracţie pentru turiştii spanioli şi a încetat să mai fie inclusă în programele multor operatori de turism. În ultimii ani, puţin câte puţin, turiştii spanioli încep să revină în această ţară, mai motivaţi acum de cultura ei (Transilvania şi mănăstirile din Bucovina), de particularităţile sale naturale (Maramureşul, Delta Dunării), precum şi de preţurile mai economice pentru o călătorie la mare distanţă prin comparaţie cu Caraibele, unde se vorbeşte spaniola, decât de soarele şi plajele din care şi Spania are o ofertă bogată. Pentru turiştii din vest şi, în special, pentru cei spanioli, România deţine o atracţie specială: Transilvania şi Contele Dracula. Deşi renumele Contelui Dracula este mai degrabă un subiect contradictoriu în România, datorită asocierii sale cu un personaj istoric, Contele Vlad Ţepeş, pe care mulţi îl consideră un erou naţional, în ciuda reputaţiei sale de om crud (ca şi mulţii alţii în acea epocă), suntem de părere că acest simbol nu a fost îndeajuns exploatat şi promovat şi că s-ar putea obţine profituri mai mari de pe urma lui. Alte locuri, mai puţin cunoscute, sunt Bucureşti, Delta Dunării sau mănăstirile din Bucovina, locuri rezervate mai mult călătorilor cu experienţă şi cu un nivel cultural superior. Pe scurt: pentru turistul spaniol, România este o ţară ce aşteaptă să fie descoperită şi care are un potenţial imens.

16

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

Evoluţia afluxului turistic Turismul s-a dezvoltat lent în România în ultimii zece ani. Din anul 2000 şi, mai mult, din 2002, s-a observat o creştere clară a numărului vizitatorilor, ceea ce a coincis cu investiţiile mai mari realizate în infrastructuri. Totuşi, în ultimii ani, venirea turiştilor în România a înregistrat creşteri şi scăderi, datorate, pe de-o parte, crizelor sau prosperităţii economice şi politice în ţările lor de origine şi, pe de alta, influenţei ţărilor învecinate. Numărul turiştilor în unele dintre acestea, cum ar fi Ucraina sau Bulgaria, s-a redus la jumătate în ultimii zece ani, în timp ce în altele, precum Ungaria, s-a dublat între 2003 şi 2004. În 2004, în România a intrat un total de 6.600.115 de turişti, din care aproximativ 94,85% au fost europeni (6.360.587). Numărul turiştilor din Uniunea Europeană a crescut la 933.990. Cel mai mare număr de vizitatori ai României au venit din ţările din jur, în special unguri, moldoveni, bulgari şi polonezi, datorită proximităţii ţării lor şi trecutului istoric şi cultural similar. Ungurii alcătuiesc 39,44% din numărul total de turişti (2.603.477), urmaţi de moldoveni cu 18,37% (1.212.752), bulgari cu 5,68 % (375.426) şi polonezi, care însumează 2% (132.393). În afară de aceste ţări apropiate, următoarele grupuri însemnate de turişti au sosit din Italia (230.628), Iugoslavia (220.347: inclusiv din Serbia şi Muntenegru), Turcia (195.322) şi Germania (296.133). Un număr mai scăzut, totuşi notabil şi în continuă creştere în ultimii zece ani, îl înregistrează francezii (93.008) şi austriecii (90.300). În acest context, spaniolii abia dacă au însumat 20.321 de persoane- 0,30 % din numărul total de turişti care au vizitat România în 2004- 0,32 % din numărul total de turişti europeni şi 2,1% dacă-i luăm în calcul doar pe cei care au sosit din Uniunea Europeană. Mai demnă de luat în calcul este rata evoluţiei, care a 17

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

crescut continuu din 1997 comparativ cu evoluţia leneşă şi destul de negativă înregistrată în cazul altor ţări din Uniunea Europeană şi cu turismul în România în general. Predicţia generală referitoare la numărul vizitatorilor spanioli în 2005 este destul de optimistă. Între ianuarie şi septembrie 2005, au fost înregistraţi 22.079 de vizitatori spanioli, faţă de 16.645 în aceeaşi perioadă a anului precedent. Acest lucru denotă o creştere cu 32,65% faţă de 2004. Turiştii spanioli sunt, de asemenea, cei care cheltuiesc cei mai mulţi bani per capita în această ţară. Aceleaşi predicţii pentru 2005 arată o creştere însemnată a vizitatorilor din Austria, cu 42,31%; Olanda cu 34,90% şi Danemarca cu 35,38%. Cu toate acestea, s-a înregistrat o scădere semnificativă a numărului vizitatorilor din Ungaria, Polonia şi Republica Cehă. Se pare că volumul turiştilor în România în 2005 va fi şi el negativ în comparaţie cu 2004. EVOLUŢIA TURISMULUI ÎN ROMÂNIA. Sursa: Autoritatea Română pentru Turism Anul

TURIŞTI DIN SPANIA

CREŞTEREA PROCENTUALĂ ANUALĂ

TURISM UNIUNEA EUROPEANĂ

CREŞT. PROC. ANUALĂ

TURISM TOTAL ROMÂNIA

CREŞT. PROC. ANUALĂ

1995

11.641

680.000

5.444.991

1996

10.413

-10,50 %

713.000

4,80 %

5.205.487

-4,30 %

1997

8.715

-16,30 %

766.000

7,43 %

5.149.151

-1,00 %

1998

9.506

9,07 %

761.000

-0,65 %

4.830.838

-6,10 %

1999

9.512

0,06 %

765.000

0,52 %

5.223.896

8,10 %

2000

11.778

23,82 %

834.000

9,01 %

5.263.715

0,76 %

2001

14.320

21,58 %

981.000

17,62 %

4.938.375

-6,10 %

2002

17.356

21.20 %

1.033.000

5,30 %

4.793.722

-2,90 %

2003

21.328

22,88 %

1.128.000

9,19 %

5.494.828

14,60 %

2004

20.321

-4,72 %

933.990

-17,19%

6.660.115

21,20 %

Din informaţiile oferite de Biroul Român de Turism, se poate deduce că turismul internaţional a crescut până acum moderat în ultimii ani, luând amploare în

18

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

special începând cu 2002, cu câteva fluctuaţii neimportante. Toate par să indice faptul că, dacă nu se întâmplă ceva neaşteptat, această tendinţă va continua, ceea ce înseamnă o creştere a numărului de vizitatori din ţările apropiate care îşi îmbunătăţesc standardele de viaţă, precum şi din ţări mai îndepărtate (cum ar fi Spania şi, în special, Italia, Germania şi Franţa). Aceste predicţii ale Organizaţiei Mondiale pentru Turism referitoare la anii următori sunt optimiste. Numărul total de turişti care vin din Europa ar trebui să crească de la 338.4 milioane în 1995 la 527,3 milioane în 2010, şi la peste 717 milioane în 2020, cu o creştere medie anuală de 3% în aceşti 25 de ani. Aceasta echivalează cu o creştere de mai mult de 100% din 1995 până în 2020. Aplicând aceste cifre în cazul României, scopul lor pentru 2020 ar trebui să fie acela de a obţine aproximativ 11 milioane de turişti. Drumul este lung şi anevoios, dar scopul poate fi atins. Intrarea României în Uniunea Europeană este stabilită pentru 1 ianuarie 2007, iar sărbătorirea anumitor evenimente speciale, precum desemnarea oraşului Sibiu drept Capitală Culturală Europeană în 2007, va însemna un mare pas înainte în sensul deschiderii ţării pentru turism.

Capacitatea de cazare Sectorul hotelier disponibil în România este format dintr-un număr total de 3.569 stabilimente (informaţie oferită de Ministerul Român de Turism în 2003), din care doar 1.029 sunt hoteluri şi moteluri (28,83%). Restul este împărţit între hanuri, vile turistice şi bungalouri, staţiuni climaterice, spaţii de cazare pentru tineri, camping şi cabine turistice, tabere de vară, pensiuni, hoteluri pentru agroturism, vile de vacanţă şi bărci proiectate pentru a fi folosite şi drept spaţii de cazare. Demn de consemnat este numărul de locuri în vile turistice şi bungalouri (941), care însumează 26,3% din numărul total de camere de hotel;

19

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

cel al pensiunilor turistice (594), care înseamnă 16,64%; and camerele de închiriat pentru agroturism (151), adică 4,2% din numărul total. Această capacitate turistică cuprinde un număr total de 273.614 paturi de hotel, din care 164.571 de află în hoteluri şi moteluri. Sunt de remarcat spaţiile de cazare pentru 2.952 de persoane din camping-uri şi cele 21.233 de paturi din vilele turistice şi bungalouri. Cu privire la dezvoltarea sectorului hotelier, aceasta a fost foarte limitată în ultimii 15 ani, deşi din anul 2000 s-a observat o creştere notabilă: de la cele 943 hoteluri care existau atunci, acum s-a ajuns la cifra de 1.029 în 2003 iar rata de creştere a acestei cifre se află într-o ascensiune continuă. Una dintre deficienţele izbitoare ale infrastructurii turistice româneşti – potrivit rezultatelor sondajelor de opinie efectuate şi studiilor consultate – este aceea că sectorul hotelier a devenit întrucâtva învechit, în special pe litoral şi în capitala ţării. Aceasta se observă mai pregnant atunci când se face comparaţia cu secţiile hoteliere ale altor ţări, ca să nu mai amintim de dezvoltarea fantastică a sectorului hotelier din ţările respective. Clădirile hotelurilor, construite în ultimele zeci de ani pentru a corespunde cererii interne şi celei a ţărilor comuniste est-europene din perioada respectivă, nu au fost renovate în întregime şi nu se raliază la standardele turistice moderne din acele ţări, nici pentru turiştii interni, şi nici pentru noii turişti care sosesc acum din alte ţări. Standardele

scăzute

sunt

mai

evidente

atunci

când

sunt

analizate

stabilimentele de lux (din categoriile de 4 sau 5 stele), acestea fiind tocmai cele care atrag turismul internaţional de calitate, mai ales din ţările vestice. În 1994 exista un singur hotel de cinci stele (cu numai 22 de camere) şi 72 de hoteluri de patru stele în toată ţara. În 2003 erau deja 10 hoteluri de cinci stele, cu o capacitate de cazare pentru 2.230 de persoane şi 125 de patru stele cu o capacitate de cazare pentru 4.411 de persoane. Se poate observa, de asemenea, modul în care au fost cotate hotelurile în absenţa unei clasificări 20

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

adecvate anterioare. Printre marile lanţuri hoteliere care au început să desfăşoare acţiuni în România în ultimii ani se numără: Intercontinental, Crowne Plaza, Hilton, Sofitel, Ibis şi, de curând, lanţul spaniol NH.

HOTELURI ROMÂNEŞTI. HOTELURI

5*

Sursa: Autoritatea Română pentru Turism

4*

3*

2*

1*

Fără clasificare

1994

1

72

209

679

900

979

1995

3

80

220

697

997

908

1996

3

88

253

763

989

869

1997

3

88

284

864

1096

714

1998

4

88

272

981

1110

672

1999

5

91

290

1090

1108

666

2000

6

85

284

1068

1059

616

2001

7

92

322

1206

1080

549

2002

8

100

362

1323

1052

493

2003

10

125

427

1479

1080

448

O altă caracteristică importantă a infrastructurii spaţiilor de cazare din România o constituie creşterea numărului de turişti străini care petrec o singură noapte faţă de cel al turiştilor din ţară: în 1990, doar 11,6% din numărul de cazări turistice pentru o singură noapte în stabilimentele româneşti era reprezentat de cele ale străinilor, în timp ce, în 2003, acesta a crescut 21,85%. Aceste cifre contrastează cu numerele absolute care indicau diferenţe mari între totalul cazărilor pentru o noapte din 1990 (12.297.000) şi 2003 (5.057.000), ceea ce înseamnă o descreştere de 69%, aşa cum se poate observa în tabelul următor.

21

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

NUMĂRUL TOTAL DE CAZĂRI PESTE NOAPTE.

Sursa: Autoritatea Română

pentru Turism ANUL

TOTAL CAZĂRI

CAZĂRI PT O

% / TOTAL

TOTAL CAZĂRI

CAZĂRI HOTEL

% STRĂINI/

NON-HOTEL

NOAPTE

STRĂINI

HOTEL PT. O

PT O NOAPTE

TOTAL

PT. O NOAPTE

STRĂINI

NOAPTE

STRĂINI

HOTELURI

1990

12.297.000

1.432.000

11.6

44.552.000

4.238.000

9,5 %

1991

9.603.000

1.294.000

13,47

31.927.000

3.269.000

10,2 %

1992

8.015.000

1.185.000

14,78

26.076.000

3.141.000 12,04 %

1993

7.566.000

848.000

11,20

24.769.000

2.744.000 11,07 %

1994

7.005.000

856.000

12,21

23.296.000

2.758.000 11,83 %

1995

7.070.000

766.000

10,83

24.111.000

2.381.000

1996

6.595.000

762.000

11,55

21.838.000

2.288.000 10,47 %

1997

5.727.000

833.000

14,54

19.611.000

2.506.000 12,77 %

1998

5.552.000

810.000

14,58

19.183.000

2.207.000 11,50 %

1999

5.109.000

795.000

15,56

17.670.000

1.961.000 11,09 %

2000

4.920.000

867.000

17,62

17.670.000

2.149.000 12,16 %

2001

4.875.000

915.000

18,76

18.122.000

2.391.000 13,19 %

2002

4.847.000

999.000

20,61

17.277.000

2.534.000 14,66 %

2003

5.057.000

1.105.000

21,85

17.845.000

2.766.000 15,50 %

9,87 %

Rata de creştere din ultimii zece ani, precum şi numărul total de cazări pentru o noapte a turiştilor străini denotă un dinamism scăzut şi un aflux turistic letargic, cu ani întregi de criză care au început să se amelioreze abia din 2003. nu am avut acces la nici un fel de informaţii oficiale după această dată, dar analiza efectuată pe documante şi sondaje indică faptul că există o oarecare creştere, mai ales în ceea ce priveşte calitatea şi tipurile ofertelor turistice româneşti.

22

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

Agenţii de recepţie Numărul de turişti care ajung în România prin intermediul agenţiilor de turism a descrescut semnificativ şi continuu în ultimii zece ani. În timp ce 498.000 turişti străini foloseau agenţiile de turism în 1995, în 2003 au făcut-o doar 186.000. Nu suntem în măsură să evaluăm capacitatea şi profesionalismul agenţiilor româneşti de recepţie, dar în unele din interviurile personale efectuate s-a subliniat faptul că cel puţin un operator de turism spaniol nu colaborează (şi nici nu intenţionează) cu destinaţia românească datorită problemelor care au apărut în trecut cu unele dintre aceste agenţii de recepţie. Este important să corectăm acest fapt, de vreme ce venirea a milioane de turişti din multe ţări se află în mâinile acestor profesionişti. În general, tendinţa pentru turism independent poate fi observată la ţările apropiate, dar şi într-o creştere mică şi constantă în alte ţări europene (sudul Europei şi ţările vestice în general) de la 49.000 persoane în 1995 la 121.000 în 2003. În general, durata medie de şedere a turiştilor care sosesc prin intermediul agenţiilor de turism a crescut: de la 3,4 zile în 1995 la 6,6 zile în 2003. În privinţa turiştilor din vestul Europei, s-a menţinut un flux mai mult sau mai puţin constant de 6,8 zile în 1995 până la 6,9 zile în 2003, cu unele mici fluctuaţii a acestor cifre de-a lungul acestei perioade.

Mijloace de transport În 2003, 5.595.000 turişti străini au sosit în România prin diferite metode of transport, ceea ce a însemnat cu 16,7% mai mult decât în 2002. Dintre aceştia:

23

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

-

4.343.000 au venit pe şosea (cu 20,8% mai mult decât în 2002);

-

348.000 cu trenul (cu 7,1% mai puţin decât în 2002);

-

752.000 cu mijloace aeriene (cu 9,2% mai mult decât în 2002);

-

152.000 cu mijloace navale (cu 10,9% mai mult decât în 2002).

Ar trebui menţionat faptul că majoritatea turiştilor vin în România din ţările învecinate, drept pentru care aleg să călătorească cu trenul sau pe şosea. Dacă analizăm evoluţia sosirilor cu avionul (care reprezintă majoritatea sosirilor în România) putem observa o dezvoltare importantă: EVOLUŢIA SOSIRILOR CU MIJLOACE AERIENE AN

TURIŞTI CARE AU SOSIT CU MIJLOACE AERIENE

1990

271.000

1991

276.000

1992

308.000

1993

326.000

1994

289.000

1995

433.000

1996

479.000

1997

533.000

1998

555.000

1999

567.000

2000

655.000

2001

705.000

2002

689.000

2003

752.000

Infrastructura transporturilor Acces aerian: zborurile normale şi cele charter ale companiei aeriene române Tarom şi ale companiilor străine cu sedii în Bucureşti (CSA, Delta, Air France, Lufthansa, Alitalia, Swissair etc.) conectează Bucureştiul cu cele mai mari 24

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

aeroporturi din lume. Până în Decembrie 2005, când şi-a început activitatea Blue Air, o companie aeriană română cu preţuri reduse, principala companie utilizată din Spania era Tarom, singura care dispunea de zboruri directe. Ca o regulă generală, preţurile zborurilor prin intermediul Tarom sunt considerabil mai mari (deşi zborurile sunt mai scurte) decât cele ale altor companii europene care includ o escală. Aeroporturile române internaţionale sunt: Bucuresti-Otopeni, ConstanţaMihail Kogălniceanu şi Timişoara. Accesul pe calea ferată: Trenuri rapide internaţionale leagă Bucureştiul de capitalele mari ale Europei Centrale precum şi de coasta Mării Negre sau de oraşele mari din România. România este membră a sistemului internaţional de cale ferată pentru călători (RIT) şi a InterRail. Reţeaua ei de trenuri Intercity funcţionează perfect. Acessul pe autostradă: Principalele autostrăzi de legătură spre România sunt: Berlin, Varşovia, Budapesta - Petea E81 Viena, Praga, Budapesta - Borş E60 sau Nădlac E64 sau Varsand E671 Trieste, Belgrad, Moraviţa E70 sau Porţile de Fier E70 Atena, Tirana, Sofia - Giurgiu E85 Istanbul, Sofia - Vama Veche E87 Moscova, Kiev, Chişinău - Albiţa E580 Varşovia, Kiev, Cernăuţi - Siret E85 Madrid se află la 3.530 km distanţă de Bucureşti pe autostradă.

25

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

Resursele turistice ale României 1. Importanţa diferitelor puncte de atracţie turistică din România. În România există patru mari produse turistice distincte în zona turistică internaţională de interes: -

turism pentru naturii şi sport (şi Delta Dunării);

-

turism cultural (circuite culturale în Transilvania şi Bucovina, Bucureşti, Maramureş);

-

turism pentru plajă şi soare (coasta Mării Negre);

-

turism pentru sănătate (staţiuni climaterice: în întreaga ţară, mai ales Marea Neagră).

Până la un anumit nivel, aceste produse sunt oferite şi de piaţa domestică, mai ales în cazul vacanţelor lungi, deşi tendinţa este de a opta pentru staţiunile climaterice sau pentru plaja şi soarele Mării Negre. În contextul promovării turistice, distribuţia regională a ofertelor hoteliere şi extra-hoteliere este un indicator al importanţei fiecărui tip de turism şi a fiecărei regiuni. Ca o imagine de ansamblu, în 2003 exista un total de 3.569 de spaţii de cazare disponibile, dintre care 886 erau hoteluri. Capacitatea locurilor de cazare era de 273.614 pe litoral, dintre care 51.632 erau la hoteluri. Durata medie de şedere era de 3,5 zile. Şederile înregistrate în aceste stabilimente au fost, în total, de 5.057.000, dintre care 1.105.000 aparţineau străinilor (21,85%). Dacă facem o analiză pe regiuni, vom descoperi că majoritatea hotelurilor sunt situate pe litoral, (793- cu o capacitate de cazare de până la 116.531 de locuri, 26

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

ceea ce reprezintă o treime din total), urmate de cele din zona montană. În ceea ce priveşte numărului de vizite turistice, se poate afirma că hotelurile de la malul mării au înregistrat numai 11.1% din numărul de şederi ale străinilor, faţă de 38,6% care s-au înregistrat în stabilimentele rurale sau în alte locaţii din interiorul ţării. În cadrul categoriilor de hoteluri, timpul mediu de şedere diferă, de asemenea, în funcţie de destinaţie: de la 1,9 zile, în stabilimentele rurale sau alte locaţii din interiorul ţării, la 8,7 zile în staţiunile climaterice. În staţiunile de pe litoral, media era de 5,8 zile, 2,5 zile în zona montană, 2 zile în Deltă şi 2,5 zile în diverse alte locaţii. În ceea ce priveşte turismul din ţările vestice îndepărtate, interesul major se îndreaptă către:

-

Principalele oraşe din interiorul ţării care deţin resurse culturale (Transilvania, Bucovina şi Maramureş, în această ordine) precum şi Bucureşti;

-

The Delta Dunării în scopul turismului pentru natură şi sport.

Un interes mult mai redus îl suscită litoralul Mării Negre, ale cărei plaje şi infrastructură hotelieră se află într-un dezavantaj evident în comparaţie cu ofertele spaniole de plaje şi turism în staţiuni climaterice, deşi, în trecut, are foarte la modă să frecventezi tratamentele anti-îmbătrânire în România. În momentul de faţă, aceasta nu mai este o ofertă suficient de competitivă pentru a atrage turiştii spanioli, deşi unul sau doi operatori de turism încă o includ în oferte.

27

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

2. Cele mai atractive destinaţii/produse turistice pentru turiştii spanioli În urma anilizei cercetărilor şi a interviurilor personale efectuate pe turişti spanioli existenţi şi potenţiali care vorbesc despre România drept destinaţie turistică de ansamblu şi despre diferitele sale resurse şi atracţii turistice, se poate confirma faptul că România este, pentru moment, o destinaţie culturală eminentă, deşi turismul pentru natură se află într-o creştere graduală, în special în zona Deltei Dunării. Cele mai des vizitate locuri din România sunt capitala şi regiunea Transilvaniei, fiind asociate cu legenda Contelui Dracula. Destul de apreciate sunt şi Bucovina, cu mănăstirile sale, Delta Dunării, care este o rezervaţie protejată de Naţiunile Unite, cu Tulcea drept punctul său central de pornire.

Oraşe importante BUCUREŞTI Capitala administrativă a României şi cel mai mare oraş din ţară (228 km2, deţinând 9% din populaţia totală şi 15% din cea urbană). Este situat în regiunea Valahiei, aflată sudul ţării şi este cel mai important centru economic, financiar, comercial şi industrial al României. Este cel de-al treilea mare oraş din sudestul Europei, după Atena şi Istambul. Fondat acum mai bine de 500 de ani, Bucureştiul este un punct de pornire pentru cei mai mulţi dintre vizitatorii ţării. Turiştilor le place în special atmosfera „micului Paris”, pe care a dobândit-o în anii `30 datorită aleilor şi arhitecturii sale, „Arcului de Triumf” şi Şoselei Kisseleff, care este mult mai lungă decât Champs Elysées. Însă monumentul care-i impresionează cel mai mult pe vizitatori este Palatul Parlamentului, construit din ordinul lui Ceauşescu şi care este a doua clădire ca mărime din lume după Pentagon. 28

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

BRAŞOV Este alt oraş foarte vizitat de turişti, mai ales de către spanioli, datorită numeroaselor sale monumente istorice şi poziţiei sale centrale. Este un oraş ideal pentru o oprire în drum spre Transilvania, fiind situat în centrul României. Se află într-o zonă cu mare afluenţă comercială şi, de asemenea, pe drumul spre alte oraşe. Aici se găseşte cea mai importantă staţiune de ski din România. CONSTANŢA Unul dintre cele mai populate oraşe româneşti, situat pe coasta Mării Negre. Este cel mai important port al României şi unul dintre centrele sale industriale principale (flotă comercială, textile, industrie alimentară). Judeţul Constanţa este şi una dintre principalele destinaţii turistice ale ţării, cu vestigiile sale arhitecturale care-i vădesc originile romane. Este principalul centru urban pentru cei care se hotărăsc să stea pe litoralul Mării Negre. Cazinoul şi faleza sunt două dintre cele mai însemnate efigii în cadrul promovării sale turistice. TIMIŞOARA Situată în partea cea mai vestică a României, este reşedinţa judeţului Timiş. Se leagă de Dunăre prin canalul Bega, care trece prin oraş. Centru cultural şi universitar important, în Timişoara predomină industria mecanică, chimică, de cherestea, pielărie, cea textilă şi cea alimentară. SIBIU Acest oraş încă îşi păstrează încântătoarea atmosferă medievală, prin străzile sale, pieţele pietonale şi acoperişurile sale unice, ce par să aibă ochi care-l urmăresc pe trecător. Sibiul găzduieşte muzee importante şi o viaţă culturală energică. În 2007 va deveni Capitala Europeană a Culturii.

29

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

Parcuri Naţionale În România există nouă parcuri naţionale: Delta Dunării: Un triunghi format din cele trei braţe ale râului, prin care Dunărea se varsă în Marea Neagră, zonă recunoscută de UNESCO ca fiind o rezervaţie a biosferei. Este una dintre cele mai apreciate zone de către iubitorii de natură, în mod special de către cei care se ocupă cu observarea comportamentului păsărilor, devenind o destinaţie propriu-zisă pentru o anumită categorie de turişti. Se efectuează excursii cu barca în scopul observării peisajelor naturale şi a păsărilor. Munţii Retezat: Munţii stâncoşi se găsesc din abundenţă în partea de vest a ţării, mai exact în sudul Munţilor Carpaţi. Aceşti munţi formează primul parc naţional al României (1935), cu o suprafaţă de aproximativ 13.000 hectare. Tot acest teren a fost declarat rezervaţie a biosferei. Apusenii: Nume generic dat părţii de vest a ţării. În viitor, va fi transformat întrun parc naţional. Se caracterizează printr-o cantitate însemnată de gheţari subterani, precum şi prin faptul că are mai bine de douăzeci de cascade. Masivul Ceahlău: Localizat în estul Munţilor Carpaţi, este o rezervaţie de circa 4.000 hectare unde se găsesc mai mult de 2.000 de specii de flori. Munţii Bucegi: Acest parc naţional care se află inclus în majoritatea rutelor turistice româneşti se găseşte în zona de est a Carpaţilor Meridionali şi este o rezervaţie cu o suprafaţă de peste 7.000 hectare. Masivul Pietrosul Mare: Se situează în zona Munţilor Rodnei, în regiunea de nord-est a Carpaţilor Orientali şi sunt o rezervaţie naturală care acoperă o

30

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

suprafaţă de 5.900 hectare, din care 750 sunt destinaţi cercetărilor. Aici se întâlnesc specii rare ale florei şi faunei. Munţii Penteleu: Reprezintă caracteristicile naturale tipice ale regiunii carpatice: pajişti alpine, precum şi păduri dese şi variate. Munţii Domogles: Localizate în zona vestică a Carpaţilor Meridionali, cele 6.000 de hectare ale sale urmează să devină parc naţional în viitorul apropiat. Porţile de Fier: Centrul hidraulic şi zona de navigaţie împărtăşesc acelaşi nume, zona fiind deschisă pe Dunăre în 1972. În viitor va fi transformată în parc naţional.

Itinerarii turistice În afară de Dunăre şi Carpaţi, România deţine posibilităţi turistice nelimitate. O serie de oraşe, biserici şi mănăstiri, precum Darjiu, Biertan, Moldoviţa, se află sub patronajul UNESCO. Acestea deţin un patrimoniu arhitectural şi imagistic enorm, datorită trecutului lor. Ţara păstrează felurite semne care-i atestă trecutul roman (a fost invadată de Împăratul Traian în anul 1 d.Chr.). Cel mai bine vândut itinerariu în Spania este cel care parcurge zona Transilvaniei, unde se află legenda Contelui Dracula. Aceasta include o vizită la castelul Bran, acolo unde încă poate fi observat stilul arhitectural tradiţional al caselor ţărăneşti; Sibiu, cu stilul său medieval bine conservat şi Sighişoara, capitala Transilvaniei, un oraş medival vechi, fondat de imigranţi germani, cunoscut drept „Nuremberg-ul românesc”, un sector istoric frumos în cadrul unui context artistic, format din ziduri de cetate, turnuri de apărare şi citadele. Acesta se presupune a fi locul naşterii voievodului Vlad Ţepes, supranumit „Dracul”, nimeni altul decât Contele Dracula. 31

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

Alte itinerarii culturale foarte apreciate de vizitatorii spanioli sunt cele care trec prin Maramureş, regiune situată în nodrul Transilvaniei. Vizitatorii apreciază în mod deosebit legendele (locuitorii săi sunt descendenţii direcţi ai dacilor), păstrarea stilului de viaţă tradiţional, festivalele sale şi, mai ales, porţile şi bisericile de lemn care datează din secolul al XIV-lea. Tot atât de apreciate de către vizitatorii spanioli este turisml care parcurge regiunea Bucovinei, în scopul vizitării mănăstirilor sale declarate patrimoniu al umanităţii şi care sunt unele dintre cele mai importante moşteniri ale artei bizantine din lume. Aceste mănăstiri renumite din regiunea respectivă, pictate în frescă, atât în interior cât şi în exterior, sunt destul de spectaculoase. Unele dintre ele au fost incluse în categoria „Capela Sixtină a Orientului”. Culoarea albastră care predomină în picturile de la Voroneţ este la fel de mult folosită de artişti ca şi, de exemplu, verdele Vernés. Mănăstirile de la Humor ies în evidenţă prin tonurile lor de albastru: Voroneţ – cea mai importantă operă pictorială a zonei, Arbore – una dintre cele mai mari opere ale artei bizantine moldoveneşti şi Suceviţa – mănăstirea cu cel mai mare număr de imagini.

Caracteristici naturale Poziţionarea geografică ideală, într-o zonă de climat continental temperat şi o distribuţie naturală armonioasă – 31% munţi, 36% dealuri şi podişuri şi 33% câmpii – dau naştere unei diversităţi de peisaje ce alternează între cele situate la nivelul mării, la Marea Neagră, până la cele ale vârfului Moldoveanu (2.544 m înălţime) din Munţii Făgăraş. Teritoriul naţional cuprinde depozite fosiliere, vârfuri înalte, circuri glaciare şi gheţari, cel mai mare lanţ muntos vulcanic din Europa (Oaş-Harghita) şi cel mai tânăr pământ de pe continent (Delta Dunării). Monumentele naturii, protejate instinctiv şi empiric de-a lungul veacurilor, au atras atenţia şi interesul oamenilor 32

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

de ştiinţă de la începutul acestui secol. Ca urmare a legilor şi măsurilor adoptate vis-a-vis de parcurile naţionale, Munţii Retezat şi Pietrosul Mare şi rezervaţia de la Letea a Deltei Dunării au primit diplome de onoare. Pe de altă parte, proiectul internaţional Om-Biosferă a instituit măsuri speciale pentru protecţia Deltei.

Ce trebuie văzut vara Clima excelentă din primăvară până toamna şi kilometrii de plaje cu nisip auriu fac din litoralul Mării Negre al României o alegere perfectă pentru o destinaţie de vacanţă, atât pentru turismul intern cât şi pentru persoanele din ţările învecinate. Cu toate acestea, pentru o ţară ca Spania, plajele româneşti nu pot concura cu cele proprii sau alte plaje mediteraneene care posedă ingrediente mai atractive şi, mai presus de toate, se bucură de o infrastructură hotelieră mai bună. Concurenţa plajelor din Caraibe, unde s-au deschis afaceri cu câteva lanţuri de hoteluri spaniole, nu fac ca lucrurile să fie mai uşoare pentru acest tip de competiţie. Litoralul Mării Negre Litoralul Mării Negre româneşti se întinde de-a lungul a 245 km, de la rezervaţiile naturale aproape virgine ale Deltei Dunării, până la numeroasele centre de vacanţă care oferă nenumărate activităţi de relaxare. Aceste două regiuni sunt foarte diferite: în timp ce Delta este strict conservată, de-a lungul a 72 km ai liniei de coastă s-au dezvoltat un număr de staţiuni turistice diverse, activând, în special, în turismul familial. Centrul principal este oraşul Constanţa. Constanţa Constanţa, cu aeroportul său internaţional, portul său prosper, trenurile sale InterCity de la Bucureşti (2 1/2 ore) şi cei 2.500 de ani ai săi de istorie – (poetul 33

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

roman Ovidiu a locuit aici) – dispune de o ofertă importantă de hoteluri, magazine, monumente antice, un cazino lângă mare şi câteva muzee. La toate centrele turistice de la Marea Neagră se poate ajunge uşor cu trenul sau autobuzul. Mamaia Situată către nord, este un centru turistic zonal major, destinat în special familiilor cu copii, precum şi turismului intern. De aici se pot organiza uşor excursii spre satele tipice, ruinele fortăreţei antice greceşti Histria şi către Delta Dunării. Mangalia Oraşul fortificat Callatis (secolul VI d.Chr.) este astăzi staţiunea climaterică Mangalia, unde se află un hotel pentru tratamente speciale. Ca şi Eforie Nord, Eforie Sud şi staţiunea Neptun, acest loc oferă o mare diversitate de tratamente terapeutice, băi de nămol bogate în minerale, talazoterapie şi renumitele tratamente tipic româneşti, Gerovital, cunoscute în întreaga lume. Personalul medicat are o înaltă calificare, iar clinicile şi cabinetele de consultaţie sunt deschise întregul an. Tratamentul de înaltă calitate poate fi combinat cu plăcerea unei şederi la malul mării.

Ce trebuie văzut iarna Munţii României sunt o destinaţie superbă, atât iarna cât şi vara, dar iarna o atracţie în plus o reprezintă skiatul. O parte din staţiunile de ski pe zăpadă oferite în Spania prin intermediul operatorilor de turism specializaţi, deşi aceste produse se adresează doar unei mici părţi a clienţilor.

34

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

Staţiuni de ski Poiana Braşov este cea mai cunoscută şi cea mai „internaţională” dintre multele staţiuni româneşti. Ea se află situată la 13 km de oraşul Braşov, având numeroase hoteluri în stil cabană şi vile independente. Pârtiile de ski sunt bine întreţinute, acoperind, pe parcursul a 4500 metri, toate nivelele de dificultate. Majoritatea instructorilor vorbesc engleza, german sau franceza. Barurile, discotecile şi spectacolele asigură o viaţă de noapte activă. Staţiuni În regiunea sudică a Carpaţilor se întâlnesc următoarele staţiuni turistice: Sinaia, fondată ca staţiune de iarnă în anii 1870, cu felurite pârtii de ski runs, precum şi o pârtie de bob; Predeal, care deţine 15 pârtii şi Buşteni, care este, de asemenea, vara, un centru pentru montaniarzi. Printre staţiunile cu o mai mică importanţă sunt Păltiniş, aproape de Sibiu; Secu; Văliug; Trei Ape şi Crivaia, apoape de Munţii Semenic, în Banat; Durău, aproape de lengendarii Munţi Ceahlau, în est şi Borşa, în Maramureş. Sezonul zăpezii se întinde, în general, din decembrie până în martie. În aceste regiuni nu s-a înregistrat turism spaniol.

Staţiuni climaterice România este renumită pentru staţiunile sale climaterice, care nu doar că sunt foarte bune, dar sunt şi rezonabile ca preţuri. România foloseşte aproximativ 3.000 de izvoare termale pentru staţiunile climaterice. Această ţară posedă 70 de staţiuni climaterice, dintre care unele au fost construite de romani. Cele mai importante staţiuni climaterice oferă asigurări conform cărora acestea tratează disfuncţii reumatice, ale inimii şi respiratorii, precum şi diverse probleme ale sistemului digestiv şi nervos sau unele probleme dermatologice şi ginecologice. Toate acestetratamente sunt conduse sub stricta supraveghere a institutului oficial pentru medicină generală, balneologie şi recuperare.

35

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

De-a lungul multor ani, spaniolii au călătorit aici pentru a primi tratamentele Gerovital ale doctorului Ana Aslan, care încă pot fi obţinute, dar care trebuie să concureze acum cu oferta enormă de staţiuni de tratament şi produse antiîmbătrânire din Spania şi de pe tot cuprinsul Europei. Astfel, acestea au încetat a mai fi un produs turistic atractiv pentru Spania.

Perspective Deşi informaţiile din ultimele zeci de ani nu denotă un impuls excesiv al industriei turistice româneşti, în ultimii câţiva ani s-a observat o creştere a numărului de turişti, ceea ce coincide cu faza economică solidă şi susţinută prin care trece România. Aceste îmbunătăţiri au fost observate şi de către vecinii săi şi suscită interesul investitorilor străini într-o ţară care avea, până de curând, o reputaţie proastă în zonă. Din anul 2001, România a fost martora unui trend economic ascendent vizibil, cu o creştere semestrială de circa 5%, una dintre cele mai mari din Europa. Mulţumită reducerii pensiilor şi a cheltuielilor publice, guvernul a reuşit să reducă enorm inflaţia, de la niveluri mai mari de 50% până la mai puţin de 15%. Politica economică românească, ce a constituit într-o vreme obiectul preocupărilor internaţionale, a primit aprobarea Fondului Monetar Internaţional, iar România a reuşit să ducă la bun sfârşit primul său program de credite de la FMI în 2003, după cinci tentative eşuate jenante. Toate acestea sugerează o creştere în privinţa marilor lanţuri hoteliere internaţionale care, în ultimii ani, au efectuat investiţii importante, reînnoind sectorul hotelier.

36

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

Ar trebui de asemenea reliefate eforturile imense pe care le-a făcut România în sensul îmbunătăţirii infrastructurii deficiente a transporturilor. România este un punct central al comunicaţiilor vitale pentru afaceri între Orient şi vest, iar conducătorii săi au înţeles acest lucru. Coridorul paneuropean numărul 4 au fost proiectat ca o rută de trafic care să parcurgă România începând de la est. Coridorul numărul 9 absoarbe cea mai mare parte a traficului dintre nord şi sud. În ciuda acestui fapt, există încă multe lucruri de făcut: la momentul actual, şoselele interurbane din România sunt încă lente şi periculoase. Această ţară aproape că nu deţine nicio autostradă, iar infrastructura căilor ferate, deşi exstinsă, este veche şi ineficientă. În cele din urmă, trebuie menţionat faptul că există o decizie fermă a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului de a promova acest sector în anii următori şi i s-a acordat un statut prioritar în dezvoltarea ţării. Infrastructuri îmbunătăţite În cadrul rezultatelor bune obţinute şi al celor ce se aşteaptă să fie înregistrate în viitor, un rol major este jucat de decizia de a îmbunătăţi calitatea serviciilor turistice. Un proces ambiţios de privatizare a turismului a început deja, ceea ce a însemnat că aproape tot acest sector, 98%, se află deja pe mâini private, o dezvoltare ce a avut un impact pozitiv asupra creşterii nivelului calitativ al turismului românesc. Structura capacităţii de cazare a fost mărită şi ea prin construcţia a 62 de hoteluri noi, cu 1500 camere şi aproximativ 700 hanuri şi pensiuni cu 3.500 camere şi o valoare totală a investiţiilor evaluată la 150 milioane de euro.

37

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

Proiecte noi În 2004, Administraţia Română a Turismului a pus în mişcare proiecte importante pentru dezvoltarea turismului românesc pentru anii ce vor urma, care se află, în acest moment, în diferite faze de implementare, dintre care pot fi menţionate:

-

Programul naţional pentru dezvoltarea turismului „Super Ski în Carpaţi”, care constă în modernizarea pârtiilor şi instalaţiilor de ski, inclusiv diversificarea locurilor de distracţie din cadrul staţiunilor de ski.

-

Programul „Croaziere pe Dunăre”, care cuprinde îmbunătăţirea infrastructurii şi dezvoltarea urbană a porturilor de pe Dunăre, precum şi reabilitarea atracţiilor turistice din zonă: muzee, biserici şi mănăstiri, parcuri, rezevaţii naturale, zone comerciale…

-

Programul „România, ţara vinului”, ce constă dintr-o serie de paşi care au ca scop reevaluarea potenţialului viticol al României, unul dintre cele mai importante din Europe, incluzând vizite turistice în cele mai importante zone viticole din România.

-

Programul „Turism rural”, care semnifică îndrumarea turiştilor către zonele rurale ce dispun de o infrastructură adecvată. Datorită suprafeţei sale mari şi peisajului şi topografiei variate, România se pretează în mod deosebit acestui tip de turism care se află în creştere în întreaga Europă.

-

Programul „Steagul albastru”, care înseamnă, de fapt, o creştere a îmbunătăţirii calităţii, în scopul de a introduce Steagul albastru pe plajele Mării Negre, ceea ce ar aduce după sine recunoaşterea internaţională a litoralului românesc al Mării Negre, care este cunoscut şi pentru numeroasele staţiuni climaterice şi centre de sănătate. 38

INTEpress R

STUDIU DE PIAŢĂ – PĂREREA TURISTULUI SPANIOL DESPRE ROMÂNIA

-

Programul „Q” de lansare a Mărcii de Calitate în turismul românesc, un program care îşi propune să implementeze norme internaţionale de calitate în sectorul hotelier, pentru ca acesta să se ralieze la cerinţele clientelei turistice. Fondurile vor fi obţinute cu ajutorul Ministerului Turismului. O agenţie internaţională de consultanţă va fi pusă la dispoziţie gratuit în scopul de a oferi sfaturi clienţilor.

-

Restaurarea cazinourilor şi includerea lor în circuitele turistice noi. Cazinourile vechi, monumente arhitecturale importante precum cele din Sinaia, Constanţa, Vatra Dornei, Slănic Moldova şi Herculane, vor fi restaurate pentru a fi încorporate în cadrul lanţurilor internaţionale importante de cazinouri.

-

Programul „Infoturism”. În fiecare judeţ din România şi în cel mai importante oraşe şi zone turistice vor fi deschise oficii şi puncte de informare turistică, ce vor prezenta ofertele turistice naţionale şi locale. Şi în Bucureşti au fost instalate 10 panouri de informare turistică de tipul „city- light”.

39