1000 De Intrebari Si Raspunsuri Despre Viata Duhovniceasca.pdf

1000 de întrebări şi răspunsuri despre viata duhovnicească

1000 DE ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI DESPRE VIATA DUHOVNICEASCĂ *

Alcătuite pe baza operelor Sfinţilor Părinţi şi ale nevoitorilor bunei credinţe

Traducere din limba rusă: Cristea Florentina

Carte tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte GALACTION, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului

Editura Cartea Ortodoxă Galaţi 2005

1000 DE ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI DESPRE VIATA DUHOVNICEASCĂ © 2005 pentru ediţia de faţă Editura Egumenita, Galaţi, România

de

1. întrebare:

Depinde,

oare,

împrejurările

exterioare?

mântuirea

noastră

R ă s p u n s : M â n t u i r e a noastră n u depinde d e n i m i c exterior: i m p o r t a n t nu este faptul că cineva este r e n u m i t sau nu, că este b o g a t sau sărac, ci că este virtuos, că are credinţă, că se îngrijeşte de izbânda duhovnicească

şi

că

îl

iubeşte

pe

Dumnezeu

( C l e m e n t Alexandrinul). Editura Egumenita I.S.B.N. 973-7952-52-9

2. întrebare:

Cum

trebuie

să

vieţuim

ca

să

ne

mântuim? R ă s p u n s : Fiecare faptă a b u n e i credinţe şi a iubirii

creştine

- citirea

cărţilor

sfinte,

gândurile

b u n e , discuţiile cu folos, sfânta ascultare, m u l ţ u m i r e a Editura Cartea Ortodoxă I S B.N. 973-7957-93-8

în ispite şi în necazuri, iertarea ocărilor - p o a r t ă p e c e t e a rugăciunii şi răspândeşte un m i r o s plăcut 3

înaintea lui Dumnezeu. Cu toate acestea trebuie să ne silim, să ne verificăm în toate şi căile răsfăţului să le închidem şi atunci osteneala şi evlavia vor intra în obiceiul nostru (Stareţul Ioan Troiţki). lui

3. întrebare: Care sunt cele mai mari daruri Dumnezeu?

ale

Răspuns: Pocăinţa şi împărtăşania sunt cele mai mari dintre toate darurile lui Dumnezeu. (Sfântul Varsanufie cel Mare). 4. întrebare: De ce trebuie să se ferească omul duhovnicesc?

Răspuns: Nevoitorul virtuţii trebuie să se îndepărteze cu orice chip de gândurile care îi intră în minte şi îi alintă inima. Satana este foarte inventiv cu privire la faptele rele: atunci când pe oamenii, renumiţi în evlavie nu îi poate abate de la viaţa şi purtarea preţuite de ei şi nu îi poate înclina spre ceea ce voieşte el, încearcă să-i lovească prin alt mijloc. îi laudă ca pe nişte oameni care au atins desăvârşirea, apoi îi proslăveşte ca pe nişte sfinţi şi îi fericeşte ca pe unii care au devenit deja prietenii lui Dumnezeu şi au ajuns la culmea tuturor virtuţilor. Şi, astfel, născând în ei patima mândriei, îi stârneşte la vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu şi, în cele din urmă, îi smulge din rădăcină ca pe o plantă. De aceea, aşa cum am zis, trebuie să ne depărtăm de gândurile pătimaşe care ne alintă mintea şi inima. 5. întrebare: Care este cel mai important lucru pentru un creştin?

Răspuns: Cel mai important lucru este să înveţe adevărata credinţă (Sfântul Ambrozie al Mediolanului). 6.

întrebare:

Cum

să

dobândim

dreapta

cugetare?

Răspuns: începutul chipului drept al gândurilor este ascultarea şi citirea Cuvântului lui Dumnezeu şi cuvintelor Sfinţilor Părinţi (Sfântul Efrem Sirul). 7. întrebare: Ce suntem datori să cunoaştem?

Răspuns: Toţi trebuie să cunoaştem voia lui Dumnezeu şi care fapte sunt virtuţi şi care sunt păcate. Şi cine nu face aceasta greşeşte înaintea lui Dumnezeu. De aici reiese că cel ce rămâne în întuneric şi în neştiinţă greşeşte de două ori: şi prin faptul că nu cunoaşte voia lui Dumnezeu şi prin faptul că nu foloseşte mijloacele necesare pentru a o afla şi într-adins rămâne în întuneric (Sfântul Teofan Zăvorâtul). 8. întrebare: Cum să ne întărim în Biserică?

Răspuns: Prin îndrumarea părintelui duhovnic, prin legătura permanentă cu el; prin împărtăşania deasă, prin pregătirea atentă pentru împărtăşire, prin frecventarea dumnezeieştii slujbe, prin rugăciunea de acasă, prin citirea zilnică a Evangheliei, prin citirea cărţilor cu conţinut religios, prin ţinerea sărbătorilor şi a posturilor anului bisericesc, prin prietenia şi legătura cu oamenii credincioşi.

9. întrebare:

Dumnezeu

îi

trimite

întotdeauna

pe oameni la noi?

şcolile duhovniceşti, totuşi s-a format pe sine însuşi

R ă s p u n s : N u , uneori n u D u m n e z e u , c i diavolul îi trimite la noi. 10.

întrebare:

Cum

să

învăţăm

viaţa

duhovnicească? R ă s p u n s : Vieţuind î n singurătate, m ă hrănesc din

Dumnezeieştile

Scripturi,

după

poruncile

D o m n u l u i , şi din tâlcuirea lor şi, de a s e m e n e a , din predaniile

apostoleşti,

din

vieţile

şi

învăţăturile

Sfinţilor Părinţi şi ascult de ele; şi ceea ce este pe m ă s u r a înţelegerii m e l e spre a-I face pe plac lui D u m n e z e u şi spre folosul m e u sufletesc, transcriu şi învăţ: în aceasta constau viata şi suflarea m e a . Vă sfătuiesc să faceţi la fel. Eu vă d a u sfatul acesta spre binele

sufletului,

propunându-vă

ceea

ce

pentru

m i n e î n s u m i socotesc a fi folositor (Sfântul Nil Sorski).

prin

citirea

stareţii

duhovnicească

duhovniceşti

şi

şi cu

prin

discuţiile

oamenii

cu

religioşi

experimentaţi. 13. întrebare:

Ce

religii

sunt

considerate greşite?

R ă s p u n s : T o a t e religiile care există în l u m e , în afară n u m a i de cea adevărată ortodoxă, sunt greşite şi nu îl m â n t u i e s c pe o m . O religie greşită este o batjocură

la

adresa

oamenilor.

După

moarte

se

d e s c o p e r ă i m e d i a t cât de trainic a fost lucrul pe care o m u l şi-a întemeiat nădejdea... Şi cât de cumplită şi de sfâşietoare va fi starea celui care va v e d e a atunci că a fost înşelat (Sfântul Teofan Zăvorâtul). 14. întrebare: îngrădim

cu

De

învăţătura

ce

este

acasă

şi

important oriunde

să

ne

suntem?

R ă s p u n s : P e n t r u că fiecare lucru din l u m e şi fiecare impresie datorată acelui lucru stârnesc în om

11. întrebare:

Cum

trebuie

să

citim

Sfintele

Scripturi?

a n u m i t e gânduri, simţiri şi dorinţe şi o a n u m i t ă lucrare, potrivite cu acele impresii. Iată de ce trebuie

R ă s p u n s : Pentru ca citirea Scripturilor să fie cu folos, trebuie: 1) înainte de citire să c h e m ă m harul D u h u l u i Sfânt în ajutorul nostru; 2) să citim fără grabă, r e p e t â n d de câteva ori ceea ce nu înţelegem; 3) să nu a v e m grija de a citi mult; 4) să ne ferim de citirea cărţilor smintitoare. 12.

R ă s p u n s : Fericitul Ieronim, deşi nu a studiat în

întrebare:

duhovnicească

fără

Putem a

duhovnicească? 6

studia

învăţa

viaţa

la

şcoala

să ne î n g r ă d i m astfel încât totul să ne zidească. C h i a r d a c ă un a n u m i t lucru nu p r o v o a c ă g â n d u r i şi simţiri rele, tot ne abate de la ceea ce este principal m â n t u i r e a sufletului şi năzuinţa către Dumnezeu... D e e x e m p l u , c u timp î n u r m ă , c a m e r a creştinului î l zidea pe acesta prin tot ce avea în ea. Pe pereţi se aflau foi de hârtie de diferite m ă r i m i cu rugăciuni şi cugetări din Sfintele Scripturi; o m u l ţ i m e de icoane, tabloul

înfricoşătoarei

Judecăţi,

fotografii

ale

stareţilor, duhovnicilor, schimnicilor, asceţilor, ale

atunci c â n d o a m e n i i se încred în raţiunea lor, în

m ă n ă s t i r i l o r şi ale bisericilor.

chibzuinţă lor şi nu cer sfatul duhovnicului.

15. întrebare: Cum să ne călăuzim duhovnicească în vremurile noastre? Răspuns:

în

19. întrebare:

viata

Cum

trebuie

să

petrecem

zilele

postului?

P e n t r u vremurile din u r m ă ,

R ă s p u n s : î n timpul postului trebuie s ă n e

Sfinţii

Părinţi p r o p u n s ă a v e m călăuză m a i m u l t Sfânta

îndepărtăm

S c r i p t u r ă şi scrierile patristice, fără să respingem,

c u g e t a la păcatele noastre, a plânge înaintea lui

însă,

Dumnezeu

sfătuirea

prudentă

cu

părinţii

şi

fraţii

de

deşertăciunea

lumească

pentru

a

şi a pregăti o spovedanie curată din

c o n t e m p o r a n i , având în acelaşi timp în g â n d u r i şi în

i n i m ă , care ne curăţeşte de păcate. Zilele de post

simţiri d u h u l smereniei şi al pocăinţei. Aceasta este

trebuie să le d e d i c ă m postului, m e r s u l u i la biserica

lucrarea dăruită de D u m n e z e u v r e m u r i l o r n o a s t r e şi

lui D u m n e z e u , citirii C u v â n t u l u i lui D u m n e z e u şi

n o i s u n t e m datori să ne folosim cu evlavie de darul

faptelor de milostenie: să-i vizităm pe cei bolnavi, pe

lui

cei săraci şi necăjiţi pentru a-i ajuta.

Dumnezeu,

dat n o u ă

spre m â n t u i r e

(Sfântul

Ignatie B r i a n c i a n i n o v ) . fără

16. întrebare: în folos?

ce

20. întrebare: Ce cere Dumnezeu de la om? caz

sunt ostenelile

exterioare

R ă s p u n s : D i n întreaga Scriptură v ă d că ceea ce cere D u m n e z e u d e l a o m este a d u n a t î n u r m ă t o a r e l e :

R ă s p u n s : Nu există nici un folos din nici o

să se s m e r e a s c ă înaintea aproapelui în toate, să-şi

osteneală exterioară dacă nu ştim ca p r i n osteneli să

l e p e d e dorinţele lui păcătoase, să-L roage neîncetat

a j u n g e m la b u n ă t a t e a lăuntrică.

pe D u m n e z e u să-1 miluiască şi El să-i d e a m â n ă de

17. întrebare: De

ce

trebuie

să citim

ajutor (Sfântul S i m e o n N o u l T e o l o g ) .

Psaltirea?

R ă s p u n s : Nu neglijaţi psalmii, d e o a r e c e ei a l u n g ă din suflet duhurile viclene şi sădesc în el Sfântul D u h . 18. condusă

întrebare: De ce viaţa creştinului? Răspuns:

Viaţa

anume

creştinului

trebuie

să

fie

Ce

înseamnă

să

te

depărtezi

de

lume? R ă s p u n s : S ă t e depărtezi d e l u m e î n s e a m n ă să

părăseşti

deprinderile

năravurile, şi

cerinţele

obiceiurile, care

sunt

regulile,

întru

totul

potrivnice D u h u l u i lui Hristos. trebuie

să

fie

c o n d u s ă de conştiinţă şi raţiune, adică de chibzuinţă alături de sfatul celor pricepuţi. Diavolul izbândeşte 8

21. întrebare:

22. pătimaşă faţă

întrebare: de

un

Cum lucru?

să

recunoaştem

atracţia

R ă s p u n s : în om există atracţie p ă c ă t o a s ă faţă de un l u c r u atunci când: se uită cu p l ă c e r e la el, se s u p ă r ă pe ceilalţi şi se ceartă din cauza lui, iar atunci c â n d îl pierde, se întristează pentru el. 2 3 . întrebare: Din ce pricină există uneori gânduri hulitoare împotriva lui Dumnezeu, a Maicii Domnului, a sfintelor icoane şi a Sfintelor Taine? Răspuns:

Să

încetăm

să-l

judecăm

şi

a l u n g ă lenea, l u m i n e a z ă mintea, naşte z d r o b i r e a de i n i m ă şi a d u c e lacrimile. 26.

întrebare:

Cum

trebuie

să-i

cinstim

pe

preoţi? R ă s p u n s : Pe preoţi trebuie să-i c i n s t i m m a i m u l t ca pe părinţi. „Ştiţi v o i - întreabă Sfântul I o a n G u r ă de A u r - cine este p r e o t u l ? " . Şi r ă s p u n d e : „Este

să-l

î n g e r u l D o m n u l u i " . T o c m a i de aceea trebuie să-i

o s â n d i m p e aproapele ş i n u n e v o m m a i t e m e d e

c i n s t i m pe păstori, spune el, m a i m u l t decât pe

g â n d u r i l e hulitoare. N i m e n i n u trebuie s ă c r e a d ă c ă

părinţi, căci ei sunt slujitorii lui Hristos pe p ă m â n t şi

el este v i n o v a t de gândurile hulitoare d a c ă nu le

cine îi cinsteşte, acela îl cinsteşte pe Hristos.

v o i e ş t e şi nu c o n s i m t e la ele, ci trebuie să le atribuie diavolilor. Străduieşte-te să nu le acorzi nici o atenţie (Sfântul I o a n Scărarul). 24. întrebare: Prin ce bunăvoinţa lui Dumnezeu?

fapte

se

dobândeşte

27.) Duhului

întrebare:

Care

sunt

păcatele

împotriva

Sfânt?

R ă s p u n s : Păcatele împotriva D u h u l u i Sfânt sunt următoarele:

1) nădejdea prea m a r e în mila lui

D u m n e z e u ; 2) deznădejdea cu privire la m â n t u i r e a

R ă s p u n s : Există cinci fapte, cu ajutorul cărora se

noastră;

3)

împotrivirea

clară

faţă

de

adevăr

şi

d o b â n d e ş t e b u n ă v o i n ţ a lui D u m n e z e u . P r i m a este

l e p ă d a r e a de credinţa ortodoxă; 4) invidia cu privire

r u g ă c i u n e a curată, a doua - citirea Psaltirii, a treia -

la a c e l e b u n u r i duhovniceşti pe care le d o b â n d e ş t e

citirea

Dumnezeieştilor

Scripturi,

a

patra

-

p o m e n i r e a cu zdrobire de i n i m ă a p ă c a t e l o r noastre, a morţii şi a înfricoşătoarei Judecăţi, iar a cincea rucodelia ( M o n a h u l Evagrie). 25.

întrebare:

Care

este folosul

stăruinţa în răutate; 6) n e p ă s a r e a faţă de p o c ă i n ţ ă p â n ă la sfârşitul acestei vieţi. 28.

rugăciunii

lui

Iisus? Răspuns: Rugăciunea „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui D u m n e z e u , miluieşte-mă", săvârşită p e r m a n e n t în inimă, u s u c ă desfrâul, potoleşte furia, alungă m â n i a , înlătură tristeţea, îndepărtează obrăznicia, nimiceşte melancolia, 10

a p r o a p e l e de la D u m n e z e u ; 5) aflarea în păcate şi

întrebare:

Cu

cine

nu

trebuie

să

avem

prietenie? R ă s p u n s : Să nu legi prietenie şi să nu ai legătură cu vrăjmaşii Bisericii lui Hristos, cu ereticii, cu schismaticii,

cu cei care nu

ţin sfintele posturi.

T r e b u i e să fugi de acei o a m e n i care nu se t e m de

11

D u m n e z e u şi nu îl cinstesc (Cuviosul Serafim de

p u t e m atrage atât d e m u l t iubirea L u i d e o a m e n i c a

Sarov).

p r i n lacrimi.

29. întrebare: Prin Răspuns:

ce

Ascultă

se

întăreşte

Cuvântul

33. întrebare:

credinţa?

lui

Cum

să

luptăm cu patimile?

R ă s p u n s : Creştinul trebuie să se străduiască să

Dumnezeu, lui

facă c e e a ce este potrivnic patimilor, de e x e m p l u :

D u m n e z e u , pe Sfinţii Părinţi şi cărţile stareţilor,

p a t i m a te obligă să te împotriveşti, dar tu te sileşti să

c a u t ă şi întreabă, discută şi intră în legătură cu cei

taci; p a t i m a te obligă să te îmbuibi, dar tu nu-ţi dai

credincioşi, b o g a ţ i în credinţă; roagă-te, strigă către

v o i e să te saturi şi aşa m a i departe.

predicile

şi

Dumnezeu credinţei

învăţăturile,

să-ţi şi

dea

citeşte

credinţă,

spovedeşte-te

şi

Cuvântul

vieţuieşte

potrivit

împărtăşeşte-te

cu

Sfintele T a i n e m a i des (Sfântul Teofan Z ă v o r â t u l ) . 30. întrebare: aproapele?

Cum

să

ne

purtăm

faţă

de

întrebare:

Cum

să

privim

prăznuirea

sărbătorilor? R ă s p u n s : D o m n u l spune î n Biblie: „Sărbătorile v o a s t r e le urăşte sufletul M e u " , adică sărbătorile care s u n t celebrate prin beţie, ospeţe, î m b u i b a r e şi aşa m a i

R ă s p u n s : Pune-l întotdeauna pe a p r o a p e l e în Ce

este

important

departe. în general, în zilele de sărbătoare (care nu s u n t p r ă z n u i t e duhovniceşte) se risipeşte c e e a ce s-a

locul tău, iar pe tine - în locul aproapelui. 31. întrebare: duhovnicească?

34.

în

viaţa

a d u n a t în zilele de trudă. 3 5 . întrebare:

Cum

să

scăpăm

de ispite?

Răspuns:

R ă s p u n s : Străduieşte-te ca toată viaţa să ai un părinte d u h o v n i c , să-i destăinui fiecare p ă c a t şi g â n d

1. Să nu ne u i t ă m la ceea ce fac o a m e n i i , oricine

şi să te b u c u r i de sfaturile şi de învăţăturile lui.

ar fi ei, ci să a s c u l t ă m şi să fim atenţi la c e e a ce ne

„ M â n t u i r e a - spune înţeleptul S o l o m o n - c o n s t ă în

învaţă C u v â n t u l lui D u m n e z e u .

m u l t sfat, iar bărbatul fără sfat îşi este sieşi v r ă j m a ş " . 32. întrebare: Prin ce îi putem fi bineplăcuţi lui Dumnezeu?

cel

mai

mult

R ă s p u n s : Prin nimic nu îi p u t e m fi aşa de b i n e p l ă c u ţ i lui D u m n e z e u decât prin suferinţele şi lipsurile trupeşti, îndurate p e n t r u El; şi p r i n n i m i c nu

2. Să u r m ă m viata M â n t u i t o r u l u i şi a Sfinţilor Lui. 3. Să

întoarcem

auzul

ochii

de

la

cele

nefolositoare, căci prin ele, ca prin nişte uşi, intră în i n i m ă tot răul. 36. întrebare: de

Cum

să-l

Dumnezeu? Răspuns:

12

şi

13

învăţăm

pe

copil frica

1. Să-l d e p r i n d e m pe copil să se î n c h i n e p â n ă la

Răspuns:

Pe

copii

trebuie

să-i

învăţăm

p ă m â n t înaintea Sfintei C r u c i şi a sfintelor i c o a n e şi

E v a n g h e l i a cu b l â n d e ţ e

sub forma povestirilor

să le sărute. 2. Să-1 d u c e m m a i des la biserica lui D u m n e z e u .

astfel

inimile

Dumnezeu.

3. Cu m â n a lui:

să p u n ă

l u m â n ă r i înaintea

Taine.

lor

Cuvântul

Ce este important în

lui

osteneli?

R ă s p u n s : Ce folos au ostenelile noastre: postul, să

ne

smerim,

să

iertăm

ocările,

să-i

iubim

pe

vrăjmaşi, s ă n e r u g ă m pentru cei c e n e o c ă r ă s c ? !

5. Să-i d ă m prescură şi a g h i a s m ă înainte de mâncare.

40. întrebare: mântuirea

6. Să-1 î n v ă ţ ă m rugăciuni.

duhovniceşti

copilului

despre

să

purtăm

Dumnezeu

şi

discuţii

mântuirea

sufletului. 10. Să-1

deprindem

să-şi

împartă

dulciurile,

c h i a r şi b u c a t a lui de pâine cu fraţii, cu surorile şi cu alte p e r s o a n e străine. 37. întrebare:

Cum

timpul

spre

T i m p u l este un dar preţios

al lui

se va cere socoteală. El este folosit spre m â n t u i r e atunci c â n d o m u l îşi petrece timpul: 1) în rugăciune, în convorbire cu D u m n e z e u ; 2) în citirea C u v â n t u l u i lui D u m n e z e u ; 3) în m e r s u l la biserica lui D u m n e z e u ; 4) în discuţii duhovniceşti; 5) în cugetarea la viaţa Mântuitorului

este

mai

bine

să-i pedepsim

Iisus

Hristos,

la

moarte,

la

fericirea veşnică; 6) în lucrarea faptelor b u n e şi a ostenelilor.

R ă s p u n s : N u trebuie să-i s u p u n e m p e copii nici mustrărilor, nici p e d e p s e l o r mâniindu-ne şi rostind c u v i n t e urâte, pentru ca prin aceste m e t o d e să nu-i f a c e m s ă c r e a d ă c ă e i îndură p e d e p s e n u m a i p e n t r u că părinţii lor se află într-o stare de nelinişte. Cum

folosim

înfricoşătoarea Judecată, la chinurile veşnice şi la

copii?

38. întrebare:

să

D u m n e z e u , pentru care la înfricoşătoarea J u d e c a t ă ni

8. Să-1 d e p r i n d e m cu cântarea şi citirea acasă. prezenţa

Cum

sufletului?

Răspuns:

7. Să-1 d u c e m să-1 b i n e c u v â n t e z e preotul.

pe

în

citirea Sfintelor Scripturi şi celelalte d a c ă nu î n v ă ţ ă m

4. Să se împărtăşească des cu Sfintele lui Hristos

9. în

semănăm

39. întrebare:

icoanelor, să dea p o m e l n i c e , să dea milostenie, să lase b ă n u ţ i în cutia săracilor.

să

şi

să-i

învăţăm

pe

copii

cele

Petrecerea

vătămătoare

suflet

a

j o c u r i (de cărţi, loto) şi în alte distracţii, în beţie, în citirea

cărţilor

deşarte,

în

îmbuibare,

în

plăceri

p ă c ă t o a s e , m a i ales la spectacole smintitoare. 41. întrebare: păcătoase?

Cum

să

dumnezeieşti? 14

de

t i m p u l u i constă în discuţii şi ocupaţii deşarte, în

15

luptăm

cu

gândurile

43. întrebare:

R ă s p u n s : C e a m a i puternică a r m ă î m p o t r i v a tuturor gândurilor păcătoase este rugăciunea, m a i

punct

ales r u g ă c i u n e a lui Iisus. Totuşi există şi alte mijloace de luptă. î m p o t r i v a gândurilor de slavă deşartă şi înfumurare, trebuie să ne a m i n t i m că trupul n o s t r u va

putrezi;

împotriva

mândriei

-

să

ne

aducem

a m i n t e c ă n u m a i m â n d r i a m ă n â n c ă toate faptele b u n e ; î m p o t r i v a p o m e n i r i i răului - să ne r u g ă m p e n t r u vrăjmaşi; împotriva osândirii - să ne m u s t r a m d i n pricina mândriei, să ne a m i n t i m păcatele n o a s t r e păcat

Răspuns:

să-1

fi

neglijent

din

La

această

întrebare

ne

răspunde

ruga cu lene, a nu fi atent la i n i m a ta, a nu plânge p e n t r u păcate, a nu lucra î m p o t r i v a gândurilor şi s i m ţ ă m i n t e l o r rele. 44. întrebare:

Ce

sunt

ce

este

atenţia,

vioiciunea

şi

trezvia? Răspuns:

Cel

închis

în

inimă

este

hulitoare - să nu a c o r d ă m atenţie h u l e i şi să o

în j u r u l conştiinţei, în inimă, trebuie să se a d u n e

a t r i b u i m diavolilor, să o m ă r t u r i s i m (în general) la

toate puterile: şi mintea, şi voinţa, şi sentimentul.

spovedanie,

Concentrarea

citim

căruia

este

o

împotriva

a

concentrat, iar cel ce este concentrat se află în inimă,

să

miluiască;

înseamnă

duhovnicesc?

gândurilor

împotriva

şi

Ce

vedere

A r h i e p i s c o p u l Arsenie. Acest lucru î n s e a m n ă a te

şi să ne r u g ă m ca D o m n u l să-l îndrepte pe cel c ă z u t în

de

rugăciune

hula;

pentru

împotriva

cel

gândurilor

concentrarea

minţii

în

voinţei

în

inimă inimă

este este

atenţia,

vioiciunea,

deşarte - să citim Sfânta Scriptură şi să c u g e t ă m la

c o n c e n t r a r e a simţirii în i n i m ă este trezvia. Atenţia,

Dumnezeu

v i o i c i u n e a şi trezvia sunt cele trei lucrări lăuntrice

şi

la

cele

dumnezeieşti;

împotriva

g â n d u r i l o r desfrânate - să p o m e n i m înfricoşătoarea

prin

J u d e c a t ă , chinurile veşnice.

l u c r e a z ă viaţa lăuntrică. Cine le are pe ele, acela se

42. întrebare: să le cerem sfaturi?

Căror

stareţi,

părinţi

duhovnici

R ă s p u n s : M a r e şi m â n t u i t o r lucru este să c e r e m sfatul stareţilor, dar în acelaşi timp Sfântul A n t o n i e cel M a r e ne-a sfătuit să ne î n c r e d i n ţ ă m de dreapta

află

care

se

înlăuntrul

săvârşeşte său

concentrarea

(Sfântul

Teofan

sinelui

şi

Zăvorâtul).

C o n c e n t r a r e a îi dă posibilitatea de a v e d e a în i n i m ă gândurile, dorinţele, patimile şi sentimentele. 45. întrebare: Cum este mai bine să citim cărţile dumnezeieşti?

j u d e c a t ă şi de priceperea stareţului şi abia atunci să

R ă s p u n s : B u n lucru este să a s c u l t ă m şi să citim

ne î n c r e d e m în cuvântul lui şi să p r i m i m fără cârtire

cele

sfaturile lui. S e m n u l d u p ă care p u t e m r e c u n o a ş t e

duhovnicească

aceste lucruri este acordul dintre c u v â n t u l lui şi

priceput. M a i roditor este C u v â n t u l lui D u m n e z e u ,

C u v â n t u l lui D u m n e z e u , aşa c u m a fost tâlcuit de

iar d u p ă el - scrierile Părinţilor şi Vieţile Sfinţilor.

dumnezeieşti, şi

mai mai

bun

Sfinţii Părinţi. 16

bun

17

este

este

convorbirea

cuvântul

celui

Vieţile Sfinţilor sunt b u n e p e n t r u începători; scrierile Părinţilor - p e n t r u cei avansaţi; iar c u v â n t u l lui D u m n e z e u (Biblia) - pentru cei desăvârşiţi. î n a i n t e de citire să-ţi goleşti sufletul de toate şi să te îndrepţi în

rugăciune

către

Dumnezeu.

Să

urmăreşti

cu

pentru

Dumnezeu

sunt folositoare

şi p e n t r u

ele

trebuie să mă rog, ca D o m n u l să mi le dăruiască. 48. întrebare: deosebire

Care

dăunătoare

sunt

cele

două

patimi

cu

sufletului?

atenţie cele citite şi să le aşezi în inimă. D a c ă ceva nu

R ă s p u n s : T o a t e patimile sunt rele şi d ă u n ă t o a r e

a ajuns în i n i m ă , să stărui p â n ă c â n d ajunge. T r e b u i e

sufletului, dar cele m a i cumplite şi m a i d ă u n ă t o a r e

să citeşti foarte încet. Să întrerupi citirea atunci c â n d

sunt îndreptăţirea de sine şi iubirea p e n t r u certuri;

sufletul nu m a i voieşte să se h r ă n e a s c ă p r i n citit -

t o c m a i de aceea diavolul ne sileşte să îi c o n t r a z i c e m

î n s e a m n ă că s-a săturat. D a c ă sufletul este u i m i t de

pe ceilalţi spre a ne îndreptăţi pe noi, căci ştie că,

un text, r ă m â i la el şi nu citi m a i departe. C e l m a i

d a c ă v o m î n d u r a ş i n u n e v o m îndreptăţi, v o m f i

bun

îndreptăţiţi d e

timp

pentru

Cuvântul

lui

Dumnezeu

este

d i m i n e a ţ a , p e n t r u Vieţile Sfinţilor - d u p ă m a s ă , iar p e n t r u Sfinţii Părinţi - nu cu m u l t înainte de culcare. Există a n u m i t e texte ale Sfintei Scripturi care a p r i n d duhul, l u c r e a z ă asupra inimii şi p r o v o a c ă zdrobire de i n i m ă şi lacrimi. De aceea, a s e m e n e a texte trebuie n o t a t e şi păstrate, în caz de nevoie, p e n t r u trezirea duhului. 46. întrebare: Ce este mai presus - a pentru Biserică sau a răbda să fii furat?

cheltui bani

R ă s p u n s : Este la fel de b i n e şi să-ţi cheltui mijloacele materiale pentru î m p o d o b i r e a bisericilor şl să î n d u r i pierderile, m u l ţ u m i n d (pentru toate) lui D u m n e z e u , Proniatorului mântuirii noastre. 47. întrebare:

Care

lacrimi

sunt

mântuitoare?

R ă s p u n s : Lacrimile datorate supărării, jignirii nu sunt folositoare, însă cele vărsate pentru faptul că sunt lenes ,ca ma supăr, că nu am dragoste adevărată 18

Dumnezeu

(Arhimandritul Teofan

Novoezerski). 49. întrebare: pentru

liniştea

Care

este

lucrul

cel

mai

bun

sufletului?

R ă s p u n s : î n c e r c â n d m u l t e î n viaţă, n u a m găsit n i m i c m a i b u n p e n t r u p a c e a ş i liniştea sufletului m e u d e c â t folosirea cu m ă s u r ă a hranei, şederea într-un singur

loc

şi

îndeletnicirea

sârguincioasă

cu

C u v â n t u l lui D u m n e z e u ( I e r o s c h i m o n a h u l Ştefan). 50. întrebare: Răspuns: blândă apărarea

faţă

Ce îi place

Lui de

lui Dumnezeu?

Dumnezeu

oameni,

îi

place

purtarea

celui

supărat,

alinarea

celui asuprit, întoarcerea

ochilor

de

la

lucrurile rele, împotrivirea faţă de gândurile rele, silirea

spre

rugăciune

(Arhimandritul

Teofan

Novoezerski). 51. întrebare:

Care

sunt „groparii

tinereţii"?

Răspuns: necredinţa

Groparii

în

tinereţii

D u m n e z e u , beţia,

sunt

şapte:

desfrâul,

mânia,

necinstirea părinţilor, tovărăşia cea rea şi trândăvia. 5 2 . întrebare:

Când

devine

rugăciunea

fără frică, atenţie şi evlavie, a te ruga cu limba, iar cu m i n t e a a purta discuţii cu diavolii. Cum

să

sporim

iubirea

pentru

R ă s p u n s : C e l m a i m u l t întăreşte şi sporeşte iubirea n o a s t r ă pentru Hristos cugetarea sinceră la p a t i m i l e lui Hristos. P e n t r u aceasta este b i n e ca în fiecare

zi

de

dimineaţă

să

alegem

una

dintre

pătimirile lui Hristos, să c u g e t ă m temeinic la ea şi să o p o m e n i m m a i des în cursul zilei. D a t o r i t ă acestui lucru v o m d o b â n d i darul răbdării, al blândeţii şi al iubirii p e n t r u Hristos. 54. întrebare: Răspuns: veacului

Oamenii

la noi oamenii

care

desfrânat

trăiesc

şi

sunt

în

lumeşti? duhul

necredincioşi

stăruie ca noi, în locul voii lui D u m n e z e u , să f a c e m v o i a lor şi v o r să ne atragă de la î m p ă r ă ţ i a lui Dumnezeu. 5 5 . întrebare: Răspuns:

în

Care

Deseori

mult,

cum

să

suntem ne

sfătuiţi

raportăm

la

să aceste

R ă s p u n s : N u ascultaţi sfaturile o a m e n i l o r careşi fac v o i a lor şi care s-au făcut robii pântecelui şi ai patimilor

trupeşti.

în

general,

să

vă

temeţi

de

sfaturile rele m a i m u l t decât de vrăjmaşi (Sfântul Efrem Sirul). 5 7 . întrebare:

Cum

se

explică

lucrarea firii

lui

Adam? R ă s p u n s : Creştinul trebuie să se î m p o t r i v e a s c ă firii p ă c ă t o a s e a lui A d a m . Sfântul E f r e m S i r u l s p u n e în învăţătura sa: firea lui A d a m este aşa - eu nu v r e a u să învăţ, dar pe alţii sunt b u c u r o s să-i învăţ; nu v r e a u să mă supun, dar î m i place să-i s u p u n pe alţii; nu v r e a u să m u n c e s c , dar î m i place să-i p u n pe alţii la m u n c ă ; nu v r e a u să acord altora cinste, dar doresc să fiu cinstit de ei; nu îndur mustrările, dar î m i place

Ce vor de

acestuia

întrebare: mai

sfaturi?

păcat?

R ă s p u n s : Este p ă c a t a te ruga lui D u m n e z e u

53. întrebare: Hristos?

56. mâncăm

sunt piedicile

rugăciune

sunt

în

rugăciune?

multe

piedici:

s o m n u l , tristeţea, îngreuierea trupului, î m p r ă ş t i e r e a gândurilor, nerăbdarea, istovirea, revolta diavolilor.

să m u s t r u ; nu v r e a u să fiu umilit, dar î m i place să umilesc. S u n t înţelept ca să d a u sfaturi, dar nu ca să le î m p l i n e s c eu însumi; ce trebuie să fac - aceea spun, iar c e e a ce nu trebuie nici să s p u n - a c e e a fac. D a c ă fratele m e u greşeşte, cu plăcere îl d a u în vileag, iar d a c ă greşesc eu, n u primesc c u plăcere mustrarea. 58. întrebare: cu

oamenii

De

ce

trebuie

să

evităm

legătura

lumeşti?

R ă s p u n s : N u trebuie s ă a v e m legătură c u cei c e dispreţuiesc frica de D u m n e z e u , d e o a r e c e ei nu s p u n n i m i c folositor, nu fac n i m i c p e n t r u D o m n u l şi nu vorbesc nici despre virtuţi, nici despre evlavie, nici

20

21

despre curăţie. Vorbele lor sunt o c u r s ă a morţii;

unul

sfatul lor este prăpastia iadului, iar legătura cu ei este

reciprocă,

p a g u b ă sufletească (Sfântul Efrem Sirul).

(Sfântul T e o f a n Zăvorâtul).

5 9 . întrebare: oameni?

Cum

trebuie

să-i

salutăm

pe

pe

celălalt, cu

ducându-şi

frică

62. întrebare:

de

Cum

viaţa

în

Dumnezeu trebuie

şi

să fie

ascultare rugăciune

milostenia?

R ă s p u n s : Creştinul poate da milostenie şi ajutor

R ă s p u n s : Nu trebuie să aşteptăm să ne salute ei

nu n u m a i din p u n c t de vedere material, ci şi prin

m a i întâi şi abia d u p ă aceea să le r ă s p u n d e m la salut.

cunoştinţele, osteneala, sfatul şi celelalte ale sale

Acesta

(Sfântul T e o f a n Zăvorâtul).

este

semnul

unei

minţi

îngâmfate

şi

nechibzuite. Dimpotrivă, să fim î n t o t d e a u n a primii care-l salută şi pe prieten, şi pe d u ş m a n .

63. întrebare:

Cum

este

mai

bine

să-i

întrebăm

pe stareţi, pe unul singur sau pe mai mulţi?

60. întrebare: La ce trebuie să acordăm de obicei atenţie în timpul nevoinţelor? R ă s p u n s : C e l m a i p u ţ i n să vă opriţi atenţia la

Răspuns:

Niciodată

nu

trebuie

să

întrebăm

diferiţi î n d r u m ă t o r i despre u n u l şi acelaşi lucru şi nici

să-l

întrebăm

iarăşi

pe

acelaşi

îndrumător,

n e v o i n ţ e l e exterioare (de e x e m p l u : la post, metanii,

d e o a r e c e n u m a i p r i m u l răspuns vine de la D o m n u l ,

d o r m i t u l pe loc tare şi aşa m a i departe). D e ş i ele sunt

iar

al

doilea

vine

din

chibzuinţă

omenească

a

n e c e s a r e , totuşi sunt n u m a i ajutătoare. C l ă d i r e a se

stareţului... Fiecare dintre cei care cer sfaturi îşi

zideşte cu ajutorul lor, însă ele nu sunt clădirea.

însuşeşte d u h u l smereniei şi prin acesta Il u r m e a z ă

C l ă d i r e a se află în inimă. Lucrărilor inimii să le

p e Hristos.

acordaţi atenţia voastră (adică să nu vă supăraţi, să nu

osândiţi,

să

iertaţi,

să

respingeţi

64. întrebare:

gândurile

Cum

să

vieţuim

dacă

nu

avem

este

meditaţia

dumnezeiască?

R ă s p u n s : Meditaţia d u m n e z e i a s c ă este ţinerea

hulitoare şi dorinţele păcătoase şi aşa m a i departe). 61. întrebare: îndrumător?

Ce

în m i n t e a u n u i adevăr: a întrupării, a morţii pe cruce, a învierii, a atotprezenţei lui D u m n e z e u şi aşa m a i departe, fără nici o î n d r u m a r e a minţii (Sfântul

R ă s p u n s : A d e v ă r grăieşte N . c â n d s p u n e c ă

T e o f a n Zăvorâtul).

astăzi n u m a i s u n t îndrumători adevăraţi. C u toate acestea, n u trebuie s ă r ă m â n e m n u m a i c u Scriptura ş i cu învăţăturile Părinţilor.

Este n e v o i e

de

dialog!

Stareţul Paisie a hotărât aşa: doi sau trei o a m e n i cu

65. întrebare: cerem

Căror

îndrumători

trebuie

să

le

sfatul? Răspuns:

Sfântul

Petru

Damaschin

spune

aceleaşi i d e i alcătuiesc o c o m u n i t a t e şi se î n t r e a b ă

despre sine: „Mult r ă u am căpătat de la sfetnicii

22

23

n e p r i c e p u ţ i " . De aceea este foarte b i n e să î n t r e b ă m despre

toate,

dar

pe

cei

pricepuţi,

iar

pe

cei

n e p r i c e p u ţ i este primejdios să-i întrebăm, d e o a r e c e ei n u a u chibzuinţă. 66. întrebare: Cum să ni-L închipuim Dumnezeu? In cer, în noi înşine sau mai cum? Răspuns:

Nicicum.

Dobândiţi

pe

obiceiul de

a

stărui în convingerea că D u m n e z e u este pretutindeni şi, p r i n u r m a r e , şi în voi, şi v e d e toate ascunzişurile voastre şi în această convingere rămâneţi cu evlavie înaintea lui D u m n e z e u , C e l u i nevăzut, fără să vi-L închipuiţi în v r e u n fel. Şi rugaţi-vă ca D u m n e z e u însuşi

să

vă

înveţe

acest

lucru

(Sfântul

Teofan

este

principala

jertfă

Zăvorâtul). 67. întrebare: Care înaintea lui Dumnezeu? Răspuns: Dumnezeu

Principala

este

duhul

jertfă

umilit.

înaintea

Inima

lui

înfrântă

şi

s m e r i t ă D u m n e z e u nu o va urgisi.

în

discuţii

trebuie

să

fim

foarte

precauţi: în ce d u h şi în ce direcţie u r m e a z ă să v o r b i m , în ce m o m e n t şi ce a n u m e şi cu ce scop... Cel căruia îi p l a c e să vorbească trebuie să ţină m i n t e toate acestea. 69. întrebare:

Prin

buna

credinţă

trebuie

să

î n ţ e l e g e m ortodoxia unită cu viaţa d u p ă poruncile lui D u m n e z e u . 70.

întrebare:

Ce

păcate

sunt

socotite

de

moarte? Răspuns:

Păcatele de

moarte

sunt - erezia,

schisma, hula împotriva lui D u m n e z e u , lepădarea de credinţă,

vrăjitoria,

deznădejdea,

sinuciderea,

desfrâul, beţia, furtul celor sfinte, o m u c i d e r e a , jaful, hoţia şi orice asuprire crudă şi i n u m a n ă . P ă c a t u l de m o a r t e al u n u i o r t o d o x care nu s-a v i n d e c a t prin p o c ă i n ţ a cuvenită îl s u p u n e pe cel ce a greşit chinului veşnic (Sfântul Ignatie Briancianinov). 71. întrebare:

Ce

trebuie

să facem

şi

ce

să

nu

facem în ziua de Duminică? R ă s p u n s : Sfântul C o s m a îi învăţa pe creştini ca în zilele de d u m i n i c ă să nu facă negustorie, să nu m e a r g ă la bazar, să nu lucreze, de a s e m e n e a să nu m e a r g ă d u p ă s m o c h i n e sau ciuperci, să nu vâneze, să

68. întrebare: Ce trebuie să ştim despre discuţii? Răspuns:

Răspuns:

nu p r i n d ă peşte, ci să m e a r g ă la biserică şi acolo să asculte sfânta slujbă şi Cuvântul lui D u m n e z e u . 72. întrebare:

Cum

trebuie

să

tâlcuim

Sfânta

Scriptură? R ă s p u n s : Să nu îndrăzneşti să tâlcuieşti singur E v a n g h e l i a , nici celelalte cărţi ale Sfintei Scripturi.

Ce

este

buna

credinţă? t

Sfântul D u h le-a tâlcuit prin Sfinţii Părinţi...

Şi

C u v â n t u l lui D u m n e z e u , cuvântul mântuirii, p e n t r u tâlcuitorii lui cei îndrăzneţi este lovitură de moarte,

24

25

77. întrebare:

sabie cu d o u ă tăişuri, prin care ei singuri se o s â n d e s c

de

mai

puternic

mijloc

R ă s p u n s : N i c i o nevoinţă nu izgoneşte păcatul atât

de

repede,

cu

atâta

uşurinţă

şi

putere

ca

s p o v e d a n i a deasă. 74. întrebare: Ce păcatul?

trebuie să păzim ca să evităm

R ă s p u n s : M i n t e a - de gândurile rele, urâte şi deşarte; privirea - de încântătoarele lucruri lumeşti. I n i m a - de dorinţele şi pornirile rele. A u z u l — de discuţiile deşarte şi c o m i c e , dar cel m a i m u l t de cele clevetitoare

la

adresa

aproapelui.

Limba

-

trândăvie.

naşte în el b u n ă t a t e a inimii, prin care îi va fi b i n e p l ă c u t lui D u m n e z e u (Avva D o r o t e i ) . 78. (retragerea

toţi?

R ă s p u n s : Este cu neputinţă să fim sinceri cu desăvârşire înaintea tuturor şi în toate, este i m p o s i b i l să v o r b i m cu fiecare despre toate lucrurile, unele Ce

este

mărinimia?

R ă s p u n s : M ă r i n i m i a este starea pe care o a v e m atunci c â n d , în mijlocul nenorocirilor care ne lovesc, nu ne t u l b u r ă m , nu ne descurajăm şi le î n d u r ă m fără să ne m â h n i m , fără să cârtim, lăsându-ne în voia lui Dumnezeu. 26

Ce

înlăuntrul

Răspuns:

este

adâncirea

în

sine

nostru)?

Adâncirea

în

sine

este

principala

virtute n e c e s a r ă pentru a nu fi atraşi de influenţa lumii, p e n t r u a-i îngrădi acesteia posibilitatea de a ne stârni patimile - aceasta este lepădarea de l u m e (Sfântul Isaac Sirul). 79. întrebare:

Ce este

important la

lucru?

R ă s p u n s : C â n d lucraţi, fiţi atenţi la d u h u l cu care se săvârşeşte lucrul (cu cârtire s a u cu m â n i e , cu cu

vorbire

deşartă,

cu

gânduri

m u r d a r e s a u cu rugăciune şi cu gândul la D u m n e z e u şi aşa m a i departe). 80. întrebare: celui

trebuie să le t r e c e m sub tăcere, să le tăinuim. 76. întrebare:

întrebare:

nemulţumire, sinceri cu

bunătatea

R ă s p u n s : D a c ă o m u l n u v a lua s e a m a l a viciile

de

şi de c o n s u m u l excesiv de vin. Şi pe tine tot - de Trebuie să fim

dobândim

aproapelui, atunci cu ajutorul lui D u m n e z e u se va

o s â n d i r e şi cârtire. S t o m a c u l - de p a t i m a îmbuibării

75. întrebare:

să

inimii?

la veşnica pieire (Sfântul Ignatie B r i a n c i a n i n o v ) . 73. întrebare: Care este cel luptă împotriva păcatului?

Cum

Ce

rugăciune

nu

îi

place

duhului

rău? R ă s p u n s : Diavolul, v ă z â n d c u m prin lucrarea

minţii cineva izbândeşte cu desăvârşire în poruncile lui Hristos, d e p u n e toate eforturile p e n t r u a distruge toate

cărţile

despre

o a m e n i netrebnici

rugăciunea să

lui Iisus

şi prin

întrerupă îndeletnicirea

cu

lucrarea minţii (Sfântul Teofan Zăvorâtul). 81. întrebare:

Cum să ne purtăm cu 27

aproapele?

R ă s p u n s : Să saluţi cu plăcere, să r ă s p u n z i cu

pentru

mântuire,

cu

făurirea

mântuirii:

şi

cu

seninătate, să fii binevoitor cu toţi, amabil, să nu

cuvântul, şi cu privirea, şi cu faptele, cu faptul de a

î n c e p i să te lauzi pe tine însuţi, să nu îi obligi n i c i pe

nu ispiti, de a î n d r u m a , de a p o v ă ţ u i şi de a întări

ceilalţi

m a i ales prin răspândirea D u m n e z e i e ş t i l o r Scripturi

să

vorbească

despre

tine,

să

nu

accepţi

c u v i n t e l e necuviincioase şi, pe cât se p o a t e , să-ţi

(Sfântul Teofan Zăvorâtul).

a s c u n z i superioritatea, iar cu privire la p ă c a t e să te învinuieşti singur pe tine însuţi şi să nu aştepţi să te d e a ceilalţi în vileag. Să nu fii grosolan în mustrări, să nu m u s t r i imediat şi cu pornire p ă t i m a ş ă , să nu-1 o s â n d e ş t i pe celălalt pentru ceva puţin i m p o r t a n t ca şi c u m tu ai fi drept. Pe cât se străduiesc ceilalţi să fie proslăviţi, pe atât să depui eforturi să nu fii proslăvit de o a m e n i (Sfântul Vasile cel M a r e ) . 82. întrebare: Ce fericire îi aşteaptă viitoare pe oamenii binecredincioşi?

în

viaţa

R ă s p u n s : D a c ă cineva v a cuprinde c u cuvântul şi va u n i într-un întreg toată fericirea o a m e n i l o r din m o m e n t u l existenţei lor şi p â n ă în prezent, va afla că e a n u egalează nici c e a m a i m i c ă parte d i n b u n u r i l e vieţii viitoare (Sfântul Vasile cel M a r e ) . 83. întrebare: aproapelui?

Cum

să-i

slujim

sufletului

R ă s p u n s : N u trupului, c i sufletului a p r o a p e l u i să-i slujeşti: povăţuieşte-l, dă-i sfaturi, arată-i o carte b u n ă , alină-l şi întăreşte-l (Sfântul Teofan Zăvorâtul). 84. întrebare: Care pentru un creştin?

este

cel

mai

important

lucru

R ă s p u n s : E s t e grija p e n t r u m â n t u i r e a celorlalţi.

85. căsătoriei

întrebare: dintre

un

Care creştin

şi

un

dezavantajele

necredincios?

R ă s p u n s : Tertulian, e n u m e r â n d dezavantajele căsătoriei dintre o p e r s o a n ă creştină şi un păgân, a spus:

„ U n d e este p o m e n i r e a

despre

Dumnezeu?

U n d e este c h e m a r e a lui Hristos? U n d e este hrănirea credinţei p r i n citirea Scripturii? U n d e este a d ă p a r e a d u h u l u i ? U n d e este proslăvirea lui D u m n e z e u ? " 86. întrebare: Ce nu trebuie să avem în casă? R ă s p u n s : Pe cel ce se nevoieşte îl ajută m u l t faptul

de

provoace

a nu avea în c a m e r ă n i m i c gânduri

şi

sentimente

care

să-i

potrivnice

lui

D u m n e z e u , căci n u m a i atunci este în afara primejdiei de a d u c e luptă dublă, lăuntrică şi exterioară (Sfântul N i l Sinaitul). 87. întrebare: în caz de pravila noastră de rugăciune?

nevoie

putem

scurta

R ă s p u n s : In caz de m a r e n e v o i e îţi poţi scurta pravila, a n u m e c â n d pentru D u m n e z e u îi slujeşti a p r o a p e l u i (Stareţul N a z a r i e de la V a l a a m ) . 88. întrebare:

De

ce

nu

viitoare?

La m â n t u i r e a lor, creştinul contribuie cu r u g ă c i u n e a 28

sunt

29

ne

temem

de

chinurile

R ă s p u n s : N u n e t e m e m d e chinul v e ş n i c a l g h e e n e i p e n t r u c ă n u n e g â n d i m l a el, n u p ă t r u n d e m cu m i n t e a în esenţa lui, nu ne străduim să a j u n g e m la ea p r i n osteneală, deşi a u z i m şi citim deseori despre c h i n u l cel veşnic. Cum

ne furăm

timpul?

f a c e m n i m i c , prin vorbăria deşartă, prin curiozitate, p r i n visarea fără scop, prin m u l t s o m n . Inchipuiţi-vă cât b i n e a m face d a c ă n u ne-am p e t r e c e t i m p u l fără folos! Nu vă furaţi singuri timpul care vă este dat p e n t r u m â n t u i r e a sufletului! 90. întrebare:

în său

ce

constă

unirea

părintelui

duhovnicesc?

cu s p o v e d a n i a , altfel vrăjmaşul d e s t r a m ă unirea lor duhovnicească în Domnul. Ce

este

lumea?

este d u m n e z e i e s c şi religios; de aici, prin cuvintele „ l u m e " , „ l u m e s c " se înţelege tot ceea ce este p ă c ă t o s împotriva

noastră

de

vrăjmaşul

mântuirii: păcatele, viciile, patimile. 92. întrebare: lui

familie... A o î m p l i n i nu este deşertăciune. N u m a i să faceţi aceste lucruri cu conştiinţa că împliniţi v o i a lui

sunt fără folos (Sfântul Teofan Zăvorâtul). 93. întrebare:

Cum

îl

influenţează

pe

om

o

întâlnire? R ă s p u n s : C h i a r ş i cea m a i m i c ă apropiere d e u n alt om lasă o u r m ă , adică ori d o b â n d e ş t i folos, ori 94.

întrebare:

De

ce

trebuie

să

ne

rugăm

Răspuns: Trebuie să ne rugăm neîncetat ca să n u intre v r e u n g â n d păcătos î n m i n t e a n o a s t r ă şi, ocupând-o

cu

ceva

anume,

să

ne

despartă

de

Profesiile

sunt

Dumnezeu.

deşarte

30

Numai

gândurilor

un

exemplu

de

păstrare

a

păcătoasei

R ă s p u n s : Cuviosul T e o d o r i-a spus m o n a h u l u i A m a i s : „Pentru ce îţi închipui u n e o r i în i n i m a ta femei desfrânate şi le îmbrăţişezi în gând, iar alteori îţi î n c h i p u i că d o r m i cu o soţie? Prin aceste g â n d u r i îţi întinezi tot trupul tău. P e n t r u ce visezi că te lupţi

sau

nu?

R ă s p u n s : Profesiile nu sunt deşertăciuni: s u n t lucrurile

A c e e a ş i datorie o aveţi şi cu privire la viaţa de

9 5 . întrebare: Daţi-ne

care s u n t porniţi cu vrăjmăşie împotriva a tot c e e a ce

urzit

altceva.

Dumnezeu.

Răspuns: Cuvântul „lume" înseamnă oamenii

este

pentru

neîncetat?

R ă s p u n s : T o t ceea ce se î n t â m p l ă între părinte şi

şi

nu

v ă t ă m a r e p e n t r u suflet.

fiii lui d u h o v n i c e ş t i trebuie să r ă m â n ă o taină, egală

91. întrebare:

Domnul,

spre satisfacerea patimilor, care nu sunt n e c e s a r e şi

R ă s p u n s : N e furăm timpul p r i n faptul c ă n u

cu fiul

pentru

D u m n e z e u . D e ş e r t ă c i u n e a î n s e a m n ă faptele săvârşite

89. întrebare:

duhovnic

întotdeauna

să

le

împliniţi

şi că în luptă devii biruitor şi primeşti a u r de la c o n d u c ă t o r i ? P e n t r u ce te îndeletniceşti, în general, cu g â n d u r i potrivnice unui creştin? ( M o n a h u l a fost alungat şi a intrat diavolul în el). 31

96. pentru

întrebare:

păcate

Răspuns:

şi

Cum

este

posibil

să postim fără Cunosc

mulţi

să

ne

căim

chibzuinţă? oameni

care

plâng

sunt însetaţi de b a n i , ca

şi le place să-l vorbească pe aproapele m a i m u l t de r ă u decât d e bine. Aceasta n u este pocăinţă. D a c ă p o s t i m şi în acelaşi timp întreţinem în n o i m â n d r i a , răutatea, d a c ă îl d e v o r ă m pe aproapele cu clevetirea, n u n u m a i c ă n u d o b â n d i m folos, ci, dimpotrivă, n e f a c e m n o u ă rău (Sfântul I o a n G u r ă d e Aur). ascultarea

întrebare: muzicii

Ce şi

a

rău

poate

provoca

sufletului

cântecelor?

R ă s p u n s : Cântecele lumeşti p o t p r o v o c a m u l t e d a u n e , m u l t ă corupţie şi alte rele, căci tot c e e a ce este r ă u şi i m o r a l în ele, p ă t r u n z â n d în suflet, îl slăbeşte şi îl c o r u p e . A c o l o u n d e se cântă cântece ruşinoase, se strâng d e m o n i i ; şi, dimpotrivă, acolo u n d e se cântă cântări duhovniceşti, c o b o a r ă harul Sfântului D u h , care sfinţeşte şi gurile, şi sufletele celor ce c â n t ă (Sfântul I o a n G u r ă d e Aur). 98. întrebare: Prin Dumnezeu?

ce se

rugăciune,

prin

sau

ascultarea

Cuvântului

lui

dorinţele

întotdeauna

trebuie

să

împlinim

aproapelui?

Răspuns:

Din

dragoste p e n t r u

aproapele nu

trebuie să f a c e m ceea ce cer poftele lui, p a t i m i l e lui nelegiuite şi deprinderile lui păcătoase. La fel şi conducătorii, sub pretextul dragostei, nu trebuie să d e a d o v a d ă faţă de supuşi de duioşie excesivă şi de prea

mare

îngăduinţă

(Episcopul

Iacov

din

Nijegorod). 100. întrebare: păcate?

Cum

trebuie

să

ne

căim

pentru

R ă s p u n s : Şi pentru a ne căi de p ă c a t e l e noastre este

nevoie

de

înţelepciune.

Există

şi

o

căinţă

p ă c ă t o a s ă p e n t r u păcatele noastre. A t u n c i c â n d eşti ocupat

mai

mult

de

păcatele

tale

decât

de

D u m n e z e u , greşeşti (Episcopul Iacov din Nijegorod). 101. întrebare: Ce lege privire la cărţile religioase?

trebuie

să

existe

cu

R ă s p u n s : Legea cu privire la cărţile religioase arată dragostea faţă de

este u r m ă t o a r e a : orice scriere şi învăţătură despre nevointe, care nu au temeiul în scrierile Sfinţilor

R ă s p u n s : Dragostea faţă de D u m n e z e u se arată prin

citirea

99. întrebare:

şi

cămătarii; se lasă în voia mâniei, ca fiarele sălbatice,

97.

de

D u m n e z e u şi prin viaţa creştinească plină de virtuţi.

p e n t r u păcatele lor, dar nu fac n i m i c b u n . Postesc, d a r în acelaşi timp

adusă

mersul

la

biserică,

prin

împărtăşirea deasă (după pregătire) cu Sfintele T a i n e ale T r u p u l u i şi Sângelui lui Hristos, prin desfătarea

Părinţi, să nu fie recunoscute, oricât de frumos ar fi scrise. 102. întrebare: Ce cere Dumnezeu de la om? Răspuns:

Dumnezeu

cere

ca

omul

să-şi

s p o v e d e a s c ă întotdeauna păcatele, să aibă în acelaşi 32

33

t i m p umilinţă, cuget smerit şi să nu-i dispreţuiască

R ă s p u n s : D a , într-adevăr, aşa facem, căci v e d e m

pe ceilalţi; să se căiască în fiecare zi p e n t r u toate

care s u n t roadele educaţiei lumeşti a copiilor noştri,

p ă c a t e l e săvârşite cu voie sau fără voie, cu ştiinţă sau

ale e d u c a ţ i e i î n t e m e i a t e pe studiul scriitorilor lumeşti

cu

neştiinţă;

să-i

duhovnicească

ceară

lui

pentru

a

Dumnezeu recunoaşte

putere cursele

diavolului (Sfântul S i m e o n N o u l T e o l o g ) . 103. întrebare: ieşirea

din

Ce

rău

îi

provoacă

sufletului

casă?

şi pe înstrăinarea de Sfânta Scriptură şi de Biserică. Ce iese din ele? Lipsa de respect faţă de Biserică, lipsa

de

tine! C â t e v ă d p â n ă c â n d m ă întorc î n locul m e u !

faţă

de

dumnezeiasca

slujbă,

necinstirea părinţilor, a conducătorilor, atracţia faţă de înfăţişarea exterioară, uitarea de ţelul existenţei noastre

R ă s p u n s : C â t e persoane întâlnesc c â n d vin la

evlavie

pe

pământ

sau

denaturarea

acestui

n e c r e d i n ţ a în D u m n e z e u şi, în general, integritate

a

vieţii

şi

dezordinea

în

ţel,

lipsa

ea,

de

libera

C â t e m o t i v e p e n t r u gânduri primeşte sufletul m e u la

cugetare, încălcarea conştiinţei, h u l a î m p o t r i v a lui

întâlnirea

D u m n e z e u , î m p ă t i m i r e a faţă de spectacole şi de

cu o a m e n i i !

Câte

tulburări î n d u r ă

din

pricina patimilor care se trezesc în el şi faţă de care se

celelalte

liniştise p u ţ i n (Sfântul Isaac Sirul).

Kronstadt).

104. întrebare: faţă

de

Ce

atitudine

are Biserica

noastră

catolici?

faţă

R ă s p u n s : Biserica noastră O r t o d o x ă îi socoteşte pe catolici eretici (Sfântul M a c a r i e de la O p t i n a ) . 105. întrebare:

De

unde

vin

multele

credinţe

în

R ă s p u n s : Vrăjmaşul mântuirii noastre, diavolul, a dat n a ş t e r e şi dă naştere la n e n u m ă r a t e învăţături m i n c i n o a s e , erezii, secte şi s c h i s m e prin care îi desparte în veci pe o a m e n i de D u m n e z e u (Sfântul

bunei

noastre

Dumnezeu

şi

Care

sunt

obligaţiile

Ioan

de

creştinului

3)

Să î n d u r e cu

r ă b d a r e defectele şi neputinţele lor. 4) Să nu supere pe n i m e n i cu nimic. 5) Prin discuţii d u h o v n i c e ş t i saşi a d u c ă folos u n u l altuia. 6) Să se roage u n u l pentru celălalt. 108. întrebare: disputei?

Cum

să

ne

împăcăm

în

timpul

R ă s p u n s : C e l e m a i sigure mijloace p e n t r u a

106. întrebare: Nu laici

107. întrebare: de ceilalţi?

(Sfântul

R ă s p u n s : 1) Să-i iubească pe toţi în D o m n u l . 2)

Ioan de Kronstadt). învăţătorii

profanatoare

Să-i a c o r d e fiecăruia întâietate.

lume?

şi

distracţii

îi preţuim,

peste

credinţe

măsură

şi

al

Biserică? 34

oare, şi

în

pe

scriitorii

detrimentul

devotamentului faţă

de

ajunge la î m p ă c a r e în timpul disputei care s-a stârnit sunt

smerenia

şi

rugăciunea

fierbinte

către

D u m n e z e u , p r i n care se alungă duhurile răutăţii de la cei învrăjbiţi. Puterea rugăciunii şi a s m e r e n i e i este 35

atât de m a r e încât, p a r c ă n e v r â n d , i se s u p u n e cel

R ă s p u n s : Singurii o a m e n i faţă de care sfântul

învrăjbit şi se î m p a c ă cu aproapele; chiar şi cei m a i

înainte-văzător Alexie din B o r t s u m a n i s-a purtat cu

răi vrăjmaşi sunt biruiţi de ea.

m a r e a s p r i m e au fost vrăjitorii şi fermecătorii; nici

109. miercuri

întrebare: Putem şi

mânca peşte

în

zilele

de

vineri?

m ă c a r nu îi lăsa să intre la el şi p o r u n c e a să li se transmită că îi va p r i m i doar atunci c â n d se v o r pocăi înaintea lui D u m n e z e u şi vor lepăda îndeletnicirea

R ă s p u n s : în zilele de m i e r c u r i şi vineri pravilele

lor satanică. El îi m u s t r a nu n u m a i pe vrăjitorii înşişi,

Sfinţilor Părinţi interzic peştele, iar în cele din t i m p u l

dar

posturilor m a r i interzic şi u n t d e l e m n u l de post. Dar,

vrăjitoriile lor.

şi pe

oare, toţi respectă acest lucru? Ce răspuns v o m da lui D u m n e z e u pentru toată această neglijenţă? N u m a i p o c ă i n ţ a şi smerenia ne d a u nădejde în a d o b â n d i

113. întrebare: omul doreşte să

întrebare:

Cum

trebuie

să

fie

adevărata

R ă s p u n s : Se cuvine ca simplitatea să nu fie fără înţelepciune. ne

111. întrebare: Asupra oprim cu gândul? Răspuns:

căror

oameni

Sfinţii Părinţi n e învaţă

trebuie

E

se

bună

duceau

la

ei pentru

dorinţa

potrivit

căreia

se roage cu metanii?

R ă s p u n s : C â n d îţi vine dorinţa de a te ruga, pe

m i l a lui D u m n e z e u (Sfântul M a c a r i e de la O p t i n a ) . 110. simplitate?

toţi cei care

să

să nu ne

o p r i m cu g â n d u l nostru la acei o a m e n i care o c u p ă o poziţie m a i b u n ă decât noi (care trăiesc m a i b i n e ) , ci la aceia care se află într-o situaţie m a i n e p l ă c u t ă

lângă

pravilă,

(sau

în

general)

cu

deosebită

r u g ă c i u n e şi cu metanii, o a s e m e n e a stare sufletească nu trebuie să o împiedici (Sfântul A m b r o z i e de la Optina). 114. întrebare: De ce suntem sfătuiţi să avem o locuinţă

răcoroasă?

R ă s p u n s : D e o a r e c e ea ne ajută să l u p t ă m cu slăbiciunea, cu lenea şi cu somnul. 115.

întrebare:

Care

este

semnul

venirii

lui

antihrist?

d e c â t n o i . P r i m u l lucru ne d u c e la cârtire s a u la

R ă s p u n s : Sfântul Atanasie cel M a r e s p u n e că

invidie, iar ultimul ne d e t e r m i n ă să fim m u l ţ u m i ţ i de

u n u l dintre s e m n e l e venirii, care se apropie, a lui

starea noastră.

antihrist va

112. întrebare:

Cum

să

ne

purtăm

faţă

de

trecerea

ocârmuirii bisericeşti

din

mâinile arhipăstorilor în mâinile demnitarilor laici. 116.

vrăjitori, ghicitori şi de cei care aleargă la ei? buni 36

fi

la

întrebare: suflet sau

Putem

crede

că

necredincioşii

mahomedanii se mântuiesc? 37

R ă s p u n s : E s t e greşit s ă c r e d e m ş i s ă s p u n e m c ă

R ă s p u n s : F i e c a r e credinţă d e p e p ă m â n t poartă

o a m e n i i b u n i , care se află printre m a h o m e d a n i şi

n u m e l e o m u l u i c a r e a iniţiat-o: m a h o m e d a n i i poartă

necredincioşi, se mântuiesc, adică intră în c o m u n i u n e

n u m e l e lui M a h o m e d , papistaşii (catolicii) poartă

cu D u m n e z e u . Biserica întotdeauna a r e c u n o s c u t că

n u m e l e p a p e i ; luteranii poartă n u m e l e lui Luther,

există

paşcoviţii

numai

un

singur

Răscumpărătorul,

mijloc

Mântuitorul

de

mântuire

(Sfântul

-

Ignatie

Briancianinov). şi

Răspuns:

Orânduirea

de

iubirea

astăzi

-

de a

slavă

sta

în

dreapta, în stânga, la mijloc, m a i sus sau m a i jos, a m e r g e î n a i n t e s a u pe alături - a p r o d u s în n o i m u l t e confuzii inutile, pe mulţi i-a aruncat în prăpastie şi ia aşezat de partea caprelor, pe mulţi nu n u m a i dintre c e i de jos, d a r chiar şi dintre păstorii care, învăţători fiind,

nu

au

învăţat

acestea

(Sfântul

118. Dumnezeu?

întrebare:

Orice

„Să

nu

adevărului"

pace facem

-

spune

este

plăcută

pace

în

Sfântul

lui

dauna Grigorie

Teologul- Şi în Evanghelia d u p ă Luca, la capitolul 2 3 , versetul 1 2 c i t i m c u m a u devenit prieteni I r o d ş i Pilat după

batjocorirea

lui

Iisus

Hristos,

căci

înainte

avuseseră duşmănie între ei. 119. adevărata harul

şi

celelalte

numite

aşa

nu

sunt

ale

lui

Dumnezeu

şi

lui

Dumnezeu,

atunci

de

ce

poartă

numele

o a m e n i l o r ? S i n g u r a şi adevărata credinţă este cea o r t o d o x ă , c ă c i p o a r t ă n u m e l e lui D u m n e z e u însuşi al lui Hristos - credinţa creştină (Sfântul Teofan Zăvorâtul). 120. deasă

cu

întrebare: diferiţi

Răspuns:

Este

folositoare

comunicarea

oameni?

Nu

trebuie

să

avem

legături

fără

c h i b z u i n ţ ă p e n t r u a nu suferi v r e u n r ă u d i n diferitele

Răspuns: învăţăturii

lui P a ş c o v ;

D u m n e z e u n u este î n ele. Căci, d a c ă s u n t credinţele

Grigorie

Teologul).

numele

credinţe care poartă n u m e l e o a m e n i l o r şi datorită lor sunt

117. întrebare: Cum să privim cinstirea rangului?

poartă

întrebare: credinţă

Duhului

discuţii primejdioase (Sfântul Teofan Zăvorâtul). La fel

întunecă

sufletul

şi

convorbirea

ce

trebuie

tainică

cu

gândurile. 121. întrebare: seara

înainte

de

Cu

să

ne

îndeletnicim

culcare?

R ă s p u n s : Seara trebuie să c u r ă ţ i m sufletul (prin pocăinţă, p r i n zdrobirea inimii) de orice şi să î n c e t ă m activitatea p e n t r u ca el să r ă m â n ă liber n u m a i cu

Cum (căci

să

afle

ortodocşii

Sfânt)?

38

oamenii o

cunosc

lumeşti prin

D o m n u l . Şi aşa să m e r g e m la culcare. I a r fără acest lucru

să

nu

mergem

la

culcare,

ci

să ne

osteneala p e n t r u el (Sfântul Teofan Z ă v o r â t u l ) .

39

dăm

122. întrebare: Dumnezeu?

Cum

să

înviem

în

noi frica

126.

de

învăţătura

întrebare: de

credinţă

Răspuns:

R ă s p u n s : Osteniţi-vă să vă p u n e ţ i în situaţia

Pentru

Nu

ce

trebuie

să

cunoaştem

ortodoxă?

este

de

ajuns

doar

să

trăim

se

c u c e r n i c şi virtuos, m a i trebuie să ne îngrijim de

înfăţişeze la j u d e c a t ă şi pe lângă aceasta să treziţi în

însuşirea conştientă a învăţăturii o r t o d o x e despre

v o i s i m ţ ă m i n t e l e corespunzătoare. N i m i c n u învie

viaţa

frica de D u m n e z e u aşa ca p u n e r e a voastră în această

u r m ă t o a r e l e lucruri: în ce constau faptele b u n e , c u m

situaţie şi ca simţirea ei.

trebuie să le săvârşim şi în ce condiţii p o t fi ele

celui

care

acum

moare

şi

acum

123. întrebare: Care păcat este nu este de moarte? Răspuns:

de moarte şi care

creştină

cunoaştem

tocmai

acestea p o a t e face fapte b u n e , dar care să nu fie deloc le

poate

face

ori

din

neştiinţă,

ori

fără

o m o a r ă sufletul, lipsindu-l de har. Iar p ă c a t u l care nu

m o r a l e , astfel că nu va dobândi nici un folos pentru suflet d i n săvârşirea faptelor b u n e .

murdăreşte

sufletul.

în

cel

care

viaţă

nu

cel

să

este

este

este

trebuie

p l ă c u t e lui D u m n e z e u . C e l ce nu ştie n i m i c din toate bune;

moarte

şi

s m e r e n i e , ori fără să-i p e s e de celelalte obligaţii

moarte

de

să

care

de

Păcatul

trebuie

omoară,

trebuie

să

fie

dar aşa:

i m e d i a t ce te m u s t r ă conştiinţa, căieşte-te (adică dute şi s p u n e la spovedanie; nu este obligatoriu să te

127. întrebare: Ce mai trebuie să ştie creştinul? Răspuns:

în

afară

de

adevărurile

morale,

împărtăşeşti), iar prin aceasta puterea v ă t ă m ă t o a r e a

creştinul este dator să c u n o a s c ă d o g m e l e credinţei.

p ă c a t u l u i se va c u r m a .

Neştiinţa lor poate duce la cele m a i m a r i rătăciri, la

124. întrebare: Cum mântuirea sufletului?

să folosim gândurile

rele

la

R ă s p u n s : Gândurile rele sunt m â n t u i t o a r e p e n t r u n o i d a c ă s i m ţ i m că sunt rele şi l u p t ă m cu ele şi nu le d u c e m la împlinire (Stareţul N e c t a r i e de la Optina). rău

125. întrebare: Numai prietenia creştinului?

cu

cei

răi

îi face

R ă s p u n s : Nu n u m a i prietenia cu cei răi, d a r şi cărţile, imaginile, cântecele şi discuţiile m u r d a r e şi desfrânate îl v a t ă m ă cumplit pe o m . 40

erezii, la superstiţii şi de aceea nu este m a i puţin dăunătoare

decât

viaţa

necreştinească

sau

viaţa

pseudo-creştinească. 128.

întrebare:

La

ce

trebuie

să

se

gândească

creştinul? R ă s p u n s : Ce facem n o i cu ajutorul capului? C h i b z u i m , j u d e c ă m , gândim. P ă c ă t o s u l chibzuieşte c u m să-şi o r â n d u i a s c ă m a i b i n e viaţa p ă m â n t e a s c ă , c u m să-şi satisfacă dorinţele lui p ă c ă t o a s e , dar v o i să vă gândiţi la altceva: c u m să săvârşiţi b i n e l e spre folosul sufletului vostru. Păcătosul are g â n d u r i şi 41

idei întinate, necurate, dar v o i să vă gândiţi m a i m u l t la D u m n e z e u , la veşnicie, la milele lui D u m n e z e u , la răspunsul

pe

care

îl

veţi

da

la

Infricoşătoarea

J u d e c a t ă a lui Hristos. 129. nostru

întrebare:

în

Cum

instrument al

Răspuns:

să

transformăm

trupul

dreptăţii?

Păcătosul

se

uită la

ceea

ce

este

ispititor, la c e e a ce este necurat, la i m a g i n i i m o r a l e (statui dezgolite, afişe păcătoase), se uită la ceea ce îi stârneşte pofta (la spectacole smintitoare), iar dreptul îşi î n d r e a p t ă ochii săi către imaginile sfinte, care trezesc g â n d u r i sfinte, către fotografiile stareţilor, ale asceţilor, ale mănăstirilor... Păcătosul ascultă şi s p u n e lucruri deşarte şi păcătoase, cântă cântece ispititoare, ascultă m u z i c ă săltăreaţă şi din gura lui, în afară de acestea, se a u d des fie osândiri, fie vorbe de ocară, iar dreptul iubeşte cântarea

duhovnicească,

discuţiile

despre credinţă, serioase şi îndeosebi tot ce este bisericesc. Păcătosul m e r g e în locuri de distracţii, de veselie,

iar

picioarele

dreptului

nu

cunosc

căile

necredincioşilor şi cele către faptele rele; paşii lui se îndreaptă

spre

biserica

lui

Dumnezeu,

spre

mănăstiri, spre locurile sfinte u n d e au vieţuit şi s-au nevoit plăcuţii lui Dumnezeu... Mâinile p ă c ă t o s u l u i slujesc ca instrument al nedreptăţii: el răpeşte cu ele avutul străin, îi face rău aproapelui; iar mâinile dreptului slujesc ca instrument al binelui: el ba îşi face cu ele s e m n u l crucii, ba îşi săvârşeşte lucrul spre folosul

familiei

sale,

spre

folosul

societăţii...

P ă c ă t o s u l îşi odihneşte, îşi răsfaţă, îşi desfată şi îşi hrăneşte

cu

bunătăţi

trupul 42

său,

iar

dreptul

nu

socoteşte că trupul este al său, ci al D o m n u l u i . El îl osteneşte prin m u n c ă neîncetată, p r i n m e t a n i i şi îl păzeşte în curăţie şi sfinţenie. 130. împărtăşim

întrebare: Cum trebuie să povăţuim, cunoştinţele noastre corect?

Răspuns:

Pentru

a-i

povăţui

pe

ceilalţi

să cu

privire la credinţa şi viaţa creştină, trebuie să facem acest

lucru

potrivit

cu

învăţătura

Bisericii,

călăuzindu-ne nu d u p ă propria pricepere, ci d u p ă învăţătura Părinţilor şi învăţătorilor Bisericii. In caz contrar, îi p u t e m duce pe cei povăţuiţi în rătăcire şi va trebui să d ă m pentru ei răspuns la j u d e c a t a lui D u m n e z e u . în afară de aceasta, se cuvine să ne amintim

învăţăturile

mitropolitului

Bartolomeu:

„ C u m îl poţi învăţa pe cel nechibzuit d a c ă tu însuţi eşti n e c h i b z u i t ? C u m poţi fi învăţător d a c ă tu însuţi n u eşti învăţat? C u m î l poţi î n d r u m a p e cel rătăcit d a c ă t u însuţi n u ştii d r u m u l p e care m e r g i ? " 131. desăvârşită

întrebare: Care şi următoare a

dintre virtuţi lui Hristos?

este

cea

R ă s p u n s : Prin n i m i c n u î l poţi u r m a atât d e m u l t pe Hristos ca prin grija faţă de aproapele. C h i a r d a c ă posteşti, chiar d a c ă d o r m i pe scândură, chiar d a c ă te istoveşti, totuşi, dacă nu te îngrijeşti de aproapele, nu faci n i m i c important. N i c i o nevoinţă nu p o a t e fi cu adevărat înaltă dacă nu le a d u c e folos celorlalţi. A a d u c e folos - acest lucru î n d e o s e b i l-au avut în v e d e r e în trecut toţi o a m e n i i m a r i şi plini de bărbăţie. C e r c e t e a z ă cu atenţie vieţile lor şi vei v e d e a clar că fiecare dintre ei a avut ca scop nu folosul său, 43

ci al aproapelui; şi m a i ales prin acest lucru s-au

de

proslăvit.

î n t o t d e a u n a neliniştiţi. O a m e n i i b u n i s e ostenesc c u

mustrări

lăuntrice.

Iar

oamenii

răi

sunt

sârguinţă în c h e m a r e a lor, iar o a m e n i i răi se află

132. întrebare: Mă sperie gândurile despre chinurile pentru credinţă. Cum de nu s-au speriat de ele mucenicii?

î n t o t d e a u n a în plimbări şi în lux - astăzi este veselie,

R ă s p u n s : în Antichitate, m u c e n i c i i e r a u aşa: în

p e n t r u a p o v ă ţ u i fie cu cuvântul, fie cu Scriptura;

a n u m i t e zile chiar şi g â n d u l la chinuri îi speria, iar în zilele u r m ă t o a r e erau martiri înflăcăraţi ai chinurilor m a r i şi mărturisitori îndrăzneţi ai n u m e l u i lui Iisus Hristos. A c e s t lucru se întâmpla datorită h a r u l u i lui D u m n e z e u , care era atras prin credinţă, s m e r e n i a d u h u l u i şi rugăciune (Stareţul I o a n Troiţki). şi

133. întrebare: învăţături?

Când nu

trebuie să

copt

folosesc darurile lor spre folosul celorlalţi: raţiunea b o g ă ţ i a - p e n t r u ajutorarea o a m e n i l o r săraci. Iar oamenii

răi

pentru

aproapele

nu

am

ajuns

dăm

sfaturi

la

viaţa

d u h o v n i c e a s c ă şi la chibzuinţă), să nu d o r i m să d ă m sfaturi, nici să-i î n v ă ţ ă m pe ceilalţi, ca să nu d e v e n i m j u c ă r i a d e m o n i l o r (Sfântul N i l Sinaitul). 134. întrebare: Le putem

lăsa

copiilor bogăţie?

chibzuinţă, căci ea pe mulţi i-a v ă t ă m a t - şi sufleteşte, şi trupeşte - şi pe mulţi i-a b ă g a t în m o r m â n t de t i m p u r i u (Stareţul Arsenie Athonitul). putem

observa

darurile

date

lor

de

lor;

bogăţia

-

pentru

luxul

136.

întrebare: de

Răspuns:

cele

Prin

ce

se

deosebesc

interesele

lumeşti?

Oamenii

din

lumea

aceasta

sunt

călăuziţi de interese zilnice. Aceste interese sunt fie duhovniceşti, sfinte, drepte, dumnezeieşti, fie sunt interese

trupeşti,

lumeşti,

deşarte,

vremelnice,

diavoleşti. O m u l este interesat de credinţa sa, de

R ă s p u n s : Copiilor trebuie să le l ă s ă m b o g ă ţ i e cu

135. întrebare: Cum dintre cei buni şi cei răi?

rău

personal; iar învăţătura - pentru alcătuirea b a s m e l o r

duhovniceşti (adică

folosesc

D u m n e z e u : raţiunea - la clevetiri şi la intrigi viclene

şi a cărţilor ispititoare.

R ă s p u n s : C â n d î n c ă s u n t e m verzi ş i n u a v e m ciorchinele

m â i n e distracţie, p o i m â i n e la fel. O a m e n i i b u n i îşi

viaţa viitoare, de rugăciune, de î n d r e p t a r e a inimii sale, de pocăinţă, de milostenie, de C u v â n t u l lui D u m n e z e u , d e împărtăşirea c u Sfintele T a i n e , d e cântarea

şi

citirea

bisericească,

de

convorbirile

duhovniceşti sau este interesat de p â n t e c e l e său, de bani, de bogăţie, de casa sa, de noutăţile d i n l u m e , de

diferenţa

R ă s p u n s : O a m e n i i b u n i sunt liniştiţi, c ă c i se

diferitele distracţii trecătoare. P r i m e l e s u n t interese m â n t u i t o a r e , care duc la viaţa veşnică, iar celelalte sunt interese pierzătoare. Vrăjmaşul îi p r i n d e pe

b u c u r ă de o conştiinţă curată, care nu este chinuită

o a m e n i î n orice m o d , prin orice cursă, p r i n m i i d e

44

45

p a s i u n i deşarte, şi le p u n e uşor în faţa o m u l u i , aici,

pentru

a

nu-1

lăsa

nicicum

să

se

ataşeze

de

D u m n e z e u , Izvorul vieţii. Fereşte-te, o m u l e , de acest lucru, p e n t r u î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u ! (Sfântul I o a n de Kronstadt) 137.

întrebare:

Cum

trebuie

să-mi

trăiesc viaţa?

139. întrebare: împlinim

Ne

putem

mântui

fără

să

ne

îndatoririle?

R ă s p u n s : Este îndoielnic ca m â n t u i r e a să se p o a t ă d o b â n d i fără împlinirea îndatoririlor pe care le p r e s u p u n c h e m a r e a şi starea noastră. Căci, aşa c u m şi u n a şi alta sunt de la D u m n e z e u , tot aşa, şi una, şi

R ă s p u n s : Să-ţi trăieşti viaţa aşa: c â n d te scoli din

cealaltă p o t fi folosite fie spre a face pe plac lui

s o m n , să-i m u l ţ u m e ş t i şi să te rogi lui D u m n e z e u .

D u m n e z e u , d a c ă sunt împlinite cu credinţă, fie spre

C â n d vii de la biserică, să citeşti dintr-o carte c e v a

a-L supăra, d a c ă nu sunt împlinite (Sfântul Teofan

spre folosul sufletului tău, a p o i să te a p u c i de lucru.

Zăvorâtul).

D u p ă ce ai lucrat destul, să te rogi din n o u . D u p ă ce te-ai rugat, să citeşti iar şi să te apuci iar de lucru. Şi

140. întrebare:

Ce

este

important în

prietenie?

aşa să faci totul pe rând - să te rogi, să citeşti, să

R ă s p u n s : Prietenia nu trebuie să ne tragă spre

lucrezi. D a r şi la lucru, şi în osteneli să-ţi ridici

păcat. E a n u trebuie s ă fie legată c u u n o m m â n i o s

m i n t e a ta la Hristos, să te rogi Lui ca El să te

sau iute din fire.

m i l u i a s c ă şi să te ajute. D a c ă vei face totul aşa pe r â n d , a t u n c i faţă de toate - şi faţă de citire, şi de r u g ă c i u n e , şi de lucru - vei avea tragere de i n i m ă şi sârguinţă. S c h i m b a r e a p r o v o a c ă tragerea de i n i m ă şi sporeşte

râvna...

Să

pomeneşti

deseori

moartea,

j u d e c a t a lui Hristos şi veşnicia. Cu aceste gânduri, ca şi cu un bici, se a l u n g ă tristeţea şi plictiseala (Sfântul Tihon de Zadonsk). 138. întrebare: faptetele bune? Răspuns:

Citirea

141.

întrebare:

caracteristice

pentru

Ce

tendinţe

societatea

păcătoase

sunt

contemporană?

R ă s p u n s : A c u m în societate a intrat m o d a de a nu v o r b i deloc despre D o m n u l şi despre m â n t u i r e , pe c â n d înainte se purtau n u m a i discuţii despre aceste subiecte dragi. Spre ce trage i n i m a m a i mult, despre a c e e a discuţiile se poartă cu plăcere. J u d e c â n d d u p ă vorbe, nu se vede că o a m e n i i L-ar iubi pe

Este

necesară

chibzuinţă

în

D o m n u l şi s-ar gândi la El... Şi reiese că discuţia despre

sfintelor

cărţi,

privegherea,

p o s t u l şi rugăciunile sunt folositoare şi n e c e s a r e , dar la m o m e n t u l potrivit şi în m ă s u r a cuvenită, altfel vor fi m a i m u l t d ă u n ă t o a r e decât folositoare. M ă s u r a se

D o m n u l M â n t u i t o r u l şi d e s p r e principala

n o a s t r ă lucrare - m â n t u i r e a - este exclusă din cercul discuţiilor care se poartă în societate. 142. întrebare: duhovnicească

Cât

să gândim

de şi

d e t e r m i n ă n u m a i prin chibzuinţă. 46

47

important să

credem

este

în

corect?

viaţa

R ă s p u n s : D a c ă o m u l d o b â n d e ş t e toate virtuţile în viaţa lui, dar nu are credinţă dreaptă, atunci va ajunge în acest loc al chinurilor ( D i n v e d e n i a despre călugărul Teofan, Patericul Sinaitic).

R ă s p u n s : C â n d vezi lângă tine u n o m trist, d e e x e m p l u , c â n d m e r g i la N. şi vezi că este mâhnit, trebuie

să te

stăpâneşti,

să

fii vesel,

să-1

încurajezi pe celălalt, iar dacă totul m e r g e strună, atunci trebuie să vorbeşti despre lucruri serioase, nu să vorbeşti fără rost; în general să te îngrijeşti de folosul celorlalţi şi să faci totul spre folosul lor. Şi nu 144. întrebare: La rugăciune, care sunt semnele lui Dumnezeu şi care sunt ale vrăjmaşului? Prin

manifestările

harului

sau

cercetările lui D u m n e z e u a v e m parte de g â n d u r i şi sentimente

bune:

Dumnezeu

şi

vrăjmaşi,

de

pentru

smerenie,

bucurie, aproapele,

mustrare

de

dragoste

pentru

chiar

pentru

sine,

şi

pocăinţă,

zdrobirea inimii, smerenia, liniştirea inimii, p a c e a faţă de toţi, dorinţa de bine şi m â n t u i r e p e n t r u toţi. Iar

datorită

manifestărilor

Pecerska

din

Kiev,

ale

i e r o s c h i m o n a h u l u i Partenie. Iată ce a s p u s el însuşi:

vrăjmaşului

p e n t r u un suflet care mi-a făcut b i n e şi am v ă z u t în vis un c â m p acoperit de mărăcini. D e o d a t ă a căzut foc d i n cer, a ars mărăcinii care a c o p e r e a u c â m p u l şi câmpul

a

rămas

curat.

Fiind

nedumerit

faţă

de

această vedenie, am auzit un glas: «Mărăcinii, care a c o p e r e a u c â m p u l , sunt păcatele sufletului care ţi-a făcut b i n e ; focul, care i-a ars, este C u v â n t u l lui D u m n e z e u , citit de tine pentru e l » " . l46.

întrebare:

Cum

să

ne

deprindem

cu

răbdarea?

n u m a i faptele să le rânduieşti aşa, ci şi cuvintele.

Răspuns:

lavrei

„ O d a t ă am citit Evanghelia timp de patruzeci de zile

1 4 3 . întrebare: Cum să ţinem calea de mijloc pentru a nu fi nici posomorâţi, nici prea veseli?

atunci

R ă s p u n s : A c e s t obicei este luat din cuvintele ascetului

avem:

m â n d r i e , conştiinţa propriei vrednicii, răutate, ură, c r u z i m e , nelinişte, tulburare, îndoială.

R ă s p u n s : C e l m a i bine n e p u t e m d e p r i n d e c u răbdarea

prin

convingerea

că

răbdăm

pentru

p ă c a t e l e pe care le-am săvârşit. 147. întrebare: părinţilor

pentru

în

ce

constă

dragostea

oarbă

a

copii?

R ă s p u n s : M u l t o r părinţi, a v â n d dragoste oarbă p e n t r u copiii lor, le e m i l ă să-i p e d e p s e a s c ă pentru faptele lor rele, iar d u p ă ce aceştia cresc şi d e v i n nişte neisprăviţi, părinţii îşi recunosc greşeala. în afară de aceasta, copiilor trebuie să li se interzică ferm să se î m p r i e t e n e a s c ă cu cei răi, deoarece răutatea s c h i m b ă şi raţiunea c e a b u n ă şi chiar şi părinţii trebuie să se

145. întrebare: De unde este obiceiul de a citi Evanghelia (mai ales cu binecuvântarea preotului) câte patruzeci de zile - pentru copii, pentru beţivi sau pentru cei apropiaţi?

ferească să nu îi d u c ă pe copii în ispită p r i n ceva

48

49

a n u m e (Sfântul T i h o n d e Z a d o n s k ) . 148. întrebare: Cum să ne izbăvim

de nesimţire?

Răspuns:

Faţă

de

nesimţirea

sufletului

este

folositoare citirea deasă a D u m n e z e i e ş t i l o r Scripturi şi a

cuvintelor înduioşătoare ale Părinţilor celor

purtători

de

Dumnezeu,

pomenirea

morţii

şi

a

înfricoşătoarei Judecăţi. 149. întrebare: raului?

Cum

să

biruim

în

noi

patima

R ă s p u n s : Iată mijloacele: 1) să te înfrânezi de la m â n c a r e , b ă u t u r ă şi s o m n şi să d o r m i pe p a t tare; 2) să nu-ţi aminteşti niciodată păcatele trupeşti pe care le-ai săvârşit înainte; 3) persoanele Dumnezeu

de

sex

cu

să fugi de legăturile cu

opus;

4)

rugăciunea

să

te

pentru

adresezi

lui

izbăvirea

de

g â n d u r i l e desfrânate; 5) să te abţii de la dorinţele n e c u r a t e p r i n frica de pedepsele viitoare de dincolo de m o r m â n t ; 6) să te foloseşti de s e m n u l crucii ca de o a r m ă p e n t r u alungarea atracţiilor inimii tale; 7) săţi a d u c i a m i n t e m a i des de moarte; 8) să te îndrepţi către taina spovedaniei şi către părintele d u h o v n i c şi să-i

descoperi

acestuia

gândurile

tale;

9)

să

te

îndeletniceşti cu m u n c a fizică; 10) să citeşti Sfânta Evanghelie;

11)

să-ţi

stăpâneşti,

să-ţi

înfrânezi

privirea şi auzul de la tot ceea ce stârneşte p a t i m a desfrâului (de la imagini, cărţi imorale, fotografii, statui, discuţii, atingeri c â n d m e r g i cu un mijloc de

150. întrebare: Pentru ce îi sunt omului în viaţă necazuri, supărări şi boli? omului

în

Atotbunul viaţa

aceasta 50

şi

alte

supărări - toate

acestea

p e n t r u a-i curaţi sufletul de păcate şi a-1 sălăşlui în viaţa veşnică. 151. întrebare: Cum să ne purtăm cu cei care nu vor să se împace cu noi? R ă s p u n s : V ă puteţi m u l ţ u m i c u faptul c ă î n suflet v-aţi î m p ă c a t sincer cu ei şi că doriţi p a c e şi în c o m p o r t a m e n t . Este m a i b i n e să încetaţi a căuta î m p ă c a r e a cu cuvântul şi cu fapta: altfel, toată m â n i a lor se va înteţi şi îi va nenoroci. C ă u t a ţ i ocazia de a le face un b i n e fără ştirea lor. Aflând d u p ă a c e e a despre el, se v o r răzgândi imediat. D a r , c â n d vă întâlniţi cu ei, păstraţi-vă pacea în i n i m ă şi treceţi fără să-i abordaţi, d o a r rugându-vă pentru ei (Sfântul Teofan Zăvorâtul). 152. întrebare: Cum să ne păzim în timpul mesei de desfătarea cu hrana (pe care o mâncăm)? R ă s p u n s : C â n d stai la m a s ă , să-ţi a d u c i a m i n t e de păcatele tale: astfel te vei p ă z i de desfătarea cu hrană atunci când mănânci. 153. întrebare: căderea fără

voie

Răspuns:

Ce

trebuie să ştim cu privire

la

în păcat?

întristarea

care

vine

de

la

diavol

spune: u n d e să m a i alergi, nu m a i există p o c ă i n ţ ă

transport şi aşa m a i departe).

Răspuns:

strâmtorări, boli

Dumnezeu diferite

îi

îngăduite

p e n t r u tine! C ă c i diavolul s p u n e aceste lucruri ca să-1 d e t e r m i n e p e o m s ă lepede viaţa î n D u m n e z e u . Iar întristarea care vine de la D u m n e z e u spune: nu te

îngăduie

necazuri

t e m e , v i n o iarăşi la D u m n e z e u , căci ştie Hristos că

şi 51

o m u l este neputincios şi i-a dăruit p o c ă i n ţ a cea m â n t u i t o a r e p â n ă la moarte. 154. întrebare: inima înfrântă? Răspuns: în

fiecare

zi

Cum

să

dobândim

pocăinţa

şi

de păcat, m a i sigur şi m a i b i n e este să nu te gândeşti la n i m e n i , ci să presupui că această î n c e r c a r e şi ispită

Dacă cu

R ă s p u n s : F u g i c u orice chip d e tot c e e a c e distruge p a c e a sufletească. Ai fost p r ă d a t ? Ca să fugi

v o m spovedi păcatele noastre

inima

înfrântă

şi

îndurerată,

a m i n t i n d u - n e tot şi osândindu-ne p e n t r u tot, fie că

îţi este trimisă p e n t r u v r e u n păcat. S p r e alinarea ta, gândeşte-te că cele furate sunt socotite m a i p r e s u s de milostenie. l 5 8 . întrebare: Cum să ne izbăvim de fumat?

a m făcut c e v a r ă u c u fapta, fie c ă a m g â n d i t c e v a r ă u cu m i n t e a , fie că am spus c e v a rău cu cuvântul, prin

Răspuns:

Spovediţi-vă

în

amănunt

toate

a c e a s t a v o m d o b â n d i i n i m ă înfrântă şi căită.

p ă c a t e l e săvârşite de la şapte ani în tot t i m p u l vieţii

155. întrebare: în ce constă începutul drumului bun şi pentru ce trebuie să se căiască în mod deosebit începătorii?

şi împărtăşiţi-vă cu Sfintele T a i n e şi citiţi în fiecare zi

R ă s p u n s : î n c e p u t u l d r u m u l u i b u n constă în a se s p o v e d i p r e o t u l u i din tot sufletul lor şi a-şi mărturisi p ă c a t e l e , m a i ales neştiinţa d u h o v n i c e a s c ă , faptul că nu

au

cunoştinţe

desăvârşite

creştinismului, că nu ştiu în ce

despre

tainele

constă credinţa

(Sfântul S i m e o n N o u l Teolog). 156. întrebare: Cum să aproapele depinde viaţa sau

vine plictiseala, atunci citiţi din n o u p â n ă c â n d ea va trece. S a u în loc de aceasta faceţi câte 33 de metanii până

la

pământ,

după

numărul

anilor

vieţii

p ă m â n t e ş t i a Mântuitorului. l 5 9 . Intrebare: Ce înseamnă tăcerea în lume? Răspuns: Tăcerea în lume înseamnă să nu te a m e s t e c i în treburile străine, să fugi de cunoştinţele

înţelegem cuvintele: moartea"?

„de

R ă s p u n s : A c e s t e a î n s e a m n ă : cine îl iubeşte pe a p r o a p e l e şi se îngrijeşte de el, acela va d o b â n d i viaţa v e ş n i c ă , iar c i n e îl dispreţuieşte, îl asupreşte, îl necăjeşte, îl m u s t r ă şi îl osândeşte pe aproapele, acela

şi legăturile care nu-ţi sunt de

prădat.

Cum

să-mi

trebuinţă

şi,

de

a s e m e n e a , de clevetirile şi vorbele necuviincioase, să vorbeşti cu b l â n d e ţ e şi la nevoie, şi n u m a i c â n d eşti întrebat. D a c ă încâlci aceste reguli, să te m u s t r i pe tine şi să-ţi recunoşti neputinţa. 160. sunt de

n u v a d o b â n d i viaţa veşnică. 157. întrebare: Am fost păstrez pacea sufletească?

E v a n g h e l i a (câte un capitol sau m a i m u l t ) , iar c â n d

întrebare:

Ce

să facem

cu

gândurile

care

la Dumnezeu?

R ă s p u n s : A c e s t e gânduri trebuie să le p r i m i m cu b u c u r i e şi să c e r e m de la D u m n e z e u ajutor ca să î m p l i n i m c e e a c e n e insuflă ele. D e e x e m p l u : ne-a

52

53

venit g â n d u l de a medita la m â n t u i r e a noastră, de a ne ruga lui D u m n e z e u , de a face b i n e o a m e n i l o r , de a ne î m p ă c a cu cine a v e m d u ş m ă n i e - a c e s t e g â n d u r i b u n e trebuie neapărat, fără a m â n a r e , să le î m p l i n i m , căci ele nu se repetă î n t o t d e a u n a (Stareţul Arsenie Athonitul). 161. întrebare: patimii desfrâului?

Care

sunt

cele

trei

feluri

desăvârşirea în faptele b u n e , iar restul t i m p u l u i să-l folosească îngrijindu-se de trebuinţele trupului. Dar, d a c ă o m u l s e v a o c u p a n u m a i d e lucrurile pentru trup, a t u n c i spune-mi c â n d se va o c u p a cu cercetarea voii lui D u m n e z e u , cu cântarea psalmilor? C â n d se va m a i ruga şi aşa m a i departe? 164. întrebare: Ce ne leagă de viaţa de aici?

ale

R ă s p u n s : Să nu-ţi doreşti să trăieşti în plăceri,

R ă s p u n s : P r i m u l este cel care se săvârşeşte prin î m p r e u n a r e a unei persoane cu altă p e r s o a n ă de sex o p u s ; al doilea - are loc fără î m p r e u n a r e a cu o

p e n t r u că acest lucru te leagă de viaţa de aici şi ba dintr-o plăcere, ba din alta se naşte vrăjmăşia faţă de Dumnezeu.

p e r s o a n ă de sex o p u s şi se săvârşeşte p r i n diferite mijloace; iar al treilea - se săvârşeşte cu m i n t e a şi cu inima. şi

care

ne

împiedică

Cum să

să

ne

vieţuim

purtăm faţă

de

cei

în Dumnezeu?

R ă s p u n s : Să-ţi fie ţie oricine te î m p i e d i c ă în

162. întrebare: Când când se împuţinează? Răspuns:

Când

se

înmulţesc gândurile

rele

omul

este

ocupat cu

grijile

deşarte, atunci gândurile rele se î n m u l ţ e s c în el. Iar studiază Sfânta

cântări,

vieţuieşte

Scriptură, învaţă

în

post

şi

psalmi

priveghere

şi

şi îşi

a m i n t e ş t e neîncetat de cele viitoare, atunci gândurile rele se î m p u ţ i n e a z ă şi apar m a i rar. 163. întrebare:

Cum

putem

timpul

cu

R ă s p u n s : Creştinul trebuie să p e t r e a c ă c e a m a i m a r e parte a timpului a v â n d grijă de suflet: să facă să

mediteze

la

Dumnezeu

şi

să

se

îndeletnicească cu ceea ce trebuie, a v â n d în v e d e r e 54

cu u n u l ca acesta nici să nu m ă n â n c i (adică să nu stai î m p r e u n ă şi să m ă n â n c i cu el la m a s ă ) . 166. întrebare: duhovniceşti (ascetice) însuşim?

Care pe care

sunt căile nu trebuie să

vieţii ni le

R ă s p u n s : Există trei căi pe care nu trebuie să p o r n i m fără c h e m a r e deosebită: calea sihăstriei, calea

folosi

înţelepciune?

rugăciuni,

d o b â n d i r e a lui D u m n e z e u şi a faptelor b u n e urât şi ticălos, adică să nu-l asculţi şi să nu ai prietenie cu el:

l u m e ş t i şi cu lucrurile trupeşti şi întreţine discuţii când

165. întrebare:

n e b u n i e i p e n t r u Hristos şi calea călăuzirii celorlalţi. 167. întrebare: deosebit diavolii?

Pe

cine

invidiază

în

mod

R ă s p u n s : Ii invidiază cumplit vrăjmaşii vieţii n o a s t r e - d e m o n i i - pe cei ce vieţuiesc în ascultare 55

faţă de un părinte duhovnic priceput (sau un stareţ dintr-o m ă n ă s t i r e ) . Scrâşnesc din dinţi asupra lor şi le urzesc tot felul de curse ca să-i d e t e r m i n e să se retragă şi să se lipsească de apropierea părintelui lor. Străduieşte-te să nu fii judecătorul faptelor părintelui tău, ci n u m a i împlinitorul poruncilor lui (Cuviosul T e o d o r al Edessei).

Nevoinţele,

dobândeşte

omul

din

lipsurile

şi

c u n u n ă înainte de ieşirea lui din trup. 169. întrebare: De ce mi-e ruşine să mă închin? scrii

despre

semnul

a c u m , în l u m e , nu este a d m i s să te

ichini,

de

m ă n â n c i şi vrei să te închini, dar te t e m i de ironii şi singură

această

împrejurare

cuvintelor

Mântuitorului: cine se va ruşina de M i n e , de acela şi E u m ă v o i ruşina. Ş i m a i departe, oare n u ştii c ă n u poţi

să

slujeşti

la

s-ar

doi d o m n i

-

şi

lumii,

şi

lui

D u m n e z e u - şi că, dacă cineva voieşte să fie prieten

chiar

prin

suferinţe

171. întrebare: harului

Răspuns:

Cum

religioase.

Nu

trebuie

să

u r m ă m l u m e a (Sfântul M a c a r i e de la O p t i n a ) . 170.

întrebare: a

Biserica

moarte

pentru

al

Lyonului,

Li

se

ereticilor şi

a

56

poate

înlătura

schismaticilor?

Când

părinţii

le

în

vorbesc

părinţi copiilor

p r e z e n ţ e i harului lui D u m n e z e u în ei. 172. faptă

întrebare:

Cum

putem

recunoaşte

bună este săvârşită după voia

că

o

lui Dumnezeu?

R ă s p u n s : P e n t r u fiecare iniţiativă b u n ă există o piedică de la diavol, dar tocmai acesta este s e m n u l cel b u n . D u p ă acest s e m n trebuie să r e c u n o a ş t e m că fapta

începută

este

după

voia

lui

Dumnezeu

(Stareţul E l e o d o r Glinski). 173. întrebare:

Cum

să

punem

capăt

osândirii

aproapelui? R ă s p u n s : C h i a r la începutul osândirii, stareţul a

mutat

174. întrebare: care nu-şi

vina

recunoaştem

d e s p r e D u m n e z e u , î n s e a m n ă că acesta este s e m n u l

folositoare sufletului.

noţiunile

să

Dumnezeu?

„ l u m e " , care se referă la obiceiurile lumeşti, nu se

apostaţilor,

la

de

Irineu

lui

Eleodor

cu

duce

(Sfântul

cu l u m e a , se face vrăjmaşul lui D u m n e z e u ? C u v â n t u l potriveşte

lepădat

neşters a despărţirii de Biserică nu se curăţeşte nici

crucii că

e x e m p l u , c â n d trenul porneşte la d r u m , că te aşezi să supui

de

s-au

mărturisirea n u m e l u i lui Hristos, nu-şi p o t curaţi

necazurile

de p a t i m i şi d e m o n i , dar îi şi pregătesc sufletului

Imi

chiar

ce

p ă c a t u l nici cu propriul sânge: vina cea grea şi de

prezenţa

scurtei vieţi p ă m â n t e ş t i n u n u m a i c ă î l p ă z e s c p e o m

Răspuns:

Ortodoxă,

Cei

D e s p r e unitatea Bisericii).

168. întrebare: Ce folos săvârşirea nevoinţelor? Răspuns:

Răspuns:

cu

grijă

Cum

respectă pravila

să-i

discuţia privim

lor de

pe

pe

o

acei

rugăciune

temă creştini

acasă?

R ă s p u n s : Creştinii care nu-şi respectă pravila de a c a s ă s u n t nişte creştini morţi. Pravila de acasă este 57

R ă s p u n s : Făţărnicie se m a i n u m e ş t e şi faptul că o m u l se opreşte n u m a i la lucrurile exterioare ale b u n e i credinţe (post, metanii, dormitul pe p a t tare, m e r s u l la biserică şi aşa m a i departe) şi pe acestea îşi întemeiază

nădejdea,

fără

să-şi

dezrădăcineze

în

acelaşi t i m p patimile sale: iubirea de sine, m â n d r i a , răutatea, zgârcenia, îngâmfarea, osândirea, arţagul şi aşa m a i departe (Sfântul Teofan Z ă v o r â t u l ) . 182. întrebare: şi care este condus

Care om este de dorinţă?

condus

de

raţiune

R ă s p u n s : S e m n u l independenţei liber-raţionale este

faptul

că

raţiunea

este

întotdeauna

p r e m e r g ă t o a r e dorinţei, iar la o m u l p ă c ă t o s dorinţa c o n d u c e raţiunea (Sfântul Teofan Zăvorâtul). 183. întrebare: arhierei a Cuviosului Răspuns:

Se

Care Serafim ştie

este proorocia de Sarov?

că

printre

despre

proorociile

C u v i o s u l u i Serafim s-a păstrat o prezicere tăinuită p â n ă a c u m (ca să nu fie ispită) despre c ă d e r e a cinului arhieresc, despre sărăcirea râvnei lui p e n t r u slava lui D u m n e z e u (Mitropolitul V e n i a m i n F e d c e n k o v ) . 184. întrebare: Este osândit cel ce primeşte de la hoti? R ă s p u n s : Cel p e d e p s i t ca hoţul. 185. întrebare: noastre zilnice?

ce

primeşte

de

la

hoţi

este

R ă s p u n s : C e r c e t â n d şi c h i b z u i n d în fiecare zi faptele b u n e şi rele pe care le-ai făcut, pe cele b u n e să le dai uitării, p e n t r u a nu c ă d e a în slavă deşartă, iar pe

cele

rele

să

le

spovedeşti

cu

lacrimi

şi

cu

r u g ă c i u n e (Cuviosul S i m e o n Evlaviosul). 1 8 6 . întrebare: cineva

vine

pravila

de

Cum

după

să

sfat,

ne

purtăm

iar noi

atunci

trebuie să

când

săvârşim

rugăciune?

R ă s p u n s : Străduieşte-te să nu te depărtezi de cei care c a u t ă folos de la tine sub pretextul că discuţi cu Dumnezeu:

căci

dragostea

este

mai

bună

decât

r u g ă c i u n e a (Cuviosul S i m e o n Evlaviosul). 187. întrebare: duhul

Cum

să-l

cunoaştem

pe

om

şi

lui? Răspuns:

Oamenii

plini

de

înţelepciune

d u h o v n i c e a s c ă î l cercetează î n d u h p e

om după

Sfânta Scriptură, l u â n d s e a m a d a c ă s u n t cuvintele lui potrivite cu voia lui D u m n e z e u , şi d u p ă a c e e a trag c o n c l u z i a despre el (Cuviosul Serafim de S a r o v ) . 188. întrebare: către

vrăjitori Răspuns:

vrăjitoriile

lor

şi

Cum

sunt

înşelaţi

oamenii

de

cheme

în

vraci? Unii numele

îndrăznesc Maicii

să

Domnului

şi

ale

Sfinţilor şi fac s e m n u l crucii, dar trebuie să fugim de ei (Sfântul Teofan Zăvorâtul).

Cum

trebuie

să

cercetăm faptele

189. întrebare:

Ce să facem

mâncarea?

60

61

când ne îngreuiem

cu

R ă s p u n s : D a c ă ţi se î n t â m p l ă să te îngreuiezi cu m â n c a r e a , apucă-te de o m u n c ă fizică, nu te întinde să te culci p e n t r u a nu te întina cu visuri n e c u r a t e .

R ă s p u n s : Atracţia o m u l u i faţă de pisici, câini, păsări i se socoteşte acestuia păcat. U n i i , în orbirea lor,

le

dădăcesc,

le

sărută

sau

dorm

cu

ele.

îndeletnicirea cu ele, răpindu-le o m a r e parte din 190. Intrebare: Cum trebuie să mustram?

t i m p u l pe care Apostolul Pavel ne-a p o r u n c i t să-1

R ă s p u n s : Prietenul care m u s t r ă în taină (între

p e t r e c e m în fapte b u n e şi de a c e e a trebuie să-1

p a t r u ochi) este un doctor înţelept, iar cel care

p r e ţ u i m foarte mult, ne atrage atenţia de la d r u m u l

tratează î n a i n t e a

care d u c e la cer.

ochilor m u l t o r

oameni

defăimător (Sfântul Isaac Sirul). 191. întrebare: Ce trebuie suntem rugaţi să ne rugăm? Răspuns:

Când

cineva

îţi

să

este

spunem

spune:

un când

„Roagă-te

p e n t r u m i n e " , atunci să spui în i n i m a ta: „ D u m n e z e u să ne miluiască". 192. întrebare: Când trebuie când trebuie să fim înţelepţi? Răspuns:

Dumnezeu

să fim

voieşte

ca

neghiobi noi

să

şi fim

n e g h i o b i faţă de cele pământeşti, iar faţă de cele cereşti să fim înţelepţi (Sfântul Atanasie cel M a r e ) . 193. întrebare: Se cuvine să povestim auzit şi am văzut pe drum?

ceea

ce

am

R ă s p u n s : C â n d te întorci de pe d r u m acasă, să nu-ţi

dai

drumul

nefolositoare pe

să

le

spui

celorlalţi

care le-ai v ă z u t sau

lucrurile

le-ai

auzit,

p e n t r u că acest lucru d ă u n e a z ă sufletelor (Cuviosul Benedict).

195. întrebare: Cum să Sfânta

ţinem minte cele citite în

Carte?

R ă s p u n s : P e n t r u a fixa în m e m o r i e , a ţine m i n t e lucrurile

folositoare

sufletului pe

care

le-ai

citit,

împărtăşeşte-le unui frate. 196.

întrebare:

Cum

trebuie

să

îndurăm

insultele? R ă s p u n s : T o a t e insultele să le înduri la î n c e p u t prin tăcere, a p o i prin m u s t r a r e a de sine, iar apoi prin r u g ă c i u n e a p e n t r u cei ce te-au insultat. 197. dobândi

întrebare: virtutea

Ce

trebuie

să

facem

pentru

a

curăţiei?

R ă s p u n s : Să nu te dezbraci p â n ă la goliciune: h a i n e l e să a c o p e r e trupul tău şi ziua, şi n o a p t e a şi nici

măcar

tu

însuţi

să

nu-ţi

vezi

goliciunea

trupească. D a c ă eşti sănătos, nu te d u c e să faci b a i e fără să ai nevoie. Nu-ţi u n g e trupul cu c r e m e , nici hainele cu parfumuri (Sfântul Atanasie cel M a r e ) .

194. întrebare: I se atracţia faţă de animale?

62

socoteşte

omului

păcat

198.

întrebare: Cum să ne

osândirii? 63

dezbărăm

de păcatul

Răspuns:

R ă s p u n s : D a c ă osândeşti pe cineva, atunci să-ţi

Iubirea de c o n d u c e r e este dorinţa

rânduieşti ca pravilă să faci în fiecare zi m ă c a r trei

p u t e r n i c ă , neînfrânată de stăpânire a o a m e n i l o r , de

m e t a n i i p â n ă la p ă m â n t p e n t r u cel pe care l-ai

stăpânire

pe

care

oamenii

o

caută

fără

a

avea

o s â n d i t şi să zici rugăciunea: „Mântuieşte-l, D o a m n e ,

aptitudini suficiente, fără intenţia de a a d u c e folos, ci

şi miluieşte-l pe (numele) şi, pentru rugăciunile lui,

numai

miluieşte-mă şi pe mine, p ă c ă t o s u l ! " . Şi să crezi că,

propria m â n d r i e , slavă deşartă şi iubire de câştig. Ei

d a c ă vei face aşa, D u m n e z e u te va ajuta să te lepezi

tind d e s e o r i să ajungă la putere prin viclenie, prin

cu totul de această deprindere păcătoasă.

şiretlicuri

199. întrebare: chinurile

Cum

este

corect

să

cugetăm

la

un

scop

cu

nesăbuit:

ajutorul

de

a-şi

protecţiei

satisface

din

partea

p e r s o a n e l o r influente şi prin alte mijloace j o s n i c e .

veşnice?

202. întrebare:

R ă s p u n s : N u trebuie s ă g â n d i m c ă n e a p ă r a t

acela

sub

v o m fi osândiţi, ci trebuie să n ă d ă j d u i m în m a r e a

tăcere

Când

trebuie

creştinul

să

treacă

adevărul?

R ă s p u n s : Creştinul trebuie să treacă sub tăcere

milostivire a lui D u m n e z e u , care voieşte ca toţi să se

adevărul

m â n t u i a s c ă (Stareţul Arsenie A m o n i t u l ) .

răutate şi d u ş m ă n i e , să-1 întrebuinţeze rău. Astfel, el

200. întrebare: noi

Cum

trebuie

să

ne

mustram

pe

înşine? R ă s p u n s : C â n d datorită mustrării de sine cădeţi

în întristare, lăsaţi mustrarea de sine şi gândiţi-vă la milostivirea lui D u m n e z e u faţă de păcătoşii care se căiesc, şi mulţumiţi-i lui D u m n e z e u p e n t r u mila Lui...

M u s t r a r e a de sine constă în a ne m u s t r a

î n t o t d e a u n a p e n t r u toate, a ne învinui pe n o i înşine şi a nu da vina pe ceilalţi. M u s t r a r e a de sine îl izbăveşte pe om de obiceiul osândirii şi îi întăreşte p a c e a sufletească... R e a u a voinţă s a u u r a faţă de celălalt p r o v i n din faptul că o m u l nu se m u s t r ă pe sine. 201. întrebare:

Ce este iubirea

de conducere?

trebuie

înaintea să

oamenilor

treacă

sub

care

tăcere

ar

putea,

adevărul

din

înaintea

instigatorului rău intenţionat, a purtătorului de veşti care se b u c u r ă de nenorocirea altuia şi a d u ş m a n u l u i r ă z b u n ă t o r - să treacă sub tăcere lucrurile de care ei s-ar

putea

folosi

în

dauna

aproapelui.

Creştinul

trebuie să treacă sub tăcere adevărul şi înaintea celor nechibzuiţi, care sunt gata să trâmbiţeze oricărui om pe c a r e îl întâlnesc adevărul ce li s-a spus şi care p o a t e fi foarte important. în general, nu trebuie ca prin

vorbele

nimănui.

sale

să

Creştinul

supună trebuie

primejdiei să

bunurile

păstreze

taina

î n c r e d i n ţ a t ă lui de aproapele. 203. întrebare: tăcere adevărul? Răspuns:

Când

nu

Creştinul

nu

trebuie

să

trebuie

trecem să

sub

ascundă

a d e v ă r u l înaintea judecătorilor, înaintea părinţilor 64

65

c a r e se îngrijesc de îndreptarea copiilor lor, înaintea p r e o t u l u i la spovedanie, înaintea prietenului care îi destăinuie sufletul său şi aşa m a i departe. C r e ş t i n u l nu trebuie să treacă sub tăcere faptul că b o l n a v u l se află în primejdie de m o a r t e şi atunci trebuie să-1 p r e g ă t e a s c ă prin spovedanie şi sfânta î m p ă r t ă ş a n i e p e n t r u veşnicie. celui

Răspuns:

Este ce

Cine

păcat

doreşte

să

nu

să

dăm

o

carte

citească?

păstrează

vreun

dar

al

lui

talantul (Sfântul Vasile cel M a r e ) . întrebare: din

lucruri.

păstrarea

Cum să ne

timpul

luptăm

cu

starea

simplu:

Trebuie

să

atenţiei...

depărtării

depui

Imediat

eforturi ce

pentru

gândul

fuge,

gândului

şi,

prin

urmare,

fără

atenţie şi simţire, să citeşti din n o u ca să nu uiţi; şi c h i a r d a c ă gândul tău ar fugi de câteva ori într-un singur loc, să citeşti de câteva ori p â n ă c â n d vei şi

vei

simţi

cele

citite.

Aşa

trebuie

să

p r o c e d e z i atunci c â n d gândul fuge şi se împrăştie (Sfântul T e o f a n Zăvorâtul).

greşim

şi

duhovnic,

dacă

ţi-ai

murdărit

lenjeria,

imediat

o

este m u l t m a i preţios decât lenjeria şi îl laşi neîngrijit, un

an

întreg

sau

până

la

următoarea

s p o v e d a n i e din post şi nu te îngrijeşti deloc de el (Stareţul G h e o r g h e Athonitul). 207.

întrebare:

în

ce

constă

spiritul

de

R ă s p u n s : Spiritul de e c o n o m i e constă în a nu face

fiecare dată. D a r de fiecare dată, c e e a ce vei citi în

înţelege

la

din n e c h i b z u i n ţ ă unii dintre mireni. Iată un e x e m p l u

de

rugăciunii?

întoarce-l; fuge iarăşi, iarăşi întoarce-l; şi aşa de timpul

întârzii,

economie?

R ă s p u n s : în timpul rugăciunii, g â n d u l fuge la alte

să

p e r i o a d a postului pentru spovedanie, aşa c u m fac

b i n e celorlalţi, acela va fi osândit ca cel ce a ascuns 205.

fără

curăţeşte-ţi conştiinţa prin s p o v e d a n i e şi nu aştepta

murdar

D u m n e z e u n u m a i pentru propria desfătare ş i n u face

împrăştiere

degrabă,

s c h i m b i şi te străduieşti să o speli; iar sufletul tău

2 0 4 . întrebare: dumnezeiască

R ă s p u n s : D a c ă tu, ca o m , ai greşit cu ceva, mergi

fără

socoteală

nefolositoare

cheltuieli

nemăsurate

şi a nu fi zgârcit faţă

de

şi

lucrurile

trebuincioase. 208.

întrebare:

Când trebuie

să ne

întristăm?

R ă s p u n s : M o m e n t u l potrivit p e n t r u a ne întrista este în c a z u l în care ne c ă i m pentru p ă c a t e , deoarece întristarea p e n t r u n i m i c altceva nu este de folos decât n u m a i p e n t r u acest lucru. 2 0 9 . întrebare: Este u n lucru b u n s ă d ă m c u împrumut? R ă s p u n s : Desigur, căci a da cu î m p r u m u t este al doilea fel de dăruire... Este supus p e d e p s e i cel ce nu

206. întrebare: Cum să ne purtăm atunci când

dă cu î m p r u m u t , întrucât este acuzat de n e i u b i r e de

conştiinţa

o a m e n i . Totuşi, şi în m i l ă este n e v o i e de raţiune,

începe

să 66

ne

mustre?

67

d u p ă c u m s p u n e proverbul popular: ştii tâlcul - nu-i d a b e ţ i v a n u l u i p e datorie. blestemul

b l e s t e m e pe cei ce trăiesc virtuos nu p o a t e rosti nici un c u v â n t supărător şi potrivnic, căci b l e s t e m u l se transformă în binecuvântare. Aşadar, prin aceasta se înţelege că pe cei ce trăiesc virtuos nu îi p o t atinge v o r b e l e rele (Sfântul Grigorie de Nissa). 211. întrebare: Cine necredinciosul despre credinţă?

poate

vorbi

cu

(Sfântul I o a n d e K r o n s t a d t ) . 214. întrebare: duhovnicesc

şi

cel

Care

contrar, n e c r e d i n c i o s u l p o a t e v ă t ă m a sufletul celui ce vorbeşte cu el.

este

diferenţa

dintre

omul

trupesc?

Răspuns: O m u l duhovnicesc se adânceşte cu m i n t e a şi cu i n i m a în D u m n e z e u , iar cel trupesc - în adulteră

şi

păcătoasă

(Sfântul

Ioan

de

Kronstadt). 215. întrebare:

primejdie cel care cunoaşte temeinic credinţa; în caz

Răspuns:

Ce

este

Este

înţelepciunea?

cumpătarea

în

lucrurile

religioase, virtutea cu m ă s u r ă , aceea de a face totul potrivit puterilor noastre, împrejurărilor de t i m p şi spaţiu şi ostenelilor precedente.

212. întrebare: duşmănoase? Este

Se

cuvine

să

transmitem

mai

bine

să

nu

transmitem

le t r e c e m sub tăcere sau să le transmitem, chiar d a c ă în c h i p fals, ca pe nişte cuvinte de d r a g o s t e şi b u n ă v o i n ţ ă , şi atunci d u h u l nostru va fi liniştit. Iar a cuvintele

216. vrăjmaşii

cuvintele de dojana trimise prin n o i de cineva, ci să

duşmănoase,

de

ură este

un

l u c r u foarte rău. T r e b u i e să a v e m răbdarea creştină şi î n ţ e l e p c i u n e a şerpilor (Sfântul Ioan de K r o n s t a d t ) . 213. Dumnezeu

s ă rostim

p r u d e n ţ ă , astfel încât s ă nu-L m â n i e m p e D u m n e z e u -

lumea

R ă s p u n s : C u necredinciosul p o a t e vorbi fără

transmite

trebuie

C u v â n t u l î m p r e u n ă c u Tatăl ş i c u Sfântul D u h !

R ă s p u n s : S u n t convins că cel ce are de g â n d să-i

Răspuns:

C u câtă atenţie

cuvintele despre D u m n e z e u , cu câtă s m e r e n i e şi

210. întrebare: Are vreo influenţă asupra celui ce trăieşte în Dumnezeu?

cuvintele

Răspuns:

întrebare: Cum să vorbim ca să ne fie spre mântuire?

despre

întrebare: cei

Răspuns:

Cum

acţionează

asupra

omului

netrupeşti? Vrăjmaşii

cei

netrupeşti

le

insuflă

o a m e n i l o r , în timpul rugăciunii şi în afara rugăciunii, g â n d u r i ticăloase, viclene şi hulitoare, le înclină spre lene sufletul şi trupul, le a d u c s o m n u l şi căscatul, îi d e t e r m i n ă să fie indulgenţi cu trupul - p r i n şedere în m o m e n t u l nepotrivit, prin r e z e m a r e a de p e r e t e sau printr-un alt lucru. Ei le insuflă o a m e n i l o r scârba şi dezgustul faţă de toţi ceilalţi s a u aduc a s u p r a lor t e a m a d e o a m e n i s a u altceva n e c u r a t (Sfântul I o a n d e Kronstadt). 217. întrebare: De unde vine lenea la rugăciune?

68

69

R ă s p u n s : L e n e a la rugăciune şi, în general, în slujirea faţă de D u m n e z e u şi de a p r o a p e l e v i n e din p â n t e c e l e o m u l u i care este hrănit m u l t în fiecare zi

de

Răspuns: pământ

ca

Care

2 6 ) . D e aici p u t e m înţelege c u m este acest păcat. 221. întrebare: Care muribund îşi va lua cu sine bogăţia în viaţa de dincolo de mormânt?

(Sfântul I o a n de Kronstadt). 218. întrebare: pe pământ?

G o m o r a ) a fost prefăcută în stâlp de sare (cf. G e n . 19,

este cea

mai

înaltă

lucrare

R ă s p u n s : îşi va lua cu sine b u n u r i l e sale c â n d va m u r i c e l care le-a împărţit celor ce au avut n e v o i e de

Nu

există

săvârşirea

lucrare

Liturghiei

mai şi

înaltă

pe

împărtăşirea

o a m e n i l o r cu Sfintele Taine ale Trupului şi S â n g e l u i lui Hristos (Sfântul Ioan de Kronstadt). 219. întrebare: De catolicii?

ce

nu

trebuie

să

ele (Sfântul Grigorie Dialogul). 222. întrebare: suntem

Ce

trebuie

să facem

atunci

când

lăudaţi?

R ă s p u n s : C â n d auzi o laudă la a d r e s a ta, să-ţi ne

unim

cu

a d u c i a m i n t e de defectele tale (Mitropolitul Filaret al Moscovei).

R ă s p u n s : C i n e dintre ortodocşi nu ar dori să se u n e a s c ă cu catolicii sau cu luteranii şi să fie cu ei una

223.

întrebare:

Cum

să privim înfrânarea

mâncare ce se face în văzul

de

la

tuturor?

în Hristos, o singură Biserică, o singură c o m u n i t a t e

R ă s p u n s : înfrânarea de la m â n c a r e ce are loc în

de credincioşi! D a r cine dintre aceşti m e m b r i ai

v ă z u l tuturor o urăşte D o m n u l (Sfântul Vasile cel

bisericilor p o m e n i t e , m a i ales dintre întâistătătorii lor - c a r e se n u m e s c papi, cardinali, arhiepiscopi şi episcopi - este de acord să se lepede de rătăcirile lor? Nimeni.

Iar n o i nu p u t e m să fim de a c o r d cu

Mare). 2 2 4 . întrebare: conducătorii

Se

cuvine

să

ne

rugăm

pentru

necredincioşi?

învăţătura lor eretică fără să f a c e m r ă u mântuirii

R ă s p u n s : Rugaţi-vă şi pentru autorităţi, chiar şi

noastre sufleteşti. încercaţi să vă uniţi. V e ţ i putea,

p e n t r u cei care vă prigonesc şi vă urăsc, şi pentru

oare, să uniţi ceea ce nu se p o a t e uni - m i n c i u n a cu

vrăjmaşii C r u c i i ca rodul credinţei voastre să fie clar

a d e v ă r u l ? (Sfântul I o a n de K r o n s t a d t ) .

p e n t r u toţi, iar voi înşivă să fiţi desăvârşiţi (Sfântul

220.

întrebare:

Este

mare

păcatul

curiozităţii?

R ă s p u n s : Păcatul curiozităţii nu p a r e a fi m a r e , dar, p e n t r u el, soţia lui L o t (pentru o singură privire curioasă către oraşele natale, care ardeau, S o d o m a şi

M u c e n i c Policarp al S m i r n e i ) . 225.

Intrebare: Prin

Răspuns:

Credinţa

ce

se întăreşte se

întăreşte

credinţa? prin

viaţa

c u c e r n i c ă , iar datorită lipsei de evlavie, se pierde. 71

2 2 6 . întrebare: Le este dată arhiereilor puterea de a nu implini pravilele Sinoadelor Ecumenice?

toată

230.

Creştinii

nu

întrebare:

cunosc

creştinismul

o m e n i r i i de către D u m n e z e u C e l întrupat şi îşi b a t j o c de a c e a s t ă înaltă lucrare a lui D u m n e z e u , p e n t r u că N e s o c o t i n d darurile mari ale lui D u m n e z e u , ei se în

voia

deşertăciunii,

care

pentru

mahomedani

în

ziua

judecăţii

lui

D u m n e z e u d e c â t p e n t r u aceşti creştini (Sfântul T i h o n de Zadonsk). 228. întrebare: de faţă cu ceilalţi?

acorda

pedepse

trupeşti

voia

Răspuns:

Puterea

faptei

bune

constă

în

statornicie. 2 3 2 . întrebare: refuză

să

ne

Cum

asculte

Răspuns:

să

ne purtăm

dacă

preotul

spovedania?

Dacă

duhovnicul vostru refuză

să

asculte s p o v e d a n i a voastră, puteţi m e r g e la altul (Sfântul Teofan Zăvorâtul). 2 3 3 . întrebare:

Când

se

transformă

rugăciunea

păcat? R ă s p u n s : R u g ă c i u n e a se transformă în p ă c a t

atunci c â n d o a m e n i i se roagă pentru ceea ce interzice

R ă s p u n s : P e d e a p s a trupească nu trebuie să aibă loc de faţă cu ceilalţi, este o regulă absolută. 229. întrebare: scop bun?

împlinim

231. întrebare: în ce constă puterea faptei bune?

în Putem

să

H r i s t o s n u m ă las (Sfântul M u c e n i c Pavel).

este

înşelăciune. M a i b i n e va fi p e n t r u închinătorii la idoli şi

trebuie

contrar, s u n t gata să î n d u r toate chinurile, dar de

nu p o a r t ă de grijă şi nu se gândesc la m â n t u i r e a lor. totul

Cum

î m i c o n s t r â n g conştiinţa în treburile credinţei: în caz

şi, în general, nu acordă nici o atenţie r ă s c u m p ă r ă r i i

cu

Teofan

R ă s p u n s : Eu citesc toate poruncile maiestăţii

p e n t r u c ă n u î l studiază: n u citesc, n u p u n întrebări

lasă

(Sfântul

voastre, dar le î m p l i n e s c n u m a i pe acelea, care nu

2 2 7 . întrebare: Ce soartă îi aşteaptă în viitor pe creştinii ignoranţi? Răspuns:

Dumnezeu

autorităţilor?

respecta cele hotărâte şi de a se ţine de cele dinainte (Sfântul Vasile cel M a r e , Scrisoarea 24).

în

Zăvorâtul).

R ă s p u n s : Episcopilor nu le este dată n i c i d e c u m p u t e r e a de a încălca v r e o pravilă, ci n u m a i de a

nădejdea

Putem

păstra

bani

pentru

D o m n u l , C ă r u i a I se roagă. De e x e m p l u : p e n t r u a se r ă z b u n a , p e n t r u m o a r t e a vrăjmaşului, p e n t r u prea

un

m u l t e haine, p e n t r u bogăţie şi aşa m a i departe. 2 3 4 . întrebare:

R ă s p u n s : A păstra bani pentru un scop b u n nu este iubire de argint. D a r după aceea, când lucrul va fi împlinit, poţi să nu mai economiseşti, punându-ţi 72

înţelepciune

a

Prin

ce

se

dobândeşte

smerita

sufletului?

R ă s p u n s : Prin faptul că te gândeşti n u m a i la relele şi păcatele tale. 73

235. întrebare: Cum trebuie preotul liturghia, ca ea să fie plăcută

să săvârşească lui Dumnezeu?

R ă s p u n s : C â n d săvârşeşti liturghiile, d a c ă le săvârşeşti

socotindu-te

nevrednic,

cu

smerită

î n ţ e l e p c i u n e , atunci ele v o r fi plăcute î n a i n t e a lui

R ă s p u n s : Evlavia fără suficienta c u n o a ş t e r e a lui D u m n e z e u este o corabie fără c â r m ă şi c â r m a c i . 241.

înseamnă

să

nu

te socoteşti pe

acorzi

atenţie

p ă c a t e l o r celorlalţi, ci î n t o t d e a u n a n u m a i alor tale. Intrebare:

Cât

ea

are

de

importantă

este

virtutea

prezenţa

(Stareţul A d r i a n Iugski). 2 4 2 . întrebare: locuiesc cu

Ce

să facem

atunci

când

cei

ce

noi ne interzic să citim cărţi sfinte?

lui D u m n e z e u să ţii s e a m a de interdicţia p u s ă de cei ce locuiesc cu tine (în afară de t i m p u l nopţii, c â n d trebuie să d o r m i ) ; nu trebuie să ţii c o n t de n i m e n i şi de n i m i c , ci n u m a i să o săvârşeşti (Stareţul A d r i a n Iugski).

prioritate

nu

numai

faţă

2 4 3 . Intrebare: Cum să fugim de slava deşartă?

de

rucodelie, citire, tăcere, linişte, dar chiar faţă de toate virtuţile. 2 3 9 . întrebare:

în

î n taină, n u î n prezenţa o a m e n i l o r , chiar d a c ă d o r m

R ă s p u n s : Ascultarea este atât de m a r e î n c â t în monahism

ruga

R ă s p u n s : Săvârşeşte îndeletnicirea c e a plăcută

Cum să recunoaştem păcatul?

R ă s p u n s : Este păcat tot ceea ce s u p ă r ă conştiinţa şi desfată trupul. 238. întrebare: ascultării?

putem

R ă s p u n s : Rugaţi-vă ori cu trupul, ori cu d u h u l

236 .întrebare: Ce înseamnă să tine mat prejos de toţi?

237.

Ne

oamenilor?

D u m n e z e u (Avva Isaia).

Răspuns:

întrebare:

Răspuns:

Să

nu

asculţi

de

părerile

şi

de

gândurile tale, ci să faci totul cu b i n e c u v â n t a r e , nu d u p ă v o i a ta, ca să eviţi slava deşartă p r i n care poţi

Cum

să

privim

discuţiile

lungi?

p i e r d e tot. 244.

R ă s p u n s : Cuviosului Arsenie n u î i plăcea c a cei pe care îi p r i m e a uneori să r ă m â n ă la el p r e a m u l t

rugăciunilor

t i m p . El spunea: la începutul discuţiei îl privesc pe

ruga

om ca pe un înger, iar la sfârşit (când z ă b o v e ş t e ) ca

în

întrebare:

Ce

citite

apare

ne

să

facem uneori

dacă dorinţa

în

timpul

de

a

ne

chip deosebit?

R ă s p u n s : în cazul în care citeşti o r u g ă c i u n e şi

p e u n ispititor.

doreşti

240. întrebare: numai evlavia?

M â n t u i t o r u l u i s a u M a i c i i D o m n u l u i , trebuie să te

Este

de

ajuns

pentru

mântuire

opreşti

să

te

rogi

negreşit la

cu

duhul

această

în

dorinţă

chip şi

să

deosebit urmezi

î n d e m n u l duhului, şi iată de ce: dacă, d o r i n d să te 74

75

desfeţi cu r u g ă c i u n e a către dulcele Iisus, în acelaşi

R ă s p u n s : N u trebuie s ă n e t u l b u r ă m ş i s ă n e

t i m p î n c e p i să citeşti un alt canon, d u p ă pravila

s u p ă r ă m deloc d a c ă sfaturile noastre b u n e n u sunt

hotărâtă, p r i n acest lucru poţi pierde tot.

ascultate: căci nici n o i n u î l a s c u l t ă m p e D o m n u l ş i E l

245. conştiinţei?

întrebare:

întotdeauna

este

drept

glasul

R ă s p u n s : N e a p ă r a t trebuie să a s c u l t ă m glasul conştiinţei: îngerul acest

prin

acest

glas

deseori

ne

vorbeşte

n o s t r u păzitor. Totuşi, ca să v e d e m d a c ă

glas

este

drept,

trebuie

să-1

verificăm

cu

2 4 9 . întrebare:

îl

putem

da

trebuie

să

în

vileag

pe

cel

neascultător? Răspuns: nedreptatea

Nu

acţiunilor

celor

dăm

în

neascultători

vileag şi

nu

trebuie să-i m u s t r a m , căci altfel p r o v o c ă m n u m a i rău, certuri şi supărări; în acest caz este m a i b i n e să

C u v â n t u l lui D u m n e z e u . 246. întrebare: Cum părtaşi păcatului?

n u n e pedepseşte.

să

ajungem

să

nu

mai fim

ne r u g ă m ca î n s u ş i D o m n u l să-i mustre, iar pe n o i să ne reţină de la cealaltă cădere - de la osândire; cel ce o s â n d e ş t e va fi la rândul lui osândit de D u m n e z e u .

R ă s p u n s : C i n e voieşte să nu m a i fie părtaş p ă c a t u l u i şi să-şi schimbe viaţa sa, izbăvindu-se de b o a l a păcatului, acela trebuie să ia leacuri a m a r e , care curăţesc bolile sufletului, adică trebuie să î n d u r e

250.

întrebare:

duhovnicească

Poate

fi

dragostea

greşită?

R ă s p u n s : Să verifici cu stricteţe orice fel de

şi

dragoste (şi pe cea duhovnicească), pe care o ai faţă

necazurile ca pe nişte ierburi v i n d e c ă t o a r e (Sfântul

de cineva. D r a g o s t e a corectă nu trebuie să agite

S i m e o n N o u l Teolog).

sângele o m u l u i , ci, dimpotrivă, să liniştească şi să

cu

mulţumire

247. omorul

faţă

de

întrebare: Ce neintenţionat?

Dumnezeu

trebuie

să

prigoanele

credem

despre

înalte

sufletul,

trezind

în

el

înalte

sentimente

duhovniceşti; şi se manifestă prin toată răbdarea şi l e p ă d a r e a de sine, iar nu prin m â n g â i e r i şi sărutări -

R ă s p u n s : Ucigaşul care a o m o r â t fără voie nu

acestea nu ar face decât să înjosească

dragostea

p o a t e fi socotit nevinovat dacă nu a folosit mijloacele

d u h o v n i c e a s c ă , să o lipsească de l u m i n a ei cerească

c u v e n i t e de precauţie şi, în orice caz, este s u p u s

ş i î n scurt timp l-ar înlocui p e î n g e r c u u n d e m o n

c a n o n u l u i bisericesc.

(adică dragostea d u h o v n i c e a s c ă s-ar transforma în

248. întrebare: Mă supăr pentru mele nu sunt ascultate. Ce să fac?

76

că

sfaturile

dragoste

trupească)

(Arhiepiscopul

Astrahanului).

77

Gherasim

al

251. întrebare: Cum este mai atunci când nu simţim nimic?

bine

să

ne

rugăm

R ă s p u n s : Atunci c â n d n u s i m t i m n i m i c , este m a i întrebare:

Răspuns: inimii

faţă

sufletului

Nu

de

cu

să

atracţii

duhovnicească?

avem

o a m e n i i care ne păcătoase

ataşamentul

plac. este

Desfătarea deja

cădere

d u h o v n i c e a s c ă şi are nevoie de p o c ă i n ţ ă cu lacrimi ( A r h i e p i s c o p u l G h e r a s i m al Astrahanului). 2 5 3 . întrebare: Când sunt plăcute îndeletnicirile cu cele vremelnice?

lui

Dumnezeu

R ă s p u n s : Indeletnicirile cu cele v r e m e l n i c e sunt minunate,

plăcute

lui

Dumnezeu

şi

îi

pregătesc

lucrătorului răsplată cerească şi veşnică atunci c â n d s u n t săvârşite cu scopul de a-i face pe plac Dumnezeu,

cu

scopul

slujirii

faţă

de

lui

aproapele

p e n t r u D u m n e z e u , pentru dragostea c e a sfântă şi pentru

folosul

obştesc

(Sfântul

Ignatie

Briancianinov). să

254.întrebare: ne ferim?

unde

luceafărului,

se a

vorbeşte

primului

despre

înger

din

doborârea cer

pentru

m â n d r i e , a citit şi a spus: „ D e s e o r i citesc această

Ce este căderea trebuie

r ă s p u n s Biblia, deschisă la capitolul 14 al p r o o r o c u l u i Isaia,

b i n e s ă n e r u g ă m c u rugăciuni scurte. 252.

R ă s p u n s : Sfântul I o a n de K r o n s t a d t a luat ca

c u v â n t a r e a p r o o r o c u l u i şi mă m i n u n e z cât de uşor este să cazi d i n înălţimea d u h o v n i c e a s c ă p â n ă în iadul cel m a i d e d e s u b t şi, citind acest lucru, mă feresc de î n g â m f a r e " . Şi, într-adevăr, p a g i n a aceasta a Bibliei lui era e x t r e m de u z a t ă datorită citirii ei dese. 2 5 6 . întrebare: spovedania

Când

înaintea

este

lipsită

de

valoare

preotului?

R ă s p u n s : N o i v e n i m l a s p o v e d a n i e c u intenţia de

a

dobândi

Dumnezeu

iertarea

prin

păcatelor

duhovnic.

de

Aşadar,

la

Domnul

să

ştii

că

s p o v e d a n i a ta este seacă, fără valoare, n u l ă şi chiar s u p ă r ă t o a r e p e n t r u D o m n u l atunci c â n d m e r g i l a s p o v e d a n i e fără nici o pregătire, fără să-ţi cercetezi conştiinţa, c â n d îţi ascunzi păcatele de ruşine sau din altă pricină

şi c â n d

te spovedeşti fără căinţă şi

z d r o b i r e d e i n i m ă , d e formă, c u răceală, m e c a n i c , De ce anume trebuie cel mai mult

fără să ai intenţia fermă de a te îndrepta pe viitor... (Arhiepiscopul Arsenie C i u d o v ) .

R ă s p u n s : C e l m a i m u l t trebuie să te fereşti să sminteşti pe cineva, ca să nu fii scos din î m p ă r ă ţ i a C e r u r i l o r î m p r e u n ă cu cei ce au p r o d u s sminteli (Sfântul Efrem S i r u l ) .

2 5 7 . întrebare:

Cum

să fim

atenţi

la

inimile

noastre? R ă s p u n s : Sfântul Ioan de K r o n s t a d t era atent la i n i m a sa. N u p r i m e a nimic rău ş i n u n u m a i c ă n u

2 5 5 . întrebare: Cum să ne ferim

de îngâmfare?

p r i m e a , dar neîncetat se căia p e n t r u greşelile sale şi i se frângea i n i m a p e n t r u nedesăvârşirea sa. P e n t r u o

78

79

262. întrebare: Cum să ne purtăm faţă de toate

a s e m e n e a s p o v e d a n i e liberă şi neîncetată, D o m n u l îi înveselea i n i m a şi părintele I o a n s i m ţ e a că îi sunt iertate

toate

greşelile,

lucru

pentru

care

îi

mulţumea Domnului. 258. întrebare: semnul crucii? Răspuns:

din

Răspuns:

socoteşte

omului păcat

cele

din

exterior

-

hrana,

T e o f a n Zăvorâtul). oameni

care

folosesc

rău

263 Intrebare:

s e m n u l crucii atunci c â n d doresc să ne atragă în

gelozie, preot?

n e c u r a t e ; ei îşi atrag asupra lor osânda.

R ă s p u n s : T r e b u i e s ă n e n e v o i m c u chibzuinţă d u h o v n i c e a s c ă , d e o a r e c e fără aceasta n e v o i n ţ e l e pot fi săvârşite în zadar. 260. întrebare: Se cuvine ca bătrâneţe) să se retragă de la slujire?

invidie

De ce unii credincioşi au uneori

pentru faptul

că

ne

ducem

des

la

R ă s p u n s : Acest lucru s e î n t â m p l ă p e n t r u c ă n e

2 5 9 . întrebare: Pentru ce spune Apostolul Pavel acest lucru: „Iar când se luptă cineva la jocuri, nu ia cununa dacă nu s-a luptat după legile jocului"(II Tim. 2,5)?

preotul

(la

R ă s p u n s : Sfântul Teofan Zăvorâtul nu a sfătuit preoţii să se retragă de la slujire. „ P â n ă c â n d nu te va d e s h ă m a D o m n u l - a spus el - trage î n a i n t e " . 261 după

Toate

om d a c ă acesta nu are atracţie faţă de ele (Sfântul

vicleşug, în m i n c i u n ă , în escrocherie şi în alte fapte

vine

exterior?

î m b r ă c ă m i n t e a , m o b i l a - sunt n e î n s e m n a t e p e n t r u

Când i se

Există

cele

şi

întrebare: Se cuvine să-l alungăm pe cel ce sfat?

o p r i m mult, deseori fără s ă n e d ă m s e a m a , n u m a i l a personalitatea păstorului; chipul lui este tot t i m p u l înaintea

noastră,

inima

noastră

este

plină

de

s i m ţ ă m i n t e p e n t r u el, ca p e n t r u un o m , iar Hristos, M â n t u i t o r u l nostru, r ă m â n e o a r e c u m la o parte. Şi t o c m a i atunci se dezvoltă printre păstoriţi gelozia, invidia, rivalitatea, ostilitatea. A t u n c i este posibil şi u r m ă t o r u l fenomen. A murit păstorul iubit şi ne închipuim

că

totul

este

pierdut.

Dar

unde

este

H r i s t o s ? A fost El la tine? D i n păcate, n u . D a c ă ar fi fost,

nu

ai

fi

avut

asemenea

lipsă

de

curaj

şi

d e z a m ă g i r e (Arhiepiscopul Arsenie C i u d o v ) . 264.

întrebare:

Cum

să

deosebim

smerenia

de

deosebim smerenia

de

îndatoriri? Răspuns:

Trebuie

să

R ă s p u n s : Pe cel ce vine d u p ă sfat, nu-l alunga,

datorie şi obligaţii; acest lucru trebuie să îl ştie m a i

d a r n i c i t u s ă n u t e crezi grozav (Sfântul Teofan

ales o a m e n i i cărora le este dată p u t e r e a şi c â r m u i r e a

Zăvorâtul).

a s u p r a celorlalţi: c â n d să-şi manifeste s m e r e n i a şi c â n d să-şi î n d e p l i n e a s c ă datoria. De e x e m p l u , tu, ca preot, în m e d i u l casnic poţi refuza să ţi se facă 80

81

servicii, dar în timpul slujbei bisericeşti, c â n d este o r â n d u i t să primeşti servicii din partea celorlalţi, nu ai d r e p t u l să le refuzi, atribuind aceste servicii nu ţie p e r s o n a l , ci rangului tău. Eşti învăţător: la şcoală, învaţă-i pe ceilalţi, iar în afara îndatoririlor tale de învăţător, fii ca unul care ascultă şi învaţă de la ceilalţi şi tot aşa (Arhiepiscopul Arsenie C i u d o v ) . 265. întrebare: putem

afla

Există

vreun

semn

după

care

dacă duhovnicul ne este de folos?

267. întrebare:

Toţi

creştinii

se

pot

împărtăşi

des? R ă s p u n s : O d a t ă - a spus arhiepiscopul Arsenie - s-a apropiat de m i n e o femeie şi a î n c e p u t să-mi s p u n ă că nu i se îngăduie să se apropie des de Sfânta î m p ă r t ă ş a n i e şi, printre altele, la întrebarea m e a dacă îşi s p o v e d e ş t e des păcatele ei şi dacă ea, ca femeie (cu necurăţia

ei

femeiască),

este

vrednică

să

se

î m p ă r t ă ş e a s c ă des, mi-a răspuns că nu are păcate. Iar

R ă s p u n s : în timp ce duhovnicul s a u stareţul te

altă femeie cerea împărtăşanie deasă în t i m p ce

h r ă n e ş t e , îţi pot apărea sentimente rele faţă de el:

d u h n e a a tutun. M a r e este Sfânta î m p ă r t ă ş a n i e şi

b ă n u i a l ă , osândire, invidie şi ostilitate. Nu te lăsa,

potrivit m ă r e ţ i e i ei este n e v o i e şi de pregătire m a r e ,

totuşi, în v o i a acestor sentimente, ci luptă cu ele şi nu

de vrednicie m a r e pentru primirea ei. „ C ă c i este foc

te d e p ă r t a de d u h o v n i c sau de stareţ. D a c ă ţi-a

şi pe cei n e v r e d n i c i îi a r d e " (Arhiepiscopul A r s e n i e

a p ă r u t v r e u n s e n t i m e n t rău faţă de d u h o v n i c , să ştii

Ciudov).

că d u h o v n i c u l îţi este de folos, dar vrăjmaşul şi-a p u s în g â n d să te înstrăineze, să te îndepărteze de el. Este posibil ca stareţul să d o b o a r e în tine s e n t i m e n t u l m â n d r i e i s a u v r e u n alt viciu, iar ţie şi vrăjmaşului să nu vă p l a c ă

acest lucru

stârneşte

inima

în

ta

şi t o c m a i ura

de

împotriva

aceea

se

părintelui

d u h o v n i c (Arhiepiscopul Arsenie C i u d o v ) . 266.

Intrebare:

Răspuns: trândăvia,

Ce hrăneşte patima desfrâului?

Patima

lenea,

desfrâului

somnul

mult,

grija

o

hrănesc: prea

mare

p e n t r u sănătate, îmbuibarea, beţia cu vin, râsul, împodobirea

trupului,

nepăzirea

ochilor,

mânia,

p u r t a r e a libertină faţă de o persoană de sex opus.

268. întrebare:

Cum

să folosim

neputinţele

în

bine? Răspuns:

Eşti

neputincios.

Foloseşte-ţi

n e p u t i n ţ e l e în bine, şi a n u m e : educă-ţi pe s e a m a lor s e n t i m e n t u l s m e r e n i e i şi al nevredniciei tale. D a r aceasta,

desigur,

nu

înseamnă

să-ţi

înmulţeşti

n e p u t i n ţ e l e ca să le îndrepţi spre bine. E s t e vorba d e s p r e n e p u t i n ţ e l e pe care le suporţi cu toată dorinţa şi n ă z u i n ţ a ta de a nu le avea (Arhiepiscopul Arsenie Ciudov). 2 6 9 . întrebare:

Ce

este făţărnicia?

R ă s p u n s : Făţărnicia este faptul c ă o m u l j u d e c ă şi în general lucrează nu în n u m e l e dreptăţii, al (adevărului şi al corectitudinii, ci de dragul p e r s o a n e i

82

c a r e îi p l a c e lui cel m a i mult, iar p e r s o a n a respectivă îi p o a t e fi p l ă c u t ă din orice motiv. îi p o a t e fi p l ă c u t ă pentru

că

este

sus-pusă,

prin

urmare

este

bună

p e n t r u treburile lui. îi p o a t e fi p l ă c u t ă p e n t r u că este frumoasă, p e n t r u că stârneşte în el p a t i m a trupească, p e n t r u că a r e aceeaşi profesie ca el, aceeaşi n a ţ i e s a u acelaşi d o m i c i l i u (Arhiepiscopul A r s e n i e C i u d o v ) .

270. întrebare: Cum să ne purtăm faţă de milostenia primită de la oameni? Răspuns:

Cu

frică

să

primim

p e n t r u b i n e l e p r i m i t care r ă m â n e fără răsplată din p a r t e a noastră. S ă n e r u g ă m pentru binefăcători c a s ă n u n i s e s o c o t e a s c ă păcat binefacerea p r i m i t ă din p a r t e a lor.

271. întrebare: Toţi cei răposaţi se roagă acolo pentru noi? R ă s p u n s : Foarte m u l t greşesc cei c a r e s p u n că toţi c e i răposaţi: sunt a c u m rugători p e n t r u noi. A c e i a au n e v o i e de rugăciuni şi de grija p e n t r u sufletele lor d i n partea celor vii; dar, c â n d păcatele lor s u n t curăţite prin rugăciunile, credinţa şi faptele c e l o r vii, abia atunci rugăciunea de p o m e n i r e se pomenesc...

spre

folosul

Este

sufletelor

izbăvit

de

celor

vămile

ce

îi

văzduhului

n u m a i acel suflet pe care D o m n u l 1-a învrednicit să se

împărtăşească

cu

deplină

credinţă

R ă s p u n s : Pe cei fricoşi îi atacă cu frica şi cu vedeniile: pe alţii - cu cleveteala o m e n e a s c ă , cu vrajba, cu răutatea; pe cei învăţaţi - cu m â n d r i a şi cu î n g â m f a r e a ; pe cei tineri - cu gândurile desfrânate; pe cei b ă t r â n i - cu lenevia şi cu deprinderile rele şi aşa m a i departe.

273. Intrebare: Când îl cuprind patimile pe om?

milostenia,

d e o a r e c e l a înfricoşătoarea J u d e c a t ă v o m d a r ă s p u n s

îndreaptă

272. întrebare: Cum îi atacă vrăjmaşul cel nevăzut pe creştini?

în

ceasul

sfârşitului s a u să d o b â n d e a s c ă sfârşit creştinesc în

R ă s p u n s : Patimile c u p r i n d fiinţa o m u l u i atunci când

mintea

lui

încetează

să

se

gândească

la

D u m n e z e u şi o m u l ajunge în stăpânirea trupului.

2 7 4 . întrebare: Putem mărturisi păcatele noastre altcuiva, în afara părintelui duhovnic? R ă s p u n s : N i m ă n u i , d a c ă n u este nevoie, s ă nu-i mărturiseşti faptele ascunse şi păcatele pe care le-ai făcut. P r i n mărturisirea faptelor ascunse, îi pierzi pe aceia c a r e te ascultă şi respectul n e c e s a r p e n t r u săvârşirea binelui.

275. întrebare: Ce să facem în timpul ispitei? R ă s p u n s : în timpul ispitelor să-ţi a d u c i a m i n t e m a i des d e m o a r t e , d e înfricoşătoarea J u d e c a t ă ş i d e c h i n u l v e ş n i c (Stareţul A d r i a n Iugski).

2 7 6 . întrebare: Ce este mai bine: să citim pravila de rugăciune sau să-l ajutăm pe aproapele? Răspuns:

Cel

ce

nu

respectă

pravila

de

s ă p t ă m â n a învierii L u m i n a t e a lui Hristos ( E g u m e n a

r u g ă c i u n e s u b pretextul serviciilor de c a r e u n e o r i

Teofania G o v o r o v a ) .

a p r o a p e l e nici nu are nevoie, ca un căldicel va fi 84

85

aruncat d i n gura lui D u m n e z e u . T o a t e s u n t b u n e l a v r e m e a lor, la locul lor, dar d a c ă tu, spre a face pe plac celorlalţi, îţi vei lăsa în fiecare zi pravila s a u o

R ă s p u n s : C i n e tace, ştiind adevărul, este ca un m a r t o r m i n c i n o s . î n s ă adevărul trebuie trecut sub tăcere atunci c â n d p o a t e a d u c e necazuri.

vei citi superficial, atunci, pe drept, îţi va fi r ă u m a i târziu. Ţ i n e calea împărătească (de mijloc). D a c ă ţi se cer

în

ceasul

rugăciunii

anumite

servicii,

lasă

r u g ă c i u n e a şi slujeşte-i fratelui, surorii, ca lui Hristos, dar

dacă

nu

ţi

se

cer,

nu

te

lega

singur

(Arhiepiscopul G h e r a s i m al Astrahanului). 277. întrebare:

Ce

să facă

Cum

putem

face

milostenie

se t r u d e a s c ă p e n t r u mănăstire, iar pe alţii îi obliga să scrie rugăciuni, vieţile sfinţilor şi alte texte. Stareţul î m p ă r ţ e a c e l e scrise apropiaţilor lui şi pelerinilor care v e n e a u d e pretutindeni. să

facem

milostenie

în

z i c â n d în acelaşi timp: „Iată, p e r s o a n a a c e e a m-a rugat să-i d a u ! " . Pe lângă aceasta, ea d o r m e a pe o piatră acoperită cu un covor vechi. întrebare:

ne

purtăm

faţă

de

ne r u g ă m . T r e b u i e să ne d o r i m ca ei să c u n o a s c ă a d e v ă r u l şi să g ă s i m ocazia să le d ă m de înţeles cele adevărul,

să

le

opunem

rezistenţă

plină

de

dragoste, dar plină de învăţăminte. Şi este de ajuns (Sfântul Teofan Zăvorâtul). 2 8 2 . întrebare: de

serviciile

Cum

trebuie

să

ne

purtăm faţă

Leonid

îi

plăcea

celorlalţi? Stareţului

să

răsplătească fiecare serviciu fie printr-un alt serviciu, fie printr-un dar. 283. întrebare:

învăţământul

laic

se

apropie

de

Dumnezeu? Răspuns:

Cultura

lumească

nu

ne

face

c u n o s c u t e desăvârşirile duhovniceşti.

Cum

R ă s p u n s : O stareţă făcea milostenie în ascuns,

280. adevărul?

să

R ă s p u n s : P e n t r u ei, trebuie să ne p a r ă r ă u şi să

Răspuns:

stareţul A d r i a n Iugski, care pe unii îi b l a g o s l o v e a să

întrebare:

Cum

necredincioşi?

tare

R ă s p u n s : E x e m p l u l acestui lucru ni-1 înfăţişează

279. ascuns?

întrebare:

cu privire la adevăr; iar c â n d î n c e p să atace cu glas

bolnavul?

R ă s p u n s : Bolnavul este bine să citească (sau să asculte) cărţi dumnezeieşti p e n t r u a nu se o c u p a cu g â n d u r i deşarte. 278. întrebare: duhovnicească?

281.

Putem 86

spune

284.

întrebare:

înţeleptele

proverbe

Cum

să

ne

purtăm

faţă

populare?

R ă s p u n s : Există un proverb foarte înţelept: nu trebuie să n e s o c o t i m nici zicalele p o p u l a r e atunci c â n d c o n ţ i n în ele o idee sănătoasă (Sfântul I o a n G u r ă d e Aur).

întotdeauna

de

2 8 5 . întrebare:

Care

dintre 87

arte

sunt deşarte?

R ă s p u n s : Artele deşarte sunt: a c â n t a la fluier (în general, la instrumente), a dansa, b a l e t u l şi aşa mai departe. Şi, într-adevăr, după cuvântul Apostolului: Sfârşitul acestora este pieirea. P â n t e c e l e este d u m n e z e u l lor, iar mărirea lor este întru ruşinea lor, ca unii care au în gând cele p ă m â n t e ş t i (Filip. 3, 19).

R ă s p u n s : Ştiinţa cunoaşterii d e sine n e p ă z e ş t e de p ă c a t e . Ea este c e a dintâi între toate ştiinţele, căci, fără ea, toate ştiinţele îşi pierd toată î n s e m n ă t a t e a . N u d e g e a b a s p u n stareţii: „ D a c ă t e cunoşti p e tine însuţi, îl vei c u n o a ş t e şi pe D u m n e z e u " . T r e b u i e să s u p r a v e g h e m gândurile noastre şi mişcările inimii. 290. întrebare:

286. întrebare: Se cuvine să destăinuim inima noastră înaintea tuturor şi să-i primim la noi pe toti?

mut?

R ă s p u n s : A destăinui tainele m â n t u i r i i înaintea oricui fără j u d e c a t ă şi a-i p r i m i la fel pe toţi, c h i a r şi p e c e i care n u a u nici viaţă curată, n i c i raţiune d u h o v n i c e a s c ă şi exactă, este acelaşi lucru cu a vărsa într-un v a s n e c u r a t m i r d e m u l t preţ (Sfântul Vasile cel M a r e ) .

mântuirea.

287. întrebare: Se cuvine ca, atunci muncim, să ne ostenim până la epuizare?

când

R ă s p u n s : Epuizarea este cealaltă e x t r e m ă , o p u s ă lenei. De aceea, nu-ţi epuiza trupul p e n t r u a nu c ă d e a î n b o l i ş i n e p u t i n ţ e (Stareţul L u c a Glinski). se

288. întrebare: Pentru spovedesc?

ce

se dau

Care

88

cea

dintâi

ştiinţă?

a fi

surd,

orb

şi

c e e a ce nu este de folos pentru suflet şi nu zideşte A fi m u t î n s e a m n ă a fi m u t fată de

vorbele rele, osândire şi insulte. A fi orb î n s e a m n ă a n u a c o r d a atenţie l a c e e a c e s e săvârşeşte î n j u r ş i n u p o a t e sluji la zidirea sufletului. 291. întrebare: Scriptură

Cine

mai

este

numit

de

Sfânta

înţelept?

R ă s p u n s : Sfânta Scriptură îi n u m e ş t e înţelepţi pe c e i ce ascultă sfaturile, chiar d a c ă ei nu sunt socotiţi înţelepţi de o a m e n i (cf. Pilde 1 2 , 1 5 ) . 292. nevoitorii

întrebare: care

nu

Este

bine

să

ne

rugăm

pentru

sunt încă proslăviţi pe pământ?

R ă s p u n s : P l ă c u t ă este lui D u m n e z e u r u g ă c i u n e a p e n t r u plăcuţii L u i

este

înseamnă

R ă s p u n s : A fi surd î n s e a m n ă a fi surd faţă de tot

epitimii celor ce

R ă s p u n s : Se d a u epitimii p e n t r u ca c e i vinovaţi să nu fie nevoiţi să dea răspuns în viaţa de d u p ă moarte. 289. întrebare:

Ce

răposaţi.

Rugăciunea noastră

mijloceşte p e n t r u ei slavă m a r e şi îi d e t e r m i n ă să se r o a g e p e n t r u n o i înaintea D o m n u l u i . 293. întrebare: De ce are c h i b z u i n ţ a importanţă mare

in

lucrarea mântuirii?

89

Răspuns:

Atunci

duhovnicească, primejdiei

de

când

orice a

nu

avem

binefacere

chibzuinţă

n e v r e d n i c de a s p u n e s a u a auzi c e v a s a u de a mă

mântuirea

socoti î n r â n d u l o a m e n i l o r ? " (Sfântul S i m e o n N o u l

noastră. O m u l fie se a p u c ă de nevoinţe, care sunt peste m ă s u r a puterilor lui duhovniceşti; fie se a p u c ă de un lucru care nu îi este n e c e s a r şi nu face c e e a ce îi este n e c e s a r şi m a i de folos, fie face c e e a ce îi este n e c e s a r , î n s ă nu aşa c u m s-ar cuveni, fie nu observă deloc

cum

în

fapta

lui

cea

bună

se

furişează

vrăjmaşul şi o fură prin slava deşartă, prin iubirea de câştig şi p r i n îngâmfare. 294. întrebare: rugăciune?

Cum

trebuie

să

stăm

la

R ă s p u n s : La rugăciune trebuie să s t ă m fără să i s t o v i m trupul, fără s ă n e m u t ă m d e p e u n picior p e altul şi fără să ne sprijinim de p e r e t e s a u de stâlp. M â i n i l e trebuie să le ţ i n e m cuviincios, să s t ă m în p i c i o a r e drepţi şi nemişcaţi, capul să nu-1 î n d r e p t ă m într-o parte s a u alta, ci să-1 î n c l i n ă m puţin, să nu fim împrăştiaţi gândurile

cu

mintea

şi

să

nu

fim

curioşi

cu

s a u să fim distraşi de cei leneşi, care

d i s c u t ă între ei şi şoptesc, ci să r e ţ i n e m cu orice chip de la î m p r ă ş t i e r e ochii şi sufletul, fiind atenţi la cuvintele rugăciunii, astfel încât nici u n u l dintre ele să nu fie rostit în zadar. Căci, d a c ă te vei o b i ş n u i să p r o c e d e z i aşa cu privire la acest lucru, în scurt t i m p vei

izbândi

şi

vei

ajunge

la

măsura

bărbatului

desăvârşit. D u p ă încheierea slavosloviei, să nu î n c e p i i m e d i a t să discuţi cu unii sau cu alţii. Păstrează tăcerea

şi

depărtează-te

de

toţi.

fiind n e c u r a t tot şi n e s ă b u i t şi chiar

supusă

este

fi neroditoare p e n t r u

s p u n e eu,

Tăcerea,

însă,

Teolog). 295. canoanele

întrebare: primite

Răspuns:

Pentru

la

sunt

necesare

D o m n u l i-a poruncit leprosului să

î m p l i n e a s c ă totul d u p ă lege. Iată ce î n s e a m n ă acest lucru: d u p ă spovedanie, trebuie s ă p r i m i m u n c a n o n şi să îl î m p l i n i m cu credinţă, căci în el se a s c u n d e o m a r e p u t e r e d e apărare. 2 9 6 . întrebare:

De

care

bucurii

trebuie

să

ne

ferim? R ă s p u n s : T r e b u i e să c e r c e t ă m şi să verificăm şi să d e o s e b i m felurile bucuriei. L u c r ă t o r u l leneş a l e p ă d a t lucrul şi este b u c u r o s că a venit ziua de sărbătoare: el se b u c u r ă de lenea lui, nu de D o m n u l ; femeia

nechibzuită

s-a

îmbrăcat

cu

podoabe

de

sărbătoare şi î n c e p e cu plăcere ziua de sărbătoare: ea se bucură

de

deşertăciunea

ei,

nu

de

Domnul;

m â n c ă c i o s u l şi beţivanul v ă d sau îşi î n c h i p u i e m e s e festive

şi

se

veselesc

dinainte:

ei

se

bucură

de

p â n t e c e l e lor, n u d e D o m n u l . 297. întrebare: dăunătoare

Care

dintre

întrebări

sunt

sufletului?

R ă s p u n s : C â t d e m a r e este D u m n e z e u ? C a r e este m ă s u r a L u i ? C u m este E l î n esenţă? A s e m e n e a întrebări s u n t primejdioase pentru cel ce întreabă şi

păstreaz-o c u u r m ă t o r u l gând: „ C e lucru b u n pot 90

ce

spovedanie?

91

dificile p e n t r u cel întrebat. C e a m a i b u n ă atitudine faţă de ele este tăcerea (Sfântul Vasile cel Mare). 298.

întrebare:

Cum

să-l

privim

pe

omul

care

este mulţumit de viaţa sa?

d o b â n d i sporirea în răbdare şi în iubire, îşi găsesc prilej de n e r ă b d a r e şi pieire. 302.întrebare: Este voia lui Dumnezeu atunci cand suntem aleşi în funcţie?

R ă s p u n s : D a c ă observi v r e u n o m c a r e n u s e

R ă s p u n s : D a c ă o m u l însuşi n u tinde într-acolo

p l â n g e de soarta sa, oricât de grea ar fi ea, să fii

şi este

c o n v i n s că îl poartă în el pe D u m n e z e u .

aceasta este voia lui D u m n e z e u şi D o m n u l îl va ajuta.

299. întrebare: Care oameni când li se fac observaţii?

nu

se

supără

atunci

ales într-o a n u m i t ă funcţie, î n s e a m n ă că

303.

întrebare:

ostenelile

R ă s p u n s : N u m a i d o u ă categorii d e o a m e n i n u

Când

trupeşti

trebuie

în

să

apelăm

cadrul

la

ocupaţiilor

duhovniceşti? R ă s p u n s : în general, la ostenelile trupeşti p u t e m

se supără atunci c â n d li se fac observaţii s a u c â n d li se d a u sfaturi: o a m e n i i sfinţi şi o a m e n i i care tind

apela

n e î n c e t a t spre sfinţenie.

datorate ocupaţiilor intelectuale de l u n g ă durată -

300. întrebare: Care faptă şi care păcat este mai greu?

bună

este

desăvârşită

numai

în

cazul

puterilor

sufleteşti

n u m a i p e n t r u a nu r ă m â n e în trândăvie. 304. întrebare:

R ă s p u n s : Orice faptă b u n ă este c u atât m a i b u n ă

sleirii

Când

se

va

lua

harul

Sfântului

Duh?

încordarea

R ă s p u n s : însuşeşte-ţi acest s e m n şi vei şti: c â n d

puterilor sufleteşti cu care este săvârşită, iar p ă c a t u l

se va lua harul Sfântului D u h , atunci o a m e n i i v o r

acela care este săvârşit cu intenţie şi c u m p ă n i r e este

face privegherile şi liturghiile în galop pe d r u m u l

m a i g r e u decât cel săvârşit din n e c h i b z u i n ţ ă sau din

m a r e , aşa c u m se fac şi a c u m în Apus... îşi v o r trimite

slăbiciune.

reciproc scrisori şi v o r primi scrisori cu conţinut

şi

desăvârşită,

cu

3 0 2 . întrebare: pieirea sa?

cât este

mai

Cine păstrează

mare

sfintele

cărţi

spre

R ă s p u n s : Unii o a m e n i îşi păstrează cărţile cu un aşa spirit de e c o n o m i e încât nu le d a u n i m ă n u i să le citească şi nici m ă c a r să se atingă de ele nu le î n g ă d u i e celorlalţi, de aceea întotdeauna şi în toate r ă m â n fără folos; în acelea din care şi-ar p u t e a 92

diferit şi cu diverse subiecte, adică m o n a h i i v o r intra în literatură, în cercetarea p r o b l e m e l o r ştiinţifice şi politice, iar poziţia lor o vor îndrepta de la b u n u r i l e d u h o v n i c e ş t i cu totul spre deşertăciune (Sfântul N i l Izvorâtorul de mir). 305. prescurtată

întrebare: şi

săvârşită

Cum în

să

privim

slujba

grabă?

93 /

R ă s p u n s : î n m a r e a lor nesimţire, o a m e n i i d e astăzi

au

voastre

nu

scurtat D u m n e z e i a s c a sunt bune

slujbă...

Slujbele

pentru

că

de nimic

sunt

săvârşite în grabă. Pe cât îi este de folos t â m p l a r u l u i o s c â n d u r ă putrezită, pe atât este de folos şi o slujbă săvârşită în grabă.

Pe cât îi este de trebuincios

croitorului un ac strâmb, pe atât îi este de folos p r e o t u l u i o liturghie săvârşită în grabă (Sfântul Nil I z v o r a torul de m i r ) . 306. întrebare: Care sunt cele deosebit de importante în monahism?

trei

virtuţi

primul,

socotindu-se

păcătos,

are

cuget bun;

al

doilea, socotindu-se drept, are cuget fals". 309. întrebare:

Când

putem

scurta

pravila

de

rugăciune? R ă s p u n s : Piedicile din calea săvârşirii pravilei s u n t diferite: indispoziţia p u t e r n i c ă s a u s u r m e n a r e a fizică

foarte

mare,

un

vizitator

întâmplător,

i n c o m o d i t a t e a de pe d r u m şi diverse alte obstacole care p r e s u p u n atenţie.

în timpul tuturor acestor

greutăţi, trebuie să s c u r t ă m în m o d conştient pravila p â n ă la cât p u t e m îndeplini (cu m u s t r a r e de sine). In

R ă s p u n s : I m p o r t a n t ă virtute este sărăcia; m a i

acelaşi t i m p , trebuie să ne şi ferim să fim indulgenţi

i m p o r t a n t ă d e c â t ea este fecioria; şi m a i i m p o r t a n t ă

cu sine, p e n t r u ca în acest fel conştiinţa să nu ne

d e c â t acestea d o u ă este ascultarea. C ă c i p r i m a are

p o a t ă reproşa faptul c ă a m putut face m a i m u l t ş i n u

stăpânire

a m făcut.

asupra

lucrurilor,

a

doua

-

asupra

trupului, iar a treia - asupra duhului. 307. întrebare: nepotrivite?

Trebuie

să

310. întrebare:

refuzăm

propunerile

R ă s p u n s : Rahila a fost î n d e m n a t ă să b e a vin, chiar

dacă

ele

vin

din

partea

unor

persoane importante.

putem face

bine

oricăruia

oameni? Răspuns:

î n s ă ea a refuzat. A ş a şi voi să refuzaţi p r o p u n e r i l e nepotrivite

dintre

Cum

Să-i

dăruim

celuilalt

bucurie,

un

z â m b e t , fericire. Acest lucru îl p o a t e face în orice m o m e n t ş i cel m a i s ă r m a n dintre o a m e n i . 311. întrebare:

Cum

să

privim

inovaţiile

în

Biserică?

308. întrebare: Care om este mai plăcut lui Dumnezeu: cel care greşeşte şi se căieşte sau cel care nu greşeşte şi nu se căieşte? R ă s p u n s : „ M i e î m i este m a i p l ă c u t - a spus C u v i o s u l P i m e n cel M a r e - o m u l care greşeşte şi se c ă i e ş t e d e c â t cel care nu greşeşte şi nu se căieşte:

94

R ă s p u n s : Datorită inovaţiilor a p a r de obicei diferite erezii şi schisme, de care să ne p ă z e a s c ă H r i s t o s pe toţi cei care c r e d e m cu dreptate în El ( C u v i o s u l Paisie Velicikovski). 312.

întrebare:

Cum

să petrecem

Dumnezeu? 95

sărbătorile

lui

Răspuns:

Sărbătorile

să

le

petreceţi

d u h o v n i c e ş t e , n u lumeşte, adică s ă n u v ă o c u p a ţ i î n

t i m p u l slujbei nu le este de folos, a s e m e n e a lucrului p e n t r u care n u există b i n e c u v â n t a r e a lui D u m n e z e u .

acest t i m p c u vorbirea deşartă, c u g l u m e l e ş i c u râsul: sărbătoarea î n s e a m n ă sfinţirea şi l u m i n a r e a sufletului, care trebuie să vină din tăcere, r u g ă c i u n e şi citirea cărţilor sfinte (Sfântul S i m e o n N o u l T e o l o g ) . 3 1 3 . întrebare: dobândim?

Ce

virtute

este

important

să

316. opri

la

întrebare: gândurile

în

timpul

duhovniceşti

rugăciunii sau

putem

lucrurile

de

folos? R ă s p u n s : î n timpul rugăciunii trebuie s ă n e împotrivim

nu

numai

gândurilor

deşarte,

ci

şi

oricărui g â n d despre lucrurile duhovniceşti şi de

R ă s p u n s : M a i m u l t decât orice, D o m n u l n e

folos care vine degrabă, să ne a d â n c i m şi să ne silim

î n c e a r c ă iubirea faţă de El, fiindcă, iubindu-L pe

spre

D u m n e z e u , este uşor să i z b â n d i m în toate virtuţile;

d u m n e z e i a s c ă p â n ă la sfârşitul lor.

căci d e d r a g u l iubirii pentru D u m n e z e u î n d u r ă m

317. întrebare:

totul, î m p l i n i m ascultarea, p ă z i m curăţia şi săvârşim orice faptă b u n ă . 3 1 4 . întrebare: Este bine să Psaltirea pentru cei răposaţi? Răspuns:

la

ne

B u n lucru

este

mergem

şi

să

citim

citirea

şi

spre

Cum

să

meditaţia

dobândim

pacea

sufletească? R ă s p u n s : P e n t r u fiecare păcat există pocăinţă. Ai

greşit,

pocăieşte-te;

iarăşi

ai

greşit,

iarăşi

pocăieşte-te, şi aşa p â n ă la sfârşit. P r o c e d â n d astfel, să

citim Psaltirea

p e n t r u cei răposaţi, însă nu trebuie să o citim p e n t r u

n i c i o d a t ă n u vei deznădăjdui, c i treptat vei d o b â n d i p a c e a sufletească.

toţi cei răposaţi. Nu trebuie să o c i t i m pentru: sinucigaşi, necredincioşi, nebotezaţi şi cei de alte credinţe. 315. întrebare: Putem citi pravila în timpul slujbei în biserică şi putem când se săvârşeşte slujba?

de rugăciune lucra atunci

R ă s p u n s : A citi pravila în timpul slujbei este un obicei rău... C â n d părintele A l e x a n d r u G o r s k i (un n e v o i t o r al b u n e i credinţe) îi găsea pe studenţi la l u c r u în t i m p u l slujbei, le s p u n e a că ceea ce fac ei în

96

rugăciunii

318.

întrebare:

Cum

trebuie

să

relatăm

cele

auzite? R ă s p u n s : D a c ă ai de g â n d să relatezi, trebuie să redai

foarte

înfloritură

exact,

adevărat,

şi modificare.

fără

cea

mai

A d e v ă r u l trebuie

mică să

fie

curat. ~ 319. întrebare:

Ce

mai

trebuie

să

ştim

despre

rugăciune? R ă s p u n s : L a rugăciune trebuie n u n u m a i s ă c e r e m : „ D o a m n e , miluieşte-mă, ajută-mă", trebuie să 97

şi m u l ţ u m i m neîncetat şi să ştim să-L s l ă v i m pe D o m n u l . A t u n c i va fi p a c e în sufletele noastre.

D o m n u l a spus: U n d e sunt doi s a u trei a d u n a ţ i în n u m e l e M e u , acolo sunt ş i E u î n mijlocul lor. D e

320. întrebare: Cum trebuie să discutăm?

a c e e a este b i n e să a v e m obiceiul ca toată familia să se

R ă s p u n s : în timpul discuţiei este i m p o r t a n t să

adune

laolaltă

într-o

cameră

înaintea

icoanelor

rugăciunea

p e n t r u a î n c e p e şi a încheia ziua cu rugăciunea. In

lăuntrică p e n t r u c a discuţia c u o a m e n i i l u m e ş t i s ă n u

t i m p u l rugăciunii c o m u n e în familie, puteţi împărţi

influenţeze starea noastră lăuntrică.

citirea rugăciunii între m e m b r i i familiei. E s t e b i n e , de

321. întrebare: Ce anume trebuie să-şi amintească preoţii?

a s e m e n e a , să includeţi rugăciunea lui Iisus în pravila

păzim

simţămintele

noastre

prin

R ă s p u n s : Preoţii trebuie să se căiască m a i des. P e o a m e n i î i s p o v e d i m des, dar n o i înşine n u n e căim.

Ar

fi

bine

dacă

am

avea

posibilitatea

să

s p o v e d i m în fiecare zi ceea ce a v e m pe conştiinţă (Schiegumenul Andronic).

322. întrebare: De la ce vârstă trebuie să se dezvolte duhovniceşte copilul? ă spierde? p u n s : (Mt. C â n16,26). d încă este sugar, este b i n e să-1 sufletul său îlRva a p r o p i e m p e copil d e icoane. D i n p u n c t d e v e d e r e

voastră începeţi

de cu

rugăciune.

Rugăciunea

sentimentul

trebuie

nevredniciei

să

o

voastre:

„ N e v r e d n i c sunt eu, D o a m n e , să vorbesc înaintea T a , d e o a r e c e sunt foarte p ă c ă t o s " .

324. întrebare: Ce este bine să ne amintim în mijlocul deşertăciunilor? R ă s p u n s : în mijlocul deşertăciunilor este b i n e să n e a m i n t i m cuvintele Evangheliei: P e n t r u c ă ce-i v a folosi o m u l u i d a c ă va câştiga l u m e a întreagă, iar

325. întrebare: Când se curăţeşte sufletul? d u h o v n i c e s c , primii ani sunt foarte i m p o r t a n ţ i

p e n t r u Sufletul dezvoltarea copilului. Aici p u t e m i n c l u d e Răspuns: se curăţeşte atunci când îndură pentru Dumnezeu Ioan Gura de Aur). î m p ă r necazurile t ă ş i r e a deasă, ducerea (Sfântul copilului la biserică, b i n e c u v â n t a r e a preotului şi a părinţilor, stropirea cu aghiasmă,

rugăciunea

pentru

copil,

discuţiile

d u h o v n i c e ş t i cu el şi în prezenţa lui. Răspuns: Auzul desfătat cu muzica, cu cântatul

323. întrebare: Cum să privim rugăciunea comună în familie?

Răspuns: Rugăciunea comună are mare (Sfântul Ioan Gură de Aur). i m p o r t a n ţ ă . Ea uneşte toată familia, o apropie. însuşi 98

la flaut slăbeşte deseori sufletul; iar nările, la simţirea m i r e s m e l o r (de la parfumuri, a p a de colonie şi altele), a d e m e n e s c i n i m a şi o atrag spre plăcere

327. defectele

întrebare:

aproapelui

Răspuns:

Când

şi

când

Este

bine

trebuie

nu să

să

acoperim

trebuie? acoperim

defectele

a p r o a p e l u i atunci c â n d p u t e m face acest lucru şi c â n d acest lucru nu pricinuieşte v r e u n rău; dar, d a c ă aceste defecte încep deja să iasă la iveală de la sine, a t u n c i este m a i b i n e s ă r ă m â n e m î n adevăr, lăsândune în v o i a lui D u m n e z e u (Sfântul Iosif de la O p t i n a ) . 328. întrebare: Mă pământească. Ce să fac?

iertare), căci acest lucru îi d ă u n e a z ă sufletului ei. Iar în loc

plictiseşte

viaţa

R ă s p u n s : T e plictiseşte viaţa p ă m â n t e a s c ă ? D a r ai uitat ce îi aşteaptă pe o a m e n i i păcătoşi în viaţa de d u p ă m o a r t e ? C ă c i acolo d e u n m i l i o n d e ori este m a i

de

aceasta, c â n d mergeţi la spovedanie,

rugaţi-vă p e n t r u ea, z i c â n d r u g ă c i u n e a u r m ă t o a r e : „Mântuieşte-o, D o a m n e , şi miluieşte-o pe roaba Ta ( n u m e l e ei) şi p e n t r u sfintele ei rugăciuni miluieştemă şi pe m i n e , p ă c ă t o a s a " . A p o i să o iertaţi în g â n d p e n t r u faptul că v-a supărat (Sfântul Iosif de la Optina). 331. întrebare: mai puternic

spre

Ce

anume

acţionează

în

om

cel

rău?

R ă s p u n s : C e l m a i puternic acţionează î n o m contrazicerea. U n e o r i , o m u l doreşte să facă şi ceva greu, dar, d a c ă îi spui să facă c e v a uşor, atunci

g r e u şi m a i trist decât pe p ă m â n t , iar în raiul lui

i m e d i a t se tulbură. D a r trebuie să facă ascultare chiar

D u m n e z e u nu s u n t primiţi cei ce trăiesc aici la

d a c ă i se p a r e că nu este bine aşa (Sfântul Iosif de la

î n t â m p l a r e (Sfântul Iosif de la O p t i n a ) .

Optina).

329. întrebare: osândirii?

Cât

de

primejdios

este

păcatul

R ă s p u n s : î m i scrii că osândeşti. D o a r ştii că din a c e a s t ă p r i c i n ă pierzi toate ostenelile şi n e v o i n ţ e l e (Sfântul Iosif de la Optina). 330. iertare?

întrebare:

întotdeauna

trebuie

să

cerem

R ă s p u n s : î m i scrieţi că i-aţi cerut iertare lui S m i r n i ţ k a i a , iar ea a spus: „Iată, ea este c e a vinovată, de a c e e a î m i şi cere iertare". în acest c a z vă sfătuiesc să nu o m a i salutaţi şi să nu îi m a i cereţi iertare (nici a t u n c i c â n d o a m e n i i se poartă cu batjocură d a c ă le

3 3 2 . întrebare: Dumnezeu: sfaturi

cel

Cine îi face

care

se

la părintele sau

duce la

mai

mult pe plac

cu

stareţul

întrebări

lui

pentru

duhovnic sau

cel

care nu se duce? R ă s p u n s : Batiuşka Iosif de la O p t i n a a spus că cel ce m e r g e la Stareţ, chiar d a c ă îşi d u c e viaţa fără putere, totuşi stă m a i puternic decât cel ce trăieşte fără î n d r u m a r e . 3 3 3 . întrebare:

întâlnim

un

om,

după

cât

se

pare, clarvăzător, dar, în acelaşi timp, simţim că în el ceva nu este în ordine: cum aflăm dacă este de la Dumnezeu

clarviziunea

lui?

cereţi iertare sau c â n d nu vă iartă deşi le cereţi 101

337. întrebare: De ce

R ă s p u n s : „Trebuie să-i r e c u n o a ş t e m pe aceşti o a m e n i d u p ă s m e r e n i e - a răspuns părintele Iosif de la O p t i n a , d e o a r e c e vrăjmaşul îi p o a t e da o m u l u i clarviziune, dar smerenie niciodată nu îi dă. Ea îl arde chiar p e e l " . 3 3 4 . întrebare: Asupra cui acţionează duhul direct, ori prin vrăjitori, ori prin oamenii săi?

rău

R ă s p u n s : D e ş i duhul cel r ă u şi u c i g ă t o r de o a m e n i este legat cu lanţurile

atotputerniciei lui

D u m n e z e u ş i n i m i c n u poate face î m p o t r i v a celor asupra celor care prin necredinţa şi necuviinţa lor se uşa

(mai

ales p r i n faptul că aleargă la vrăjitori,

spiritişti, hipnotizatori şi lecuitori m o d e r n i ) în i n i m a lor, d u h u l răutăţii capătă posibilitatea de a acţiona direct şi nemijlocit asupra acestor o a m e n i nefericiţi, insuflându-le

din

plinătatea

răutăţii

sale

gânduri

hulitoare, pofte d ă u n ă t o a r e şi cugete p o t r i v n i c e lui Dumnezeu. 335. întrebare:

bucură Domnul?

El o a m e n i i se leapădă de cele trecătoare, iar cele trecătoare

sunt

nu

numai

bogăţia

şi

lucrurile

materiale, ci şi orice plăcere şi desfătare cu păcatul. 338. întrebare: în toate se cuvine a-i asculta pe părinţi? R ă s p u n s : î n toate cele î n care n u există păcat. D a c ă e i v ă p o r u n c e s c ceva împotriva p o r u n c i l o r lui D u m n e z e u , să nu-i ascultaţi. 339. întrebare: ce

Trebuie

să

ne

îndepărtăm

de

cei

cârtesc? R ă s p u n s : Depărtează-te, iubitule fiu, de cei ce

cârtesc, p e n t r u a nu a d u c e pieirea sufletului tău. 340.întrebare: timpul

Din ce cauză are loc întinarea în

nopţii?

R ă s p u n s : A d e m e n i r e a î n s o m n are loc d i n m u l t e pricini: 1) d a c ă l-ai osândit pe cel sincer, este un p ă c a t foarte m a r e ; 2) din îngâmfare şi m â n d r i e , care,

Cum

să

privim

plăcerile

lumii?

R ă s p u n s : Ele ucid î n o m viaţa d u h o v n i c e a s c ă . 336. întrebare: singurătate?

Se

R ă s p u n s : D o m n u l S e b u c u r ă atunci c â n d p e n t r u

care se află sub u m b r a harului lui Hristos, totuşi retrag de sub acest sfânt a c o p e r ă m â n t şi îi d e s c h i d

anume

Care

este

proorocia

despre

de a s e m e n e a , sunt păcate; 3) pentru că ai m â n c a t şi ai b ă u t m u l t ; 4) datorită firii; 5) datorită slăbiciunilor trupeşti şi a a n u m i t o r boli; 6) din invidie diavolească. Iar preoţii împărtăşesc acestea celor înţelepţi şi prin c a n o n aceştia se curăţesc (de întinare).

R ă s p u n s : î n vremurile din u r m ă , singurătatea va sărăci foarte... (probabil din c a u z a televizorului şi a r a d i o u l u i ) ...Viaţa în tăcere este m a i de cinste decât toate felurile de viaţă. Prin ea (prin tăcere) o m u l ţ i m e

3 4 1 . întrebare: De care mâhnire se tem diavolii? R ă s p u n s : Diavolii se t e m de m â h n i r e a p e n t r u p ă c a t e , ca hoţii de câini.

de sfinţi I-au făcut pe plac D o m n u l u i . 102

103

342. întrebare: Ce rău provoacă să ne izbăvim de ea?

tristeţea şi cum

Răspuns: Nimic nu îl bucură pe Dumnezeu ca o m u l care n u ţine m i n t e răul (Sfântul I o a n G u r ă d e

R ă s p u n s : Tristeţea î n t u n e c ă mintea, înlesneşte

Aur).

descurajarea şi de aici provin frica şi g â n d u l hulitor. Omul

se

izbăveşte

de

tristeţe

prin

rugăciune

sârguincioasă, cu lacrimi şi suspine, r u g ă c i u n e , care a l u n g ă d u h u l tristeţii. şi

3 4 3 . întrebare: deşarte?

Cum

să

scăpăm

de gândurile

rele

347. întrebare:

unire

este

plăcută

lui

Dumnezeu? R ă s p u n s : T r e b u i e să ştiţi că nu orice unire este de

folos;

numai

aceea

care

este

după

voia

lui

D u m n e z e u . . . Iar Sfinţii Părinţi au p u s cu pravile sub a n a t e m ă , prevenindu-i pe ortodocşi, unirea cu cei de

R ă s p u n s : Leacul pentru g â n d u r i este p o m e n i r e a

alte c r e d i n ţ e .

morţii şi a chinurilor din veacul viitor . 344. întrebare: gândurile rele?

Orice

Trebuie

să

ne

3 4 8 . întrebare: căim

pentru

şi

păcat

doboară

toate

virtuţile

ostenelile? Răspuns:

R ă s p u n s : T r e b u i e să ne ferim foarte m u l t de

Ce

Evanghelie

Ştii

toate

că le

fecioarele împlineau:

neînţelepte fecioria,

din

postul,

g â n d u r i l e n e c u r a t e şi să facem p o c ă i n ţ ă p e n t r u ele,

înfrânarea, privegherea, cântarea psalmilor, dormitul

căci p r i n ele p ă c ă t u i m fără încetare înaintea

lui

pe o parte, m â n c a r e a uscată, rugăciunea, nespălarea,

D u m n e z e u . S t ă p â n e D o a m n e , iartă-mă, p e n t r u c ă a m

m u n c a şi m u l t e alte nevoinţe. î n s ă nemilostivirea

gândit

singură a doborât toate virtuţile p o m e n i t e .

împotriva

voii

Tale

cu

ştiinţă

sau

din

neştiinţă, căci a Ta este mila în veci. după

3 4 5 . întrebare: Dumnezeu?

Cum

să

3 4 9 . întrebare:

dobândim

plânsul

cel

să-i

definim

pe

oamenii

lumeşti? R ă s p u n s : Distracţiile, petrecerile sunt patimile

R ă s p u n s : Grăit-au Sfinţii Părinţi d i n schituri: d a c ă voieşti să dobândeşti plânsul, să iubeşti sărăcia şi s m e r e n i a , să nu ai lucruri b u n e în chilia ta şi să-ţi a d u c i a m i n t e de j u d e c a t ă şi de m o a r t e . 3 4 6 . întrebare: De ce Dumnezeu?

Cum

anume

Se

bucură

îndeosebi

o a m e n i l o r uşuratici şi trândavi. 350. întrebare:

Ce

scop

are

vrăjmaşul

mântuirii

noastre? R ă s p u n s : Vrăjmaşul mântuirii noastre c u u n singur

lucru

se

ocupă;

prin

toate

mijloacele

se

străduieşte să ne abată de la D u m n e z e u şi să ne ia, să ne u c i d ă timpul. El c u n o a ş t e adevărata lui valoare... 104

105

N e î n c e t a t u r m ă r e ş t e ca m i n t e a noastră să nu intre în a c o r d cu D u m n e z e u . . . El a s c u n d e viitorul (veşnicia) şi a m i n t i r e a despre moarte... ca n o i să nu î n c e p e m să i u b i m cele de S u s (Sfântul Efrem Sirul). 351.

Răspuns:

m â n c a , a nu dormi, a nu avea odihnă, ci în a face toate cu m ă s u r ă şi la timpul lor (Sfântul T e o d o r Studitul).

întrebare: Ce este principal în viaţă?

Răspuns:

Principalul

lucru

în

3 5 6 . întrebare:

viaţă

este

Cerurilor

rugăciunea, iar toate celelalte lucruri se află pe locul doi (Sfântul Grigorie Teologul). 352. piedici?

întrebare:

Putem

virtuţile

fără

Pe

Mântuitorul

cine şi

va

lipsi

de

duhul

lui

Hristos

(Sfântul

Teofan

va

greutatea

Zăvorâtul). 3 5 7 . întrebare:

Cât

de

mare

fi

R ă s p u n s : S ă n u crezi c ă dobândeşti v r e o virtute fără m â h n i r e a şi durerea sufletului (Sfântul T e o f a n Zăvorâtul).

chinurilor?

353. desfătarea

p ă m â n t u l din temelii (Sfântul Efrem Sirul).

întrebare: trupului?

Cum

să

privim

tihna

şi

împărăţia

Judecătorul?

R ă s p u n s : Pe cei care şi-au însuşit-o singuri, neavând

dobândi

Viaţa virtuoasă nu c o n s t ă în a nu

R ă s p u n s : A t u n c i c â n d păcătoşii v o r fi alungaţi din faţa lui D u m n e z e u , ţipătul lor va zdruncina 358.

întrebare:

Ce

fel

de

cuget

Dumnezeu

Se

uită

caută

la

noi

R ă s p u n s : Desfătarea trupului se află între lucrurile cele m a i urâte de D u m n e z e u (Sfântul T e o f a n Zăvorâtul).

Domnul?

3 5 4 . întrebare: mântuirii?

sufletul s a u cu n e p ă s a r e şi lene. Şi, d a c ă îl cauţi din

Ce

este

principal

pe

calea

Răspuns:

cu

atenţie

la

c u g e t u l tău... şi v e d e c u m îl cauţi tu pe El - din tot suflet, n u m a i atunci îţi pregăteşte biruinţa.

R ă s p u n s : Principalul lucru pe calea mântuirii

359.

este să-ţi u m p l i sufletul cu adevărurile şi noţiunile

necazurile?

cereşti (iar nu cu cele lumeşti). Ele p ă t r u n d în i n i m ă şi atrag dorinţele, iar atunci toată fiinţa tinde către cer şi către tot ce e ceresc. 3 5 5 . întrebare: Are mare faţă de toate lucrurile în viaţă?

importanţă

măsura

întrebare:

Cum

trebuie

să

îndurăm

R ă s p u n s : N e c a z u r i l e trebuie să le î n d u r ă m cu m u l ţ u m i r e (Sfântul M a c a r i e cel M a r e ) . 360. întrebare: de

Cum

să

dobândim

neiubirea faţă

lume? R ă s p u n s : Gândeşte-te c ă viaţa n u are n i m i c î n

sine în afară de lacrimi, reproşuri, v o r b e rele, lenevie,

106

107

365.

osteneli, boli, bătrâneţi, p ă c a t e şi m o a r t e . Şi nu vei iubi l u m e a (Sfântul Efrem Sirul).

R ă s p u n s : C e l c e păcătuieşte c u g â n d u l v a d a

i-a u i m i t (Sfântul Efrem Sirul).

R ă s p u n s : C i n e se leneveşte atunci c â n d trebuie să c â n t e şi să-L proslăvească pe D o m n u l este străin de viaţa viitoare (Sfântul Efrem Sirul).

slăbirea minţii (Sfântul Isaac Sirul). 366. întrebare: pentru

săvârşit

să

în

chip

rău

mai

ţinem

seama

de

duhul

a c u m ş i acest lucru n e v a învăţa ceea c e a v e m d e făcut. A r h i e p i s c o p u l N i c o n de V o l o g o d scria: „ D u h u l încearcă

conştiinţă,

să

să

ne

facem

oblige

să

concesie

ne după

călcăm

pe

concesie

î m p o t r i v a Legii lui D u m n e z e u , a Bisericii, a religiei".

108

ce

părăseşte

Dumnezeu

grija

R ă s p u n s : D u m n e z e u părăseşte grija faţă de om că

mintea

acestuia

367. întrebare: care

consideră

se

opreşte

la

gândul

despre

Cum

să-i privim

că păcatele

pe

acei

oameni

lor sunt mici?

R ă s p u n s : A c e l a care consideră că păcatele lui sunt m i c i va suferi o p e d e a p s ă de şapte ori m a i m a r e 368.

întrebare: cu

Când

ne

prinde

vrăjmaşul

cunoştinţele?

R ă s p u n s : Vrăjmaşul n e prinde c u cunoştinţele n o a s t r e atunci c â n d ne î n c r e d e m în ele (şi nu îi î n t r e b ă m p e cei experimentaţi d u h o v n i c e ş t e ) (Sfântul Isaac Sirul). 369.

Răspuns: Să luăm seama la c u m sunt vremurile

vremii

De

om?

mântuirii

Trebuie

discuţiile

şi îi va fi m a i rău decât înainte (Sfântul Isaac S i r u l ) .

R ă s p u n s : Binele dobândit p r i n p ă c a t s e preface în b l e s t e m p e n t r u cel ce l-a d o b â n d i t (Sfântul Efrem Sirul). 364. întrebare: vremii?

au

m e r i t e l e sale (Sfântul Isaac S i r u l ) .

362. întrebare: Cum să-i privim pe cei care se lenevesc atunci când trebuie să meargă la biserică?

Binele

efecte

R ă s p u n s : Discuţiile p r o v o a c ă împrăştierea şi

r ă s p u n s n u m a i p e n t r u sine, iar cel ce păcătuieşte cu fapta va da răspuns pentru cei pe care i-a smintit şi

363. întrebare: bine?

Ce

nefolositoare?

361. întrebare: Ce deosebire există între cel ce păcătuieşte cu gândul şi cel ce păcătuieşte cu fapta înaintea celorlalţi?

este

întrebare:

întrebare:

unora, să îi

Este

mustram

Răspuns:

bine,

aşa

cum

le

place

pe ceilalţi?

Râvna

pentru

lecuirea

patimilor

celorlalţi este b o a l ă grea (Sfântul Isaac Sirul). 370. nostru fără

întrebare: osteneli

Putem şi

birui

răbdarea

109

răul

necazurilor?

înlăuntrul

R ă s p u n s : N i m e n i nu p o a t e birui răul fără să se istovească

prin

osteneală

îndelungată

şi

fără

să

376. întrebare: care nu

sufere (Sfântul T e o d o r Studitul).

Răspuns:

371. întrebare: Cine se mântuieşte: multe, dar nu împlineşte, sau cine nu împlineşte?

cine ştie,

ştie dar

învăţat m u l t pe de rost, ci cel care d u c e o viaţă curată şi n e î n t i n a t ă chiar d a c ă nici nu ştie să citească nu

trebuie

să

răspundem?

(Sfântul T e o d o r Studitul). 373. întrebare: De ce anume atunci când suntem bolnavi?

trebuie

să

ne ferim

R ă s p u n s : Să nu faci din b o a l ă prilej p e n t r u lene (Sfântul T e o d o r Studitul).

Răspuns:

Cum

măsură

sau

Ce

de

cei

Depărtează-te

de

cei

ce

sunt

(Sfântul Vasile cel

377. întrebare: atunci

când

Poate

mâncăm

exista

puţin,

lăcomia

pântecelui

dorim

mâncăruri

dar

gustoase? c â n d m â n c ă m puţin, dar d o r i m m â n c ă r u r i gustoase. C â t de p u t e r n i c ă este această otravă! E s t e c e a dintâi pricină a relelor (Sfântul Vasile cel M a r e ) . 378. întrebare: De ce mulţi nu îl văd şi nu îl aud pe

Dumnezeu? R ă s p u n s : T o a t e interesele şi simpatiile lor sunt

în exterior: desfătările şi spectacolele absorb toată viaţa lor; m a i este nevoie s ă n e m i r ă m d u p ă a c e e a c ă

să

privim glumele

G l u m e l e deşarte

375. întrebare:

purtăm faţă

lui Dumnezeu?

te b u c u r a de binefacerile lor

deşarte?

se îndreaptă

spre

n u î l v ă d ş i n u î l a u d p e D u m n e z e u (Sfântul Vasile cel M a r e ) . 379. întrebare:

c h i n u l v e ş n i c (Sfântul T e o d o r Studitul). peste

ne

R ă s p u n s : D a , există l ă c o m i a p â n t e c e l u i şi atunci

R ă s p u n s : S ă n u răspunzi c u c u v â n t obraznic

374. întrebare:

să

Cuvântul

nesimţitori faţă de p r o p o v ă d u i r e a e v a n g h e l i c ă şi nu

(Sfântul T e o d o r Studitul). Cum

Cum

asculte

Mare).

R ă s p u n s : In cer va intra nu cel care a citit sau a

372. întrebare:

vor să

este

saturarea

cu

mai

rău

-

mâncare şi

semnele

înşelăciunii?

de v e d e r e şi privirea o a r e c u m sălbatică.

R ă s p u n s : înfrânarea n e m ă s u r a t ă este m a i rea

380.

d e c â t saturarea, deoarece datorită ei nu se p o a t e

repezeală?

ajunge la dreapta chibzuinţă, însă d u p ă saturare, se p o a t e (Sfântul I o a n C a s i a n R o m a n u l ) .

sunt

R ă s p u n s : S u n t dorinţa de a ne i m p u n e p u n c t u l

înfrânarea băutură?

Care

întrebare:

Este

greşit

să

ne

rugăm

la

R ă s p u n s : D a c ă cineva se r o a g ă lui D u m n e z e u fără

frică,

în

treacăt,

acela

atrage

mânia

lui

D u m n e z e u , izgonirea lui D u m n e z e u . M a i b i n e s ă n u 110

111

se r o a g e d e l o c decât să se roage superficial. Nu există

nu î n d u r ă aceste lucruri. „Pare-se că ai î n c e p u t să

p ă c a t m a i m a r e . Diavolii din nici o altă pricină nu

m e r g i des la b i s e r i c ă ? ! " - întreabă ceilalţi ironic. Şi

năvălesc aşa c u m năvălesc datorită dispreţului faţă

creştinul tace. „Desigur, de ce să nu m e r g i c â n d e

d e D u m n e z e u (Sfântul Teofan Zăvorâtul).

sărbătoare, dar tu m e r g i a p r o a p e în fiecare zi! Se p a r e

381. întrebare: în ce trebuie de ce trebuie să avem grijă?

să

ne

îmbogăţim

şi

R ă s p u n s : T r e b u i e s ă n e î m b o g ă ţ i m î n fapte b u n e , dar,

m a i mult,

trebuie

să ne îngrijim

de

dispoziţiile b u n e (Sfântul Teofan Z ă v o r â t u l ) . să

382. întrebare: Prin ce anume observăm, la păcatele celorlalţi?

participăm, fără

R ă s p u n s : Prin faptul că p e n t r u p ă c a t u l săvârşit de ei există şi încuviinţarea noastră. 383. întrebare: vorbeşte de la sine?

Să-l

ascultăm

pe

acela

care

R ă s p u n s : De la sine învaţă cel care nu este călăuzit de d u h u l scrierilor patristice, cu trimitere la Sfinţii Părinţi. De aceea nu trebuie să-i d ă m crezare o m u l u i care nu vorbeşte potrivit Sfinţilor Părinţi; nu trebuie să-l p r i m i m , ci, dimpotrivă, să ne d e p ă r t ă m

că şi posturile ai î n c e p u t să le ţii. Nu te pregăteşti c u m v a să m e r g i la m ă n ă s t i r e ? " Şi creştinul iarăşi tace. 385. întrebare: care

se

despart

pentru

Chinurile

mântuirea

de

la

Dumnezeu

cel

Hristos? îndurate

pentru

Hristos

la înfricoşătoarea J u d e c a t ă

a

C e l u i înaintea Căruia va sta toată l u m e a . 386. întrebare:

Cum

să-l

recunoaştem

pe

cel

virtuos? R ă s p u n s : D a c ă sufletul cuiva este virtuos, acest lucru se d e s c o p e r ă în privire, m e r s , glas, z â m b e t , discuţii şi c o m p o r t a m e n t . In el, totul s-a s c h i m b a t şi a c ă p ă t a t c e a m a i plăcută înfăţişare. 387.

întrebare:

Când

este

socotită

răbdarea

nevoinţă? R ă s p u n s : D a c ă rabzi (boala s a u necazurile) şi îi

astăzi

unii

R ă s p u n s : Astăzi sunt deschise bisericile creştine în care se săvârşeşte d u m n e z e i a s c a slujbă, dar iată care este f e n o m e n u l trist: m u l ţ i creştini, fără să fie torturaţi, se despart de Hristos. L u m e a îi p e r s e c u t ă pe robii lui Hristos prin batjocuri şi dispreţ şi m u l ţ i 112

chinuri

Răspuns: dăruiesc

de el (Sfântul S i m e o n N o u l T e o l o g ) . 384. întrebare: Cum creştini de Hristos?

îndură

Ce primeşte

m u l ţ u m e ş t i D o m n u l u i , m u l ţ u m i r e a ţi se socoteşte n e v o i n ţ ă (Sfântul Varsanufie cel M a r e ) . 388. întrebare: roage

cu

capul

Poate

bărbatul,

la

nevoie,

să

se

acoperit?

R ă s p u n s : C h i a r şi atunci c â n d ai c a p u l acoperit, nu lăsa rugăciunea, ci u r m ă r e ş t e n u m a i să nu o faci c u nesocotinţă. 113

389.

întrebare:

rugăciunea

lui

Răspuns:

De

unde

dobândeşte

putere

Iisus?

394. atunci

Rugăciunea

lui

Iisus

dobândeşte

întrebare:

când

De

suntem

Răspuns:

ce

trebuie

să

ne

bucurăm

ocărâţi?

Fiind

supuşi

diferitelor

ocări

din

p u t e r e î n d e o s e b i din sentimentul s m e r e n i e i şi al

p a r t e a o a m e n i l o r , s ă n e b u c u r ă m n u p u r ş i simplu,

zdrobirii inimii şi, de a s e m e n e a , din căinţa cu care

nu fără socotinţă, ci să ne b u c u r ă m pe t e m e i u l că

este rostită.

g ă s i m ocazia prielnică pentru d o b â n d i r e a iertării

390. întrebare: Care preoţilor şi a monahilor?

este

datoria

deosebită

a

R ă s p u n s : Preoţii ş i m o n a h i i trebuie î n m o d obligatoriu să se roage p e n t r u ceilalţi. 391. întrebare: Se dumnezeieşti când vine

cuvine starea

să lăsăm citirea de rugăciune?

cărţii

R ă s p u n s : D a c ă m i n t e a ta şi i n i m a simt starea de r u g ă c i u n e în t i m p u l citirii Sfintei Scripturi, r ă m â i în r u g ă c i u n e p â n ă c â n d starea d e r u g ă c i u n e v a înceta. 392. întrebare: stareţ?

Când

trebuie

să

plecăm

de

la

R ă s p u n s : C u v i o s u l P i m e n cel M a r e a p o r u n c i t s ă n e d e s p ă r ţ i m imediat d e stareţul care p r o v o a c ă d a u n e sufletului. Alt lucru este atunci c â n d nu există d a u n e sufleteşti, ci n u m a i g â n d u r i tulburătoare, de la diavol,

cărora

nu

trebuie

să

le

dăm

ascultare,

greşelilor noastre, iertându-l pe aproapele (Cuviosul M a r c u Ascetul). 395. întrebare: mersul

393. întrebare: mântuire,

în

alt folos

mai

dobândim

din

biserica lui Dumnezeu?

R ă s p u n s : D a c ă nu aş fi fost la slujbe, cât mi s-ar fi î n m u l ţ i t în acest t i m p păcatul vorbirii deşarte, al râsului nesăbuit, al treburilor, discuţiilor, gândurilor, s i m ţ ă m i n t e l o r , dorinţelor deşarte şi faptul că nu aş fi făcut n i m i c . 396.

întrebare:

Ce

este

important

în

ospitalitate? R ă s p u n s : N u s ă o s p ă t ă m este important, c i î n t i m p u l ospăţului să h r ă n i m sufletul cu C u v â n t u l lui Dumnezeu. 397. întrebare: Trebuie ceea ce ne-a spus sau ne-a

d e o a r e c e acţionează... t o c m a i atunci c â n d d o b â n d i m folos sufletesc.

la

Ce

să dezvăluim celorlalţi dat părintele duhovnic?

R ă s p u n s : N u trebuie s ă s p u n e m altora c u câtă atenţie s-a purtat cu n o i părintele d u h o v n i c , c ă c i din

Cum

să

folosim

necazul

spre

afară de răbdare şi mulţumire?

R ă s p u n s : Fiecare n e c a z ce vine fără voia ta să te

a c e a s t ă pricină p o t apărea invidie şi gelozie. 398. starea

întrebare: noastră

Trebuie

lăuntrică?

înveţe să faci p o c ă i n ţ ă (Cuviosul M a r c u A s c e t u l ) . 114

115

să

vorbim

altora

despre

R ă s p u n s : Faţă d e o a m e n i trebuie s ă a s c u n d e m trăirile

noastre

(şi

cele

duhovniceşti,

şi

Răspuns:

Dobândirea

multor

cărţi

este

cele

folositoare p e n t r u c e i care le întrebuinţează, iar cine

p ă c ă t o a s e ) , s ă n u e x p u n e m starea n o a s t r ă lăuntrică,

c r e d e c ă n u m a i d o b â n d i r e a cărţilor î l î m b o g ă ţ e ş t e ,

ci să o î m p ă r t ă ş i m n u m a i celui care o înţelege sau

aceluia îi este pregătită o s â n d ă sigură.

părintelui d u h o v n i c ( S c h i e g u m e n u l I o a n ) . 399. Dumnezeu

întrebare: Când au binefacerile noastre

Răspuns: numai

atunci

Binefacerile când

sunt

404. întrebare:

putere înaintea trupeşti?

trupeşti sfinţite

capătă cu

lui

numele

din

cu imaginile lumeşti?

lui

sfinte

imagini

şi

să

le

ferim

de

profanare

(Arhiepiscopul Nicon de Vologod). 401. ceilalţi?

întrebare:

Răspuns: să-i

convingem

Cum

trebuie

să-i

important în

credinţă?

R ă s p u n s : C u n o a ş t e r e a credinţei este lucrul cel trebuie să fie cea dintâi (Sfântul Teofan Zăvorâtul). 405. întrebare: Cu ce trebuie să ne alinăm? R ă s p u n s : T r e b u i e să conştientizezi că eşti un n i m i c , d a r trebuie să te şi alini cu faptul că eşti creştin (Sfântul Teofan Zăvorâtul).

R ă s p u n s : T r e b u i e să p u n e m de-o parte cu grijă sfintele

este

m a i necesar. De aceea şi râvna p e n t r u acest lucru

putere

Dumnezeu. 400. întrebare: Ce să facem revistele, gazetele şi timbrele

Ce

învăţăm

pe

406.

întrebare:

Ce

importanţă

are

slăbirea

trupului? R ă s p u n s : Slăbirea şi lenevirea trupului reduc p u t e r e a m o r a l ă a o m u l u i şi îl apropie de cădere. (Sfântul Teofan Zăvorâtul).

î n t o t d e a u n a trebuie să-i î n v ă ţ ă m şi cu

duioşie,

cu

blândeţe

şi

cu

dragoste, d a r î n p r i m u l r â n d c e r â n d î n sinea n o a s t r ă

407. întrebare: căinţa

pentru

Ce

împiedică

în

mod

deosebit

păcate?

Răspuns: Căinţa nu se împacă cu sentimentul

ajutorul lui D u m n e z e u . 402. Intrebare: Pe cine trebuie să evităm? R ă s p u n s : T r e b u i e să-i e v i t ă m şi să nu v o r b i m cu aceia faţă de care s i m ţ i m patimă. 403. întrebare: Pentru sfintelor cărţi mântuitoare dăunătoare?

116

cine este şi pentru

dobândirea cine este

îndreptăţirii (Sfântul Teofan Zăvorâtul). 408.întrebare: economia

Cum

să

ne

purtăm

faţă

de

banilor?

R ă s p u n s : Să nu strângi b a n i toată viaţa ta, c ă c i altfel D u m n e z e u nu îţi va m a i purta de grijă (Sfântul T e o f a n Zăvorâtul).

117

409. întrebare: Care sunt acei creştini care nu au duhul lui Hristos?

n i m i c n i c i i , care nu are nici o limită, şi t o c m a i în

R ă s p u n s : S u n t acei creştini care nu ştiu cui

a c e a s t a constă i z b â n d a sufletului. P e n t r u s m e r e n i e ,

aparţin - n i c i lui Hristos, nici lumii: în exterior iau parte

la

toate

rânduielile

vieţii

creştine,

iar

cu

Răspuns:

Dumnezeu

fericirea. Grija lor nu este p e n t r u D o m n u l , ci p e n t r u a trăi în linişte şi dezmierdare pe p ă m â n t . Le lipseşte i n i m a creştină. Inima lor n u tinde într-acolo... N u î n D u m n e z e u este binele ei, ci în sine şi în l u m e şi nu în cer este raiul ei, ci pe p ă m â n t

(Sfântul Teofan

410. întrebare: De ce nu trebuie să intenţia de a începe viaţa duhovnicească?

amânăm

lucrarea a

reuşi

duhovnicească

să

căpătăm

fără

întârziere

deprinderea

pentru

411. întrebare: Cum să nevoinţei şi necazurile vieţii? Răspuns: şi

Cine

nădejdea

nu că

are şi

îndurăm înaintea

noi

vom

greutăţile

ochilor fi

săi

părtaşii

r ă s c u m p ă r ă r i i şi ai vieţii nu p o a t e î n d u r a greutăţile n e v o i n ţ e i şi nu p o a t e accepta viaţa c e a p l i n ă de necazuri.

şi

nu

caută

propriei

lipsurile

Care

virtute

îi

înfometează

pe

demoni ? R ă s p u n s : înfrânarea îi înfometează pe d e m o n i , căci

plăcerile

sunt

hrana

demonilor.

Insă

unii,

istovindu-se p r i n post şi înfrânare n e m ă s u r a t ă , s-au îndepărtat de Dumnezeu. păcatul şi

să

ne

Ce

ne

împiedică

îndreptăm

să

părăsim

către Dumnezeu?

C o r u p e r e a voinţei.

A c e s t lucru

se

î n d r e a p t ă p r i n lăsarea noastră în voia celuilalt (a d u h o v n i c u l u i ) . Şi Sfinţii Părinţi au luptat cel m a i m u l t î m p o t r i v a voii lor (Sfântul Teofan Zăvorâtul). 4 1 5 . întrebare:

veşnicie.

bucuria

4 1 3 . întrebare:

Răspuns:

R ă s p u n s : Sfinţii Părinţi ne r o a g ă stăruitor să pentru

totul

4 1 4 . întrebare:

Zăvorâtul).

începem

iartă

este înţelegerea

n e v o i n t e l o r (Sfântul Teofan Zăvorâtul).

g â n d u r i l e şi cu i n i m a se îndreaptă spre alt d o m e n i u şi în alte lucruri îşi găsesc alinarea, desfătarea şi

Smerenia

Ce

este

deşertăciunea?

R ă s p u n s : D e ş e r t ă c i u n e a î n s e a m n ă desfătările vieţii de aici. 416.întrebare:Cum

este

mai

uşor să

biruim

păcatul? R ă s p u n s : S f i n ţ i i Părinţi n e s p u n c ă cel m a i uşor este s ă b i r u i m păcatul î n c e p â n d c u gândurile. C h i a r şi lucrarea c e a plăcută lui D u m n e z e u şi slujirea faţă

412. întrebare: In ce constă smerenia şi care este binele ce iese din ea?

d e E l î n c e p p r i n cugete b u n e . 417.

întrebare:

Ce înseamnă

însuti? 118

119

a fi

atent la

tine

R ă s p u n s : A fi atent la tine însuti î n s e a m n ă a

voie şi fără de v o i e " - de 12 ori cu 12 m e t a n i i

v e g h e a neîncetat, fără şovăire a s u p r a ta, a u r m ă r i

d i m i n e a ţ a ( d u p ă rugăciunile de d i m i n e a ţ ă ) şi seara

m i ş c a r e a gândurilor şi a simţămintelor tale şi a le

( d u p ă rugăciunile de seară), timp de 40 zile.

c h i b z u i pe toate: cele rele u r m â n d a le respinge, a le a l u n g a şi a te m u s t r a pentru ele, iar la g â n d u r i l e şi s i m ţ ă m i n t e l e cucernice, rugătoare, sfinte u r m â n d a te opri şi a r ă m â n e în ele. 418.

421. întrebare: strană,

să facem

întâmplă cuiva observaţie

în

să greşească

în

biserică,

observaţie în

Răspuns:

întrebare: Duhul rău se poate pocăi?

Putem

Nu

auzul

la cântare?

nicidecum

tuturor,

nici

la

tuturor dacă i se

la citire sau

trebuie

auzul

aflându-ne

să

să

facem

oprim

cele

că

î n c e p u t e dar, m a i ales, nici să r â d e m p e n t r u a nu le

p o c ă i n ţ a d u h u r i l o r rele este imposibilă şi a c e a s t a nu

p r o v o c a şi celorlalţi tulburare. Ce d a c ă s-a întâmplat,

depinde

lor,

d e e x e m p l u , c a cineva s ă n u s p u n ă acel p r o c h i m e n

mândria

s a u să nu citească atâtea stihuri câte s u n t rânduite în

Răspuns:

îndreptată

de

Duhul

rău

însuşi

Dumnezeu, numai

ci

spre

de

rău,

a

adeverit

libertatea

şi

de

c a n o n ? A c e s t lucru, desigur, trebuie să-l a m i n t i m cu

n e m ă s u r a t ă , care exclude orice smerenie. 419. întrebare: Când nu metanii până la pământ?

se

pot face

în

biserică

binişorul,

dar

este

bine

să-l

explicăm

după

t e r m i n a r e a slujbei; fărădelegea nu c o n s t ă în faptul că din greşeală nu s-a citit ceea ce trebuia, ci în faptul

R ă s p u n s : M e t a n i i p â n ă la p ă m â n t nu se fac din z i u a Sfintelor Paşti p â n ă în ziua Sfintei T r e i m i . In d e c u r s u l întregului an în cele d o u ă s p r e z e c e p r a z n i c e , în zilele de d u m i n i c ă şi s â m b ă t ă şi, de a s e m e n e a , în zilele împărtăşirii cu Sfintele T a i n e nu se fac metanii, ci se a d m i t e n u m a i plecarea g e n u n c h i l o r (în zilele de

că, deşi s-au citit cele rânduite, acest l u c r u s-a făcut fără luare aminte. 4 2 2 . întrebare: duhovnic

priceput

Răspuns:

Ce

şi

să

fac

dacă

nu

am

găsit

smerit?

Da,

într-adevăr,

un

îndrumător

d u m i n i c ă şi sărbători) cu b i n e c u v â n t a r e la locurile

d u h o v n i c e s c b u n în vremurile noastre este o m a r e

sfinte.

raritate. In acest caz să-ţi spovedeşti m a i d e s păcatele

420. întrebare: Ce rugăciune, câte metanii şi cât timp trebuie să le săvârşim pentru o răposată care abia şi-a dat sufletul? Răspuns:

Trebuie

să

rostim

rugăciunea:

la p r e o t u l d u h o v n i c , iar învăţăturile să le iei din Sfânta Scriptură şi din cărţile scrise de Sfinţii Părinţi şi de stareţi, m a i ales din cele despre nevoinţă. 4 2 3 . întrebare:

Cum este corect să ne închinăm?

„ O d i h n e ş t e , D o a m n e , sufletul răposatei r o a b e i T a l e

R ă s p u n s : Să te închini î n t o t d e a u n a cu evlavie şi

( n u m e l e ei) şi iartă-i ei orice greşeală săvârşită cu

cu râvnă, d u c â n d m â n a la frunte, la p â n t e c e , la

120

121

u m ă r u l drept şi la cel stâng; î n t o t d e a u n a să te î n c h i n i

înfăptuire. C h i a r dacă nu faci ceea ce te învaţă, totuşi

s t â n d în picioare, ţinând trupul în poziţie dreaptă, iar

să te ruşinezi de păcat, să-ţi s c h i m b i m o d u l de

apoi să faci m e t a n i e , dar nu aşa c u m fac unii,

g â n d i r e şi să te osândeşti pentru faptul că nu faci

închinându-se şi făcând m e t a n i e în acelaşi t i m p ; nu

(Sfântul I o a n G u r ă de Aur).

trebuie să faci s e m n u l crucii şi metaniile în grabă. Metania

mică

aplecându-te, pământ.

să

trebuie

să

poţi

ajunge

Arhiepiscopul

fie

aceea

cu

Antonie

mâna

în

care,

până

Volânski

la

426. păcătoasă

întrebare: a

Care

este

prima

cerinţă

omului?

R ă s p u n s : Ca totul să fie d u p ă voia lui şi, c â n d

scrie:

„ C r u c e a o r t o d o x ă se săvârşeşte astfel: m â n a dreaptă

acest

cu cele trei degete a d u n a t e se aşază m a i întâi pe

î m p o t r i v a lui D u m n e z e u şi se supără pe o a m e n i .

frunte ( n u p e nas, n u p e b a r b ă ş i n u î n aer), apoi p e p â n t e c e , a p o i pe u m ă r u l drept şi, în cele din u r m ă , pe u m ă r u l stâng (nu la s u b s u o a r ă ) " . 424. întrebare: Va primi de răsplată cel care a dat sfat bun şi bine?

la Dumnezeu a îndemnat la

lucru

nu

4 2 7 . întrebare:

se

întâmplă, Ce

imediat

importanţă

au

cârteşte nevoinţele

exterioare? R ă s p u n s : C h i a r dacă nevoinţele exterioare sunt necesare,

totuşi

ele

sunt nişte schele, de aceea

opriţi-vă m a i puţin atenţia asupra lor. Clădirea se construieşte cu ajutorul lor, însă ele nu sunt clădirea.

R ă s p u n s : Fără îndoială că va primi. Ia ascultă ce

C l ă d i r e a este în inimă: spre lucrarea inimii să vă

s p u n e d e s p r e aceasta Sfântul I o a n G u r ă de Aur:

îndreptaţi atenţia. U n u l şi acelaşi lucru p o a t e fi şi

„ D a c ă dai sfaturi, iar ascultătorul nu le p r i m e ş t e şi

plăcut, şi n e p l ă c u t lui D u m n e z e u , j u d e c â n d d u p ă

nu a d u c e roadele ascultării, ţie tot îţi este pregătită

intenţii. învăţaţi-vă cu acest lucru.

de D u m n e z e u răsplata p e n t r u sfaturi şi vei d o b â n d i aceeaşi răsplată pe care ai fi dobândit-o d a c ă celălalt te-ar fi ascultat, p e n t r u că tu ţi-ai îndeplinit datoria ta.

Datoria

noastră

nu

este

să-i

convingem

pe

428. întrebare: celui

Cum

este

înţelept

să-i

slujim

bolnav? R ă s p u n s : C e l ce-i slujeşte cu înţelepciune celui

ascultători, ci n u m a i să-i sfătuim".

b o l n a v slujeşte pentru a d o b â n d i i n i m ă milostivă,

4 2 5 . întrebare: Se cuvine să ascult din nou cuvântul lui Dumnezeu şi învăţăturile, căci ascult, dar nu împlinesc, nu fac ceea ce învaţă ele?

n e c a z din afară ori dacă însuşi b o l n a v u l s-ar revolta

R ă s p u n s : Să asculţi, chiar d a c ă nu faci c e e a ce

p e n t r u a d o b â n d i sentimentul compătimirii: căci cine are acest scop, acela, orice i s-ar î n t â m p l a - v r e u n î m p o t r i v a lui - î n d u r ă fără tulburare toate acestea, ţinând

cont

de

scopul

său

şi

ştiind

că

mai

învaţă ele, p e n t r u că de la ascultare se ajunge şi la

r e c u n o s c ă t o r îi este lui bolnavul d e c â t el bolnavului.

122

123

Şi fiţi încredinţaţi că cel ce slujeşte cu î n ţ e l e p c i u n e întrebare: Pe cine

trebuie să socotim

bogat?

R ă s p u n s : B o g a t nu este cel care a câştigat mult, ci c e l care a dăruit mult. 430. pe

întrebare: Domnul?

Ce

îl

înduplecă

în

chip

Ce

trebuie

să

facă

un

creştin

atunci când se întoarce de pe drum acasă?

b o l n a v u l u i , se eliberează şi de p a t i m i şi de lupte. 429.

435. întrebare:

deosebit

Răspuns:

Când

s e întoarce

acasă,

creştinul

trebuie să se căiască pentru toate greşelile pe care le-a făcut pe d r u m : fie că a încercat să v a d ă cu ochii c e v a r ă u , fie că a auzit cu urechile c e v a necuviincios, fie că a rostit cu l i m b a c e v a de prisos. 436. întrebare:

Cum

să

privim

viaţa

oamenilor

R ă s p u n s : N i m i c n u î l î n d u p l e c ă p e D o m n u l aşa ca iubirea p e n t r u vrăjmaşi.

care nu merg la biserica

431. întrebare: Cum recunoaştem întâmplă este de la Dumnezeu?

D u m n e z e u s u n t străini d e D u m n e z e u , sunt străini d e

că

ceea

ce

se

Răspuns:

O a m e n i i care ocolesc Biserica lui

credinţă şi de virtuţi şi viaţa lor este plină de toate

R ă s p u n s : T o t ceea ce vine de la D u m n e z e u este plin de p a c e şi folositor şi îl d u c e pe om la osândirea de sine şi la smerenie.

patimile.

432. întrebare: Cu cine trebuie să avem deosebit legătură şi prietenie?

n e p u t i n ţ a ta o m e n e a s c ă .

Răspuns: Să ne D u m n e z e u le-a dat har.

alăturăm

433. întrebare: Este bine să ne

lui Dumnezeu?

celor dorim

în

mod

437. întrebare:

smerita

înţelepciune?

Putem

noastră fără Fără

un un

lucra părinte

cu

izbândă

la

duhovnic?

părinte

duhovnic

-

î n d r u m ă t o r şi învăţător - o m u l nu p o a t e păzi, aşa

R ă s p u n s : Datorită bogăţiilor a p a r m â n d r i a , slava deşartă, l ă c o m i a pântecelui, iubirea de plăceri şi tot h a z a r d u l . 439. întrebare:Va da Seomul 434. întrebare: cuvinerăspuns să facemlui metanii presus de puteri?

mântuirea

întrebare:

Răspuns:

bogăţii?

este

R ă s p u n s : Este faptul de a c u n o a ş t e şi a înţelege 438.

cărora

Ce

mai

c u m trebuie, p o r u n c i l e lui D u m n e z e u , n u p o a t e trăi pe d e p l i n în virtuţi şi nu p o a t e să nu fie prins în cursele diavoleşti. Dumnezeu

pentru tăcerea zadarnică?

R ă s p u n s : Sfântul A m b r o z i e s p u n e că, d a c ă v o m

R ă s p u n s : D u m n e z e u n u cere d e l a n o i c e e a c e este p e s t e puterea noastră, de aceea să faceţi pe m ă s u r a puterilor!

da r ă s p u n s p e n t r u cuvântul deşert, atunci să fim

124

125

atenţi c a n u c u m v a s ă n i s e î n t â m p l e s ă d ă m r ă s p u n s şi p e n t r u tăcerea zadarnică. 440. întrebare: Ce regulă aproapele nostru?

trebuie să

avem faţă

de

timp

446. întrebare: Ce lucru trebuie să fie cel mai important pentru părinţi? R ă s p u n s : T o t u l p e n t r u părinţi trebuie să fie pe

R ă s p u n s : P r i m a regulă este să-ţi îndeplineşti cu fermitate c u v â n t u l dat şi să nu-l înşeli pe celălalt în făgăduinţele tale. 441. întrebare:Cât moarte?

R ă s p u n s : Ea curăţeşte sufletul.

se

teme

creştinul

l o c u l d o i faţă de grija p e n t r u creşterea copiilor.

447. întrebare: Prin ce se iartă în mod deosebit păcatele creştinului?

de

R ă s p u n s : Iubirea pentru vrăjmaşi este cel m a i m a r e p r e ţ d e r ă s c u m p ă r a r e p e n t r u p ă c a t e l e noastre.

R ă s p u n s : Creştinul s e t e m e d e m o a r t e atât t i m p cât p ă c a t u l este puternic în el.

442. întrebare: Ce trebuie să citim atunci când mergem la duhovnic la spovedanie?

448.întrebare:

Răspuns:

La

iertarea

păcatelor

noastre

c o n t r i b u i e faptele b u n e , şi ispitele, şi bolile.

444. întrebare: Trebuie să uităm virtuţile noastre? R ă s p u n s : Să u i t ă m faptele b u n e - este un lucru b u n , iar d a c ă le ţ i n e m m i n t e p e r m a n e n t , p r i n aceasta îl supărăm pe Domnul.

445. întrebare: Ce folos ne aduce citirea Evangheliei? 126

cuget este

cumplit pentru

diavol ? Răspuns:

Cugetul

ocupat

cu

lucrurile

d u m n e z e i e ş t i este c u m p l i t p e n t r u diavol.

R ă s p u n s : înainte d e s p o v e d a n i e , citiţi p o r u n c i l e lui D u m n e z e u î m p r e u n ă c u îndreptarele p e n t r u s p o v e d a n i a păcatelor.

443. întrebare: Ce contribuie la iertarea păcatelor creştinului?

Care

449. întrebare:

Ce

puteţi

spune

despre

dans?

R ă s p u n s : U n d e este dans, acolo este şi diavolul.

450. întrebare: Este bună învăţătura despre predestinare? Răspuns: semănată

de

învăţătura diavol.

Nu

despre există

soartă

nici

un

este fel

de

predestinare.

451. întrebare: Ce trebuie să îndure omul pentru a dobândi iertarea păcatelor? R ă s p u n s : Păcătosul care se căieşte, care doreşte să

se

smerească

şi

să

se

curăţească

trebuie

să

p r i m e a s c ă umilinţa şi să tacă ştiind că este p ă c ă t o s şi că trebuie să îndure pentru pocăinţă ca D u m n e z e u să î n d r e p t e păcatele lui. 127

452. întrebare: deznădejdea?

Urmarea

cărui

lucru

este

R ă s p u n s : N u trebuie s ă n e t e m e m d e vrăjmaşii lui D u m n e z e u .

R ă s p u n s : I n cea m a i m a r e parte, d e z n ă d e j d e a este u r m a r e a vieţii întinate c o n t i n u u .

pentru

4 5 3 . întrebare: Ce folos duhovnicesc omul din citirea Vieţilor Sfinţilor? Răspuns: Dumnezeu

Citirea

întăreşte

vieţilor

în

noi

dobândeşte

Care

sunt

plăcuţilor

credinţa, jertfele

mântuirea

este

lucrarea

Domnului

noastră?

R ă s p u n s : L u c r a r e a D o m n u l u i este aşa încât ceea

lui

hrăneşte aduse

lui

459. întrebare: Se cuvine ca în timpul bolilor să ne îngrijim

de vindecarea

Răspuns:

Da,

lor?

trebuie

să

ne

îngrijim

de

v i n d e c a r e a bolilor. C i n e n u voieşte c a î n t i m p u l bolii să se adreseze m e d i c u l u i şi lasă totul în voia lui

R ă s p u n s : L a u d a lui D u m n e z e u şi d u h u l umilit. 4 5 5 . întrebare: Dumnezeu?

Cum

ce ne î n c e a r c ă ne slujeşte spre folos.

nădejdea şi înflăcărează dragostea p e n t r u D o m n u l . 4 5 4 . întrebare: Dumnezeu?

458. întrebare:

Când

este

postul

plăcut

D u m n e z e u , acela î l ispiteşte p e D u m n e z e u . 460.

lui

întrebare:

Cui

îi

este

mai

uşor să

îndure

nenorocirile?

R ă s p u n s : Postul este plăcut lui D u m n e z e u a t u n c i c â n d , în timpul lui, a v e m b u n ă v o i n ţ ă faţă de oameni. 4 5 6 . întrebare: Ce mântuirea noastră umilinţa

însemnătate şi ocara?

au

R ă s p u n s : N e n o r o c i r i l e le î n d u r ă u ş o r cei care învaţă 461. multele

4 5 7 . întrebare: Se cuvine vrăjmaşii lui Dumnezeu?

să

ne

temem

de

cărţi

răbdarea

şi

mândrie:

Cine

dreptul Dreptul

trebuie sau

să

se

teamă

mai

păcătosul?

trebuie

să

se

teamă

de

principală

de

m â n d r i e m a i m u l t decât păcătosul.

a c e l a fuge de viaţa veşnică. P e n t r u ce am p r i m i trebuie să-i s o c o t i m binefăcătorii sufletelor noastre.

întrebare:

Răspuns:

R ă s p u n s : D a c ă nu ar fi existat u m i l i n ţ a şi ocara,

răsplată d a c ă nu am fi ocărâţi? Pe cei ce ne ocărăsc,

dumnezeieştile

înţelepciunea.

pentru

nu ar fi existat nici un sfânt. C i n e fuge de necazuri,

din

462. întrebare: care

trebuie

să fie

Care

este

călăuzit

regula

ascetul?

R ă s p u n s : S ă aibă m ă s u r ă î n toate. 4 6 3 . întrebare: Prin ce se exprimă falsa nădejde? Răspuns:

Falsa

nădejde

se

exprimă

prin

î n c r e d e r e a p r e a m a r e î n propria m â n t u i r e veşnică. 128

129

464. întrebare: Trebuie să mântuirea aproapelui sau să ne grija pentru propria mântuire?

ne îngrijim limităm numai

de la

Răspuns: rugăm

n i m i c nu vei fi m a i b u n decât cel ce a î n g r o p a t talantul î n p ă m â n t . să privim

atracţia faţă

de

bani? R ă s p u n s : D i n atracţia faţă de b a n i ia n a ş t e r e o m u l ţ i m e n e n u m ă r a t ă de rele. 4 6 6 . întrebare: Se pierderea banilor?

cuvine

să

ne

întristăm

pentru

R ă s p u n s : P e n t r u pierderea banilor n u trebuie s ă n e întristăm. 4 6 7 . întrebare: aproapelui?

Este

virtute

mare

povăţuirea

R ă s p u n s : C e a m a i m a r e virtute c o n s t ă în a te îngriji de p o v ă ţ u i r e a aproapelui. 468. întrebare: Ce trebuie nu putem merge la biserică?

să

citim

acasă

dacă

R ă s p u n s : în locul U T R E N I E I - rugăciunile de d i m i n e a ţ ă , cei 12 psalmi aleşi şi ceasul întâi; iar în locul L I T U R G H I E I - ceasurile al treilea şi al şaselea. 469. întrebare: Domnului

după

Pentru

împărtăşirea

ce cu

să

trebuie

păstrăm

să-L

Darurile

cu

dinainte.

trebuie Sfintele

să

ne Taine?

rugăm

470.Intrebare: este

uitat

Cum să-l recunoaştem pe cel care

de Domnul Dumnezeu?

R ă s p u n s : Este uitat d e D u m n e z e u cel c e n u are n e c a z u r i şi îşi p e t r e c e zilele sale fără durere. 4 7 1 . întrebare:

Cum

să

învăţăm

smerenia?

R ă s p u n s : Să citeşti în cărţile Sfinţilor Părinţi acele locuri în care scrie despre s m e r e n i e şi să te străduieşti să te porţi aşa c u m te învaţă ei. 4 7 2 . întrebare:

Trebuie

să

fim

prudenţi

în

discuţii? R ă s p u n s : Este obligatoriu să fim prudenţi: deşi s p u s e fără g â n d u r i ascunse, unele cuvinte p o t fi interpretate greşit. 4 7 3 . întrebare: Răspuns:

Ce

este

ispita?

Ispită se n u m e ş t e

tot c e e a

ce dă

n a ş t e r e la g â n d u r i despre păcat, înclină şi sileşte spre păcat. 4 7 4 . întrebare:

Cum

să privim

desfătarea?

R ă s p u n s : Desfătarea este d u m n e z e u l patimilor, orice desfătare slăbeşte i n i m a şi m i n t e a . 4 7 5 . întrebare: desăvârşeşte

130

împărtăşanie,

v r e d n i c i e şi D o m n u l să ne dăruiască ajutor să nu

d a c ă te vei îngriji n u m a i de propria ta m â n t u i r e , cu

Cum

După

Dumnezeu

a j u n g e m înapoi, a d i c ă s ă n u n e î n t o a r c e m l a păcatele

R ă s p u n s : Sfântul I o a n G u r ă d e A u r s p u n e că,

4 6 5 . întrebare:

pe

Prin

virtutea? 131

ce

se

întăreşte

şi

se

Răspuns:

Virtutea

şi

puterea

sufletului

se

întăresc şi se desăvârşesc p r i n nenorociri, suferinţe şi boli. F i e c a r e încercare î l apropie tot m a i m u l t p e o m de Dumnezeu. 476. întrebare:

în

ce

constă

să-i

iubim

conştiinţa

pe

desigur,

D u m n e z e u , c h i a r şi pe vrăjmaşi,

cel

binefăcători,

mai pe

mult pe

părinţii

învăţători, pe

duhovnici,

conducători

şi

dar, pe pe

tulbură

conştiinţa

şi,

ceva

dacă

4 8 2 . . întrebare: îl putem

atunci

când

anume?

ne

osândeşte

cumva,

lăuda pe om în faţă?

R ă s p u n s : N u trebuie să-l l ă u d ă m p e o m î n faţă, d e o a r e c e îi p u t e m p r o v o c a un m a r e r ă u sufletului lui. 483. întrebare: Ce înseamnă "a se socoti pe sine mai prejos de toţi"?

Cum

poate fi

monahul

de folos

altora, ci la ale tale. 484. întrebare:

Ce

este

POSTUL?

de e x e m p l u : din pricina sărăciei, a bolii ori a slavei d e ş a r t e - nu p o a t e fi n u m i t ă post, căci ea v i n e din

în

momentul

moartea

aflându-ne î n p a c e

cu

toţi.

i m p o r t a n ţ ă acestei împăcări. 485. fără

întrebare:

Cine

se

osteneşte

la

rugăciune

folos? R ă s p u n s : C i n e se osteneşte m u l t la rugăciune,

n e v o i e , n u din b u n a voinţă.

132

important

M u l ţ i nu ştiu acest lucru şi de a c e e a nici nu d a u

desfătare. S p u n voită, d e o a r e c e înfrânarea fără v o i e -

să

este

R ă s p u n s : T r e b u i e întotdeauna s ă n e g â n d i m s ă întâmpinăm

R ă s p u n s : Postul este înfrânarea voită de la orice

Cum

Ce

morţii?

c u v â n t u l şi cu scrieri ziditoare de suflet.

480. întrebare:

pentru

să facem

R ă s p u n s : î n s e a m n ă a nu lua s e a m a la păcatele

R ă s p u n s : Prin viaţa sa, cu sfatul cel b u n , cu 479. întrebare:

se frământă

trebuie

trebuie imediat să o liniştim prin pocăinţă.

prietenii d u p ă duh. 478. întrebare: rudelor lui?

Ce

R ă s p u n s : T r e b u i e să p ă r ă s i m i m e d i a t tot c e e a ce

toţi

R ă s p u n s : T r e b u i e să-i i u b i m pe toţi o a m e n i i de d r a g u l lui

tale şi p r i n această conştiinţă smereşte-te. 481. întrebare:

monahismul?

R ă s p u n s : M o n a h i s m u l constă n u î n v e ş m i n t e ş i în m ă t ă n i i , ci în smerenie, răbdare, dragoste şi celelalte virtuţi. 477. întrebare: Trebuie oamenii fără deosebire?

R ă s p u n s : C â n d cineva te ocărăşte fără să fii vinovat, p o m e n e ş t e înaintea lui D u m n e z e u păcatele

învăţăm

să

răbdăm?

d a r îl s u p ă r ă pe aproapele, acela se osteneşte fără folos.

133

486. neplăcerile?

întrebare:

Cum

trebuie

să

primim

m o a r t e a , p r o c e d e a z ă fără judecată.

R ă s p u n s : Neplăcerile trebuie să le p r i m i m ca pe un leac preţios împotriva slavei deşarte şi îngâmfării noastre. 487. scrisorile?

R ă s p u n s : D a c ă cel ce nu s-a curăţit îşi doreşte

întrebare:

în

ce

duh

trebuie

să

492.

întrebare:

Dacă

împotriva

conştiinţei

şi

a

serviciul credinţei,

se cum

desfăşoară trebuie

să

procedăm?

scriem

R ă s p u n s : D a c ă serviciul m e r g e direct î m p o t r i v a conştiinţei şi a credinţei, atunci, desigur, trebuie să

R ă s p u n s : Scrisorile trebuie să le s c r i e m în d u h de bunăvoinţă.

pleci la altul.

488. întrebare: oamenii lumeşti?

viaţa

Răspuns: mântuirea

Cum

să

privim

relaţiile

cu

4 9 3 . întrebare: veşnică

a

Are

celui

vreo răposat

importanţă aspectul

pentru

exterior

al

înmormântării?

Relaţiile

sufletului

ne

care

nu

abat

de

contribuie la

treburi,

la ne

R ă s p u n s : Să ştii că p e n t r u viaţa v e ş n i c ă a celui răposat

aspectul

exterior

al

înmormântării

î m p r ă ş t i e m i n t e a , ne u m p l u viaţa de deşertăciune şi

(coşciugul, coroanele, elogiul, m u z i c a , p r o h o d i r e a şi

nu ne lasă să ne c o n c e n t r ă m la n o i înşine şi la

celelalte) au puţină importanţă. Fiecare va fi j u d e c a t

Dumnezeu.

d u p ă faptele sale.

489. întrebare: pentru aproapele? Răspuns:

în

ce

constă

adevărata

iubire

A d e v ă r a t a iubire

întrebare:

Cum să biruim invidia?

R ă s p u n s : 1) să te rogi ca D o m n u l să î n m u l ţ e a s c ă constă în a-i

da

Trebuie

să

mâncăm

până

la

R ă s p u n s : Pântecele sătul trage la s o m n , la lene şi la slăbiciune; de aceea se stârnesc în om g â n d u r i din legătura cu oamenii răi şi din dispreţul faţă devirtuţi. întinate. 491. întrebare: Se cuvine să-şi dorească moartea 496.întrebare: ne temem vorbele rele cel care nuTrebuie s-a săcurăţit de depăcate prin pocăinţă şi îndreptare? 134

b u n u r i l e aproapelui; 2) prin a te b u c u r a î m p r e u n ă cu a p r o a p e l e ; 3) să te rogi pentru tine cu căinţă: " F a ţ ă de

a p r o a p e l u i orice lucru de care are nevoie. 490. saturaţie?

494.întrebare:

cele a s c u n s e ale m e l e , miluieşte-mă, D o a m n e , iar de cele străine, cruţă-l pe robul T ă u " . 495. întrebare: De unde vine răul? R ă s p u n s : R ă u l vine din nepăsare, din trândăvie,

R ă s p u n s : C e i virtuoşi n u trebuie s ă s e t e a m ă d e

(în r u g ă c i u n e ) şi nu ne izbăvesc de n e n o r o c i r i şi de

vorbele rele.

suferinţe p e n t r u ca t o c m a i p r i n aceste n e c a z u r i să

497. întrebare: Este de folos ştiinţa fără dragoste?

m â n t u i a s c ă sufletele noastre.

R ă s p u n s : Ştiinţa fără dragoste n u n u m a i c ă n u este de folos, dar este chiar dăunătoare.

R ă s p u n s : T e m e l i a rugăciunii p e n t r u aproapele este c o m p ă t i m i r e a acestuia.

498. Intrebare: Trebuie să ne temem de ispite? R ă s p u n s : N u trebuie s ă n e t e m e m d e ispite, deoarece

lângă noi

ispitelor

nu

trebuie

este să

Dumnezeu; cădem

în

503. întrebare: Care trebuie să fie temelia rugăciunii pentru aproapele?

din pricina întristare

şi

504. întrebare: Cum să privim faptul de a răbda boala cu mulţumire? R ă s p u n s : Faptul de a răbda b o a l a cu m u l ţ u m i r e

deznădejde.

este m a i p r e s u s de celelalte îndreptări î n a i n t e a lui

499. întrebare: Cum trebuie să ne purtăm faţă de oamenii mincinoşi?

D u m n e z e u ; prin b o l i se curăţesc

Răspuns:

Pe

oamenii mincinoşi

trebuie

să-i

evităm.

500. întrebare: Ce îl face pe om mucenic? Răspuns:

P e o m î l face m u c e n i c n u n u m a i

m o a r t e a , ci şi starea sufletească.

501. întrebare: Care este momentul prielnic în care trebuie povăţuim un frate? R ă s p u n s : Povăţuieşte-l pe frate a t u n c i c â n d se află în b u n ă dispoziţie.

Sfinţii

şi ne

505. întrebare: Ce trebuie să aibă „pe primul plan" cel ce doreşte să se mântuiască? R ă s p u n s : P r i m u l lucru - să se d e p ă r t e z e de păcat,

iar al

doilea - să nu deznădăjduiască cu

privire la iertarea păcatelor sale.

506. întrebare: Se cuvine să ne oprim asupra gândurilor rele? Răspuns:

Nu

trebuie

să

ne

oprim

asupra

g â n d u r i l o r rele care v i n în suflet, ci să le î n l o c u i m cu g â n d u r i b u n e şi sfinte.

502. întrebare: De ce uneori sfinţii nu împlinesc rugăciunile noastre şi nu ne izbăvesc de suferinţe şi nenorociri? Răspuns:

păcatele

i z b ă v i m d e patimi.

nu

împlinesc

rugăciunile

noastre, n u n e dăruiesc b u n u r i l e p ă m â n t e ş t i cerute 136

507. întrebare: Cum trebuie să gândim la chinurile din iad? R ă s p u n s : C e l m a i m i c c h i n din iad este m a i greu decât cel m a i c u m p l i t c h i n d e p e p ă m â n t . 137

508. întrebare: mântuirea sufletului moartea?

Are starea

vreo importanţă în care îl găseşte

pentru pe om

R ă s p u n s : M â n t u i r e a sufletului d e p i n d e m u l t d e ultimele clipe ale vieţii. în ce te v o i afla, în a c e e a te

R ă s p u n s : N u p u n e preţ p e ceea c e s p u n despre tine

întrebare:

Trebuie

să

513.

prudenţi

în

R ă s p u n s : D e s p r e lucruri deşarte întrebi, lucruri deşarte v e i şi auzi. Iar aceasta ne învaţă să fim

cununia

religioasă.

străini

de

duhul

nostru

Cum

trebuie

să

privească

civilă? Noi

recunoaştem

numai

cununia

A c t u l civil este necesar, însă în p l a n

d u h o v n i c e s c este insuficient. 514.

întrebare:

Ne

putem

mântui

fără

să

suferim? R ă s p u n s : D e s t i n u l tuturor celor ce voiesc să se

p r u d e n ţ i în întrebări. 510. întrebare: Ce regulă trebuie înainte de somn în fiecare zi, toată viaţa?

să

păzim

R ă s p u n s : în fiecare zi, înainte de s o m n , trebuie să ne a m i n t i m păcatele săvârşite în t i m p u l zilei şi să n e c ă i m p e n t r u ele înaintea D o m n u l u i .

m â n t u i a s c ă este să sufere. De aceea, d a c ă suferim, să ne

bucurăm,

căci

aşa

se

dobândeşte

mântuirea

noastră. 515. întrebare: lui

Dumnezeu

Are

dacă

putere este

rugăciunea

rostită

fără

înaintea bunăvoinţa

inimii?

511. întrebare: Cum să procedeze creştinul dacă funcţia înaltă îl împiedică să trăiască în Dumnezeu şi să-şi mântuiască sufletul? R ă s p u n s : D a c ă funcţia înaltă îl î m p i e d i c ă să trăiască în D u m n e z e u şi să-şi m â n t u i a s c ă sufletul, trebuie să o părăsească. M a i b i n e să fie m a i n e g h i o b şi m a i s i m p l u , dar să se mântuiască. Ce folos vei avea d a c ă vei d o b â n d i toată l u m e a , iar sufletul tău îl vei

R ă s p u n s : F ă r ă b u n ă v o i n ţ a inimii, rugăciunea este nulă. 516. întrebare: plac

călcând

petrecem mai

voia

timpul în

Se

cuvine

lui zadar,

să facem

Dumnezeu? să vorbim

oamenilor pe

De

exemplu,

să

în

deşert şi

aşa

departe? R ă s p u n s : C u v i o s u l Serafim de S a r o v a spus că

d i n p r i c i n a acestei iubiri nesăbuite (a dorinţei de a

pierde? 512. întrebare: părerilor oamenilor

sunt

întrebare:

creştinul

Răspuns:

fim

care

bisericesc.

v o i j u d e c a - se s p u n e în Evanghelie. 509. întrebări?

oamenii

Se cuvine lumeşti?

138

să

acordăm

atenţie

face celorlalţi pe plac) mulţi au pierit. T r e b u i e să-i i u b i m p e toţi, dar m a i m u l t p e D u m n e z e u . D e aceea n u trebuie s ă î n g ă d u i m c e v a î m p o t r i v a conştiinţei 139

din dorinţa de a face pe plac oamenilor, ci trebuie să le f a c e m acestora pe plac din dorinţa de a le face bine. 517. Intrebare: Cum trebuie să preţuim timpul, ştiind ca el este mai preţios decât aurul şi cu el se cumpără mântuirea noastră? Răspuns:

N o i n e furăm timpul singuri prin

faptul că nu facem nimic, p r i n vorbirea deşartă, prin

521. întrebare: De ce anume trebuie să ne ferim? R ă s p u n s : Să te fereşti de fraţii care te l a u d ă şi de g â n d u r i l e care î i defăimează p e o a m e n i . 5 2 2 . întrebare: fie

dumnezeieştilor Dumnezeu,

cărţi,

cercetarea

bisericii

discuţii cucernice, săvârşirea

lui

faptelor

b u n e şi osteneli.

fim

Putem

dobândi

smerenia fără

să

Ce

să

face

faptele

bune

Cum

aflăm

care

este fapta

bună?

R ă s p u n s : F a p t a b u n ă , plăcută lui D u m n e z e u este a c e e a care: 1) este insuflată de d u h u l iubirii; 2) este încuviinţată de Sfânta Scriptură; 3) este împlinită cu jertfelnicie. 5 2 4 . întrebare: dobândim

Preoţii

prin

nevrednici

Sfintele

ne

Taine

împiedică harul

lui

Dumnezeu? R ă s p u n s : Preoţii n e v r e d n i c i n u n e î m p i e d i c ă s ă

R ă s p u n s : C i n e n u î n d u r ă defăimarea, acela n u p o a t e atinge smerenia. 519.întrebare:

bune

nefolositoare?

5 2 3 . întrebare:

să

5 2 8 . întrebare: defăimaţi?

ca faptele

nefolositoare.

Inchipuiţi-vă cât b i n e a m face dacă n u n e - a m p e t r e c e t i m p u l în rugăciune, meditaţie d u m n e z e i a s c ă , citirea

anume face

Răspuns:Lăudăroşenia

curiozitate, p r i n visarea fără rost şi prin m u l t s o m n . t i m p u l fără folos. Pentru m â n t u i r e p u t e m p e t r e c e

Ce

urăşte

satana

cel

mai

mult?

d o b â n d i m prin Sfintele T a i n e harul lui D u m n e z e u . 5 2 5 . întrebare: cu

un

om

Cum

să

întrebuinţăm

întâlnirea

duhovnicesc spre folosul sufletului?

R ă s p u n s : Să ştii că p e n t r u n i m i c nu se s u p ă r ă

R ă s p u n s : Folosiţi-l ca î n d r u m ă t o r şi de fiecare

atât satana şi p r i n n i m i c nu este alungat şi d e z a r m a t

d a t ă c â n d vă aflaţi î m p r e u n ă cu el, îndreptaţi-l spre

atât ca p r i n faptul că o m u l iubeşte s m e r e n i a şi

lucrurile d u m n e z e i e ş t i şi luaţi cât m a i m u l t de la el şi

defăimarea. 520. faptele şi

întrebare: Cum ostenelile noastre?

însuşiţi-vă sfaturile şi învăţăturile lui c u c e r n i c e . apreciază

Dumnezeu

R ă s p u n s : D u m n e z e u apreciază faptele b u n e ş i ostenelile creştinilor d u p ă m ă s u r a s m e r e n i e i lor.

5 2 6 . întrebare: preoţilor fără

să-i

Putem cercetăm

încredinţa pe

tainele

noastre

aceştia?

R ă s p u n s : D a c ă n u i-ati cercetat p e preoţi, n u l e încredinţaţi tainele voastre. 141

527.

Intrebare: Cum

îi

putem

alege

pe

preoţi?

faptul c ă n e p o n e g r e s c , n e ajută s ă d o b â n d i m c u n u n i

R ă s p u n s : Să-i cinsteşti pe toţi preoţii şi să alergi la c e i b u n i . Să-i preţuieşti pe păstorii cei înţelepţi, b u n i şi pricepuţi în viaţa d u h o v n i c e a s c ă şi să-i ţii m a i a p r o a p e de tine. O r i c e p r e o t te p o a t e dezlega de p ă c a t e , d a r n u m a i unul din m u l ţ i t e p o a t e învăţa viaţa d u h o v n i c e a s c ă . 528. Intrebare: Dumnezeu?

Prin

ce

îi

putem

face

pe

plac

lui

de la Domnul. 532. ceilalţi

întrebare:

Ne

putem

supăra

atunci

când

ne ocărăsc?

R ă s p u n s : C â n d ceilalţi te ocărăsc, nu te supăra, altfel se s u p ă r ă pe tine D u h u l lui D u m n e z e u , iar a c e a s t a este m a r e nenorocire. D a c ă te-ai s u p ă r a t p e cineva, să ştii că eşti m â n d r u , că te iubeşti pe tine; căieşte-te p e n t r u aceasta şi mustră-te. Diavolii se t e m

R ă s p u n s : L u i D u m n e z e u î i facem p e plac prin:

de a c e a s t ă stare - d a c ă tu te întristezi nu p e n t r u

p u r t a r e a b l â n d ă faţă de o a m e n i , m â n g â i e r e a celui

faptul că ai fost ocărât, ci p e n t r u faptul că te-ai

supărat, ocrotirea celui asuprit, întoarcerea ochilor

supărat.

de la lucrurile rele, rezistenţa faţă de g â n d u r i l e rele şi silirea la rugăciune. 529. întrebare: Răspuns:

Ce

înseamnă

a fi

R ă s p u n s : C â n d eşti ocărât, aminteşte-ţi c u m a

blând?

fost o c ă r â t M â n t u i t o r u l şi chinuit chiar p â n ă la

A fi b l â n d î n s e a m n ă a î n d u r a în

n e r ă u t a t e a inimii nedreptăţile, batjocurile şi celelalte şi a ne ruga p e n t r u vrăjmaşii noştri. 530. întrebare: Cum trebuie să care ne supără şi ne dojenesc?

533. întrebare: Cu ce gând să îndurăm ocara?

m o a r t e , şi, pironit pe cruce, El a spus: P ă r i n t e ! Iartăle lor, c ă c i nu ştiu ce fac. 534. întrebare:

vorbim

despre

cei

Cum

gândurile

P e n t r u a birui g â n d u r i l e m â n i o a s e

trebuie nu n u m a i să iertăm, dar să ne şi r u g ă m

R ă s p u n s : T r e b u i e să-i v o r b i m de b i n e şi să-i lăudăm.

p e n t r u cel ce ne-a supărat.

531. întrebare: Putem ajunge Cerurilor fără să avem vrăjmaşi?

atunci

împărăţia

biruim

mânioase? Răspuns:

în

să

535.

întrebare:

când

suntem

Cu

ce gând

trebuie

să

insultaţi fără

să fim

vinovaţi?

îndurăm

R ă s p u n s : F ă r ă s ă aibă vrăjmaşi, n i m e n i n u p o a t e

R ă s p u n s : în m o m e n t u l în care eşti insultat fără

ajunge în î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u . T r e b u i e să le

să fii vinovat, p o m e n e ş t e înaintea D o m n u l u i păcatele

m u l ţ u m i m celor c e n e ocărăsc ş i n e p o n e g r e s c fără s ă

tale p r i n care tu îl superi pe El şi p r i n această

fim vinovaţi, c ă c i ei sunt binefăcătorii noştri: ei, p r i n 142

143

541.

conştiinţă smereşte-te ş i p r i m e ş t e p o n e g r i r e a c e a p e Ce

este

î m p l i n e ş t e lucrurile lui D u m n e z e u , însă o face în m o d neglijent, fără dragoste şi fără râvnă. ce

Ce

constă

nevoinţa?

întrebare:

în

este postul

orice faptă

să

ne

rugăm

bună

î n t o t d e a u n a are pofte împotriva d u h u l u i şi nu ne putem

împotrivi

singuri

vrăjmaşului.

De

aceea

în orice v r e m e şi în orice loc. 542. întrebare:

Cum

trebuie

să

petrecem

ziua

numelui?

lăuntric?

există

m o m e n t cu slugile sale rele şi, de a s e m e n e a , trupul

c u rugăciunea. C u m i n t e a ş i c u d u h u l n e p u t e m ruga

R ă s p u n s : Postul lăuntric este atenţia faţă de tine însuţi. 539.

trebuie

trebuie să ne î n a r m ă m , să rezistăm şi să ne întărim

R ă s p u n s : N e v o i n ţ a constă în a fi m ă s u r a t în toate. 538. întrebare:

ce

R ă s p u n s : P e n t r u c ă satana n e a t a c ă î n orice

nepăsarea?

R ă s p u n s : N e p ă s a r e a există atunci c â n d o m u l

537. întrebare: în

De

neîncetat?

n e d r e p t c a p e c e v a cuvenit. 536. întrebare:

întrebare:

ispite?

R ă s p u n s : î n ziua n u m e l u i tău trebuie s ă m e r g i la biserică, d u p ă ce ai postit să te î m p ă r t ă ş e ş t i cu Sfintele T a i n e ale lui Hristos, să dai de p o m a n ă p e n t r u sănătatea sau o d i h n a sufletelor rudelor tale,

R ă s p u n s : în orice faptă b i n e p l ă c u t ă există din

să rogi preoţii să facă o p a n i h i d ă p e n t r u sfântul al

pricina lucrării vrăjmaşului ispite; cu cât este m a i

cărui n u m e îl porţi. Z i u a n u m e l u i trebuie să o serbezi

m â n t u i t o a r e fapta, cu atât m a i puternic se r e p e d e

chiar d a c ă este zi lucrătoare şi chiar d a c ă sfântul tău

vrăjmaşul asupra o m u l u i ca să n i m i c e a s c ă fapta cea

n u face parte d i n r â n d u l sfinţilor m a r i prăznuiţi d e

bună.

Biserică. C e a m a i b u n ă îndeletnicire î n ziua n u m e l u i

540. întrebare: Ce înseamnă a te ruga des? R ă s p u n s : A te ruga des nu î n s e a m n ă a citi

este socotită citirea vieţii sfântului respectiv şi a celorlalte cărţi sfinte, şi săvârşirea faptele de b u n ă credinţă.

î n t o t d e a u n a p s a l m i sau rugăciuni scrise. A c e s t l u c r u este cu neputinţă. Căci fiecare creştin trebuie să facă ceva, d u p ă c h e m a r e a sa; de a s e m e n e a trupul ostenit

543. întrebare: plac

lui

Pretutindeni

Ii

putem

face

pe

Dumnezeu?

are n e v o i e de o d i h n a s o m n u l u i şi celelalte. A te ruga

R ă s p u n s : D a , pretutindeni îi p u t e m face pe plac

des î n s e a m n ă ca în orice lucru î n c e p u t să-ţi ridici des

lui D u m n e z e u d a c ă p ă z i m poruncile Lui, î n principal

m i n t e a şi i n i m a şi suflarea la D u m n e z e u şi să-i ceri

d r a g o s t e a p e n t r u toţi, smerenia, c a r e c o n s t ă în a

milă, ajutor şi ocrotire.

r ă b d a totul d i n partea tuturor p e d r e p t ş i p e nedrept, 144

145

în a ne socoti p â n ă la sfârşitul vieţii m a i răi şi m a i p ă c ă t o ş i d e c â t toţi o a m e n i i din l u m e , în a evita să-i f a c e m p r e a m u l t pe plac trupului, în a nu c ă u t a m â n c ă r u r i gustoase, în a ne o d i h n i cu m ă s u r ă , în a asculta î n t o t d e a u n a şi în toate conştiinţa n o a s t r ă , pe care trebuie să o verificăm la s p o v e d a n i e î n a i n t e a părintelui d u h o v n i c . 544. mare

întrebare: De

importanţă

părinte

ce

vieţii

dau

Sfinţii Părinţi

trăite

sub

o

îndrumarea

aşa

R ă s p u n s : î n s e a m n ă a-ţi cerceta cu sârguinţă conştiinţa, a-ţi a d u c e a m i n t e şi a resimţi în i n i m ă p ă c a t e l e tale, a te hotărî să le destăinui pe toate fără e x c e p ţ i e duhovnicului, a te căi p e n t r u ele şi nu n u m a i a te căi, dar a şi fugi de ele pe viitor. D a r , p e n t r u c ă deseori m e m o r i a n e trădează, b i n e fac aceia c a r e îşi n o t e a z ă pe o hârtie p ă c a t e l e amintite. 548. întrebare:

unui

duhovnic?

Ce

este

împrăştierea

inimii?

R ă s p u n s : U n i i dintre credincioşi reuşesc să aibă

R ă s p u n s : C i n e trăieşte d u p ă voia lui, fără u n

câţiva d u h o v n i c i p e n t r u ca u n u i a să-i s p u n ă a n u m i t e

părinte d u h o v n i c , acela trăieşte fără r o a d e . C h i a r şi

p ă c a t e , iar altuia altele, şi există şi unii c a r e nu îşi

d a c ă face b i n e , totuşi conştiinţa lui î n acest c a z n u

preţuiesc duhovnicul, ci se străduiesc să-şi aleagă cât

poate

fi

liniştită

(deoarece

ea

se

linişteşte

prin

s p o v e d a n i e ) . F ă r ă povăţuitor p o a t e exista o c o n t i n u ă şovăială, tulburare, iar dispoziţia voinţei r ă m â n e la

de m u l ţ i d u h o v n i c i pot, justificându-se p r i n faptul că nu

găsesc

unul

bun.

549. întrebare: 545. întrebare:

Cum

să

dobândim

frica

acestea

sunt

rodul

împrăştierii lăuntrice a inimii.

fel. de

Dumnezeu?

Toate

Ce

este

înţelepciunea?

R ă s p u n s : înţelepciunea c o n s t ă î n capacitatea d e a alege cele m a i b u n e mijloace p e n t r u atingerea celor

R ă s p u n s : Frica d e D u m n e z e u s e d o b â n d e ş t e

m a i înalte ţeluri duhovniceşti. T r e b u i e să d e o s e b i m

p r i n p o m e n i r e a morţii şi prin aflarea în legătură

de

a p r o p i a t ă c u u n o m care s e t e m e d e D u m n e z e u .

î n d r e p t a t ă spre d o b â n d i r e a foloaselor p ă m â n t e ş t i .

5 4 6 . întrebare:

Cum

să

privim

tratamentul

medical? Răspuns:

Ne

putem

trata,

dar

aşa

încât

înţelepciune

deşteptăciunea

550. întrebare: duhovnicilor? Răspuns:

Cum

Regula

să

generală

simplă

a

privim trebuie

omului,

schimbarea să

fie

t r a t a m e n t u l să nu fie un prilej de scădere a credinţei

u r m ă t o a r e a : fără u n m o t i v î n t e m e i a t n u trebuie s ă

î n D u m n e z e u , s ă n u existe p a t i m ă faţă d e tratament.

s c h i m b ă m duhovnicul. D a r ce a n u m e p o a t e fi n u m i t

547. întrebare:

Ce

înseamnă

spovedanie? 146

a

te pregăti pentru

m o t i v î n t e m e i a t ? S c h i m b a r e a domiciliului păstorului şi c o m u n i c a r e a greoaie cu el, b o a l a incurabilă a păstorului s a u altele. 147

5 5 1 . întrebare: Poate blestemul altui om?

avea

efect

asupra

noastră

produs

R ă s p u n s : N u t e t e m e d e nici u n b l e s t e m , căci p e n t r u fiecare b l e s t e m o m u l trebuie să-i d e a răspuns lui D u m n e z e u . Să ştii că b l e s t e m u l rostit a s u p r a ta pe n e d r e p t se întoarce asupra capului acelui om care a îndrăznit

să-l

rostească.

Iar

dacă

tu

de

teama

b l e s t e m e l o r lucrezi împotriva conştiinţei, a datoriei şi a

dreptăţii,

prin

aceasta,

desigur,

te

lepezi

de

D o m n u l şi îi dai h r a n ă răului, care trebuie să fie c u r m a t c u orice ocazie. 552. creştinul

întrebare: fumatul?

Cum

trebuie

să

privească

d u h u l răutăţii de sub cer; prin tutun, vrăjmaşul se străduieşte să dea afară din n o i harul lui D u m n e z e u , care sălăşluieşte în noi, creştinii, prin Sfintele T a i n e . F u m a t u l este o faptă rea, care nu e b u n ă de n i m i c . cel

bun

trebuie

să

o

alunge,

să

o

d i s p r e ţ u i a s c ă şi să o urască. s-a fost

Influenţa

omului

asupra

altui

om

există fără îndoială. Deseori s p u n e m : 1-a influenţat pe celălalt,

a

avut

atunci

cum

să ne

izbăvim

de

ea?

rele p r i n propria putere d u h o v n i c e a s c ă , harică, pe care o are fiecare creştin; creştinul trebuie să se îngrădească

întotdeauna

cu

semnul

crucii,

cu

r u g ă c i u n e a , cu citirea C u v â n t u l u i lui D u m n e z e u , cu sfinţeniile (aghiasma, prescura, u n t d e l e m n u l sfinţit şi celelalte),

cu

spovedania

neîncetată

şi

cu

î m p ă r t ă ş i r e a Sfintelor T a i n e şi atunci vrăjmaşul nu ne va birui aşa uşor. 5 5 4 . întrebare:

Ce

este

simplitatea

inimii?

efect

asupra

stare egală cu a tuturor o a m e n i l o r şi t o c m a i din această conştiinţă iese atitudinea b u n ă , îngăduitoare, b l â n d ă , nesfidătoare şi paşnică a o m u l u i faţă de ceilalţi; t o c m a i aceasta este simplitatea inimii. O m u l s i m p l u la i n i m ă niciodată nu jigneşte, n i m ă n u i nu-i stă în cale, pe n i m e n i nu osândeşte şi pe n i m e n i nu invidiază. C e l ce este simplu la i n i m ă este capabil de ostenelile mari, de cele m a i umilitoare şi m a i grele;

553. întrebare: Deseori se întâmplă să auzim că adus pagubă la nuntă sau se spune că cineva a deocheat. Este posibil deochiul? Răspuns:

deja,

T r e b u i e să ne s t r ă d u i m să ne î m p o t r i v i m puterii celei

R ă s p u n s : C e l ce este s i m p l u la i n i m ă simte o

R ă s p u n s : F u m a t u l îi este insuflat creştinului de

Creştinul

t e m e m de d e o c h i ? Şi, d a c ă influenţa c e a rea s-a

lui...

Dacă

există

influenţă b u n ă , atunci este posibilă şi c e a rea, care are diferite grade. D a c ă o m u l este rău, d a c ă s-a î m p r i e t e n i t cu d u h u l cel rău, atunci c u m să nu-1

nu e s t e pretenţios la m â n c a r e şi î m b r ă c ă m i n t e , nu cere şi nu c a u t ă v r e u n confort al vieţii. Şi este clar de ce. S i m p l i t a t e a ţine i n i m a o m u l u i î n p e r m a n e n t ă m u s t r a r e şi în conştiinţa propriei sale nevrednicii. C e l ce este s i m p l u la i n i m ă este c o m p ă t i m i t o r faţă de cei s ă r m a n i . 5 5 5 . întrebare:

Ce

înseamnă

duhovniceşte?

influenţeze pe celălalt în rău? D a r este posibil să ne 148

149

a

fi

nepăsător

R ă s p u n s : A fi nepăsător d u h o v n i c e ş t e î n s e a m n ă a te ruga cu lene lui D u m n e z e u , a fi n e a t e n t faţă de i n i m a ta, a nu plânge pentru păcatele tale, a nu avea înflăcărare duhovnicească, a nu te o p u n e g â n d u r i l o r şi s i m ţ ă m i n t e l o r rele, a nu te îngriji nici de cele

r â d e m şi să nu fim împrăştiaţi, ci să s u s p i n ă m p e n t r u ca, s u s p i n â n d , să m o ş t e n i m împărăţia Cerurilor. 558. întrebare: lor credinţă

nu

Răspuns:

Cum

este

să

le

arătăm

sectarilor că

a

mântuitoare?

Pe sectari să-i întrebaţi u n d e sunt

exterioare plăcute lui D u m n e z e u , într-un cuvânt: a

sfinţii, făcătorii de m i n u n i şi cuvioşii lor? Nu sunt

a v e a aşa n u m i t a nesimţire d u h o v n i c e a s c ă , slăbiciune

nicăieri şi nici nu pot fi; sectarii nu îi r e c u n o s c şi p r i n

duhovnicească.

acest l u c r u d o v e d e s c că a lor credinţă nu este sfântă,

556. Domnului

întrebare: Prin ce ne Celui iubitor de oameni?

putem

asemui

p e n t r u că nu zămisleşte sfinţi, nu îi sfinţeşte pe o a m e n i ; n u este făcătoare d e m i n u n i , p e n t r u c ă n u are făcători d e m i n u n i ; n u este m â n t u i t o a r e , p e n t r u

R ă s p u n s : Prin faptul de a face servicii, de a face

că pe n i m e n i nu 1-a făcut cuvios; nu este a lui Hristos,

b i n e copiilor vrăjmaşilor, atât ai celor vii cât şi ai

p e n t r u c ă n u este întemeiată p e c r u c e a lui Hristos.

c e l o r răposaţi; ai celor vii - p e n t r u ca p r i n acest

Toate

mijloc să-i î m p a c i cu tine pe părinţii lor; ai celor

î m p o t r i v i r e a faţă de Biserica lui Hristos, din m â n d r i a

răposaţi

marea

minţii: o a m e n i i , în rătăcirea lor, îşi î n c h i p u i e că ei

b u n ă v o i n ţ ă a D o m n u l u i . Acest lucru te va ajuta la

înţeleg şi explică Evanghelia lui Hristos m a i b i n e şi

înfricoşătoarea judecată chiar d a c ă ai p ă c ă t u i t mult,

m a i c o r e c t decât însăşi Biserica lui Hristos.

arătând

-

pentru

mare

asemuindu-te

milă astfel

a

atrage

şi iubire

asupra

faţă

Domnului

de

Celui

ta

vrăjmaşi

şi

iubitor

de

oameni.

aceste

559. aproapelui

credinţe

întrebare: gândul

sectare

întotdeauna

au

îi

apărut

putem

din

spune

nostru?

R ă s p u n s : D a c ă g â n d u l vostru este spre slava lui

557. întrebare: îmi va fi de folos dacă voi începe să plâng şi să vărs lacrimi pentru păcatele mele?

D u m n e z e u , spuneţi-l - să-L slăvească şi ceilalţi pe

R ă s p u n s : De foarte m a r e folos îţi va fi, o m u l e ;

m â n g â i e r e a aproapelui, spuneţi-1 - să-i fie acestuia

de un a s e m e n e a folos încât este cu n e p u t i n ţ ă să-l e x p r i m i în cuvinte. La judecata l u m e a s c ă , oricât ai p l â n g e , n u scapi d e p e d e a p s ă d u p ă sentinţă. D a r aici, n u m a i d a c ă începi să te întristezi p e n t r u căderile în păcat, sentinţa îţi este anulată şi ţi se dăruieşte

Dumnezeu.

Dacă

el

este

folosul

sau

spre

spre folos şi m â n g â i e r e . D a r d a c ă aţi p r i m i t un g â n d n e c u v i i n c i o s şi potrivnic aproapelui, faceţi p o c ă i n ţ ă p e n t r u el înaintea lui D u m n e z e u şi cu ajutorul L u i îl veţi a l u n g a din i n i m a voastră.

iertarea. D e aceea, î n biserica lui D u m n e z e u s ă n u 150

spre

151

560. întrebare: împotriva neputincioase duhurile rele

cărui atunci când

om sunt ispitesc?

meditaţia

tulbure pe

o m . I n s ă ele

sunt n e p u t i n c i o a s e

înaintea o m u l u i care are s m e r e n i e şi se căieşte p e n t r u p ă c a t e l e sale. 561. întrebare: care ne luptă? Răspuns:

Cum

să

ne

izbăvim

de păcatul

toţi sfinţii să te izbăvească de păcatul care te luptă şi căieşte-te n e î n c e t a t pentru faptul că se află în tine; istoveşte-ţi trupul cu post, d o b â n d e ş t e s m e r e n i e şi răbdare, discută m a i des cu o a m e n i i care au viată d u h o v n i c e a s c ă şi împlineşte î n t o c m a i sfaturile lor. Şi D u m n e z e u te va ajuta şi vei izbuti să atingi c e e a ce îţi doreşti. Cum

Cere

să

de

dobândim la

lacrimi pentru

Dumnezeu

lacrimi.

L a c r i m i l e u n e s c sufletul cu D u m n e z e u , despărţit de El p r i n păcat; lacrimile liniştesc d u h u l tulburat de m u s t r ă r i l e de conştiinţă. 563. întrebare: Dumnezeu şi să dumnezeiască? Răspuns:

Dacă

Cum ne

să ne întărim

voieşti

să

apropiem de în meditaţia te

apropii

de

D u m n e z e u , nu te afla în societatea o a m e n i l o r care s u n t iubitori

te

afli

mai

des

în

întrebare:Cum

să

reducem

puterea

păcatului? Răspuns:

P u t e r e a păcatului o r e d u c e m prin

căinţa d e a s ă cu i n i m a zdrobită înaintea părintelui d u h o v n i c ; în timpul pocăinţei

şi

al spovedaniei,

duhurile rele sunt lovite de puterea cerească.

roagă-L p e Mântuitorul, p e M a i c a D o m n u l u i ş i p e

Răspuns:

564..

în fiecare zi, dimineaţa şi seara,

562. întrebare: păcate?

să

singurătate.

R ă s p u n s : D u h u r i l e rele nu încetează nici o clipă să-l

dumnezeiască,

de păcat, iar ca

152

să te întăreşti în

565.

întrebare: Ce influenţă

au gândurile

bune şi

cele rele asupra patimii în om? Răspuns:

Patima

care

se

află

în

om

este

însufleţită de gândurile potrivnice lui D u m n e z e u şi îl tiranizează

pe

acesta:

datorită

gândurilor

d u m n e z e i e ş t i , ea, dimpotrivă, este copleşită şi se potoleşte; de aceea tot timpul trebuie să ne g â n d i m la lucrurile cele plăcute lui D u m n e z e u . 566.

întrebare: Duhul rău

îl influenţează pe

om

în v i s ? R ă s p u n s : D a , d u h u l rău îl influenţează pe om şi în vis: acest lucru trebuie să-l s p u n e m fără întârziere părintelui duhovnic. 567.

întrebare:

iubeşte

banii

iubitor

de

şi

slava

patimi

Răspuns:

Care

sunt

denumirile

omenească

şi

a

celui

celui ce

ce este

trupeşti?

Creştinul

care

iubeşte

banii

este

î n c h i n ă t o r la idoli, cel care iubeşte slava o m e n e a s c ă este

ostaşul

patimilor

diavolului,

trupeşti

iar

este

cel

robul

diavolului.

153

ce

este

păcatului

devotat şi

al

568. întrebare: Putem crede că un Dumnezeu pentru că face minuni?

lui

om

este plăcut

minuni,

dar

nu

trăieşte

după

învătăturile

respingi, să nu iei s e a m a la faptele lui. Putem

vorbi

Nimic

să

nu

atunci

când

suntem

atunci

când

eşti

5 7 0 . întrebare: Care dintre calităţi sunt socotite stareţi principale pentru mântuirea sufletului? Răspuns:

RĂBDAREA,

Mai

întâi

de

toate

RUGĂCIUNEA,

sunt:

mărturisirea

SMERENIA,

iar

ASCULTARE.

gândurilor

Mărturisirea

de

ca şi

îndatoriri DEPLINA

gândurilor

Putem

Sfântului

o a m e n i l o r întăriţi voieşte

înaintea

să

se

puternic

duhul

mândriei

şi

îi

extrem

dăruieşte

de

le

numai

este

îngăduită

de

5 7 2 . întrebare: mângâierea

în

Răspuns: biruinţei

obligatorie; nu trebuie să-1 c o n t r a z i c e m cu n i m i c pe stareţ. P u t e r e a ascultării este atât de m a r e încât îl ridică foarte r e p e d e pe ucenic pe treapta sporirii duhovniceşti. Sfânta ascultare îl răsplăteşte pe ucenic cu a d e v ă r a t a fericire, cu a d â n c ă p a c e sufletească. Ea îi dăruieşte o m u l u i virtutea creştină f u n d a m e n t a l ă smerenia. D i a v o l u l îl atacă deosebit de furios pe

repede

de

Când

au

loc

bucuria

duhului

şi

necaz? Bucuria

asupra

duhului

patimii

şi

are

loc

datorită

datorită săvârşirii

n e v o i n ţ e i înfrânării; m â n g â i e r e a în n e c a z - d u p ă

omului

întru totul de bunăvoie, deplină, n e c o n d i ţ i o n a t ă şi

mai

rugăciune.

plină

de

5 7 3 . întrebare:

n e s p u s ă p a c e sufletească... Ascultarea trebuie să fie

154

noastră

Zăvorâtul,

descotorosească

şi

loveşte

pravila

duhovniceşte

rugăciune

lor

scurta

Teofan

e x p e r i e n ţ e duhovniceşti.

Descoperirea

sentimentul

acasă?

stareţului trebuie să fie neconstrânsă, deplină, curată sinceră.

lui

R ă s p u n s : P u t e m , dar n u m a i l a nevoie. D u p ă

f u n d a m e n t a l e ale fiilor duhovniceşti fată de stareţul lor

sufletul

rareori scurtarea pravilei de rugăciune, nu oricui

tulburat, d e o a r e c e răul nu dă naştere la bine. de

5 7 1 . întrebare:

părerea

spui

în

cu s c o p u l de a-l înjosi pe acesta în ochii ucenicului. rugăciune

tulburaţi (adică atunci când nu suntem liniştiţi)? Răspuns:

stârneşte

arate defectele şi viciile reale sau false ale stareţului

Sfinţilor Părinţi, se află în înşelăciune şi trebuie să5 6 9 . întrebare:

şi

n e m u l ţ u m i r i i faţă de stareţ. El se străduieşte să-i

R ă s p u n s : D a c ă cineva învie şi morţii şi face şi alte

ucenic

Răspuns: modestă

râvnă.

Ce

este

Smerita

despre

sine

Toate smerita

acestea înţelepciune?

înţelepciune potrivit

sunt

căreia

este

părerea

creştinul

îşi

o b s e r v ă defectele şi păcatele sale m a i des decât îşi vede

virtuţile

şi

desăvârşirile.

Pe

primele

se

străduieşte cu ajutorul lui D u m n e z e u să le îndrepte, iar c u ultimele n u s e m â n d r e ş t e , c h i b z u i n d c ă n i m i c b u n n u p o a t e face fără harul lui D u m n e z e u . 5 7 4 . întrebare:

Ce

este 155

iubirea

de

conducere?

Răspuns:

Iubirea

de c o n d u c e r e este

Răspuns:

dorinţa

Cea

mai

bună

măsură

în

neînfrânată de stăpânire asupra o a m e n i l o r , pe care

î n t r e b u i n ţ a r e a hranei şi a băuturii este n e c e s a r u l

o a m e n i i o c a u t ă fără să aibă aptitudini suficiente,

trupului.

fără intenţia de a a d u c e folos, ci n u m a i cu un scop n e s ă b u i t - acela

de

a-şi satisface m â n d r i a ,

slava

deşartă şi iubirea de câştig. 575.

întrebare:

Ce

este

578. întrebare: timpul

numeşti

p e n t r u pierderile şi nereuşitele vieţii, m â h n i r e a p â n ă nu

le

este

deloc

potrivită

o r t o d o c ş i l o r - de ce să se întristeze p e n t r u pierderile şi nereuşitele lumeşti, ale vieţii, c â n d ei ştiu că totul li s e î n t â m p l ă d u p ă voia Atotbunului D u m n e z e u ? D e ce

să

deznădăjduiască

cu

privire

la

mila

lui

D u m n e z e u c â n d ştiu c ă b u n ş i milostiv este D o m n u l , îndelung-răbdător şi mult-milostiv? Creştinii trebuie să

aibă

o

singură

Dumnezeu,

adică

mâhnire pentru

-

mâhnirea

faptul

că

nu

pentru slujesc

î n t o c m a i lui D u m n e z e u , c ă n u î m p l i n e s c î n chip desăvârşit voia Lui. O a s e m e n e a m â h n i r e este foarte mântuitoare. Ce este

Trândăvia

trândăvia?

om fericit

în

lui?

fericit,

deoarece

neamul

omenesc

este

în fărădelege. 5 7 9 . întrebare:

Va

cădea

omul

sub

osândire

dacă a dorit răul? R ă s p u n s : A ş a c u m cel ce se uită la femeie, poftind-o, a şi săvârşit adulter cu ea în i n i m a lui (cf. M t . 5, 2 8 ) , aşa şi cel ce doreşte un r ă u 1-a săvârşit deja. 5 8 0 . întrebare: Răspuns:

Cum

să

trăim

Principalul

cucernic?

mijloc

pentru

a

trăi

c u c e r n i c şi sfânt constă în frica de D u m n e z e u şi frica de j u d e c a t a viitoare şi de chinurile veşnice; n u m a i datorită acestei frici, cu ajutorul lui D u m n e z e u are

este

d e D o m n u l , căci î n poruncile L u i v a voi foarte... D e deprinderea

d ă u n ă t o a r e cu lipsa de activitate, lenea în săvârşirea faptelor b u n e , nepăsarea faţă de m â n t u i r e . mai

pe

loc p ă z i r e a poruncilor: fericit bărbatul care se t e m e

5 7 6 . întrebare: Răspuns:

numi

n e p u t i n c i o s şi foarte uşor cade din starea c e a dreaptă

la d e z n ă d e j d e cu privire la m i l a lui D u m n e z e u . O mâhnire

putem

R ă s p u n s : înainte d e m o a r t e p e n i m e n i s ă n u

tristeţea?

R ă s p u n s : Tristeţea este m â h n i r e a p e s t e m ă s u r ă

asemenea

vieţii

îl

5 7 7 . întrebare: Care trebuie să fie măsura bună în întrebuinţarea hranei şi a băuturii?

cea

asemenea, să nu ne lenevim să ne căim, să ne smerim,

răbdăm cu

necazurile

atenţie

şi

cuvântul

bolile

trimise,

evanghelic

al

D o m n u l u i : în răbdarea voastră veţi d o b â n d i sufletele voastre. 581. păcate

156

să

ascultând

întrebare: de

Care

dintre

moarte? 157

păcate

sunt

numite

R ă s p u n s : D e obicei p r i n p ă c a t e d e m o a r t e s e înţeleg

păcatele

avariţia,

mari:

lăcomia

mândria,

pântecelui,

desfrâul,

pomenirea

invidia, răului

lui D u m n e z e u şi ucide sufletul. D a r aşa este orice păcat, c h i a r d a c ă este săvârşit în m ă s u r ă foarte m i c ă . Sfântul A p o s t o l I a c o v spune: p ă c a t u l săvârşit naşte m o a r t e a . C e e a c e î n s e a m n ă : p ă c a t d e m o a r t e este orice p ă c a t necurăţit, m a i ales c â n d el se repetă des. întrebare:

Cum

să

ne

păzim

privirea

deşertăciunea, împrăştierea şi discuţiile".

şi

tristeţea. P ă c a t u l de m o a r t e îl lipseşte pe om de harul

582. biserică?

atenţia faţă de sine şi tăcerea. C e l e m a i rele sunt: I e r o s c h i m o n a h u l T. a spus: „ F ă r ă e x e m p l u în viaţă

şi

fără

citirea

cărţilor

ascetice

nu

putem

c u n o a ş t e viaţa duhovnicească. M i n t e a n o a s t r ă n u stă degeaba: ori se o c u p ă cu meditaţia d u m n e z e i a s c ă , ori cu

gândirea

privirea,

la

auzul

rău. şi

Păzeşte-le limba

şi,

pe

acestea

după

trei:

posibilitate,

p â n t e c e l e şi îţi vei v e d e a păcatele tale, îl vei c u n o a ş t e în

pe D u m n e z e u , te vei învăţa cu p o m e n i r e a morţii, căci fără acestea toate sunt în zadar. N ă z u i n ţ a de a fi

R ă s p u n s : C â n d te rogi, să te uiţi la i c o a n e sau p u ţ i n în j o s , fără să-i e x a m i n e z i pe cei ce se r o a g ă şi a s c u l t â n d cu atenţie n u m a i ceea ce se săvârşeşte în

proslăvit pe p ă m â n t şi faptul de

a face pe plac

o a m e n i l o r răpesc tot binele. C a l e a m â n t u i r i i este calea crucii, nu a vieţii cu privilegii".

biserică. U n i i dintre călugării cucernici se r o a g ă cu

P u s t n i c u l M. a spus: „Pentru m â n t u i r e trebuie

ochii închişi, deschizându-i n u m a i atunci c â n d îi

să d o b â n d i m curăţia şi să e v i t ă m prietenia p r e a m a r e

năpădeşte somnul.

cu oricine".

583.

întrebare:

Răspuns:

Cum

Aceasta

să

ne

este

P u s t n i c u l V. a spus: „Iubirea de sine şi plăcerea

mântuim? întrebarea

cea

mai

i m p o r t a n t ă şi esenţială, iar p e n t r u a r ă s p u n d e la ea n e v o m a d r e s a părinţilor d e l a Athos.

trupului

sunt

a răspuns: "Aveţi învăţătura lui Hristos şi a Sfinţilor Părinţi, împliniţi-o cu fapta şi vă veţi m â n t u i . P e n t r u m â n t u i r e , î n a i n t e de toate, trebuie p o c ă i n ţ ă sinceră şi

„Cele

mai

a

spus:

distanţă

atât pentru cei ce vin de departe,

cei ce mică,

locuiesc aproape, şi de răsplata

va fi

i m p o r t a n t e lucruri pentru m â n t u i r e sunt: înfrânarea,

158

„Pentru m â n t u i r e

sunt

584. întrebare: Pentru cei ce merg la biserica lui pentru

:

ne

şi d i n ispite".

să p l â n g e m şi harul va v e n i " . spus

ei

şi răbdarea. D a t o r i t ă înţelepciunii p u t e m trage folos

Dumnezeu,

a

noastre:

n e c e s a r e atenţia î m p r e u n ă c u rugăciunea, b l â n d e ţ e a

î m p l i n i r e a poruncilor. T r e b u i e să c ă u t ă m , să b a t e m ,

C.

mântuirii

îndepărtează de Dumnezeu". P u s t n i c u l S.

L a î n t r e b a r e a „ c u m s ă n e m â n t u i m " , u n părinte

Ieroschimonahul

vrăjmaşii

159

aceeaşi?

cât şi

aceea parcurg o

586.

R ă s p u n s : Un stareţ locuia în pustie, la o distanţă

întrebare:

Dacă

patima

lăcomiei

pântecelui

de doi kilometri de apă. O d a t ă , m e r g â n d să scoată

nu mă

ia în stăpânire mai înainte, ci apare chiar în

apă, a c ă z u t în întristare şi a spus: care este folosul

timpul

când

acestei osteneli? V o i m e r g e s ă m ă sălăşluiesc m a i

mâncarea

a p r o a p e de apă. S p u n â n d acest lucru, s-a întors şi a v ă z u t pe cineva care m e r g e a în u r m a lui şi îi n u m ă r a paşii. Stareţul 1-a întrebat: cine eşti? Eu s u n t î n g e r u l D o m n u l u i - a răspuns acela - şi s u n t trimis să n u m ă r paşii tăi şi să-ţi d a u răsplată. A u z i n d aceasta, stareţul s-a însufleţit şi s-a îmbărbătat şi şi-a m u t a t chilia şi m a i departe - la 5 kilometri de apă... 585. întrebare: Ce înseamnă a după pofte şi ce înseamnă a o cerinţa firii? Răspuns: întrebuinţezi pentru

plăcerea

pentru

A

a

voi

să

trupului,

iubi

o

o ci

anumită

m â n c a r e şi, m a i ales, a o dori cu poftă este un moft şi slujeşte l ă c o m i e i pântecelui. C i n e doreşte să afle dacă este stăpânit de p a t i m a lăcomiei pântecelui, iată c u m poate

afla:

dacă

gândul

la

mâncare

stăpâneşte

c u g e t u l s ă u (astfel încât nu i se p o a t e împotrivi), are l ă c o m i a pântecelui. D a c ă n u este stăpânit d e acest g â n d şi î n t r e b u i n ţ e a z ă în m o d liber orice fel de h r a n ă , p e m ă s u r a cerinţei trupului, n u are l ă c o m i a pântecelui. U n alt s e m n a l lăcomiei p â n t e c e l u i este dorinţa

de

a

mânca

înainte

de

vreme,

ceea

ce

n i c i o d a t ă nu trebuie să facă, în afară de c a z u l în care există u n m o t i v întemeiat.

să

atunci:

să

las

nu?

o

lăsa,

ci,

chemând

Dumnezeu,

alungă

aducându-ţi

aminte

în

pofta că

ajutor

şi

numele

mănâncă

mâncarea

se

lui

puţin,

transformă

i m e d i a t în duhoare. Iar c â n d eşti singur şi înfometat, m ă n â n c ă p â i n e şi altă m â n c a r e faţă de care nu simţi 587.

întrebare: în

ce constă

smerenia?

R ă s p u n s : S m e r e n i a constă în a avea în i n i m ă conştiinţa propriei păcătoşenii, a ne m u s t r a înlăuntru şi

cu

căinţă,

din

adâncul

sufletului,

a

striga:

„ D u m n e z e u l e , milostiv fii m i e , p ă c ă t o s u l u i ! " , iar d a c ă noi, smerindu-ne î n cuvinte, c r e d e m c ă a v e m smerenie,

aceasta nu este

smerenie,

ci n u m a i o

m â n d r i e d u h o v n i c e a s c ă fină. 588. inimii

este

întrebare:

Milostenia

fără

îndreptarea

mântuitoare?

R ă s p u n s : Milostenia este b u n ă şi m â n t u i t o a r e atunci c â n d este unită cu îndreptarea inimii faţă de m â n d r i e , răutate, invidie, trândăvie, lene, l ă c o m i a pântecelui, desfrâu, m i n c i u n ă , vicleşug şi celelalte p ă c a t e . Iar d a c ă o m u l nu se îngrijeşte de î n d r e p t a r e a inimii sale şi nădăjduieşte în milostenia sa, puţin folos d o b â n d e ş t e din ea, căci c e e a ce cu o m â n ă zideşte, cu cealaltă năruieşte.

160

fac

R ă s p u n s : C â n d m ă n â n c i î m p r e u n ă c u altcineva, nu

întrebuinţa hrana întrebuinţa după

necesitatea

pântecelui.

ce

patimă.

D u p ă pofte î n s e a m n ă nu

sau

mănânc,

161

589. lui

întrebare:

Dumnezeu

către

Prin

ce

anume

dobândim

mila

noi?

v o i u d a (Ps. 6 , 7 ) .

R ă s p u n s : P e n t r u a d o b â n d i mila lui D u m n e z e u , trebuie să-i m i l u i m prin toate mijloacele pe ceilalţi. 590.

întrebare:

deosebit în

om

Prin

ce

se

dezvăluie

în

Iubirea

de

sine

şi

chip

mândria

se

c â n d c i n e v a dintre n o i n u î n d u r ă nici c e a m a i m i c ă n e p l ă c e r e pricinuită de ceilalţi intenţionat sau chiar fără intenţie. pentru

întrebare:

Când

devenim

înfricoşători

demoni? R ă s p u n s : D e v e n i m înfricoşători p e n t r u d e m o n i

atunci

când

înarmăm

limba

noastră

cu

discuţii

d e s p r e lucrurile duhovniceşti. C ă c i cine ascultă sau citeşte c u v â n t u l lui D u m n e z e u şi iubeşte a s e m e n e a discuţii, acela îi a d u c e sufletului m a r i şi m â n t u i t o a r e b u n u r i . A v â n d această grijă, îi p u t e m face pe plac lui D u m n e z e u şi gurile noastre, c â n d se îndeletnicesc cu discuţii duhovniceşti, nu se întinează cu reproşuri, osândiri, v o r b e ruşinoase şi batjocuri. 592. Domnul

întrebare:

spre

Când

Se pleacă

în

si

se

Când

se

orânduieşte

Răspuns:

sălaşul

Datorită

retrag

patimile

Sfântului

pomenirii

din

Duh?

neîncetate

a

D o m n u l u i se retrag din suflet patimile cele ticăloase

d e z v ă l u i e m a i ales prin n e r ă b d a r e şi arţag atunci

592.

593. întrebare: suflet

iubirea de sine şi mândria?

Răspuns:

n o a p t e patul m e u , c u lacrimile m e l e aşternutul m e u

mod deosebit

milă?

ca tâlharii în apropierea c o m a n d a n t u l u i de oşti şi în acelaşi t i m p I se orânduieşte Sfântului D u h sălaş curat. î n s ă acolo u n d e n u există p o m e n i r e a despre D u m n e z e u , d o m n e s c întunericul şi d u h o a r e a , acolo se săvârşeşte orice faptă netrebnică. 5 9 4 . întrebare: persoane,

pot

Când

arăta

în

mă

exterior

rog

împreună

mişcarea

cu

lăuntrică

alte a

sufletului? Răspuns:

Dacă ne

rugăm împreună

c u alte

p e r s o a n e , este de ajuns pentru n o i să a r ă t ă m d o a r cu m i n t e a ş i c u i n i m a înaintea lui D u m n e z e u m i ş c a r e a lăuntrică a sufletului, să nu a b o r d ă m o faţă tristă, p l â n g ă r e a ţ ă ş i s ă n u facem c u trupul nici u n s e m n care să arate ce a v e m în suflet, p e n t r u ca unii dintre ceilalţi să nu î n c e a p ă să ne cinstească, iar alţii chiar să râdă

de

noi - prin

aceasta

ne

supunem

ispitei,

tulburării de sine şi îndârjirii faţă de ceilalţi. Insă, c â n d s u n t e m singuri şi nu ne v ă d ceilalţi (care pot râde de n o i ) , p u t e m avea şi un chip rugător şi o v o c e

R ă s p u n s : D o m n u l S e p l e a c ă î n m o d deosebit spre m i l ă î n t i m p u l rugăciunilor d e n o a p t e , c â n d t i m p u l rezervat odihnei îl petreci în plâns. Adu-ţi a m i n t e d e î m p ă r a t u l D a v i d care s p u n e d e s p r e sine: ostenit-am întru suspinul m e u , spăla-voi în fiecare 162

tristă

şi

putem

vărsa

şi

lacrimi,

putem

întinde

m â i n i l e în sus şi p u t e m face m e t a n i i p â n ă la p ă m â n t . 5 9 5 . întrebare: Pot purta duce spre slava deşartă? 163

îmbrăcăminte

care

mă

R ă s p u n s : N u î m b r ă c a h a i n e c a r e t e d u c spre

a m i n t e că va trebui să stai înaintea lui D u m n e z e u " .

slava deşartă.

D a c ă o m u l îşi v a m e n ţ i n e m u s t r a r e a d e sine, v a

596. întrebare: Va avea omul răsplată de la Dumnezeu dacă va îndura ocara?

d o b â n d i frica de D u m n e z e u .

602. întrebare: în ce constă mântuirea?

R ă s p u n s : D a c ă vei î n d u r a ocara, să te b u c u r i ,

R ă s p u n s : M â n t u i r e a c o n s t ă în m u l t sfat, adică

c ă c i , d a c ă ea va fi pe nedrept, m a r e va fi răsplata ta,

este b i n e să c e r e m sfatul o a m e n i l o r pricepuţi în cele

iar d a c ă va fi pe drept, te vei izbăvi de p e d e a p s ă

duhovniceşti.

(Sfântul N i l Sinaitul).

603.Intrebare: Cum să ne purtăm cu oamenii care nu se tem de Dumnezeu?

597. întrebare: Cum să dobândim smerenia? Răspuns: Dacă vei spune întotdeauna „iartă-mă", vei dobândi smerenia.

R ă s p u n s : T r e b u i e să fugim de acei o a m e n i care n u s e t e m ş i n u î l cinstesc p e D u m n e z e u !

598. întrebare: Tăcerea este ziditoare de suflet?

604. întrebare: Cum trebuie să discutăm?

R ă s p u n s : O a r e n u cunoaşteţi r o a d e l e tăcerii,

R ă s p u n s : C â n d discuţi, să ai c h i p vesel p e n t r u

c a r e n e p ă z e ş t e d e orice rău? î n cel c e p ă s t r e a z ă

ca şi cel ce discută cu tine să fie vesel, iar înlăuntrul

tăcerea, sălăşluieşte D u h u l lui D u m n e z e u .

tău să ai cuget curat.

599. întrebare: Ce gânduri se cuvine să avem la o masă îmbelşugată?

605. întrebare: Cum trebuie să le facem oamenilor pe plac?

R ă s p u n s : La o m a s ă î m b e l ş u g a t ă să-ţi a d u c i

R ă s p u n s : Să le faci o a m e n i l o r pe plac fără să

a m i n t e de m o a r t e şi de patimile M â n t u i t o r u l u i şi să

a s c u n z i adevărul şi fără să-L m â n i i pe D u m n e z e u .

s p u i în sinea ta: „Ai primit cele b u n e în viaţa t a " .

606. întrebare: Ce importanţă are în viaţa duhovnicească împărtăşirea deasă cu Sfintele lui Hristos Taine?

600.întrebare: Prin ce anume intră în noi patima osândirii? R ă s p u n s : U ş a prin care intră î n n o i p a t i m a osândirii s u n t discuţiile deşarte.

R ă s p u n s : Este c u neputinţă p e n t r u oricine s ă atingă

desăvârşirea

în

viaţa

duhovnicească

fără

601. întrebare: în ce constă mustrarea de sine?

î m p ă r t ă ş i r e a d e a s ă cu Sfintele lui Hristos T a i n e .

Răspuns:

607. întrebare: Cum să dobândim plânsul pentru păcate?

mustra

Mustrarea

întotdeauna

de

sufletul, 164

sine

constă

zicându-i:

în

a-ţi

„Adu-ţi

165

Răspuns:

Omul

dobândeşte

plânsul

R ă s p u n s : în timpul săvârşirii rugăciunii lui Iisus

prin

osteneală, p r i n învăţarea temeinică a Scripturii, a

este

răbdării, a cugetării la înfricoşătoarea J u d e c a t ă şi la

p ă c ă t o ş e n i e i noastre n u s u n t e m vrednici s ă rostim

ruşinea v e ş n i c ă şi, de a s e m e n e a , p r i n tăierea voii

dulcele

proprii.

smerită

608. mântuirii?

întrebare:

Ce

este

principal

pe

calea

609. întrebare:

Nume

al

Cum

să

biruim

este

ne

această dăruieşte

Pentru

ce

anume

trebuie

să

ne

fi izbăvit de orice ispită şi părăsire.

pentru

esenţială în viaţa duhovnicească.

R ă s p u n s : D a c ă s e î n t â m p l ă s ă dormiţi p r e a m u l t şi nu izbutiţi să citiţi pravila de dimineaţă, puteţi face astfel: î n c e p e ţ i să o citiţi acasă şi o terminaţi pe d r u m . lui

trebuie Iisus?

ce

trebuie

mintea

este

împrăştiată

la

să facem?

m a i m u l t d e c â t c u rugăciunea. 6 1 5 . întrebare: poruncile

611. întrebare: Ce să fac dacă am dormit prea mult şi nu am mai avut timp pentru pravila de dimineaţă, ci m-am grăbit să ajung la muncă sau la începutul slujbei în biserică?

rugăciunii

rugăciune,

Dacă

împrăştiată, să te o c u p i cu citirea celor d u m n e z e i e ş t i concentrarea

sinelui este n e v o i n ţ a trezviei, c e a m a i i m p o r t a n t ă şi

gând

614. întrebare:

R ă s p u n s : în m o m e n t u l în care m i n t e a ta este

trezvia?

încordarea

Ce

Pentru

Dumnezeu

de neştiinţă şi de uitare şi în al treilea rând, p e n t r u a

cu rugăciunea.

612. întrebare:

datorită

curaţi de patimi, în al doilea rând, p e n t r u a te izbăvi

răul şi păcatul?

b i r u i m răul cu binele şi fiecare p ă c a t cu p o c ă i n ţ a şi Ce

Mântuitorului.

înţelepciune,

că

R ă s p u n s : Să te rogi, în p r i m u l rând, p e n t r u a te

R ă s p u n s : M a r e lucru este să nu l ă s ă m în sufletul

6 1 0 . întrebare:

convingerea

rugăm?

n o s t r u loc p e n t r u nici un rău, nici m ă c a r o clipă, ci să

săvârşirii

avem

z d r o b i r e de inimă.

m u s t r a pe sine în toate.

timpul

să

613. întrebare:

R ă s p u n s : Principal pe calea m â n t u i r i i este a ne

Răspuns:

bine

să

avem

în

lui

Cum

este

mai

bine

să

păzim

Dumnezeu?

R ă s p u n s : Sfinţii Părinţi ne-au lăsat învăţătura d e s p r e r u g ă c i u n e a minţii şi a inimii; cu ea să se o c u p e m i n t e a ; şi nu v ă d altă cale care ne-ar p u t e a oferi o posibilitate m a i b u n ă de a păzi toate poruncile lui D u m n e z e u . 6 1 6 . întrebare: au

Cum

sâ-i privim pe

oamenii

care

dorinţa de a pătimi pentru Hristos? R ă s p u n s : D a , s e întâlneşte u n e o r i î n rândul

o a m e n i l o r dorinţa de a suferi p e n t r u Hristos, dar, 167

d a c ă n u are h a r î n trup, o m u l n u p o a t e î n d u r a chinurile. De aceea nu trebuie să î n d r ă z n e a s c ă la o a s e m e n e a nevoinţă, dar, d a c ă D o m n u l î l c h e a m ă , a t u n c i trebuie să-i ceară Lui ajutorul şi El îl va ajuta. C a l e a creştinului, în general, este m u c e n i c i a . şi

617. întrebare: monahii? Răspuns:

Cu

Pe

ce

trebuie să se

înaintea

fratelui

sau

pe

cineva

s a u îl

d a c ă cineva m ă n â n c ă m u l t s a u s e r o a g ă c u n e p ă s a r e - p e n t r u toate acestea pierde pacea. 620. întrebare:

ocupe păstorii

osândeşte

m u s t r ă pe frate, dar nu cu b l â n d e ţ e şi cu dragoste;

Cum

să

ne

deprindem

să

ne

rugăm pentru cei ce ne necăjesc? R ă s p u n s : C â n d n e necăjeşte cineva, trebuie s ă

D u h u l Sfânt L-a

dat

Domnul

n e r u g ă m p e n t r u e l lui D u m n e z e u c a p e n t r u n o i

Apostolilor şi Sfinţilor noştri Părinţi şi păstori ai

înşine; şi astfel, lucrul acesta se va transforma în

Bisericii... în aceasta constă slujirea faţă de l u m e a

obicei. N o i s u n t e m neputincioşi, î n s ă D o m n u l n e

n o a s t r ă şi de aceea nici păstorii Bisericii, nici m o n a h i i

ajută.

nu trebuie să se o c u p e cu treburi lumeşti, ci să o u r m e z e p e M a i c a lui D u m n e z e u , care î n T e m p l u , î n „Sfânta

Sfintelor",

Domnului

şi

se

ziua

şi

ruga

noaptea

pentru

învăţa

popor.

legea

Sfântul

Varsanufie cel M a r e mărturiseşte c ă î n v r e m e a lui r u g ă c i u n e a a trei o a m e n i a păzit l u m e a de dezastru. 618. întrebare: ajutorul harului? Răspuns:

îi

putem

iubi

pe

vrăjmaşi fără

iubi pe vrăjmaşi

fără

l u c r u î n t r e c e puterile lor fireşti, ar căuta ajutorul haric de la D u m n e z e u , atunci, fără îndoială, ar d o b â n d i acest dar. frate

Cum

trebuie

să-l

mustram

astfel încât să nu ne pierdem pacea Răspuns:

Pe

nevoinţelor să fie

să

nu

frate

trebuie

să-l

pe

lăuntrică?

mustram

existe

se

întâmplă

pace

ca

sufletească

în şi

timpul sufletul

Răspuns:

Unii

oameni

au

îmbătrânit

în

n e v o i n ţ e , dar smerenia nu au învăţat-o şi nu pot înţelege de ce nu le este bine, de ce nu au p a c e şi de ce le este sufletul abătut. Se întâmplă să ne vină dorinţa

de a ne ruga pentru cineva. Ce înseamnă acest lucru? R ă s p u n s : C â n d îţi vine dorinţa de a te ruga p e n t r u cineva, î n s e a m n ă c ă însuşi D o m n u l voieşte s ă miluiască

acel

rugăciunile

tale.

623.

suflet

întrebare: în

şi ce

ascultă

cu

constă principalul

milostivire semn

al

înşelăciunii? cu

b l â n d e ţ e , cu dragoste. P a c e a se pierde d a c ă sufletul c a d e în slavă deşartă, dacă se p r e a m ă r e ş t e p r i n c e v a 168

ce

abătut?

622.Intrebare:

Nu-i p u t e m

ajutorul harului; dacă oamenii, î n ţ e l e g â n d că acest

619. întrebare:

621. întrebare: De

R ă s p u n s : Principalul s e m n al înşelăciunii constă în faptul că o m u l ia senzaţiile false de b u c u r i e sau 169

m â n g â i e r i l e vrăjmaşului drept lucrări ale h a r u l u i sau ia sfatul m i n c i n o s ca fiind adevărat. 624. întrebare: deosebit

De

ce

mă

Părinţi, m o a r t e a n ă p r a s n i c ă n u î i loveşte p e o a m e n i i

neliniştesc

în

mod

deosebit de g â n d u r i împotriva voii lui este s e m n că de

el

există

necurate îl

mila

lui

invidiază p e

Dumnezeu.

un asemenea

Duhurile om şi se

străduiesc să-l tulbure. Aceste g â n d u r i nu trebuie să le a n a l i z ă m şi nu trebuie să le a c o r d ă m atenţie deosebită.

şi chipurile lor, care atrag la ele cugetul şi inima. Aceşti idoli se prăbuşesc atunci c â n d este rostit în t e m p l u l sufletesc atotputernicul şi m â n t u i t o r u l n u m e al lui Iisus.

cerceta c u m şi de la cine a venit, ci c a u t ă să o înduri cu m u l ţ u m i r e . Cercetarea nu face d e c â t să tulbure sufletul şi să ajute să se sălăşluiască în el seminţele

d u c e sufletul la adăpostul credinţei, îl î m p a c ă cu a p r o a p e l e şi este m o t i v de b u c u r i e d u h o v n i c e a s c ă . 629. prezent în

întrebare: Mulţi înşelăciune?

credincioşi

se

află

în

R ă s p u n s : T r e b u i e să ne c ă i m , să ne r u g ă m şi să

626. întrebare: cel

Când

ne

atacă

în

chip

deosebit

d u p ă r u g ă c i u n e a săvârşită cu râvnă, d u p ă o faptă de

folositoare

sufletului

trebuie

să

ne

s u p r a v e g h e m î n chip deosebit p e n o i înşine, căci a t u n c i m a i ales se aprinde de invidie şi răutate vrăjmaşul î m p o t r i v a noastră. întrebare:

Pe

ne ferim de înşelăciune, deoarece în p r e z e n t o m a r e parte d i n cei ce doresc să trăiască şi c r e d despre sine

nevăzut?

R ă s p u n s : D u p ă împărtăşirea c u Sfintele T a i n e ,

627.

R ă s p u n s : Referitor la ispita care a venit, nu

m u l ţ u m i r e a faţă de D u m n e z e u p e n t r u ispita trimisă

R ă s p u n s : Idoli sunt n u m i t e lucrurile p ă m â n t e ş t i

deosebit

628. întrebare: De ce ni se interzice să cercetăm de la cine a venit ispita?

urii şi ale p o m e n i r i i răului faţă de aproapele, iar

625. întrebare: Ce este un idol?

vrăjmaşul

care d o r e s c să se curăţească prin p o c ă i n ţ ă c h i a r dacă din c â n d în c â n d sunt şi biruiţi de n e p u t i n ţ e l e lor.

gândurile?

R ă s p u n s : Faptul c ă o m u l este neliniştit î n m o d fată

R ă s p u n s : D u p ă c u m n e încredinţează Sfinţii

cine

că trăiesc cucernic sunt încălziţi de febra m a t e r i a l ă şi se află într-o autoînşelare m a i m a r e s a u m a i m i c ă . 630. întrebare: Cum virtutea este respinsă de Răspuns:

Toate

să recunoaştem Dumnezeu?

faptele

care

170

că

săvârşite

p e n t r u D u m n e z e u sunt însoţite de n e c a z u r i . Sfinţii nu

loveşte

moartea

Părinţi socotesc că virtutea care nu este însoţită de necazuri este respinsă de D u m n e z e u .

năprasnică?

sunt

faptul

171

631. întrebare: De reci

faţă

de

mine

ce

au

devenit cunoscuţii

după

ce

am

pornit

pe

mei calea

mântuirii? R ă s p u n s : N u t e întrista p e n t r u faptul c ă unii dintre colegii tăi sunt reci faţă de tine. Sfântul T i h o n de Z a d o n s k a scris din experienţa sa c ă , a t u n c i c â n d omul

se

dedică

lui

Dumnezeu,

cunoscuţii

şi

apropiaţii lui se depărtează de el şi, cu cât m a i m u l t

636. întrebare: deosebit

Pot

diavolii

şi

oamenii

să facă

ce vor?

în

mod

Diavolul

urăşte

îndeosebi

cărţile

vicleniile lui. 637. întrebare: discuţia

robii

lui

Răspuns:

Cu

ce

se

cuvine

să

înceapă

Dumnezeu?

Robii lui D u m n e z e u se cuvine să

638. întrebare: Când văd un cercetez pricina bolii lui?

Care

sunt

Răspuns: explicăm

ceea c e D u m n e z e u n u îngăduie.

Răspuns:

urăşte

Sfinţilor Părinţi, căci ele d e s c o p e r ă toate cursele şi

R ă s p u n s : N i c i diavolii, nici o a m e n i i nu p o t face întrebare:

sfinte

î n c e a p ă discuţia vorbind despre D u m n e z e u .

632. întrebare:

633.

cărţi

diavolul?

Răspuns:

s e a p r o p i e e l d e D u m n e z e u , c u atât m a i m u l t s e î n d e p ă r t e a z ă ei.

Ce

semnele

desăvârşirii?

cu

bolnav,

Când

vedem

un

răutate

pricina

bolii

se cuvine să

bolnav, lui,

să

ci

să

nu ne

s t r ă d u i m să-l alinăm. 639. întrebare: De ce vin visele rele?

Atunci c â n d se va şterge din tine

p o m e n i r e a răului, vei fi a p r o a p e de iubire. C â n d

Răspuns:

Visele

rele

vin

datorită

păcatelor

i n i m a ta va fi umbrită de o p a c e sfântă, harică, faţă

p e n t r u care n u a m făcut pocăinţă, datorită osândirii

de toată o m e n i r e a , atunci vei fi chiar la porţile iubirii.

şi datorită îmbuibării.

634. întrebare: Ce anume îl dă în vileag pe om şi îl duce la pieire?

640. întrebare: pentru

a

ne pocăi

Trebuie la

să

notăm

păcatele

mici

spovedanie?

R ă s p u n s : N i m i c n u î l m â n i e atât p e D u m n e z e u ,

R ă s p u n s : T r e b u i e neapărat S Ă N O T Ă M fiecare

n i m i c nu îl dă în vileag pe om şi nu îl d u c e la pieire

păcat, cât de m i c , aşa c u m ni-l a m i n t i m , iar apoi să

aşa p r e c u m vorbirea de rău, osândirea şi m u s t r a r e a

f a c e m pocăinţă.

făcută aproapelui. 635. întrebare:

641. Ce cale duce

la

desăvârşire?

R ă s p u n s : C a l e a spre desăvârşire este citirea cu luare a m i n t e a cărţilor Sfinţilor Părinţi şi stareţi. 172

întrebare:

Cum

trebuie

să

mergem

la

biserică? R ă s p u n s : C â n d m e r g i la biserică, să rosteşti „ N ă s c ă t o a r e d e D u m n e z e u , Fecioară, b u c u r ă - t e " , s ă 173

nu te uiţi într-o parte sau în alta şi să nu discuţi cu nimeni. din

6 4 2 . întrebare: casa mea?

Este folositor sufletului

să

nu

ies

R ă s p u n s : D a c ă creştinul va sta la el acasă, atunci va i z b â n d i în viaţa duhovnicească şi în rugăciune, iar d a c ă va m e r g e prin alte case, îşi va p i e r d e p a c e a sufletească şi nu va fi b u n de nimic. 643. întrebare: fiecare om?

Ce gând

trebuie

să

avem

R ă s p u n s : S ă p o m e n e ş t i m o a r t e a , j u d e c a t a lui Hristos, iadul şi î m p ă r ă ţ i a Cerurilor, căci, p o m e n i n d m e r e u toate acestea, vei trăi şi aici fericit şi vei m o ş t e n i şi fericirea c e a veşnică. 648. întrebare:

mai

n e c e s a r e pe cât sunt s m e r e n i a şi rugăciunea. 649. întrebare:

Cine

este fericit în

viaţă?

ceilalţi fericiţi. 650. întrebare: Mântuirea

R ă s p u n s : Fii atent ca n i m e n i să nu ştie n e v o i n ţ a ta; orice faci p e n t r u D u m n e z e u , să faci în taină. să

facem

dacă

vrem

face

să

fim

constă

numai

în

a

nu

rau? R ă s p u n s : M â n t u i r e a n u constă n u m a i î n a n u

face rău, ci şi în a î n d u r a răul cu bărbăţie. 651.întrebare:

Care sunt însuşirile smereniei?

R ă s p u n s : O însuşire a s m e r e n i e i este să vezi în tine p ă c a t u l tău, iar în ceilalţi să vezi faptele lor b u n e .

R ă s p u n s : D a c ă doriţi să fiţi smeriţi, înduraţi observaţia s a u insulta rostite către voi de ceilalţi. 646. întrebare: deosebit la om?

Ce

caută

Dumnezeu

Dumnezeu

caută

la

om

în

chip

iubirea,

s m e r e n i a şi frica de El. 647. permanent

sunt

R ă s p u n s : Fericit în viaţă este cel care îi face pe

644. întrebare: Cum trebuie să săvârşim nevoinţele ca ele să fie plăcute lui Dumnezeu?

Răspuns:

nevoinţe

R ă s p u n s : Nevoinţele exterioare n u sunt atât d e

„ F i e c a r e o m este m a i b u n decât m i n e " .

Ce

dintre

necesare?

despre

R ă s p u n s : Trebuie să a v e m î n t o t d e a u n a în suflet:

645. întrebare: smeriti ?

Care

întrebare: creştinul?

Ce

trebuie

să

ţină

minte

A d o u a însuşire a smereniei c o n s t ă în a p r i m i cu b u c u r i e insultele şi batjocurile de la o a m e n i , ştiind că prin acest lucru ni se iartă păcatele şi că astfel îi f a c e m p e plac lui D u m n e z e u . 652.

întrebare:

Pot

tâlcui

singur

Sfânta

Scriptură? Răspuns:

Nu

tâlcui

singur

Evanghelia,

nici

celelalte cărţi ale Sfintei Scripturi, ci a p e l e a z ă la Sfinţii Părinţi, care au tâlcuit-o. Sfântul I o a n G u r ă de

174

175

A u r s p u n e că din pricina tâlcuirii n e d r e p t e a Sfintei Scripturi au apărut toate ereziile. 653.

întrebare:

Ce

6 5 7 . întrebare:

Ce

trebuie

să

facem

când

ne

culcăm?

înseamnă

a

te

depărta

de

lume?

R ă s p u n s : C â n d te culci, să-ţi închini p a t u l şi c a m e r a , z i c â n d rugăciunea: S ă învie D u m n e z e u . . .

R ă s p u n s : A te depărta de l u m e î n s e a m n ă a părăsi năravurile, obiceiurile, regulile, deprinderile şi trebuinţele potrivnice Evangheliei

şi

Duhului

lui

658. întrebare: De să rostim rugăciunea Fecioară, bucură-te"?

Hristos.

câte ori ne „Născătoare

sfătuiesc stareţii de Dumnezeu

R ă s p u n s : Să rostim de 12 sau de 24 ori pe zi

654. Intrebare : prin ce se iarta,sterg pacatele ?

„ N ă s c ă t o a r e d e D u m n e z e u Fecioară, b u c u r ă - t e " . E a este singura noastră ocrotitoare.

R ă s p u n s : Să ai mintea şi cugetul la D u m n e z e u ;

6 5 9 . întrebare:

în o c h i - privirea către D u m n e z e u şi în p ă m â n t ; în u r e c h i - auzirea cuvântului lui D u m n e z e u ; în piept s u s p i n u l p e n t r u păcate; pe l i m b ă - adevărul; pe b u z e - r u g ă c i u n e a ; în i n i m ă - nerăutatea; în s t o m a c nesăturarea;

iar în g e n u n c h i - p l e c ă c i u n e a

Răspuns:

Ce

Să

este

mântuitor pentru

simţim

mai

des

suflet?

pretutindeni

p r e z e n ţ a lui D u m n e z e u şi să c u g e t ă m la binefacerile Lui. 660.întrebare:

către

Care

sunt cele

trei cuvinte

ale

smereniei?

Dumnezeu. 6 5 5 . întrebare:

Ce

putere

are

rugăciunea

R ă s p u n s : C e l e trei cuvinte ale s m e r e n i e i sunt:

lui

„iertaţi", „ b i n e c u v â n t a ţ i " şi „rugaţi-vă p e n t r u m i n e " .

Iisus? Răspuns:

661. întrebare:

R u g ă c i u n e a lui Iisus îi răneşte pe

diavoli,

alungă

sădeşte

frica

gândurile de

rele,

Dumnezeu,

naşte

smerenia,

aduce

lacrimile,

curăţeşte trupul, îl învaţă pe om î n d e l u n g a răbdare, îi vorbeşte despre g h e e n ă şi îl face să c u g e t e la moarte. 656. întrebare:

Ce

este

pocăinţa?

R ă s p u n s : Pocăinţa este lupta cu păcatul.

lui Dumnezeu

şi a

Ne

putem

mântui fără

R ă s p u n s : F ă r ă p o m e n i r e a lui D u m n e z e u şi a morţii este cu neputinţă ca o m u l să se m â n t u i a s c ă . 6 6 2 . întrebare: ale

adevăratului

Care

sunt

trăsăturile

distinctive

creştin?

R ă s p u n s : Există d o u ă trăsături distinctive ale adevăratului creştin: faptul că a d u c e folos aproapelui şi faptul că se roagă pentru vrăjmaşii lui.

176

pomenirea

morţii?

667. 663.

întrebare:

în

ce

constă

secretul

vieţii

duhovniceşti?

sărbătoare

întrebare: Dacă la

nu

biserică, prin

am

ce

ajuns

anume

într-o

să

zi

de

o prăznuiesc

acasă?

R ă s p u n s : T o t secretul vieţii d u h o v n i c e ş t i c o n s t ă

R ă s p u n s : în ceasurile săvârşirii liturghiei, dacă

în a-i ierta şi a-i scuza pe ceilalţi, a nu c u n o a ş t e

nu aţi ajuns la biserică, trebuie să dedicaţi aceste

p ă c a t e l e altora şi a nu p o m e n i răul.

c e a s u r i rugăciunii, citirii cuvântului lui D u m n e z e u ,

664.

întrebare:

duhovnicească

în

ce

constă

milostenia

?

R ă s p u n s : Milostenia d u h o v n i c e a s c ă constă: î n sfatul c e l b u n , dat la timpul potrivit, folositor în

discuţiei ziditoare de suflet, faptelor b u n e i credinţe şi g â n d u r i l o r sfinte. 668.întrebare: să

Dacă am căzut în păcat, trebuie

aştept vremea postului pentru

a face pocăinţă?

î n c u r c ă t u r i s a u în primejdii neobservate; în a-1 învăţa

R ă s p u n s : F ă r ă să aştepţi postul, trebuie imediat,

p r i e t e n e ş t e pe cel neştiutor adevărul şi b i n e l e , în

fără întârziere, să faci cât m a i r e p e d e p o c ă i n ţ ă ; nu

taină, î n t r e patru ochi; în a-1 î m b ă r b ă t a pe cel

trebuie să accepţi să r ă m â n ă m u l t timp p ă c a t u l în

p o s o m o r â t ; în a-1 m â n g â i a pe cel întristat; în a-1

suflet; t o c m a i de aceea p i e r d e m harul lui D u m n e z e u ,

c o m p ă t i m i pe cel apropiat şi a-i î m p ă r t ă ş i durerea; în

p e n t r u că a m â n ă m pocăinţa, şi un p ă c a t dă naştere la

a te b u c u r a cu cel ce se b u c u r ă ; în a î n d u r a ocările şi

altul.

supărările c u seninătate, c u răbdare p e n t r u Hristos; în a da p r o p r i a carte d u h o v n i c e a s c ă de care tu însuţi ai n e v o i e . 6 6 5 . întrebare: face

pe

plac

Despre

cine

se

poate

spune

că

oamenilor?

669. întrebare: observaţie

aproapelui. împiedică

şi

îmi

înţelept

să

facem

o

gândi

să

faceţi

o

corectă?

Răspuns:

înainte

de

a

observaţie corectă, rugaţi-vă şi faceţi acest lucru cu

R ă s p u n s : F a c e p e plac o a m e n i l o r acela care l e

Ce

este

c e a m a i a d â n c ă smerenie.

ţine h a n g u l şi c o n s i m t e la osândirea şi clevetirea 6 6 6 . întrebare:

Cum

să fac

distruge

viaţa

când

ceva

anume

îmi

duhovnicească?

R ă s p u n s : Să îndepărtezi tot ceea ce îţi î m p i e d i c ă şi îţi distruge viaţa duhovnicească.

670. întrebare:

Se

cuvine

relatăm

discuţiile

altora cărora nu le sunt de folos? Răspuns:

Nu

trebuie

să

relatăm

discuţiile

străine nefolositoare. duce

6 7 1 . întrebare: la mântuire?

Care

este

179 178

să

principalul

lucru

care

R ă s p u n s : T r e b u i e să-ţi înfrânezi limba. Şi să nu

677.

rosteşti cuvintele în grabă. 672. întrebare: celorlalţi

cuvântul

noi,

ci

din

trebuie

să

le

spunem

cărţi,

şi

cu

smerenie

şi

c u m p ă t a r e : îndreptaţi discuţiile deşarte spre zidirea sufletului.

R ă s p u n s : D a c ă ai aflat ceva ziditor de suflet de la altcineva, nu tăinui, ci spune-le şi altora. 674.

întrebare: drepţilor

Răspuns: Dumnezeu

şi

Ce

şi

deosebire

cele

ale

Discuţiile despre

între

păcătoşilor?

drepţilor

lucrarea

sunt

cea

despre

plăcută

lui

celălalt.

să

vă

temeţi

ca

nu

cumva

să-i

tulburaţi

pacea

celuilalt printr-un ton arogant sau p r i n e x p r i m a r e a g â n d u r i l o r voastre împotriva lui, a v â n d dorinţa clară 679. stării

întrebare:

duhului

Are

postul

influenţă

asupra

omului?

R ă s p u n s : P O S T U L are influenţă şi asupra stării a s e m e n e a , în t i m p u l postului şi al înfrânării, o m u l cu

mai

multă

plăcere

şi

înţelege

cărţile

duhovniceşti. 680. întrebare: duhului

celui

Ce

putere

are

postul

asupra

rău?

R ă s p u n s : Postul alungă demonii. P o s t u l este o a r m ă c u m p l i t ă p e n t r u vrăjmaşul la fel c u m sunt

6 7 5 . întrebare:

Când fac

o

mustrare,

greşesc?

c r u c e a lui Hristos şi celelalte sfinţenii, pe care nu le

R ă s p u n s : D a c ă tu, făcând cuiva o m u s t r a r e , te îţi

satisfaci

patimile

tale;izbăvindu-l

pe

celălalt, să nu te pierzi pe tine. 676. întrebare: al

Cum să discutăm cu aproapele?

R ă s p u n s : C â n d vorbiţi c u cineva, cel m a i m u l t

citeşte

lucrurile lumii: s-ar plictisi d a c ă ar sta u n u l l â n g ă

vădit

întrebări?

duhului: o m u l devine m a i smerit, m a i rugător. D e

există

D u m n e z e u , iar ale păcătoşilor sunt toate d e s p r e

mânii,

la

de a vă susţine propria părere.

6 7 3 . întrebare: Dacă am aflat de la aproapele ceva ziditor de suflet, se cuvine să spun şi altora?

discuţiile

678.Intrebare:

de folos? sfintele

Cum să răspundem

R ă s p u n s : La întrebări să răspunzi pe scurt.

Cum

R ă s p u n s : î n principal, n u trebuie s ă s p u n e m d e la

întrebare:

Putem

vorbi

despre

păcatul

aproapelui?

R ă s p u n s : D a c ă îl vezi pe cel ce a greşit, nu t r â m b i ţ a păcatele lui. D a c ă n o i v o m acoperi p ă c a t e l e fratelui şi D u m n e z e u va acoperi păcatele noastre. 180

suportă

puterea

necurată

a

demonului.

Postul

loveşte răutatea d e m o n i c ă în locul ei cel m a i sensibil, astfel încât ea fuge de cel ce posteşte. 681. întrebare:

Când

ni

se

dă

voie

să

încălcăm

postul? R ă s p u n s : S ă n u încâlci postul decât î n cazul unei boli grave. 682. întrebare:

Care

este folosul 181

postului?

Răspuns:

Postul

alungă

gândurile

rele,

face

m i n t e a l u m i n o a s ă , inima curată, trupul s ă n ă t o s şi îl pune

pe

om

înaintea

tronului

lui

Dumnezeu.

D e m o n i i se desfată foarte tare cu ospeţele, b e ţ i a şi cu orice p l ă c e r e trupească. 683. întrebare:

Ce

mersul

este postul

învăţătură

să

postească

de

686.

a v e m d a c ă n e înfrânăm d e l a m â n c a r e a d e dulce, dar n e p â n g ă r i m prin vorbirea d e rău?

Răspuns:

Ce

cunoaşterea

propriei

ce

apare frica

la

spovedanie?

Frica la spovedanie apare datorită

687. întrebare: Se întâmplă ca unii dintre cei ce

este

se

căiesc

să

spună

lucrurile

mai

puţin

importante,

iar pe cele importante să le treacă sub tăcere? Răspuns:

Dacă

omul

nu

spune

tot

d u h o v n i c u l u i , calea lui va fi strâmbă şi nu va duce la m â n t u i r e , iar d a c ă s p u n e tot, va m e r g e în î m p ă r ă ţ i a Cerurilor.

postul

dinaintea

6 8 8 . întrebare:

Ce

să facă

acei

oameni care nu

îşi văd păcatele lor?

Postul dinaintea î m p ă r t ă ş a n i e i este

acelaşi lucru, aceeaşi osteneală - n u m a i că nu este o osteneală trupească, ci una d u h o v n i c e a s c ă . Ţ e l u l şi intenţia lui sunt să curăţească sufletul şi trupul, să-l î m p a c e p e o m c u D u m n e z e u , s ă s e m e n e seminţele vieţii celei b u n e , iar pleava (deprinderile rele) să o înăbuşe.

întrebare: De

Răspuns:

la

osândire, vorbire deşartă şi batjocuri, căci ce folos

685. întrebare: împărtăşaniei?

este

faptului că te spovedeşti rar.

m e r s u l la spectacole, ochii să p o s t e a s c ă să nu se uite auzul

mântuirii;

şi cu împărtăşirea cu Sfintele Taine.

despre

la câştigul nedrept, picioarele să p o s t e a s c ă de la străină,

propriei

care se î n c h e i e cu spovedania înaintea d u h o v n i c u l u i

R ă s p u n s : M â i n i l e să postească de la hoţie şi de

frumuseţe

cercetarea

v e g h e a sufletului, care se o c u p ă cu toată atenţia de

cu el; d a c ă vezi un om fericit, să nu-l invidiezi. o

Biserică,

păcătoşenii, zdrobirea inimii p e n t r u păcate, pocăinţa,

duhovnicesc?

la p ă c a t e . D a c ă îl vezi pe d u ş m a n u l tău, să te î m p a c i 684. întrebare: Spuneţi-ne postul duhovnicesc!

la

conştiinţe în singurătate. Postul acesta este starea de lucrarea

R ă s p u n s : Postul duhovnicesc este înfrânarea de

la

neîncetat

P o s t u l dinaintea î m p ă r t ă ş a n i e i î n s e a m n ă

m a r e stricteţe la h r a n ă şi s o m n , încetarea grijilor şi faptelor lumeşti, citirea cuvântului lui D u m n e z e u ,

R ă s p u n s : C e l o r care nu îşi v ă d păcatele lor li se r e c o m a n d ă să ia a m i n t e la păcatele pe care le v ă d în ei

oamenii

apropiaţi,

la

cele

pentru

care

sunt

mustraţi. 689.

întrebare:

Cum

să

ne

purtăm

înainte

de

spovedanie? R ă s p u n s : î n a i n t e de spovedanie păstraţi tăcerea p e n t r u a vă fi m a i uşor să vă conştientizaţi păcatele.

182 183

690. .întrebare: în

afară

de

mai

aduce

spovedania

iertarea păcatelor?

Răspuns: îndoit:

Ce folos

Sfânta

spovedanie

aduce

un

folos

dăruieşte iertare de la D u m n e z e u p e n t r u

p ă c a t e l e săvârşite şi îl fereşte pe om de o n o u ă c ă d e r e î n păcat. 691. întrebare:

Este

folositoare

spovedania

deasa?"

a-i

693. întrebare: Cum trebuie să ne căim pentru face pe plac prin pocăinţă Domnului? R ă s p u n s : D a c ă v o i m ca prin p o c ă i n ţ ă să-I facem

pe plac D o m u l u i şi să ne m â n t u i m sufletele, să d o b â n d i m eliberarea de păcate şi de patimi, trebuie să ne c ă i m din a d â n c u l sufletului temeinic, sub toate aspectele, cu fermitate şi cu înflăcărare, d e o a r e c e în a d â n c u l lui se cuibăresc şi se î n r ă d ă c i n e a z ă toate p ă c a t e l e noastre.

Răspuns: folositoare,

Spovedania

deoarece

noi

deasă uităm

este

repede

foarte păcatele

noastre, dar, d a c ă le s p u n e m duhovnicului, atunci le r u p e m din rădăcină. în afară de aceasta, pocăinţa d e s c h i d e ochii, deschide vederea spre păcate. D u p ă ce s-a căit p e n t r u unele păcate, o m u l î n c e p e să v a d ă existăaltele altă cale împărăţia şi spre altele şi totCerurilor. aşa, î n c e p e să socotească p ă c a t

694. întrebare: discuţii?

Care

sunt

cele

mai

importante

R ă s p u n s : S ă n u d ă m preferinţă altor discuţii î n defavoarea discuţiilor despre m â n t u i r e . Să ţ i n e m m i n t e că în afara discuţiilor despre m â n t u i r e nu

c695.întrebare:Pe e e a ce înaintecare nu vizitatori socoteatrebuie păcat,sa-i îşievităm? a d u c e a m i n t e de cele p e n t r u care nu s-a căit, uitate demult... C e l u i ce se d e p r i n d e să dea socoteală p e n t r u viaţa sa la Răspuns:Trebuie să-i evităm s p o v e d a n i e aici, aceluia nu-i va fi frică să dea care stârnesc discuţii deşarte, lumeşti şi nefolositoare. r ă s p u n s la înfricoşătoarea j u d e c a t ă a lui Hristos: de a c e e a şi este rânduită aici scurta j u d e c a t ă a pocăinţei, p696. e n t r u ca fiind curăţiţiîntrebare: şi îndreptaţi prin p o c ă i n ţCum a de aici,

să

putem

da

răspuns

fără

de

ruşine

Ce ne abate de

lui

este vrăjmaşul oricărei învăţături duhovniceşti. U n u l

noastre

vrăjmaşul duhovniceşti?

R ă s p u n s : Diavolul înlesneşte vorbirea deşartă şi la pomenirea

dintre Părinţi a dat următorul e x e m p l u : atunci c â n d Discuţiile

noastre

ne

abat

de

la

p o m e n i r e a lui D u m n e z e u (mai ales cele cu o a m e n i i lumeşti).

de

poartă discuţiile

vizitatori

la

Dumnezeu? Răspuns:

acei

se mântuirii faţă

înfricoşătoarea j u d e c a t ă a lui Hristos. 692. întrebare:

pe

eu - a spus el - d i s c u t a m cu a n u m i ţ i fraţi despre folosul sufletesc, îi n ă p ă d e a un s o m n atât de „adânc încât n u s e p u t e a u m i ş c a ceasuri întregi".

697. întrebare:

Ce

virtute

este

mai

presus

R ă s p u n s : C e i c e î n d u r ă a v â n d n e c a z p e cei c e î i

de

ocărăsc să se străduiască să arate dragoste faţă de cei

dreptate? R ă s p u n s : A îndura ocările este o virtute m a i m a r e d e c â t a ţine dreptatea. Iar a ţine m i n t e o c a r a

de la c a r e p r i m e s c ocări, altfel - răbdarea neînsoţită de d r a g o s t e se va transforma în ură îndârjită.

î n s e a m n ă a fi deja biruit de cel rău. 698. întrebare: De ce este atât de greu să cerem R ă s p u n s : A cere iertare este greu p e n t r u cel care este m â n d r u . 699. întrebare:

Ce

putere

au

numai

cuvintele

„iartă-mă"? R ă s p u n s : Cuvintele I A R T Ă - M Ă alături de o mărturisire sinceră îi ard pe vrăjmaşi şi dăruiesc pacea. 700. întrebare:

Cum

este

înţelept

să

îndurăm

ocara?

săvârşită p e n t r u cei ce ne ocărăsc şi de a c e e a trebuie să ne r u g ă m p e n t r u ei. 704. întrebare: respectăm îndatorirea de Răspuns:

întotdeauna trebuie să a avea pace cu aproapele?

îndatorirea

de

a

avea

pace

cu

a p r o a p e l e nu cere ca n o i să fim de a c o r d cu ideile, intenţiile şi faptele lor rele. Un a s e m e n e a a c o r d ar fi un m a r e păcat; dimpotrivă, datoria p e r m a n e n t ă a creştinului este să nu fie

de a c o r d

cu

ideile

şi

intenţiile rele ale o a m e n i l o r împătimiţi.

R ă s p u n s : Să înduri ocara fără să judeci, fără să te plângi, fără să te socoteşti jignit şi fără să aştepţi r ăsplată p ă m â n t e a s c ă . 701. întrebare:

Cum

să

ne

purtăm faţă

de

cei

ocărăsc?

ocărăsc şi să te rogi: „Mântuieşte-mă, D o a m n e , şi mă miluieşte şi, pentru sfintele lor rugăciuni, dăruieşte-mi s m e r e n i e şi r ă b d a r e " . 702. întrebare: şi

în

acelaşi

705. întrebare: Cum să ne rugăm pentru cei ce ne ocărăsc? R ă s p u n s : C u v i o s u l Serafim a p o r u n c i t să d ă m l u m â n ă r i la altar p e n t r u sănătatea şi m â n t u i r e a celor c e n e ocărăsc. D e a s e m e n e a s ă slujim u n m a s l u

R ă s p u n s : Nu uita să trimiţi daruri celor ce te

îndură

703.Întrebare: Care rugăciune săvârşită de noi este plăcută Domnului? R ă s p u n s : D o m n u l u i îi este plăcută rugăciunea

iertare?

care ne

îi

Cum

să-i

privim

au

necaz

timp

ocărăsc? 186

pe pe

cei cei

care ce

îi

arhidiaconului

ŞTEFAN.

Ascetul

Gheorghe

Z ă v o r â t u l a scris: „Daţi la biserici p o m e l n i c e pentru sănătatea celor ce vă d u ş m ă n e s c

şi fapta inimii

voastre b u n e î l v a proslăvi p e D u m n e z e u înaintea tuturor". 706. întrebare: Se cuvine să relatăm cuvintele de ocară? 187

n e o b r ă z a r e a şi altele. T o a t e celelalte p a t i m i s u n t

R ă s p u n s : N u relataţi cuvintele d e ocară.

m u s t r a t e imediat de conştiinţă; p a t i m a slavei deşarte,

707. întrebare: Cum să ne smerim?

dimpotrivă, p a r c ă a d u c e desfătare. Slava deşartă se

R ă s p u n s : C â n d v ă vine u n g â n d întinat s a u u n

c u n o a ş t e n u m a i d u p ă absenţa în i n i m ă a fericitei

s i m ţ ă m â n t necurat, respingeţi-l şi mustraţi-vă pe voi

smerenii, a fericitei nădejdi şi a căinţei p e n t r u păcate.

înşivă. Nu trebuie să gândiţi că v r e u n a dintre p a t i m i

Slava deşartă se hrăneşte cu lauda o m e n e a s c ă , cu

s-a î m p u ţ i n a t în voi. S p u n e ţ i în sinea voastră: „într-

bogăţia, cu faima neamului, cu celebritatea n u m e l u i .

un a s e m e n e a păcătos ca m i n e e n o r m a l să existe a s e m e n e a vicii". 708.

710.

Daţi-ne

o

învăţătură

despre

înşelăciune!

întrebare: Oamenii sfinţi sunt liberi faţă de

gândurile

întrebare:

păcătoase?

Răspuns:

în

primul

rând,

înşelăciunea

este

î n t â m p i n a t ă întotdeauna cu o oarecare îndoială a

R ă s p u n s : C h i a r şi o a m e n i i sfinţi, care s-au ferit

inimii; nu se îndoiesc de ea cei pe care ea i-a luat

î n t r u totul de păcat, nu au fost, totuşi, liberi faţă de

definitiv

g â n d u r i l e păcătoase. Nu stă în puterea o m u l u i să

opreşte mişcările sângelui, nu î n d e a m n ă la pocăinţă,

evite

n u î l m i c ş o r e a z ă p e o m înaintea sa; dimpotrivă, p u n e

gândurile

scopurile

vieţii

şi

nici

nu

duhovniceşti.

este Dar

necesar

pentru

stă în p u t e r e a

sângele

în

stăpânire.

în

Niciodată

mişcare, îi a d u c e

înşelăciunea

omului

o

nu

desfătare

o m u l u i să lupte cu gândurile, să le î m p i e d i c e să ia

otrăvitoare, îl a d e m e n e ş t e fin, îi insuflă îngâmfare şi

sufletul în stăpânire, să p r i m e a s c ă gândurile b u n e şi

instalează în suflet idolul propriului „ e u " .

să le respingă pe cele rele.

711. întrebare: rugăciune?

709. întrebare: Ce este slava deşartă? Răspuns:

Slava

căutarea

constă

pregătirea

pentru

slavei

R ă s p u n s : Pregătirea pentru r u g ă c i u n e c o n s t ă în: p â n t e c e l e nesăturat, tăierea grijilor cu sabia credinţei,

pământeşti,

iertarea

pentru

este

ce

o m e n e ş t i , lăudăroşenia, dorinţa şi căutarea cinstei iubirea

deşartă

în

veşminte

frumoase,

cu

trăsuri luxoase, dorinţa de a avea servitori şi tot felul

insultelor,

de

toate

lucruri

în

chilie,

atenţia

faţă

de

frumuseţea

toată

sinceritatea

mulţumirea

necazurile

vieţii,

faţă

inimii

a

tuturor

de D u m n e z e u p e n t r u

depărtarea

de

la

sine

a

propriului chip, faţă de glasul plăcut şi celelalte

împrăştierii şi a visării, frica plină de evlavie faţă de

calităţi ale trupului, înclinaţia p ă t i m a ş ă către ştiinţele

Ziditorul.

şi artele acestui veac pierzător, căutarea mângâierilor în ele p e n t r u dobândirea slavei celei p ă m â n t e ş t i şi v r e m e l n i c e , dorinţa de a le face o a m e n i l o r pe plac, 188

712. cuvântul?

întrebare:

Ce

înseamnă

189

a

minţi

cu

R ă s p u n s : A m i n ţ i cu cuvântul î n s e a m n ă a s p u n e un lucru şi a g â n d i alt lucru. mai

rea

la

rugăciune:

rugăciunii

împrăştierea.

este

mai

Imprăştierea

dăunătoare face

decât

autoînşelării şi a înşelăciunii diavoleşti. întrebare:

Răspuns:

Cum

este

Smerenia

R ă s p u n s : S c o p u l vieţii o m u l u i p e p ă m â n t constă

o

m u l t preţ ale acestei uniri. 716. întrebare: dintre

(datorită

virtute:

frica

de

m o d u l u i î n care n e p r i v i m a p r o a p e l e cărui

fapt

aproapele,

fără

nici

o

c o n s t r â n g e r e , i se p a r e celui ce se smereşte astfel m a i p r e s u s decât el din toate punctele de vedere), ura faţă de

lauda

omenească,

învinuirea

neîncetată

şi

m u s t r a r e a de sine, dreptatea şi sinceritatea, lipsa slăbiciunii, dorinţa de a se răstigni faţă de l u m e şi p a t i m i , n ă z u i n ţ a către această răstignire. L e p ă d a r e a şi

uitarea

obiceiurilor

şi

cuvintelor

înşelătoare;

l e p ă d a r e a înţelepciunii pământeşti, d e o a r e c e n u este n e c e s a r ă p e n t r u cer; dispreţul faţă de tot c e e a ce este trufaş şi u r â t în o a m e n i înaintea lui D u m n e z e u ; renunţarea

la

îndreptăţirea

în

cuvânt,

tăcerea

î n a i n t e a asupritorilor; renunţarea la teoriile proprii care n u s u n t î n t e m e i a t e p e a d e v ă r ş i l e p ă d a r e a d e sine.

Care

adevărate

este

mai

importantă

C u n o a ş t e r e a d e D u m n e z e u singură

ştiinţa c e r e a s c ă dăruită o m u l u i de D u m n e z e u . 717. întrebare: pregătire

pentru

Care

este

cel

mai

bun

mijloc

de

moarte?

R ă s p u n s : U n u l dintre cele m a i b u n e mijloace d e pregătire p e n t r u m o a r t e este cugetarea la m o a r t e . P o m e n i r e a neîncetată a morţii este un dar m i n u n a t . T r e b u i e să ne silim spre p o m e n i r e a morţii. P e n t r u a învăţa acest lucru este folositor să r e z e r v ă m în fiecare zi un a n u m i t ceas şi să-l î n c h i n ă m p o m e n i r i i celei mântuitoare

a

cumplitei

şi

inevitabilei

morţi.

P o m e n i r e a morţii, însoţită de r u g ă c i u n e a fierbinte şi de

plâns,

poate

înlocui

toate

nevoinţele,

poate

c u p r i n d e toată viaţa omului, îi p o a t e a d u c e curăţia inimii, p o a t e atrage spre el harul Sfântului D u h şi astfel îi p o a t e dărui înălţarea liberă la cer pe lângă puterile văzduhului. 718. întrebare: De

ce

anume

oamenilor? 190

cea

de pe pământ?

este ştiinţa c e a adevărată dintre toate ştiinţele, este

D u m n e z e u , cunoaşterea a d â n c ă a propriei nimicnicii, schimbarea

ştiinţele Răspuns:

smerenia?

este

unire cu D u m n e z e u şi să d o b â n d i m roadele cele de

rugăciunea

n e r o d i t o a r e , iar visarea este pricina r o a d e l o r false, a 714.

omului pe

în lupta cu patimile: curăţindu-ne de ele, să i n t r ă m în

R ă s p u n s : împrăştierea fură rugăciunea. V i s a r e a timpul

Care este scopul vieţii

pământ?

713. întrebare: Care este împrăştierea sau visarea? în

715. întrebare:

191

sunt

legate

inimile

R ă s p u n s : Prin lucrarea vrăjmaşului mântuirii, c u î n g ă d u i n ţ a lui D u m n e z e u , i n i m a o m u l u i este legată de îndeletnicirile pământeşti: 1. U n i i se îndeletnicesc cu d o b â n d i r e a lucrurilor rare şi s c u m p e şi, pironindu-şi cugetul în ele, îl înstrăinează d e D u m n e z e u . 2. Alţii se îndeletnicesc cu studierea diferitelor ştiinţe şi arte, b u n e n u m a i pentru p ă m â n t , şi pierd c u n o ş t i n ţ e l e necesare despre D u m n e z e u . 3.

Alţii

se

îndeletnicesc

cu

obţinerea

creşterea vitelor şi uită de D u m n e z e u . Alţii

se

abat

de

la

Dumnezeu

prin

î m p o d o b i r e a locuinţelor lor şi se î n d e p ă r t e a z ă de El. 5. Alţii a c o r d ă atenţie deosebită postului celorlalte

nevoinţe

trupeşti,

dând

o

şi

importanţă

d e o s e b i t ă pesmeţilor, ciupercilor, verzei, m a z ă r e i , iar sfintele

nevoinţe

duhovniceşti

le

transformă

şi

să

pentru atingă

cei

ce

doresc

desăvârşirea

să

se

creştină...

însuşeşte-ţi cugetul şi d u h u l Sfinţilor Părinţi din citirea scrierilor lor. Sfinţii Părinţi şi-au atins telul m â n t u i r e a . Şi tu vei atinge acest ţel; d u p ă cursul firesc al lucrurilor, ca unul ce eşti în acelaşi c u g e t şi s i m ţ ă m â n t cu Sfinţii Părinţi, te vei m â n t u i . 720. întrebare: Putem gândi că oamenii dintre mahomedani şi păgâni se mântuiesc?

buni

R ă s p u n s : Este greşit să g â n d i m şi să s p u n e m că oamenii

buni

mântuiesc,

dintre

adică

mahomedani

intră

în

unire

şi cu

păgâni

se

Dumnezeu.

Biserica î n t o t d e a u n a a afirmat că există un singur mijloc de m â n t u i r e - R ă s c u m p ă r ă t o r u l . 7 2 1 . întrebare: Ereticii catolicii, luteranii şi protestanţii -

în

n e v o i n ţ e trupeşti.

călăuză

mântuiască

şi

cultivarea livezilor, grădinilor, ogoarelor, păşunilor, 4.

principala

ca de exemplu: se mântuiesc?

R ă s p u n s : Biserica O r t o d o x ă S o b o r n i c e a s c ă a socotit erezia p ă c a t de m o a r t e ; î n t o t d e a u n a a afirmat

6. Alţii se alipesc exclusiv de ritualul bisericesc,

că o m u l molipsit de b o a l a cea c u m p l i t ă a ereziei are

u m b r i n d latura lui duhovnicească. O a m e n i i se lipesc

sufletul mort, este străin de har şi de m â n t u i r e , este

de

pământ,

şi

de

în u n i r e cu diavolul şi cu pieirea lui...

îndeletnicesc

cu

cunoaşterii insuficiente a creştinismului, el p o a t e lua

amenajarea p ă m â n t u l u i de p a r c ă el ar fi locaşul lor

un g â n d m i n c i n o s şi hulitor de D u m n e z e u drept

dezvoltarea

de

grijile

materială

cele şi

se

pământeşti

Datorită

cel veşnic. T r ă i e s c şi, ca şi c u m ar fi morţi, niciodată

adevărat, şi-l p o a t e însuşi, iar î m p r e u n ă cu el îşi

nu se g â n d e s c la bunătăţile n e s p u s e din viitor şi la

p o a t e însuşi şi veşnica pieire! De a c e e a astăzi, m a i

soarta păcătoşilor, de parcă ar fi veşnici pe p ă m â n t .

mult

719. Părinţi?

întrebare:

Răspuns:

Este

importantă

citirea

Sfinţilor

decât

oricând,

Datorită

împuţinării

învăţătorilor

192

foarte

mare

nevoie

să

î n v ă ţ ă m credinţa creştină. 722. întrebare: Aş

purtători de duh, citirea scrierilor patristice a devenit

este

dori să mă

stare de zdrobire a inimii! Ce să fac? 193

aflu permanent în

R ă s p u n s : C e l ce doreşte să se afle p e r m a n e n t în stare de z d r o b i r e de i n i m ă şi v e d e r e d u h o v n i c e a s c ă trebuie să aibă grijă să se afle p e r m a n e n t în stare de s m e r e n i e , izgonind din el îndreptăţirea de sine şi osândirea

aproapelui,

ajungând

la

smerenie

prin

m u s t r a r e a de sine şi conştiinţa propriei păcătoşenii î n a i n t e a lui D u m n e z e u şi a oamenilor. 723. întrebare: decât

Ce

este

mai

cinstite nu datorită culorilor şi a aspectului lor, nu datorită v e c h i m i i sau a noutăţii lor, ci datorită C e l u i C a r e este pictat p e ele. C e l c e n u cinsteşte icoanele n u îl cinsteşte pe însuşi C e l ce este pictat pe ele. 727. patimă?

înspăimântător

orice? R ă s p u n s : M a i înspăimântător decât orice este

întrebare:

Răspuns:

Ce

Unele

deosebire

există

sunt patimile

între păcat şi şi altele sunt

păcatele. Patimile sunt: m â n i a , slava deşartă, iubirea de plăceri, ura, pofta cea rea şi cele a s e m e n e a lor. Iar

faptul de a ne t e m e de c e v a m a i m u l t d e c â t de

p ă c a t e l e sunt chiar lucrările patimilor şi au loc atunci

D u m n e z e u şi, datorită acestei temeri, să p ă c ă t u i m .

când

7 2 4 . întrebare:

Pentru

ce

se

supun

sfinţii

chinurilor? R ă s p u n s : A c e s t lucru este n e c e s a r fie p e n t r u curăţirea chiar şi a unei mici necuraţii, fie p e n t r u experimentarea înţelepciunii,

în

virtuţi

fie

şi

pentru

pentru

dobândirea

povăţuirea

celor

înveţe r ă b d a r e a şi să nu se descurajeze în suferinţe. 725. întrebare:

Care

dintre

chinuri

sunt

cele

pe

care

le

pentru

Dumnezeu. 726. întrebare:

Pentru

ce fac

icoanele

lor

Dumnezeu

şi sau

pentru al

proslăvirea

plăcuţilor 194

Lui.

numelui Icoanele

îndeplinire

prin

faptă,

potrivit lor. 728. întrebare: patimii?

Ce

înseamnă

să

te

împotriveşti

R ă s p u n s : D e z r ă d ă c i n e a z ă p a t i m a cel care i se împotriveşte. lucruri

A

te împotrivi patimii î n s e a m n ă opuse

celor

spre

care

te

a

cheamă

d e h a r u l lui D u m n e z e u . cu

729. întrebare: Ne cele duhovniceşti?

putem

îndeletnici

neîncetat

R ă s p u n s : N u n e p u t e m îndeletnici tot t i m p u l c u

minuni?

R ă s p u n s : Icoanele fac m i n u n i p e n t r u întărirea cinstirii

la

săvârşind cu trupul acele fapte la care îl î n d e a m n ă

săvârşi

sunt mari?

îndurăm

duce

p a t i m a . C u toate acestea, p a t i m a este n i m i c i t ă n u m a i

R ă s p u n s : Dintre toate suferinţele noastre, m a i slăvite

le

patimile, căci poţi avea patimi, dar să nu acţionezi

mai

neputincioşi, ca, din e x e m p l u l lor, cei neputincioşi să

cineva

lui sunt

cele

duhovniceşti:

trebuie

să

avem

o

rucodelie

uşoară. N u m a i c ă trebuie s ă n e a p u c ă m d e e a atunci c â n d sufletul este istovit şi nu este în stare nici să citească, nici să gândească, nici lui D u m n e z e u să se roage. 195

730. întrebare: Se şiragul de metanii?

poate

ruga

mireanul folosind

733. întrebare:

Ce

să

facem

dacă

patima

se

purtăm

cu

înteţeşte? Răspuns:

R ă s p u n s : Se poate. D e s p r e rugăciunea săvârşită

Nu

trebuie

să

ne

cu ajutorul metanierului, Sfântul Teofan Z ă v o r â t u l

indiferenţă faţă de această înteţire a patimii, ci, d u p ă

scrie: „ P r i m a dată am auzit de m e t a n i e r de la un

a l u n g a r e a pornirilor ei, de fiecare dată trebuie să ne

m i r e a n , n u d e l a u n m o n a h . Ş i mulţi m i r e n i s e r o a g ă

căim

în acest fel. Şi v o u ă vă p r i n d e b i n e acest l u c r u " .

necurăţite p r i n p o c ă i n ţ ă aceste porniri p ă t i m a ş e , ci

731. pentru

întrebare: Dumnezeu?

Răspuns:

Ce

anume

aprinde

dragostea

milelor

lui

Dumnezeu

să

luptăm

dorinţă p ă t i m a ş ă , ci să le respingeţi cu u r ă deplină i m e d i a t ce le observaţi. Diavolii sunt n e r u ş i n a ţ i şi, oricât te-ai m â n i a pe ei, tot insistă cu g â n d u l lor. E v i d e n t că d u p ă m â n i e trebuie să a p e l ă m şi la alt mijloc. Şi care este acesta? Ce face cel ce este s u p u s atacului u n u i o m rău? Strigă, bătându-se î n piept; p a z n i c u l , la c h e m a r e a lui, vine în fugă şi îl s c a p ă de n e n o r o c i r e . La fel trebuie să facem şi în lupta cea mâniindu-ne pe g â n d u r i l e şi

dorinţele p ă t i m a ş e , trebuie să strigăm d u p ă ajutor ajută-mă;

Doamne

Iisuse

Hristoase,

miluieşte-mă.

Rugaţi-vă

pentru

ajutor;

datorită

acestui

vrăjmaşul,

ca

de

va

lucru,

imediat.

ars

până

seara

întrebare:

Ce

să-i

aducem

în

dar

lui

sărăcia; u n u l râvna faţă de aproapele, altul însuşirea

cu patimile?

de b u n ă v o i e nici un gând, nici un s i m ţ ă m â n t , nici o

Doamne,

lăsaţi

R ă s p u n s : Să-i a d u c e m în dar: u n u l bogăţia, altul

R ă s p u n s : Să vă puneţi ca lege: să nu îngăduiţi

tainică cu patimile:

Nu

Dumnezeu?

încălzeşte i n i m a şi aprinde dragostea. Cum

Domnului.

curătiti-le imediat. 734.

Pomenirea

732. întrebare:

înaintea

foc,

fugi

cu d r a g ă i n i m ă a acestei râvne; u n u l fapte de laudă, altul p ă z i r e a lor profundă; unul c u v â n t la v r e m e potrivită,

altul

nestrămutată

şi

tăcere viaţă

înţeleaptă; potrivită

unul

învăţătură

acestei

învăţături,

altul a u z bine-ascultător; u n u l feciorie curată, altul căsătorie cinstită; u n u l înfrânare, altul întrebuinţarea h r a n e i fără poftă; unul râvnă neîncetată la rugăciuni şi cântări duhovniceşti, altul ocrotire plină de grijă a celor ce au n e v o i e de ajutor. Toţi, însă, să a d u c ă lacrimi care curăţesc de păcate, urcuş şi străduinţa de a m e r g e înainte. M i n u n a t e sunt rodirea, simplitatea şi râsul cel înţelept, şi înfrânarea de la păcat, şi ochii reţinuţi de la necuviinţă, şi m i n t e a căreia nu i se î n g ă d u i e să ajungă la împrăştiere. Şi El va primi şi cei doi

bani

ai

văduvei,

şi

smerenia

vameşului,

şi

mărturisirea lui M a n a s e . D a r m a i frumos decât orice şi m a i plin de

iubire

de

o a m e n i este

faptul că

D U M N E Z E U m ă s o a r ă darul n u d u p ă vrednicia celor 196

197

Răspuns:

R o d u l rugăciunii şi al citirii sunt

ce s u n t dăruite, ci d u p ă puterile şi starea sufletească

lacrimile

a celui ce a d u c e roadele; fiecare să-I a d u c ă în d a r lui

î n ţ e l e p c i u n e , iar lucrarea celui c e n u dobândeşte

D u m n e z e u c e e a ce are şi constituie avuţia lui: cel ce

a c e s t e r o a d e n u este săvârşită î n D u m n e z e u .

păcătuieşte să-I a d u c ă îndreptare, cel ce săvârşeşte n e v o i n ţ a c e a b u n ă să-I a d u c ă neobosire; tânărul înfrânare; b ă t r â n u l - înţelepciune; b o g a t u l - dărnicie; săracul

-

mulţumire;

conducătorul

-

modestie;

j u d e c ă t o r u l - blândeţe. 735. întrebare:

Care

este

rolul

nevoinţelor?

R ă s p u n s : R o l u l general al n e v o i n ţ e l o r nu este acela de a-i a d u c e jertfe lui D U M N E Z E U , ci de a ne păzi pe n o i înşine de mândrie, de e g o i s m şi de umilirea

aproapelui.

Dacă

străduinţele

noastre

c u c e r n i c e nu au acest ţel, datorită aparenţei lor evlavioase, ele p o t fi izvoare de m â n d r i e , î n ş e l ă c i u n e 736. întrebare: Dacă ar avea loc o mulţi dintre credincioşi ar deveni mucenici?

prigoană

despre o p r i g o a n ă din vremurile de demult: „Astăzi, în p r i g o a n a care a î n c e p u t . . . cu excepţia a foarte credincioşi,

aproape

toţi

s-au

lui

cu

Cum

inima

zdrobită,

trebuie

să

stăm

smerita

în

biserica

Dumnezeu? Răspuns:

Să stai în biserică cu

frică

şi cu

c u t r e m u r : mâinile să le ţii adunate, în picioare să stai drept, n e m i ş c a t şi cu ochii în p ă m â n t . 739. întrebare:

Cine

ne

insuflă

îndreptăţirea

de

sine? Răspuns:

îndreptăţirea

de

sine

ne-o

insuflă

diavolul, iar cel ce s p u n e „iertaţi-mă" îi arde pe demoni. 740. întrebare: în

timpul

Ce îi este treburilor

de folos

sufletului

să

noastre?

R ă s p u n s : Fie că faci ceva, fie că vorbeşti, fie că m e r g i u n d e v a , s ă gândeşti: dacă D o m n u l m ă c h e a m ă

R ă s p u n s : Iată ce scrie u n u l dintre Sfinţii Părinţi

puţini

căinţa

738. întrebare:

gândim

şi p o t spori starea cea p ă c ă t o a s ă a o m u l u i .

şi

supus

împrejurărilor vremii. Unii au devenit susţinătorii şi apărătorii necredinţei, alţii o c u p a u locuri inferioare şi au fost n ă p ă d i ţ i de frică, sau au fost înrobiţi de nevoi, s a u au fost prinşi p r i n linguşire, s a u s-au abătut datorită neştiinţei". 737. întrebare: Care trebuie să fie rodul rugăciunii şi al citirii Cuvântului lui Dumnezeu?

a c u m ? Şi să fii atent la conştiinţa ta. 7 4 1 . întrebare: Imediat ce trebuie

să

ne

trezim,

ce gânduri

avem?

R ă s p u n s : C â n d o m u l este î n c ă s o m n o r o s , are loc o î n g r ă m ă d i r e rapidă de gânduri, fapte şi sentimente. Trebuie

să

nimicim

acest

lucru

şi

să

căpătăm

d e p r i n d e r e a de a închina p r i m u l n o s t r u g â n d lui D u m n e z e u . A c e s t lucru se realizează p r i n meditaţia dumnezeiască. 742. întrebare: De ce este îngăduită clevetirea? 199

R ă s p u n s : Clevetirea şi gâlceava s u n t î n g ă d u i t e cu v o i a lui D u m n e z e u p e n t r u a-ţi da răbdare; şi să nu te

îndreptăţeşti

prea

mult,

căci

altfel

îţi

pierzi

răsplata şi p ă c a t e l e dinainte nu ţi se curăţesc.

R ă s p u n s : Iată o arătare a unui stareţ de la V a l a a m , c a r e a vorbit despre v ă m i : într-o n o a p t e a venit

la

demult,

743. întrebare: Cum să ne izbăvim de chinurile veşnice?

mine iar

părintele

eu

l-am

Nikita,

întrebat:

care „Cum

murise aţi

nu

trecut,

batiuşka, v ă m i l e ? " . „ O , greu le este la v ă m i tuturor o a m e n i l o r , a răspuns stareţul. E s t e b i n e p e n t r u cel ce

R ă s p u n s : C e l ce voieşte să se izbăvească de chinurile cele veşnice şi înfricoşătoare trebuie să î n d u r e cu m u l ţ u m i r e necazurile de aici, strâmtorarea şi orice b o a l ă şi suferinţă p r i n care

D o m n u l îl

p e d e p s e ş t e d u p ă înţelepciunea S a p e n t r u m â n t u i r e a lui. 744. întrebare: Pentru cine deosebit Maica lui Dumnezeu?

mijloceşte

în

mod

R ă s p u n s : M a i c a lui D u m n e z e u mijloceşte î n m o d d e o s e b i t pentru cel care î n t o t d e a u n a ş i p e n t r u toate cere cu s m e r e n i e iertare. 745. întrebare:

Cum

se

recunoaşte

este b u n şi milostiv, căci atunci şi j u d e c a t a la v ă m i va fi î n g ă d u i t o a r e cu el, iar pentru cel ce este r ă u şi crud, judecătorii sunt cruzi şi răi. Fiecare, d u p ă c u m trăieşte pe p ă m â n t şi îşi petrece viaţa, aşa va fi întrebat a c o l o şi va r ă s p u n d e p e n t r u faptele lui şi p e n t r u viaţa trăită pe p ă m â n t " . 748. întrebare: Mă socotesc nevrednic de împărtăşirea cu Sfintele Taine şi de aceea mă împărtăşesc numai o singură dată pe an; este bine să gândesc aşa? R ă s p u n s : D a c ă s u n t e m vrednici sau n e v r e d n i c i să ne a p r o p i e m de împărtăşania cu Sfintele T a i n e , cu

râvna?

T r u p u l şi S â n g e l e lui Hristos, le este dat a j u d e c a

R ă s p u n s : R â v n a se recunoaşte din faptul că ne

preoţilor în taina pocăinţei. Iar cei ce se socotesc pe ei

silim spre b i n e , de e x e m p l u - spre r u g ă c i u n e chiar şi

înşişi n e v r e d n i c i şi se depărtează de î m p ă r t ă ş a n i e

atunci c â n d n u v o i m s ă n e rugăm.

s u n t a s e m e n e a ereticilor şi păgânilor.

746. întrebare: noastră sufletească? Răspuns:

Cum

putem

uşura

greutatea

Descoperirea

gândurilor î n

timpul

Este

uşor

moarte?

a

trece

Ce

Cred că Domnul nu

îmi va

ierta

să fac?

Răspuns:

Dacă

cineva

acordă

încredere

insuflării d e m o n i l o r şi primeşte gândurile lor potrivit

ispitelor u ş u r e a z ă greutatea sufletească. 747. întrebare:

749. întrebare: păcatele.

vămile

după

cărora el nu se va m â n t u i , sau va fi osândit, sau lepădat

de

Dumnezeu,

sau

predestinat

pieirii,

sufletul unui a s e m e n e a om (dacă el nu se pocăieşte) va fi atras de diavoli la ei, d e o a r e c e prin deznădejdea 200

lui r e s p i n g e r ă s c u m p ă r a r e a şi n i m i c e ş t e m i l a lui D u m n e z e u ş i a s e m e n e a lui C a i n socoteşte c ă p ă c a t u l s ă u este m a i p r e s u s d e milostivirea lui D u m n e z e u . 750. întrebare: în

Ce

putere

au

metaniile

Răspuns:

săvârşite

timpul nopţii? R ă s p u n s : S ă n u uitaţi niciodată s ă faceţi n o a p t e a

î n c h i n a ţ i m ă c a r de trei ori.

Prin aceste m e t a n i i

săvârşite în timpul nopţii şi prin rugăciune, o m u l îl biruie pe diavol şi, dacă păcătuieşte în t i m p u l zilei, p r i n ele se izbăveşte de păcat. diavolul

să

nu

Ce

trebuie

ne ponegrească

să facem în

pentru

ca

ceasul morţii?

R ă s p u n s : D a c ă o m u l voieşte c a vrăjmaşul diavol să nu aibă cu ce să-l p o n e g r e a s c ă în ceasul morţii, trebuie să se s p o v e d e a s c ă fără să a s c u n d ă înaintea părintelui d u h o v n i c nici cea m a i m i c ă m i ş c a r e a trupului şi a duhului, potrivnice lui D u m n e z e u . 752. întrebare:

Ce

folos

aduce

mustrarea

de

R ă s p u n s : C a l e a spre desăvârşire este m u s t r a r e a sine.

Ea

constă

în

faptul

de

a

ne

mustra

î n t o t d e a u n a p e n t r u toate, de a ne învinui cu privire la toate şi de a nu da vina pe ceilalţi. M u s t r a r e a de sine îl izbăveşte pe nevoitor de p ă c ă t o s u l obicei de a osândi, întăreşte p a c e a lui sufletească, fiindcă cel ce se învinuieşte pe sine cu privire la toate nu se m â n i e şi nu se s u p ă r ă pe nimeni.

trebuie

Cu lacrimi trebuie

să-I cerem

lui

să-I c e r e m lui

D u m n e z e u s m e r e n i e , dragoste şi chibzuinţă. Ce

este

milosârdia?

R ă s p u n s : Milosârdia este î n g ă d u i n ţ a faţă de n e p u t i n ţ e l e celuilalt, dorinţa de a-1 ajuta fără să ţi se ceară ceva, iertarea tuturor datoriilor - şi a celor duhovniceşti, şi a celor n e d u h o v n i c e ş t i - în n u m e l e D o m n u l u i Iisus. 755. întrebare: vederii de păcat? Răspuns: frumuseţea

Ce

înseamnă

înseamnă

străină,

a

nu

veşmintele

a

păzi

simţul

privi

cu

patimă

străine,

veniturile

b o g a t e , p o d o a b e l e b o g a t e ale caselor, c o m o r i l e şi bogăţiile străine; î n s e a m n ă a evita adunările vesele şi uşuratice în care d o m n e ş t e păcatul. 756. întrebare: Răspuns:

sine? de

Ce anume mult?

754. întrebare:

m e t a n i i p â n ă la p ă m â n t , iar, dacă vă simţiţi rău, să vă

751. întrebare:

753. întrebare: Dumnezeu cel mai

Un

Ce

este

lumea?

stareţ

a

răspuns:

lumea

este

î m p r ă ş t i e r e păcătoasă, l u m e î n s e a m n ă a m u n c i peste puteri

pentru

câştig

şi

satisfacerea

dorinţelor

trupului; l u m e î n s e a m n ă a gândi că vei trăi veşnic, l u m e î n s e a m n ă a avea grijă de trup m a i m u l t decât de suflet. 757. întrebare: pocăinţă?

Cum

trebuie

să

fie

adevărata

R ă s p u n s : P o c ă i n ţ a cere ca o m u l să d e v i n ă un e x e m p l u b u n p e n t r u ceilalţi.

758. întrebare: Putem relata cuvintele murdare cu gura noastră?

hulele

sau

este însoţit de slăbirea sufletului şi de d e c ă d e r e a

R ă s p u n s : Nu repeta (nu relata) cu g u r a ta hulele s a u cuvintele m u r d a r e , pentru a nu întina c u g e t u l t ă u şi a nu d e v e n i părtaş la osândire. 759. întrebare: oamenii răi?

Este

păcat

să

R ă s p u n s : O r i c e exces al m â n c ă r i i şi al băuturii

ne

ferim

de

m o r a l ă a dragostei p e n t r u aproapele. 763.întrebare:

R ă s p u n s : N u m a i mustrările b l â n d e şi liniştite îi m u s t r ă p e o a m e n i : cele aspre m a i m u l t s u p ă r ă decât să a d u c ă folos.

R ă s p u n s : N u este păcat atunci c â n d este n e v o i e să ne ferim de alţi o a m e n i care, din neştiinţă, p o t fi deseori în legătură cu o a m e n i i răi, socotindu-i b u n i . 760. întrebare: Ce sunt Dumnezeu şi tristeţea lumii?

întristarea

pentru

atunci c â n d cineva se m â h n e ş t e şi p l â n g e p e n t r u că p o r u n c a lui D u m n e z e u a fost încălcată de el s a u de ceilalţi; iar tristeţea acestei l u m i are loc atunci c â n d cineva se m â h n e ş t e sau p l â n g e p e n t r u că a fost ocărât, şi-a pierdut bogăţia sau i-a m u r i t v r e o rudă. 761. întrebare: oricine?

Trebuie

Răspuns:

trebuie

să

764. întrebare: facem

Cum

trebuie

să

cugetăm

când

binele? R ă s p u n s : C â n d faceţi bine, î n t o t d e a u n a aduceţi-

vă a m i n t e de faptele voastre cele rele p e n t r u ca sufletul să nu se desfete niciodată din n e s o c o t i n ţ ă cu

R ă s p u n s : întristarea p e n t r u D u m n e z e u are loc

Nu

Care dintre mustrări aduc folos?

avem

încredere

în

fapta cea b u n ă , ci să ţină s e a m a de vinovăţia lui. 765. întrebare: biserică

din

cauza

Răspuns:

Putem

renunţa

unei neplăceri

Unii

se

cu

la

mersul

la

preotul?

depărtează

de

bisericile

D o m n u l u i fiindcă a u neplăceri c u preotul, î n s ă n u trebuie, datorită acestui lucru, să p ă r ă s i m bisericile lui D u m n e z e u , căci în ele sunt adevărata învăţătură d u m n e z e i a s c ă lăsată de Apostoli şi D u m n e z e i e ş t i l e şi

să

avem încredere

în

oricine fără să fim atenţi, nici să ne d e s t ă i n u i m oricui, c ă c i nici M â n t u i t o r u l nu a avut încredere în oricine. De aceea trebuie să fim atenţi c â n d i n t r ă m în discuţie cu ceilalţi. 762. întrebare: Ce mâncării şi al băuturii?

daune

provoacă

excesul

m â n t u i t o a r e l e Taine. 766. întrebare: oferindu-i

mâncare,

Când

îi facem

băutură,

huzur,

trupului

pe

plac,

odihnă

şi

somn

prea mult, ce ia naştere din acestea? R ă s p u n s : î n m ă s u r a î n care î i facem p e plac, trupul d e v i n e m a i pofticios, m a i pretenţios, m a i răsfăţat, m a i neputincios în răbdare şi ajunge să nu m a i suporte lipsurile şi bolile.

204

205

767. întrebare:

Trebuie

să

cerem

sfatul

tuturor?

R ă s p u n s : N u trebuie s ă cereţi sfatul tuturor c u privire la orice, ci n u m a i celor în care aveţi î n c r e d e r e - părintelui vostru d u h o v n i c s a u u n u i frate sporit duhovniceşte. Poate fi

Răspuns:

fapta

Şi

a m e s t e c ă m binele

cu

rea fapta

cărţi

mustră

conştiinţa

d e s c o p e r ă cursele diavoleşti, ne învaţă virtuţile, ne întăresc î n răbdare ş i î n necazuri, n e a d u c a m i n t e d e ceasul

morţii,

ne

vestesc

venirea

lui

Hristos

şi

bună

răul:

veşnic.

bună?

poate

fi

rugăciunea

rea

biserică,

postul

cu

discuţia

evlavioasă

lăudăroşenia cu

sau

osândirea

c u lenea, mustrarea, aproapelui,

m i l o s t e n i a cu dorinţa de a fi proslăviţi datorită ei. 769. întrebare: Care este cel mai pentru înduplecarea lui Dumnezeu exprimarea mulţumirii faţă de El?

bun şi

mijloc pentru

este c e l m a i b u n mijloc p e n t r u î n d u p l e c a r e a lui D u m n e z e u şi e x p r i m a r e a m u l ţ u m i r i i faţă de El. îşi

păzeşte

privirea

cel

R ă s p u n s : C e l smerit şi înţelept nu se opreşte privească

adunările,

mulţimile

de

o a m e n i , agitaţia, z g o m o t u l , dezmăţul, p r e o c u p ă r i l e şi desfătările. 771. întrebare: Ce folos aduce citirea sfintelor cărţi?

206

sufletesc

interzic să mă ocup cu

deosebit

ce

locuiesc

cu

mine

lucrurile bunei credinţe.

îmi

Ce să

fac? Răspuns:

Să-ţi

păstrezi

îndeletnicirile

cele

p l ă c u t e lui D u m n e z e u , chiar d a c ă cei c e locuiesc c u n e ţ i n â n d s e a m a de n i m e n i şi de n i m i c (în afară de t i m p u l nopţii, rezervat s o m n u l u i ) . 773. întrebare:

în c o m p a r a ţ i e cu păcatele lui. S p o v e d i r e a p ă c a t e l o r

Cum

Cei

tine îţi interzic să faci aceasta, şi să le săvârşeşti

R ă s p u n s : Virtutea o m u l u i este N E Î N S E M N A T Ă

770. întrebare: smerit şi înţelept?

772. întrebare:

dacă

m e r s u l la biserica lui D u m n e z e u cu discuţiile în

să

Sfintele

b u c u r i a î m p ă r ă ţ i e i Cerurilor ş i n e a m i n t e s c d e chinul

768. întrebare:

niciodată

Răspuns:

fiecăruia dintre noi, arată şi d e z r ă d ă c i n e a z ă patimile,

ne

îndrepta.

Nu

găsesc

modele

pentru

a

mă

Unde să caut?

R ă s p u n s : P e n t r u îndreptare, c a u t ă e x e m p l e î n Vieţile Sfinţilor. 774. timpul

întrebare:

Cum

să

mă feresc

de

păcat

în

ispitelor?

R ă s p u n s : î n timpul ispitelor adu-ţi a m i n t e m a i des de m o a r t e , de înfricoşătoarea j u d e c a t ă şi de c h i n u l cel veşnic. 775. răbdarea

întrebare:

folos

sufletesc

ne

aduce

necazurilor?

Răspuns: necazurilor

Ce

se

Datorită

răbdării

curăţesc

păcatele.

207

înţelepte Orice

a

necaz

î m p r e u n a t c u m u l ţ u m i r e a faţă d e D u m n e z e u î i este de folos sufletului. 776. întrebare: Nu găsesc timp pentru sfintelor cărţi şi a rugăciunilor. Ce să fac?

citirea

R ă s p u n s : T r e b u i e să te rogi şi să citeşti printre celelalte treburi. 777. întrebare:

Cine

este fericit?

Dorm

mult.

Cum

să

împuţinez

mult. 779. întrebare: Uneori vin la mine pentru a purta discuţii deşarte. Ce să fac? discuţii deşarte

Când

vin

la

tine

oameni

oameni pentru

trebuie să zici r u g ă c i u n e a lui Iisus,

î n d r e p t â n d m i n t e a şi inima ta spre cele de sus. 780. vrăjmaşului

a lucrurilor care ne interesează prea p u ţ i n s a u nu ne interesează deloc. U n e o r i aflăm lucruri c e n e p o t t u l b u r a sufletul; astfel, un c u v â n t c a r e ajunge deseori în i n i m ă , u n e o r i toată ziua, ca praful în ochi, ne împiedică

şi

în

timpul

rugăciunii,

duhovniceşti;

şi

alteori,

în

toate

datorită

c u v â n t u l u i respectiv, n e p i e r d e m ş i p a c e a inimii. 782. întrebare:

Cum să îi dăm

sfaturi unei rude

necredincioase? R ă s p u n s : Sfaturile tale să fie b l â n d e şi să îi ceri

R ă s p u n s : M ă n â n c ă c u m ă s u r ă ş i n u vei d o r m i

Răspuns:

pornirile spre curiozitate şi chiar setea de c u n o a ş t e r e

îndeletnicirile

R ă s p u n s : Fericit este cel care a c o r d ă atenţie n e v o i l o r aproapelui. 778. întrebare: somnul?

Răspuns: Trebuie să ne străduim să ne înfrânăm

întrebare: asupra mea.

Câteodată Ce să fac?

năvăleşte

frica

iertare de m a i m u l t e ori, dar cel m a i m u l t să arăţi dragoste faţă de ea. 783. întrebare: Se cuvine să ne dorim ca totul să fie

după voia

noastră?

R ă s p u n s : Nu trebuie să ne d o r i m ca totul să fie d u p ă v o i a noastră, ca totul să fie b i n e , clar, reuşit, uşor:

acestea

toate

sunt

gânduri

de

mândrie

şi

î n c r e d e r e în sine. Ţineţi minte: toate lipsurile vieţii şi toate n e c a z u r i l e sunt folositoare şi m â n t u i t o a r e . De a c e e a n i c i o d a t ă n u trebuie s ă n e întristăm, c i tot ceea

Răspuns: Când năvăleşte frica vrăjmaşului

ce ni se î n t â m p l ă să p r i m i m cu m u l ţ u m i r e , ca din

asupra ta, rosteşte rugăciunea: „Să învie

m â n a lui D u m n e z e u .

Dumnezeu..." şi Psalmul 90. Cel ce locuieşte în

784. întrebare:

ajutorul Celui Preaînalt... 781. afla

întrebare:

Cum

să

lucruri care nu se referă

considerăm

dorinţa

de a

la mântuirea sufletului?

Când

trebuie

să

punem

întrebări?

R ă s p u n s : C â n d înţelegi că sfaturile cuiva sunt m â n t u i t o a r e de suflet, atunci este foarte n e c e s a r să p u i întrebări.

209

785. îndoielnică?

întrebare:

Când

este

mântuirea

î n d r e p t ă m viaţa; v o m izbucni în plâns, î n s ă va fi deja p r e a târziu. 789.

R ă s p u n s : S u n t necesare spovedania, c a n o n u l şi îndreptarea

vieţii;

fără

ele,

mântuirea

este

recunoştinţă

îndoielnică.

Răspuns:

Să

mergi

la

mergem la mântuitor? biserică

biserică

duhovnicească,

atunci

când

nu

pentru

cântare

a r m o n i o a s ă - să ai toate acestea pe p l a n u l doi, să nu har,

pentru

curăţirea

pocăinţei,

nu

atât

sufletului, să

te

desfeţi

cu

pentru

socotim

lacrimile

de

Domnul?

787. întrebare: Este părintelui duhovnic? Răspuns:

Este

bine

să-i

punem

întrebări

faţă

de

El,

din zdrobire

de

inimă

datorată milei lui D u m n e z e u faţă de el. L a c r i m i p e n t r u D u m n e z e u pot fi n u m i t e şi acelea pe care o m u l l e v a r s ă p e n t r u aproapele atunci c â n d v e d e suferinţele lui, nenorocirile lui, căderile lui în păcat. 790. întrebare:

Care

somn

este

mântuitor

de

suflet?

cu

cântarea c â t să-ţi cunoşti şi să-ţi p l â n g i p ă c a t e l e tale.

Răspuns:

Dacă

voieşti

să

ai

somn

înţelept,

atunci c â n d te culci în pat, să te căieşti, să simţi z d r o b i r e de i n i m ă şi să te rogi D o m n u l u i . D a c ă vei a d o r m i cu rugăciunea, îl vei atrage la tine pe î n g e r u l

bine

să-i

puneţi

întrebări

păzitor, care te va p ă z i p â n ă c â n d te vei trezi. 791. întrebare:

părintelui duhovnic, însă este rău să nu împliniţi sfaturile lui... C e l ce cere povaţă, m a i d e v r e m e sau m a i târziu, se p o a t e îndrepta. ni

să

pe c a r e creştinul le varsă fiind plin de s e n t i m e n t u l

te d e p r i n z i cu plăcerile duhovniceşti, ci să m e r g i sentimentul

vărsate

recunoştinţei

î n g ă d u i e D o m n u l şi să mergi nu p e n t r u m â n g â i e r e şi

pentru

Cum

R ă s p u n s : Lacrimile pentru D u m n e z e u s u n t cele

786. întrebare: Cum să pentru ca mersul acesta să fie

dulceaţă

întrebare:

788. întrebare: Trebuie să se vorbeşte despre moarte?

temem

atunci

când

R ă s p u n s : Mulţi se t e m de orice p o m e n i r e a morţii, d a r ce va fi în ceasul despărţirii sufletului de trup, c â n d d e m o n i i v o r înconjura patul de m o a r t e şi

210

atenţia faţă

de sine?

neîncetat,

fără

şovăire

asupra

sinelui,

a

u r m ă r i mişcările gândurilor şi s i m ţ ă m i n t e l o r tale şi a da s o c o t e a l ă p e n t r u toate: a respinge, a izgoni ceea ce este r ă u şi a te m u s t r a pe sine p e n t r u el, iar asupra gândurilor şi simţămintelor cucernice, rugătoare şi sfinte să te opreşti şi în ele să rămâi.

n e v o r arăta păcatele noastre? C u a m a r n e v o m căi p e n t r u c ă n u ne-am adus a m i n t e d e m o a r t e c a s ă n e

este

R ă s p u n s : A fi atent faţă de sine î n s e a m n ă veghea

ne

Ce

792. întrebare: ale

vieţii

Care

duhovniceşti? 211

sunt

principalele

motoare

Răspuns: împărtăşanie

Spovedania sunt

cele

mai

deasă

şi

Sfânta

puternice

şi

Răspuns:

Citirea Vieţilor Sfinţilor îl sprijină

mai

m u l t p e o m p e calea mântuirii ş i î l face m a i b u n . I n

i m p o r t a n t e m o t o a r e ale vieţii noastre duhovniceşti.

t i m p u l istovirii trupeşti şi al tulburării sufleteşti, cel

N u m a i c ă trebuie s ă n e folosim corect d e aceste

ce citeşte Vieţile Sfinţilor, î n t o t d e a u n a găseşte în ele

T a i n e . De e x e m p l u : spovedania, p e n t r u a fi valabilă,

şi întărire, şi liniştire duhovnicească.

cere c a n o i s ă n e s p o v e d i m păcatele c u z d r o b i r e d e i n i m ă , cu căinţă sinceră şi fără nici un ascunziş şi să a v e m intenţia fermă de a nu le repeta pe viitor. 793. întrebare: Cum să recunoaştem în care avem o stare sufletească rea?

momentul

797. întrebare: păcatelor mele, peste

Uneori, mine

la

vine

vederea

tristeţea.

Ce

mulţimii să fac?

R ă s p u n s : N u trebuie s ă n e întristăm l a vederea m u l ţ i m i i păcatelor şi a neputinţelor noastre, d e o a r e c e tristeţea şi deznădejdea sunt p ă c a t e mari. D a t o r i a

R ă s p u n s : S e m n u l stării sufleteşti rele este faptul

n o a s t r ă este să fim răbdători, smeriţi şi de toate

c ă e l n u are lacrimi p e n t r u păcatele sale, p e n t r u

m u l ţ u m i ţ i . N e v o i n ţ a noastră: să nu p ă s t r ă m răutatea

răutatea sa şi nu are nici m ă c a r tristeţe p e n t r u ele. Iar d a c ă nu are, să se îngrijească să aibă, să-I ceară neîncetat Domnului. ne

nu osândim. 798. întrebare:

794. întrebare: Pe ce anume ne este îngăduit să mâniem?

R ă s p u n s : N e este îngăduit s ă n e m â n i e m n u m a i pe p ă c a t e l e noastre, pe gândurile noastre rele şi pe însăşi m â n i a noastră. 795. întrebare:

în i n i m a noastră, să nu rostim cuvinte de o c a r ă şi să

vămi

după

Care

suflet

nu

va

trece

pe

la

moarte?

R ă s p u n s : Va fi izbăvit de v ă m i l e v ă z d u h u l u i n u m a i acel suflet pe care D o m n u l 1-a învrednicit să se î m p ă r t ă ş e a s c ă în ceasul morţii cu c r e d i n ţ ă deplină s a u să d o b â n d e a s c ă sfârşit creştinesc în s ă p t ă m â n a Paştilor.

Ce putere are Psalmul 50?

R ă s p u n s : P s a l m u l 50, care este de p o c ă i n ţ ă , cu atâta p u t e r e este scris şi un a s e m e n e a s e n t i m e n t de

7 9 9 . întrebare:

Cum

îi

atacă

diavolul

pe

oameni?

p o c ă i n ţ ă se află în el încât şi a c u m , c â n d îl citeşte

R ă s p u n s : Diavolul îi atacă pe cei fricoşi prin

c i n e v a , vrăjmaşul n e a m u l u i o m e n e s c t r e m u r ă şi se

frică şi vedenii; pe alţii - p r i n clevetirea o m e n e a s c ă ,

î n s p ă i m â n t ă , nesuferind puterea lui.

prin vrajbă,

796. întrebare: Ce citirea Vieţilor Sfinţilor?

putere

212

duhovnicească

are

prin răutate;

pe

cei învăţaţi - prin

m â n d r i e şi îngâmfare; pe cei tineri - prin gândurile desfrânate; pe cei bătrâni - prin lenevie, p r i n ţinerea

213

de m i n t e a lor răului şi prin mai discuţiile nu obiceiurileîşirele şi aşabat departe. adevărată şi îndelungată. 800. întrebare: 805.

De

permanent întrebare: cu citirea

ce

trebuie

să

ne

cărţilor Cum sfinte?

joc

de

credinţă,

între

oamenii

să

biruim

R ă s p u n s : Cu citirea cărţilor sfinte trebuie să ne

în

noi

Răspuns: păcătoasă,

ceilalţi îi m â n t u i e ş t i ! "

Gândeşte-te

foarte

să-i

cercetăm

pe

bolnavi

des? R ă s p u n s : T r e b u i e să ţ i n e m m i n t e că vizitele

foarte

lungi

şi

foarte

dese

p o t fi î m p o v ă r ă t o a r e

p e n t r u unii bolnavi. de

ne

purtăm faţă

R ă s p u n s : Să te depărtezi de o a m e n i i care sunt iuţi din fire şi violenţi dacă nu voieşti să suferi v r e u n r ă u din p a r t e a lor. gândurile

întrebare:

Se

oamenilor

rau

cuvine

să

ne

destăinuim

intenţionaţi?

R ă s p u n s : C e l înţelept se fereşte de o a m e n i i rău intenţionaţi şi nu le destăinuieşte gândurile sale, căci s e t e m e c a n u c u m v a e i s ă folosească mărturisirea spre răul lui. 804. alegem

întrebare:

Ce

fel

de

oameni

trebuie

să

ca prieteni şi oameni de încredere?

Răspuns:

Ca

exista

prietenie

dorinţa

cea

Dacă

îţi

îndreaptă-ţi la

apare atenţia

Dumnezeu,

în

suflet

spre la

dorinţa

alt

lucru.

veşnicie,

la

înfricoşătoarea J u d e c a t ă şi te vei simţi în m ă s u r ă să b i r u i a c e a s t ă dorinţă rea. 806. întrebare: tainele

Se

cuvine

să

încredinţăm

oricui

noastre?

R ă s p u n s : P r o c e d e a z ă greşit o a m e n i i aceia care

802. întrebare: Cum trebuie să oamenii care sunt iuţi din fire?

803.

poate

rea?

folosul celorlalţi: „Şi tu însuţi te mântuieşti, şi pe Trebuie

virtuoşi

numai

ocupăm

o c u p ă m nu n u m a i pentru folosul nostru, ci şi p e n t r u

8 0 1 . întrebare:

căci

prieteni ş i o a m e n i d e î n c r e d e r e

să-ţi alegi n u m a i o a m e n i înţelepţi şi cucernici, care în 214

s p u n tot ceea ce gândesc, care încredinţează oricui tainele

lor;

înţelepciunea

cere

ca

mai

întâi

să

c h i b z u i m a s u p r a persoanei c u care n e este dat s ă v o r b i m , c a n u c u m v a s ă n e pricinuiască n o u ă ş i celorlalţi v r e u n rău ceea ce v r e m să s p u n e m . 807. întrebare: Cum să aflăm cum este omul? R ă s p u n s : Conversaţia este oglinda o m u l u i ; din ea se p o a t e afla d a c ă o m u l este b u n sau rău, înţelept s a u n e g h i o b , învăţat s a u incult, d a c ă are sau n u g â n d u r i şi obiceiuri b u n e , d a c ă este religios sau necredincios. 808.

întrebare: Cum să ne purtăm dacă ajungem

la manie din pricina cuiva? Răspuns:

D a c ă ajungi la m â n i e din pricina

cuiva, să te deprinzi să taci în t i m p u l ei câteva

215

m i n u t e , săvârşind rugăciunea lui Iisus, înainte de a

la D u m n e z e u , de a s e m e n e a şi la sufletul nostru, la

v o r b i s a u a acţiona în pripă.

v e ş n i c a lui m â n t u i r e , m a i grabnic decât atunci c â n d

8 0 9 . întrebare: discutiilor?

Cum

să

ne

purtăm

în

timpul

nu

avem

814. întrebare:

cineva, e m a i b i n e să asculţi decât să vorbeşti. Putem

citi

cărţi

citirea

Dumnezeu

conţine

toate

Vieţilor cele

smintitoare?

Ce

înseamnă

a

vieţui

simplu?

815. întrebare: la judecata

lui

Cum

să

ne

apărăm

de

învinuiri

Dumnezeu?

lui

R ă s p u n s : Sfânta T e o d o r a a răspuns b i n e atunci

pentru

c â n d a fost încercată (la v ă m i ) . Ai făcut u n a şi alta -

Plăcuţilor necesare

amintiri

R ă s p u n s : A vieţui simplu î n s e a m n ă a nu osândi,

Citirea cărţilor deşarte d u c e la greşeli, la o viaţă iar

asemenea

a nu j u d e c a pe n i m e n i .

R ă s p u n s : A citi o carte rea î n s e a m n ă a te otrăvi. păcătoasă,

noastră

mântuitoare.

R ă s p u n s : D a c ă ţi se î n t â m p l ă să discuţi cu 810. întrebare:

înaintea

m â n t u i r e a noastră, pentru fericirea v r e m e l n i c ă şi

i-au spus diavolii. Iar ea a răspuns: da, am făcut, însă

p e n t r u fericirea veşnică. Vieţile Sfinţilor ne învaţă

m - a m căit şi am primit iertare, dezlegare. Iată cel m a i

m o d u l î n c a r e s ă î m p l i n i m poruncile lui D u m n e z e u .

b u n răspuns. într-aici şi trebuie să fie îndreptată

811. întrebare:

Ce

este

mucenicia

nesângeroasă?

toată atenţia noastră: m a i întâi către spovedanie, iar apoi către îndreptarea vieţii.

R ă s p u n s : M u c e n i c i a n e s â n g e r o a s ă are loc atunci c â n d eşti ocărât, asuprit, clevetit, osândit. Şi trebuie să o înduri fără cârtire.

8 1 6 . întrebare: atare

numai

Rugăciunea

atunci

când

rugătorul

este se

socotită roagă

ca

înaintea

icoanelor?

812. întrebare: Cum rugăciunea bisericească?

să

ne

pregătim

pentru

R ă s p u n s : R u g ă c i u n e a n u î n s e a m n ă s ă stai î n m o d obligatoriu înaintea icoanelor şi să te rogi. A

R ă s p u n s : D a c ă m e r g i la rugăciune în biserică,

ţine m i n t e a şi i n i m a îndreptate către D u m n e z e u

t i m p u l n e c e s a r p e n t r u d r u m este foarte potrivit să-l

î n s e a m n ă deja rugăciune, în orice poziţie te afli: fie că

transformi

în

moment

de

pregătire

pentru

r u g ă c i u n e a bisericească. 813. întrebare: acasă icoane?

şezi, fie că stai culcat, fie că mergi. Pravila de r u g ă c i u n e de acasă să-şi u r m e z e cursul ei: dimineaţa

Este folositor

sufletului

să

avem

R ă s p u n s : Este folositor sufletului să a v e m acasă i c o a n e , c ă c i atunci n e g â n d i m m a i grabnic ş i m a i des 216

şi

seara înaintea

icoanelor,

iar

această

stare

de

r u g ă c i u n e să-şi păstreze, de a s e m e n e a , cursul ei. 817. întrebare: săvârşită fără

durere

Cum

să

pentru

păcate?

217

socotim

rugăciunea

R ă s p u n s : F ă r ă s e n t i m e n t u l de p o c ă i n ţ ă , fără d u r e r e a p e n t r u păcate, rugăciunea n u este rugăciune. V ă r s a ţ i la r u g ă c i u n e lacrimi p e n t r u păcate. învăţaţivă să p l â n g e ţ i pentru v o i ca p e n t r u nişte morţi... 818. omul?

întrebare:

Ce

face

vorbăria

deşartă

cu

822. întrebare: vrăjmaşul

Cu

mântuirii

ce

îi prinde

pe

oamenii

în

mod

deosebit

care

trăiesc

cucernic? R ă s p u n s : Se ştie că vrăjmaşul m â n t u i r i i îi p r i n d e p e o a m e n i i care trăiesc cucernic m a i m u l t c u faptul că le insuflă g â n d u r i b u n e despre ei. D a r v o i fiţi cu

Răspuns:

Vorbăria

deşartă

îl

face

pe

om

împotrivitor, leneş, molatic, neascultător, îl lipseşte de frica de D u m n e z e u şi îi învârtoşează i n i m a .

b ă g a r e de s e a m ă : orice b i n e aţi face, atribuiţi-1 tot lui Dumnezeu. 823. întrebare:

De

unde

provine

împrăştierea?

819. întrebare: Cum să ne izbăvim de beţie?

R ă s p u n s : î m p r ă ş t i e r e a provine d i n trândăvie.

R ă s p u n s : P e n t r u a ne izbăvi de beţie trebuie să

824. întrebare:

n e r u g ă m c u râvnă D o m n u l u i , c u post ş i c u lacrimi î n singurătate. A p o i să r u g ă m preoţii să slujească un maslu

cu

sfinţirea

apei

pentru

Sfântul

Mucenic

Bonifatie, iar a c a s ă să l u ă m a g h i a s m a şi să m â n c ă m c â t e o b u c ă ţ i c ă de prescură. 820. întrebare: Ce consimţim ca patimile să Răspuns:

să intre

facem atunci în inimă?

când

D a c ă primeşti p a t i m a în i n i m ă , o

s i m p a t i z e z i şi o porţi în suflet un timp şi îţi întinezi sufletul cu ea, rosteşte c a n o n u l de p o c ă i n ţ ă s a u P s a l m u l 5 0 săvârşind câteva metanii. D a c ă n u t e ajută, repetă p â n ă c â n d sufletul se va linişti. 821. întrebare: Când trebuie mod deosebit pentru moarte?

să

ne

pregătim

în

p r e g ă t e a s c ă p e n t r u m o a r t e , dar m a i ales atunci c â n d

218

atunci

Răspuns:

când

ce

anume

suntem

Când

trebuie

să

găsim

bolnavi?

suntem

bolnavi,

trebuie

să

g ă s i m alinare în citirea Sfintei Scripturi şi a Vieţilor Sfinţilor. 825. întrebare: cuvânt

de

Am

fost

jefuit.

Spuneţi-mi

un

mângâiere!

Răspuns:

îndurarea

cu

răbdare

a

pierderii

c o m o r i l o r este echivalentă cu dăruirea de b u n ă v o i e a milosteniei. 826. întrebare:

Ce

să

fac

după

ce

discut

cu

aproapele?

R ă s p u n s : Creştinul trebuie î n t o t d e a u n a să se este s u p u s încercărilor care îl a m e n i n ţ ă cu m o a r t e a .

alinare

în

Răspuns:

După

ce

discuţi

cu

aproapele,

străduieşte-te să-ţi aminteşti tot ceea ce aţi discutat: ca p e n t r u cuvintele cele rele şi deşarte să te căieşti î n a i n t e a lui D u m n e z e u şi pe viitor să nu m a i faci aceleaşi greşeli, iar cele ziditoare de suflet să le repeţi la m o m e n t u l potrivit. 219

827. întrebare: Cum să ne oamenii care osândesc şi clevetesc? Răspuns:

Când

oamenii

ne

purtăm

faţă

de

una

osândesc

832. întrebare:

şi ne

acele osândiri există v r e u n temei. să

trezesc

noaptea,

cum

care te-a deşteptat.

ne

aptitudinile

şi

aparţin

gânduri

îl

luptă

De

ce

sunt fericiţi

cei

săraci

cu

R ă s p u n s : D e o a r e c e ei socotesc că s u n t n i m i c şi îşi p u n nădejdea n u m a i î n m i l a lui D u m n e z e u . creştinii

întrebare:

Cum

să

ne

purtăm

faţă

de

făţarnici?

R ă s p u n s : Sfântul Ignatie Teoforul îi r o a g ă pe cei

osândirea

celorlalţi

pentru

micşorarea

credincioşi să fugă de creştinii făţarnici. 835. întrebare: în

n e v o i n ţ e l o r lui, fie îngâmfarea datorată propriilor virtuţi.

ce

moment ne

atacă

diavolul?

R ă s p u n s : Diavolul are obiceiul să ne atace în

830. întrebare: Cum să privim ocara, ispita şi nenorocirea?

necinstirea,

hula,

împrejurările grele. 836. întrebare:

R ă s p u n s : Necinstirea este p e n t r u cinste, h u l a ispita şi n e n o r o c i r e a sunt pentru răsplata c e a m a r e . Cum

să privim

darurile

care

sunt

R ă s p u n s : Fiecare să se cerceteze pe sine: să v a d ă ce daruri duhovniceşti îi s u n t date de D o m n u l şi pe acelea să le înmulţească. D a r esenţa m â n t u i r i i este 220

în

timpul

pravilei

de

mă distrag cei care trec pe lângă fereastră. Răspuns:

este p e n t r u laudă, ocara este p e n t r u virtute, iar toată 831. întrebare: date de Domnul?

Nouă

duhul?

834. dintre

R ă s p u n s : D o u ă gânduri î l luptă n e î n c e t a t p e fie

şi

la D u m n e z e u p e n t r u slujirea faţă de aproapele. 833. întrebare:

roagă-te D u m n e z e u l u i tău şi Sfântului î n g e r Păzitor

om:

Dumnezeu

R ă s p u n s : T o t c e e a c e a v e m n u n e aparţine n o u ă .

o r a rânduită, atunci, fără să te leneveşti, ridică-te şi

Care

pentru

T o a t e aptitudinile, talentele noastre sunt primite de

R ă s p u n s : D a c ă t e trezeşti m a i d e v r e m e decât

829. întrebare: neîncetat pe om?

iubirea

talentele?

degrabă să cercetăm şi să vedem dacă nu cumva în mă

este

aproapele.

clevetesc, n o i n u trebuie s ă n e s u p ă r ă m , c i m a i

828. întrebare: Uneori consider acest lucru?

singură:

Când

îţi

săvârşeşti

rugăciune Ce să fac?

pravila

de

r u g ă c i u n e acasă, lasă p e r d e a u a în jos. Iar d a c ă te uiţi atunci pe fereastră, adu-ţi a m i n t e că trebuie să te căieşti. 837. întrebare: rugăciunile fac

după

de seară

Uneori

mi

se

să mănânc sau

aceea? 221

întâmplă să

ca

beau.

după Ce

să

R ă s p u n s : D a c ă m ă n â n c i d u p ă pravila d e seară,

R ă s p u n s : D a c ă voieşti cu adevărat să fii smerit,

să rosteşti iarăşi rugăciunile de seară, iar d a c ă bei,

doreşte-ţi cu ardoare să fii ocărât, să fii prigonit, aşa

trebuie să faci p e n t r u acest lucru 12 metanii. Iar c â n d

c u m îşi doreşte cel flămând m â n c a r e a .

ceilalţi b e a u , să nu-i osândeşti, ci să zici în sinea ta:

843. întrebare:

ah, e u b l e s t e m a t u l . 838. împotriva

întrebare: Spuneţi-ne gândurilor relei

Răspuns:

Doamne,

o

rugăciune

pentru

să

întărâtă pe

demoni?

R ă s p u n s : C e l ce îi a m e n i n ţ ă cu b ă ţ u l pe câini îi întărâtă pe aceştia împotriva sa; iar pe d e m o n i îi

rugăciunile

de g â n d u r i l e cele rele. Cum

îi

întărâtă cel care se sileşte să se roage des.

părintelui m e u d u h o v n i c ( n u m e l e lui), izbăveşte-mă 839. întrebare: exterioare?

Cine

privim faptele

noastre

844. întrebare:

îi

putem

rugăciunii, pe cei ce caută de

evita,

sub

pretextul

la noi folos?

R ă s p u n s : N u s e cuvine să-i e v i t ă m sub pretextul discuţiei cu D u m n e z e u pe cei ce c a u t ă de la noi folos, căci dragostea este m a i presus decât rugăciunea.

R ă s p u n s : N u d u p ă faptele exterioare trebuie s ă n e j u d e c ă m , c i d u p ă starea sau simţirea lăuntrică. 840. întrebare: Uneori aud despre mine de vorbe şi ceilalţi râd de mine. Ce să fac?

845. întrebare:

în

timpul

puternicului

atac

al

gândurilor de mânie şi de poftă trupească, ce este de

tot felul

folos

să

săvârşim?

Răspuns:

Este

foarte

folositor

să

săvârşim

R ă s p u n s : Nu te t e m e de vorbele şi batjocurile

r u g ă c i u n e a lui Iisus C U V O C E T A R E î n t i m p u l

o m e n e ş t i adresate ţie. A c e a s t a este b o a l ă diavolească;

atacului puternic al gândurilor de poftă trupească şi

gândeşte-te la c e e a ce va s p u n e despre tine D o m n u l

m â n i e , c â n d datorită acţiunii lor se înfierbântă şi

D u m n e z e u , la ceea ce v o r s p u n e despre tine îngerii şi

clocoteşte sângele, iar p a c e a şi liniştea p l e a c ă din

Sfinţii.

inimă.

841. întrebare: Cine este mai plăcut Dumnezeu: cel care dobândeşte virtuţi mari sau care îndură cu blândeţe încercările care îl lovesc?

lui cel

846. mustram

întrebare: pe

conştiinţa

c a r e îl lovesc este m a i plăcut lui D u m n e z e u d e c â t cel

smerenia.

842.

întrebare:

Vreau

să fiu 222

847. smerit.

Ce

să fac?

este

de

folos

să

ne

înşine?

R ă s p u n s : Să te mustri pe tine însuţi c â n d ai

R ă s p u n s : C e l c e î n d u r ă c u b l â n d e ţ e încercările ce d o b â n d e ş t e virtuţi mari.

noi

Când

sfintele

neputinţelor întrebare:

tale,

Cum

cărţi? 223

este

pentru înţelept

a

dobândi să

citim

Răspuns:

în

timpul

citirii

lor,

să

nu

lăsaţi

R ă s p u n s : Să-ţi î n c h i p u i m a i des că eşti fie pe

sfintele cărţi p â n ă c â n d nu extrageţi d i n ele v r e o

p a t u l morţii, fie în coşciug, fie în m o r m â n t . T r e b u i e

lecţie s a u v r e o regulă pentru viaţă. 848. întrebare:

Cum

să-mi

R ă s p u n s : Singurătatea înfrânarea limbii. 849. întrebare: tuturor?

Cum

să te sileşti să-ţi a d u c i aminte de m o a r t e vizitând

înfrânez este

cimitirul, cercetându-i pe cei bolnavi, fiind p r e z e n t la

limba?

mijlocul

pentru

să

dobândim

bunăvoinţa

Cum

este

înţelept să

dormim?

cere firea: s o m n u l să-l î n t r e r u p e m cu suspinele şi să-l Ce trebuie să despre mine?

fac

atunci

când

R ă s p u n s : C â n d celălalt vorbeşte rău d e s p r e tine, 852. întrebare: Cum să înaintea lui Dumnezeu?

morţi

ale

mă

deprind cu

umblarea

şi

osteneală

pentru

a

te

d e p r i n d e cu acest lucru, dar este cu putinţă. Cum

să

să

ne

mustram

pe

noi

R ă s p u n s : D a , trebuie s ă n e m u s t r a m p e n o i înşine şi cu privire la discuţiile ziditoare de suflet, p e n t r u a nu c ă d e a în lauda de sine şi în îngâmfare: D o a m n e , n u m ă osândi p e m i n e , cel c e a m grăit a c e s t e a ! în m u s t r a r e a de sine se află biruinţa asupra 855. întrebare:

Cum

cu privire

trebuie

la faptele

să

ne

mustram

pe

bune?

R ă s p u n s : T r e b u i e s ă n e m u s t r a m p e n o i înşine

mă

învăţ cu

pomenirea

d a c ă este plăcută lui D u m n e z e u . 856. mustrările

întrebare: din

Răspuns:

Ce

partea

folos

îi

aduc

sufletului

celorlalţi?

Mustrările

din partea celorlalţi ne

învaţă s ă a v e m răbdare. 8 5 7 . întrebare: cuvintele

224

Trebuie

cu privire la orice faptă b u n ă şi să z i c e m : nu ştiu

toate să le săvârşeşti în prezenţa D o m n u l u i . Este timp

dăruiască acest har, care n u s e c o m p a r ă c u n i m i c .

noi înşine

R ă s p u n s : T o a t e să le cugeti, toate să le grăieşti,

853. întrebare: morţii?

diferitele

noastră.

răzbună-te pe el prin încuviinţare şi laude.

mult

memorie

la m o a r t e să o c e r e m în rugăciunea către D u m n e z e u

854. întrebare:

î m p ă r ţ i m c u rugăciunea.

de

în

înşine cu privire la o discuţie ziditoare de suflet?

Răspuns: Trebuie să dormim mai puţin decât ne

nevoie

des

ş i c u lacrimi s ă î n c e p e m să-L r u g ă m p e D o m n u l s ă n e

tuturor, fă î n t o t d e a u n a cu plăcere orice serviciu.

851. întrebare: cineva vorbeşte rău

reînnoind

c o n t e m p o r a n i l o r , auzite şi v ă z u t e de tine. C u g e t a r e a

R ă s p u n s : D a c ă voieşti să dobândeşti b u n ă v o i n ţ a 850. întrebare:

sfârşitul şi î n g r o p a r e a celor apropiaţi, a n a l i z â n d şi

Când

şi

„iartă-mă"?

225

cum

trebuie

să

rostim

R ă s p u n s : P e n t r u fiecare c u v â n t şi fiecare faptă trebuie

să

spunem

„IARTĂ-MĂ"

nu

din

c o n s t r â n g e r e , ci cu căinţă şi zdrobire de i n i m ă . 858. întrebare: lăudaţi?

Ce

trebuie

să facem

când

suntem

R ă s p u n s : C â n d primeşti o laudă, este m a i de folos să taci. 859. destăinuim

întrebare:

în

părintelui

duhovnic

Răspuns:

ce

Părintelui

ordine

trebuie

gândurile

duhovnic

să-i

noastre? trebuie

să-i

d e s t ă i n u i m m a i întâi gândurile m a i i m p o r t a n t e şi

devii n i m ă n u i învăţător, c i m a i m u l t d e c â t orice s ă păstrezi p a c e a şi a r m o n i a cu toţi, fiind gata să te jertfeşti o r i c â n d p e n t r u acestea. 863. îndeletnicim

Cum

este

cu

Când

sfintele

la

înfricoşătoarea

ceri iertare?

mai

bine

să

ne

cugetări?

judecată

şi

la

celelalte

să

te

îndeletniceşti cel m a i m u l t î n t i m p u l nopţii. C ă c i atunci

este

cugetare.

momentul Prin

liniştit

pomenirea

şi

potrivit

acestora,

pentru

omul

se

d e p ă r t e a z ă de păcate şi deşertăciunea acestei l u m i o dă uitării. 864.întrebare:

înţelept să

este

R ă s p u n s : Cu cugetările la m o a r t e , la iad, la rai,

a p o i pe celelalte, iar nu invers. 860. întrebare:

întrebare:

Putem amâna o faptă pentru mai

târziu?

cumpănindu-ţi

R ă s p u n s : N i c i o faptă b u n ă să nu o a m â n i

greşeala; d a c ă vezi că greşeala ta este m a r e , să faci

p e n t r u m a i târziu. Să nu crezi că m a i târziu o vei

p l e c ă c i u n e , iar d a c ă ea nu este m a r e , să ceri iertare cu

face.

gura, cu s e n t i m e n t u l căinţei sincere: iartă-mă, frate.

P u t e m c u n o a ş t e trecutul, p u t e m o r â n d u i prezentul,

Răspuns:

Să

ceri

861. întrebare: Cum proasta dispoziţie?

iertare,

să

ne

purtăm

când

avem

însă

Cum

să

nu

este

al

nostru:

el

este

al

lui

mântuirii.

b i n e să nu le a r ă t ă m celorlalţi, pe cât este posibil. întrebare:

viitorul

D u m n e z e u . Aşadar, să nu îţi fure vrăjmaşul nădejdea

R ă s p u n s : Stările sufleteşti î n t u n e c a t e este m a i 862.

O r i c e faptă trebuie săvârşită la v r e m e a sa.

ne

purtăm

cu

865. întrebare: socoteală

aproapele?

R ă s p u n s : Să-i cinsteşti pe toţi o a m e n i i ca pe c h i p u l lui D u m n e z e u , tuturor să le doreşti binele şi

de c e i ce c a u t ă de la tine sfat şi învăţătură să nu a s c u n z i a d e v ă r u l atunci c â n d îl ştii, iar tu însuţi să nu 226

pentru

ziua

judecăţii

cuvântul

ni

se

va

cere

deşert?

R ă s p u n s : î n ziua judecăţii n i s e v a cere socoteală nu

numai

pentru

cuvântul

deşert,

ci

şi

pentru

mod

deosebit

deşertăciunile auzite.

să le faci b i n e d u p ă puteri, înaintea tuturor să te smereşti, tuturor să le faci pe plac în limitele binelui,

numai

în

866. întrebare: să

Pe

cine

cercetăm? 227

trebuie

în

R ă s p u n s : Fii gata să-l cercetezi pe orice om a t u n c i c â n d se află în suferinţe, greutăţi şi n e c a z u r i . 867. întrebare: pe cei

Cum

este

înţelept

să-i

d e p a r t e cu c e a pe care o p o t face cu propriile lor mâini. 871.

îngrijim şi

bolnavi?

întrebare:

Cum

să

alungăm frica

vrăjmaşă

tristeţea?

R ă s p u n s : Să-i îngrijeşti pe cei b o l n a v i cu toată

R ă s p u n s : P e n t r u alungarea fricii vrăjmaşe şi a

r ă b d a r e a şi sârguinţa, cu c o m p ă t i m i r e sinceră, să-l

tristeţii este izbăvitor să citim cu v o c e tare psalmii lui

m â n g â i p e cel suferind c u c u v â n t b u n , b l â n d ş i

D a v i d , căci ei îi alungă pe demoni. Şi m a i izbăvitoare

încurajator. Să prinzi m o m e n t e l e prielnice p e n t r u a-i

de atacul diavolesc este citirea Sfintei Evanghelii.

citi c e v a d u m n e z e i e s c şi ziditor de suflet.

872. jntrebare: bune întâmpin ispite.

868. întrebare: căinţei

şi

Cum

să

durerii pentru

dobândim

sentimentele

păcate?

durerii sincere p e n t r u păcate n u vin î n m o d gratuit; să

ne

trudim,

să

timpul

căutăm

aceste

lucruri

Dumnezeu

există,

datorită

lucrării

vrăjmaşului,

ispite; şi cu cât este m a i m â n t u i t o a r e fapta respectivă, cu atât m a i puternic se năpusteşte vrăjmaşul asupra

preţioase, s ă n e î n s i n g u r ă m m a i des î n c ă m ă r u ţ a

o m u l u i , ca să n i m i c e a s c ă fapta lui c e a b u n ă .

n o a s t r ă şi acolo, înaintea feţei C e l u i Răstignit şi a

873. întrebare: Dumnezeu?

P r e a c u r a t e i M a i c i i Lui, p o m e n i n d p ă c a t e l e noastre, să ne silim spre pocăinţă şi spre zdrobirea inimii. 869. întrebare: lui

Dumnezeu faptele

Când

îi

noastre

sunt

îndeosebi

lui

Dumnezeu

plăcute

când

în

timpul

săvârşirii lor a v e m sentimentul căinţei sincere. 870. muribund

întrebare: îi

este

Care

plăcută

lui

dintre

jertfele

celui

Dumnezeu?

R ă s p u n s : U n i i d a u diferite dispoziţii spre a fi respectate d u p ă m o a r t e a lor, alţii lasă t e s t a m e n t e , însă a s e m e n e a jertfe n u s e p o t c o m p a r a nici p e 228

ce

se

dobândeşte frica

de

prin r u g ă c i u n e fierbinte

către D u m n e z e u şi prin

cugetările dese la despărţirea sufletului de trup şi la

bune?

atunci

Prin

R ă s p u n s : Frica d e D u m n e z e u s e d o b â n d e ş t e

R ă s p u n s : Faptele noastre b u n e î i s u n t î n d e o s e b i plăcute

faptelor

R ă s p u n s : în timpul oricărei fapte plăcute lui

R ă s p u n s : Sentimentele cele sfinte ale căinţei şi trebuie

Observ că în Ce să cred?

viaţa viitoare, care sunt inevitabile p e n t r u fiecare dintre cei ce vieţuiesc pe pământ. 874. întrebare: Putem atunci când greşim să supăram pe noi şi să cârtim împotriva noastră?

ne

R ă s p u n s : D a c ă nu aţi îndeplinit c e v a sau aţi greşit cu ceva, să nu vă supăraţi şi să nu cârtiţi deloc împotriva

voastră,

ci

să

recurgeţi

imediat

la

s m e r e n i e . Să-I cereţi D o m n u l u i iertare. Şi aşa să faceţi m e r e u : ba să cereţi ajutor, ba să cereţi iertare. 229

875. întrebare:

Cum

să

privim

îndreptăţirea

de

sine?

deşi nu ştiu de ce acest lucru scapă d i n v e d e r e a R ă s p u n s : îndreptăţirea d e sine î l c o b o a r ă p e o m

în iad, iar tăierea ei îl duce la smerenie.

Răspuns: Dumnezeu

şi

Râsul a

p r e c u m cele sufleteşti - invidia, p o m e n i r e a răului,

a

atrage

alungă

prin

pomenirea

lui

înfricoşătoarei judecăţi.

877. întrebare: pentru

se Cum

privirile

să

privim

gătelile

făcute

celorlalţi?

influenţă

are

asupra

Putem

spune

răul

spre

povăţuire? R ă s p u n s : D a c ă ai aflat ceva rău, nu-l s p u n e celorlalţi nici m ă c a r sub pretextul povăţuirii. R ă u l n u zideşte, ci răzvrăteşte şi nu dă e x e m p l u b u n . A ş a d a r , nu

grăiască buzele

tale

faptele

cele

rele

ale

oamenilor. 880. întrebare: înalte:

cele

sufleteşti

Care sau

881.

întrebare: Răspuns:

De

câte feluri

Gândurile

sunt

sunt

gândurile?

de

trei

feluri:

linişte,

chiar

o

oarecare

veselie.

Iar

gândurile

diavoleşti sunt p ă c ă t o a s e î n t o t d e a u n a şi în i n i m ă se

aflată la u m b r ă : m o a l e , abătut, palid şi a n e m i c . întrebare:

tuturor relelor.

s u n t b u n e î n t o t d e a u n a şi în i n i m ă există p a c e şi omului

R ă s p u n s : O m u l s o m n o r o s este la fel ca o p l a n t ă 879.

m â n d r i a , viclenia şi iubirea de argint - r ă d ă c i n a

o m e n e ş t i , îngereşti şi diavoleşti. G â n d u r i l e îngereşti

R ă s p u n s : Gătelile î l supără p e D u m n e z e u . 878. întrebare: Ce somnul prea mult?

m u l t o r a . F u g de beţie, de desfrâu, de hoţie, dar se uită c u indiferenţă l a p a t i m i m u l t m a i importante,

876. întrebare: Prin ce se alungă râsul?

să

s u n t m a i grele şi m a i d ă u n ă t o a r e decât cele trupeşti,

dintre cele

virtuţi

sunt

mai

trupeşti?

simte

tulburarea.

Gândurile

diavoleşti

sunt

de

m â n i e , de desfrâu, de iubire de argint, de slavă deşartă, de m â n d r i e şi de celelalte p a t i m i şi în i n i m ă există î n t o t d e a u n a tulburare. 882.

întrebare:

Răspuns:

Ce folos

îi

aduce

trupului postul?

Sfinţii Părinţi, insuflaţi de Sfântul

D u h , au rânduit posturile atât p e n t r u folosul nostru sufletesc, cât şi p e n t r u folosul cel trupesc. D a c ă toţi ar m â n c a n u m a i m â n c a r e de dulce, grasă, fără să o schimbe,

s-ar

putea

plictisi

de

ea

şi

aşteptarea

p r a z n i c u l u i n u l e v a p u t e a a d u c e celor c e n u postesc a c e a b u c u r i e pe care le-o a d u c e celor care ţin postul,

întrucât sufletul este c u m u l t m a i

nu n u m a i pe cel trupesc, ci şi pe cel duhovnicesc,

p r e s u s d e c â t trupul, într-atât şi virtuţile sufleteşti,

înfrânându-ne de la m â n c a r e , trebuie să ne înfrânăm

î n d e o s e b i cele u r m ă t o a r e lui D u m n e z e u , s u n t m a i

şi de la patimi.

Răspuns:

înalte d e c â t virtuţile trupeşti, iar patimile sufleteşti 231

883. viată.

întrebare:

Vreau

să-mi fac

asigurare

pentru

ea

Ce mă sfătuiţi? R ă s p u n s : Cu privire la asigurarea p e n t r u viaţă -

scrie Sfântul A m b r o z i e de la O p t i n a în scrisoarea 70 n u v ă p o t d a sfaturi: nicăieri î n sfintele cărţi n u a m citit d e s p r e acest lucru. El nu ţine de m i n t e a m e a ; aici se

manifestă

numai

neîncrederea

în

pronia

lui

D u m n e z e u şi teoria noastră de a ne asigura pe n o i şi familiile noastre într-un m o d artificial. E u n u v ă p o t interzice, dar nici sfat nu vă pot da, cu atât m a i m u l t binecuvântare.

N o i a v e m u n mijloc

mai bun de

asigurare - p o r u n c a lui D u m n e z e u . C ă u t a ţ i m a i întâi î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u şi dreptatea Lui, şi toate acestea vi se vor a d ă u g a vouă. 884. întrebare: Ce

Am

primit

o

epistolie

„sfântă".

să fac?

-

şi

aceasta

deosebesc

în

este

înşelăciune.

această

privinţă

Sfinţii

două

Părinţi

feluri

de

î n ş e l ă c i u n e d u h o v n i c e a s c ă în toată a m p l o a r e a ei. P r i m u l fel are loc atunci c â n d o m u l î n c e p e să-şi închipuie

că

îl vede

pe

Domnul,

D u m n e z e u , pe îngeri, pe

pe

duhuri şi

Maica

lui

se socoteşte

v r e d n i c de a s e m e n e a vedenii. Al doilea fel de înşelăciune are loc atunci c â n d o m u l c r e d e despre sine că are viaţă d u h o v n i c e a s c ă înaltă, văzător,

că

este

făcător

un de

extraordinar minuni,

că

postitor, este

înainte-

capabil

să

săvârşească nevoinţe mari, că este c h e m a t să-i înveţe şi să-i c o n d u c ă pe oameni. Acest fel de înşelăciune se n u m e ş t e părere, deoarece î n acest c a z o m u l crede despre

sine

anumite

lucruri.

Fiecare

fel

de

înşelăciune d u h o v n i c e a s c ă este, totuşi, o stare foarte

R ă s p u n s : Să nu ai încredere în această epistolie;

d ă u n ă t o a r e p e n t r u duhul nostru. Ea se î n t e m e i a z ă pe

în ea este scris neadevărul şi n i m i c i m p o r t a n t nu

m â n d r i a d u h o v n i c e a s c ă a omului, adică t o c m a i pe

c o n ţ i n e ; Biserica nu a acceptat epistoliile „sfinte"

acel p ă c a t din pricina căruia a căzut şi p r i m u l înger.

pentru

lui

Iată de ce se străduieşte satana atât de m u l t să-i

epistolele

atragă în m â n d r i e d u h o v n i c e a s c ă pe toţi robii lui

că

sunt apocrife.

Dumnezeu,

Sfânta

Noi

avem

Evanghelie

cuvântul şi

Apostolilor, învăţăturile Sfinţilor Părinţi. A c o l o găsiţi

Dumnezeu.

adevărul

d u h o v n i c e a s c ă trebuie să se ferească cel m a i m u l t de

şi

viaţa.

Nu

vă

temeţi

de

blestemul

scrisorilor false. Ardeţi-le şi staţi liniştiţi! 885.

iarăşi înşelăciunea. Ai primit lauda, te-ai desfătat cu

întrebare:

Ce

este

înşelăciunea?

R ă s p u n s : Fiecare o m este s u p u s într-o m ă s u r ă m a i m a r e s a u m a i m i c ă înşelăciunii, datorită naturii sale neputincioase, păcătoase. Ai crezut că ai vorbit b i n e , că ai făcut b i n e - iată înşelăciunea. Ţi-ai făcut visuri d e s p r e darurile, despre talentele tale - iată

232

Da,

cei

ce

doresc

să

ducă

o

viată

înşelăciune. Trebuie, în acelaşi t i m p , să ţii m i n t e că înşelăciunea î n c e p e deseori fără să-ţi dai seama. Să nu dea D u m n e z e u să crezi despre tine c e v a măreţ, de e x e m p l u că te deosebeşti de ceilalţi, că ceilalţi se m i n u n e a z ă de nevoinţele tale, că tu îi influenţezi pe o a m e n i şi aşa m a i departe. P e n t r u a evita această înşelăciune d u h o v n i c e a s c ă trebuie să ţii m i n t e cu

233

888. întrebare:

tărie c ă n u m a i sentimentul pocăinţei, s m e r e n i a unită cu

frica

de

Dumnezeu

duhovnicească

zidesc

sănătoasă.

De

în

noi

asemenea,

o

stare

viaţă d u h o v n i c e a s c ă n e mântuieşte. întrebare:

Care

este

atunci

legătura

p e r m a n e n t ă cu părintele d u h o v n i c p e n t r u a d u c e o 886.

des

când

Ce

psalmi

suntem

trebuie

prigoniţi

de

să

citim

mai

vrăjmaşi?

R ă s p u n s : C â n d eşti prigonit de vrăjmaşi, citeşte psalmii: 3, 5 3 , 142 şi 5 8 . Alege-ţi d i n aceşti p s a l m i cuvintele care ţi se potrivesc şi citeşte-le m a i des,

folosul

cugetării

la

adresându-te

lui

Dumnezeu

cu

credinţă

şi

cu

s m e r e n i e . Iar c â n d te va lupta tristeţea s a u îţi va

iad? R ă s p u n s : î n Pateric s e povesteşte d e s p r e u n stareţ c a r e , dându-şi s e a m a că este păcătos, în fiecare d i m i n e a ţ ă , î n d a t ă ce se trezea, c o b o r a cu m i n t e a la păcătoşii din iad, c u g e t â n d la chinurile de acolo, la

chinui sufletul m â h n i r e a n e m ă s u r a t ă , citeşte p s a l m u l 101. 889. întrebare: înfrânarea?

v e ş n i c a tortură, la scrâşnirea dinţilor şi aşa m a i departe, şi se ruga să fie izbăvit de ele. Stareţii ceilalţi a u r e c u n o s c u t c ă lucrarea acestui stareţ este c e a m a i de folos şi de nădejde. Sfântul S i l u a n A m o n i t u l a spus: „ Ţ i n e m i n t e a ta în iad şi nu deznădăjdui!". 887.

întrebare:

săvârşite fără

ştirea

Cum

să privim

părintelui

nevoinţele

tainice

duhovnic?

O p t i n a u n e i nevoitoare: î m i descrii c u sinceritate tale

tainice,

pentru

care

nu

ai

luat

b i n e c u v â n t a r e , dar nevoinţele săvârşite d u p ă propria v o i e s u n t şi primejdioase, şi v ă t ă m ă t o a r e de suflet. D a c ă acest lucru este b u n , atunci de ce este tăinuit de părintele d u h o v n i c ? Ia s e a m a ! Ai un singur suflet şi un singur cuget? Există primejdia de a-1 v ă t ă m a şi pe unul,

şi pe

trebuie

privim

R ă s p u n s : Orice lipsă şi orice c o n s t r â n g e r e sunt e v a l u a t e înaintea lui D u m n e z e u d u p ă spusele din E v a n g h e l i e : î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u se ia cu asalt şi cei c e s e silesc p u n m â n a p e ea. C e i c e încalcă c u

celălalt; iar cursele vrăjmaşului sunt

se n u m e s c vrăjmaşi ai crucii, iar d u m n e z e u l lor este p â n t e c e l e lor. Alt lucru este d a c ă cineva încalcă p o s t u l din pricina bolii sau a neputinţei trupeşti. D a t o r i t ă postului, sănătatea este m a i b u n ă şi m a i puternică

folosului sufletesc. V ă d că ai căzut în c u r s a căutării

şi,

mai

mult

decât

acestea,

este

mai

durabilă, c h i a r d a c ă la înfăţişare o a m e n i i p a r slabi. D a t o r i t ă postului şi înfrânării, nici trupul nu se m a i răzvrăteşte atât, nici s o m n u l nu m a i biruie atât, iar g â n d u r i l e deşarte p ă t r u n d m a i p u ţ i n în m i n t e şi cărţile duhovniceşti s u n t citite m a i cu plăcere şi sunt înţelese m a i b i n e (Sfântul A m b r o z i e d e l a O p t i n a ) .

pretutindeni, se înţelege, sub înfăţişarea b i n e l u i şi a în

890. întrebare: Este primejdii psalmul 90?

de folos

desăvârşirii, uitând desăvârşirea pocăinţei! 234

să

î n d r ă z n e a l ă şi cu de la sine putere pravilele postului

R ă s p u n s : Iată ce îi scrie Sfântul A m b r o z i e de la nevoinţele

Cum

235

sufletului

să

citim

R ă s p u n s : M u l t e e x e m p l e n e arată c ă citirea c u

citiţi iarăşi p â n ă c â n d aceasta va trece şi, d a c ă va v e n i

credinţă a p s a l m u l u i " C e l ce locuieşte în ajutorul îi

iarăşi, iarăşi să citiţi din E v a n g h e l i e sau, în locul

a p ă r ă pe cei ce îl citesc de m u l t e primejdii, iar d a c ă

acesteia, să faceţi c â n d sunteţi singuri câte 33 de

cineva, ca să nu îl uite, cu credinţă în ajutorul lui

metanii

D u m n e z e u poartă la sine acest p s a l m scris, nu există

Mântuitorului".

n i m i c r ă u în acest lucru. Un ofiţer avea la gât icoana Sfântului N i c o l a e cu acest p s a l m scris: glonţul a străpuns tunica, a ajuns la hârtiuţă, însă nu a v ă t ă m a t nici icoana, nici hârtiuta. 891. întrebare: Deseori auzim cum cei necredincioşi iscodesc cele nepătrunse: cum este Dumnezeu în trei Persoane, unde se află iadul şi multe altele asemănătoare acestora. Ce să facem? Răspuns:

893. întrebare: Au înaintea lui Dumnezeu? Răspuns:

Să

ştiţi:

vieţii

pământeşti

caracterele

a

importanţă

caracterele au i m p o r t a n ţ ă

n u m a i d u p ă j u d e c a t a o m e n e a s c ă şi de a c e e a fie sunt lăudate, fie s u n t dojenite; însă d u p ă j u d e c a t a lui D u m n e z e u , caracterele, ca trăsături fireşti, nu sunt nici încurajate, nici dojenite; D o m n u l se uită la b u n a intenţie

şi

la

silirea

spre

bine

şi

preţuieşte

Scărarul, este m a r e n e n o r o c i r e să i s c o d i m judecăţile

din pricina neputinţei, este biruit de ceva. Şi iarăşi

cele n e p ă t r u n s e ale lui D u m n e z e u şi cine îndrăzneşte

lucrul acesta este j u d e c a t n u m a i d e El, Singurul C a r e

să facă acest lucru duce lipsă de s m e r e n i e şi dă

ştie tainele inimii, conştiinţa o m u l u i , p u t e r e a lui

dovadă

firească

opusă,

Sfântului

amintirea

î m p o t r i v i r e a faţă de patimi, chiar d a c ă o m u l uneori,

trăsătura

cuvântul

în

Ioan

de

După

mari

adică

de

mândrie.

E v a n g h e l i a î n c e p e şi se termină cu acelaşi lucru: „pocăiţi-vă!". D a r n o i n e l e n e v i m s ă f a c e m p o c ă i n ţ ă şi în locul acesteia ne a p u c ă m să i s c o d i m c e e a ce este mai presus de noi şi ceea ce nu ni se cere deloc.

„vă sfătuiesc să folosiţi î m p o t r i v a acestei un

leac

duhovnicesc:

să

vă

spovediţi

şi

împrejurările

de

care

este

înconjurat acesta. 894. întrebare: în năpădeşte frica. Ce să fac?

timpul

rugăciunii

mă

c o n s i d e r i ispită de la vrăjmaşul, care se străduieşte să

R ă s p u n s : Iată sfatul Sfântului A m b r o z i e de la patimi

bine

R ă s p u n s : Frica ce vine în t i m p u l rugăciunii să o

892. întrebare: Cum să mă dezvăţ de fumat? Optina:

spre

îl a b a t ă de la rugăciune pe cel care îşi doreşte să se roage. C â n d începi rugăciunea, s ă t e îngrădeşti c u

în

s e m n u l crucii şi să continui să te rogi. Cu timpul,

a m ă n u n t de toate păcatele săvârşite de la şapte ani şi

p r i n m i l a lui D u m n e z e u , te vei izbăvi de această

p â n ă în prezent, să vă împărtăşiţi cu Sfintele Taine,

ispită d a c ă te vei m â n i a m a i puţin pe ceilalţi şi te vei

să citiţi în fiecare zi stând în picioare câte un capitol

abţine de la j u d e c a r e a altora.

sau m a i m u l t din Evanghelie; iar c â n d v i n e ispita, să 236

237

895.

întrebare:

Care

sunt mai

rele:

datoriile

sau

păcatele?

Răspuns:

D e fiecare

dată c â n d î n c e p

să

se

î n m u l ţ e a s c ă î n n o i gândurile p ă t i m a ş e , s ă t r â n t i m î n

R ă s p u n s : Datoriile sunt m a i rele decât păcatele:

mijlocul lor c h e m a r e a D o m n u l u i n o s t r u Iisus Hristos

p e n t r u p ă c a t e te pocăieşti şi D u m n e z e u te iartă, d a r

şi a t u n c i le v o m v e d e a imediat d i s p ă r â n d ca fumul în

p e n t r u datorii eşti chinuit n u n u m a i î n viaţa aceasta,

văzduh.

d a r şi în viaţa viitoare. î n s ă de acest lucru să ne izbăvească Domnul. 896.

întrebare:

încât să-i fie Răspuns:

899.

întrebare:

rămâne fără Cum

de folos

să

îndurăm

ispitele

astfel

sufletului?

Dacă

cineva

va

ispita

cu

se

întunecă

mintea

şi

R ă s p u n s : M i n t e a se î n t u n e c ă şi r ă m â n e fără r o d atunci

îndura

Când

rod?

când

(îndeosebi

cel

ce

monahul)

doreşte fie

să

poartă

se

mântuiască

discuţii

despre

răbdare, ea va trece fără să-l vatăme; iar d a c ă el se va

lucruri lumeşti, fie discută în g â n d cu sine însuşi

m â h n i , va cârti şi va învinui pe altul, făcând p e n t r u

despre ele, fie trupul şi m i n t e a lui se îndeletnicesc în

sine ispita m a i grea, nu va face decât să se c h i n u i e şi

chip

nu va d o b â n d i folos, ci pagubă; căci ispitele sunt

deşertăciunilor. A t u n c i pierde i m e d i a t înflăcărarea,

foarte

z d r o b i r e a de inimă, îndrăzneala către D u m n e z e u şi

folositoare

pentru

cel

care

le î n d u r ă

fără

călugărul

cu

ceva

material,

fie

se

dedă

v e d e r e a lui D u m n e z e u . C u cât m a i atent n e p ă z i m

cârtire. 897.

deşert

întrebare:

Ce

sunt

călugărul

„exterior"

şi

„lăuntric"?

Răspuns:

Cel

ce

m i n t e a , c u atât m a i m u l t n e l u m i n ă m . Ş i c u cât suntem

mai

neglijenţi,

cu

atât

mai

mult

ne

creştinul

din

întunecăm. s-a

lepădat

de

toate

cele

lumeşti, de e x e m p l u de femeie, avere şi celelalte, 1-a făcut c ă l u g ă r p e o m u l exterior, d a r p e cel interior

900. întrebare: pomenirea

dobândeşte

morţii?

Răspuns:

î n c ă n u . C ă l u g ă r adevărat este cel care s-a l e p ă d a t de

Ce folos

Din

această p o m e n i r e

iau

naştere

toate g â n d u r i l e p ă t i m a ş e şi de o m u l lăuntric, adică

l e p ă d a r e a de griji şi de toate deşertăciunile, p a z a

de c u g e t u l său. Pe o m u l exterior, oricine voieşte, îl

m i n ţ i i şi r u g ă c i u n e a neîncetată, nelipirea de trup,

p o a t e face u ş o r călugăr, d a r n u p u ţ i n ă n e v o i n ţ ă s e

l e p ă d a r e a de p ă c a t şi aproape orice virtute izvorăşte

c e r e în a-1 face călugăr pe o m u l interior.

din ea. De aceea, să fie p o m e n i r e a morţii la fel de

898. întrebare: Ce să fac mine gândurile întinate?

când

se

înmulţesc

în

nedespărţită de n o i p r e c u m ne este şi suflarea. 901. întrebare: nu

238

îi putem

cred în Dumnezeu? 239

cerceta

pe

bolnavii

care

R ă s p u n s : îi p u t e m cerceta pe bolnavii de alte

R ă s p u n s : Să le ardeţi în s o b a bisericii. D a r , d a c ă

credinţe, c h i a r şi pe cei necredincioşi, n u m a i d a c ă nu

de la o i c o a n ă v e c h e p o a t e fi folosit l e m n u l , ea p o a t e

există v r e u n pericol p e n t r u suflet. în caz contrar, să

fi reînnoită s a u se p o a t e picta o n o u ă icoană.

nu mergeţi! de

902. întrebare: rătăciri?

Cum

să

se

apere

cei

credincioşi

906. întrebare: Putem scrie numele unui sinucigaş pe pomelnic şi să ne rugăm pentru odihna sufletului lui? R ă s p u n s : în pravilele bisericeşti nu există nici

R ă s p u n s : Apostolul Pavel d ă u n singur răspuns: trebuie

să ne

ţinem

de învăţătura

propovăduită.

lipsite de î n m o r m â n t a r e a creştină, de obicei, sunt

A c e s t r ă s p u n s se află în toate epistolele lui. 903. întrebare: Nu

mă pot îndrepta

u n t e m e i p e n t r u acest lucru, d e o a r e c e p e r s o a n e l e

deloc.

Ce să

fac?

lipsite şi de rugăciunile Bisericii. In g e n e r a l sunt lipsiţi de rugăciunile Bisericii cei de alte credinţe, cei n e b o t e z a ţ i , cei ce au m u r i t în n e c r e d i n ţ ă (Sfântul

suntem

T e o f a n Zăvorâtul) şi femeile ce au m u r i t în t i m p u l

n e î n d r e p t a ţ i înaintea lui D u m n e z e u . T r e b u i e să ne

Răspuns:

Ce

să

faci?

Tot

timpul

avortului (deoarece nu au reuşit să se căiască pentru

r u g ă m p e n t r u acest lucru.

acest p ă c a t ) .

Ştii ce scrie în viaţa

Sfântului M a c a r i e cel M a r e : „ C u înfocare trebuie să s t r i g ă m către D u m n e z e u ca El să se milostivească de n o i şi să ne ajute, pentru că noi, p r i n puterile noastre

907. întrebare: Scriptură?

vom

ruga

Dumnezeu,

mai

dacă

des,

vom

dacă striga

îl cu

vom

sâcâi

înfocare

şi

să

înţelegem

corect

Sfânta

R ă s p u n s : Sfânta Scriptură o p o t înţelege corect

ş i p r i n n o i înşine, n u p u t e m face n i m i c bun. D a r d a c ă ne

Cum

pe

n u m a i cei curaţi la inimă. Ei pricep v o i a şi intenţia lui

cu

Dumnezeu

exprimate

în

Scriptură,

iar

pentru

s m e r e n i e m a r e , D o m n u l n e v a ajuta" (Sfântul Iosif d e

o a m e n i i cu i n i m a necurăţită de p ă c a t e , ea le este

la Optina).

piatră de poticnire. De aceea trebuie să-i citim pe

904. întrebare: Ce să fac de vreme ce nu dacă am fost botezat sau nu în copilărie? Răspuns:

Trebuie

să

fii

botezat,

dar

să

ştiu se

folosească formula: „ D a c ă nu a fost b o t e z a t " . . . 905. întrebare: Ce să facem cu icoanele vechi, deteriorate, cu prescurile stricate şi cu artosul alterat? 240

Sfinţii Părinţi, căci ei, în operele lor, ne explică sensul Sfintei Scripturi. 908. întrebare: mod

Cine

sunt

cei

care

se

căiesc

în

făţarnic? R ă s p u n s : Se căieşte în m o d făţarnic: 1) cel ce

r ă m â n e în d u ş m ă n i e şi nu voieşte să se î m p a c e cu d u ş m a n u l său; 2) hoţul, atunci c â n d nu v o i e ş t e să 241

înapoieze

cele

furate;

3)

oricine

îşi

tăinuieşte

fărădelegea înaintea părintelui d u h o v n i c ; 4) oricine nu voieşte să se lepede de deprinderile p ă c ă t o a s e . 909. întrebare:

Le

putem

împărtăşi

celorlalţi

oricărui om pe care-l intâlnim şi a-i p r i m i în e g a l ă m ă s u r ă p e toţi o a m e n i i care n u a u nici viaţă curată, nici raţiune sănătoasă ar î n s e m n a să v ă r s ă m într-un v a s n e c u r a t m i r de m u l t preţ. trebuie

să facem

atunci

când

R ă s p u n s : C â n d vrăjmaşul n e insuflă g â n d u r i d e la

adresa

noastră,

trebuie

să

ne

amintim

păcatele de dinainte p e n t r u a ne smeri. 911. ierta

întrebare: Mă

„Tatăl n o s t r u " î n toate situaţiile care n e p u n viaţa î n 914. întrebare: Pot vizita slujitorii altarului, o moschee?

ortodocşii,

îndeosebi

R ă s p u n s : C a episcop, n u a m dreptul s ă vizitez moscheile

turceşti

(Mitropolitul

Pitirim

al

915. întrebare:

Ce

este

blândeţea falsă?

R ă s p u n s : Este b l â n d e ţ e a făţarnică, prefăcută, p e n t r u slava din partea o a m e n i l o r şi este arătată p e n t r u un timp.

î n s ă aceasta este n e p l ă c u t ă lui

D u m n e z e u şi v ă t ă m ă t o a r e de suflet p e n t r u o m .

chinuie gândul: „Oare

mă

va

Domnul?" R ă s p u n s : î m i scrii: „Oare m ă v a ierta D o m n u l ? "

A c e s t a este un g â n d diavolesc, care te sperie potrivit răutăţii lui. Să nu-l asculţi. Nu există p ă c a t c a r e să î n t r e a c ă milostivirea lui D u m n e z e u ( S c h i m o n a h u l Ioan).

916. sufletul"?

întrebare:

Ce

înseamnă

„discuţia

cu

R ă s p u n s : T r e b u i e n e a p ă r a t ca în fiecare zi să ne r e t r a g e m câtva timp p e n t r u a cugeta la faptul că ni se a p r o p i e deja ceasul în care sufletul n o s t r u trebuie să se despartă de trup - şi ce soartă îl aşteaptă d u p ă ieşirea din trup? O a s e m e n e a cugetare, o a s e m e n e a

912.

întrebare:

Ce

să facem

când

supărăm

pe

„discuţie c u sufletul" n e d e t e r m i n ă s ă n e g â n d i m l a sufletul

cineva? R ă s p u n s : Preasfinţitul I n o c h e n t i e H e r s o n s k i era sensibil şi se p u t e a supăra pe cineva, şi p u t e a şi el însuşi

să

Petrogradului).

ne apar gânduri care ne laudă? laudă

bine

primejdie şi ne a m e n i n ţ ă chiar cu m o a r t e a .

R ă s p u n s : A e x p u n e tainele m â n t u i r i i înaintea

Ce

913. întrebare: Ce rugăciune este mai atunci când ne aflăm în primejdie?

R ă s p u n s : C e l m a i b i n e este s ă r o s t i m r u g ă c i u n e a

tainetenoastre şi îi putem primi pe toţi la noi?

910. întrebare:

rostim

să

supere

pe

cineva:

în asemenea

stingea n e m u l ţ u m i r e a c u daruri. 242

cazuri

nostru

şi

la

nimicnicia

tuturor

celor

p ă m â n t e ş t i , a celor trecătoare şi să ne î n d r e p t ă m cu d u h u l spre cele cereşti. 917. întrebare: Putem ni se dă?

lua ceva de

243

la cineva dacă

R ă s p u n s : Poţi şi să primeşti. Acesta este şi un

R ă s p u n s : Este osteneala pe care o săvârşeşti cu

s e m n a l s m e r e n i e i , p r e c u m s p u n e avva D o r o t e i , dar,

i n i m a ta, ca ea să-i ierte pe vrăjmaşi, să nu se r ă z b u n e

d a c ă n u a i nevoie, atunci, desigur, este m a i b i n e s ă

nici m ă c a r c u gândul, s ă răsplătească p e n t r u r ă u c u

n u iei.

bine.

9 1 8 . întrebare: Prin despre

oamenii

ce greşim

atunci

când

citim

922.

sfinţi?

întrebare:

Care mânie este dreaptă?

R ă s p u n s : M â n i a este dreaptă în c a z u l în care

R ă s p u n s : Foarte des greşim c â n d g â n d i m c ă

este

îndreptată

spre

păcat,

spre

fărădelege,

spre

o a m e n i i sfinţi, viaţa ascetică sunt ceva d e p ă r t a t de

î n c ă l c a r e a legii şi apare în n o i în m o d firesc ca

noi, l a c a r e n u p u t e m ajunge. Prin acest l u c r u n e

p r o d u s al râvnei p e n t r u slava lui D u m n e z e u , fiind

m ă r g i n i m singuri. In falsa noastră s m e r e n i e s o c o t i m

însoţită nu de u r ă sau de răutate, ci de iubire deplină

că sfinţenia este destinul n u m a i al unora, însă viata

şi de c o m p ă t i m i r e faţă de aproapele şi a v â n d un

sfântă,

singur ţel: să-l m â n t u i a s c ă pe cel păcătos. „ D a c ă

curăţirea

sufletului

sunt

datoria

fiecăruia

dintre n o i .

cineva se m â n i e pe drept, p e n t r u m u s t r a r e şi din

919. întrebare:

De

ce

unii

oameni

duhovniceşti

nu îi poftesc pe ceilalţi să şadă pe patul lor? R ă s p u n s : D a , o a m e n i i c u adevărat înţelepţi n u sfătuiesc pe oricine să şadă pe patul lor p e n t r u a nu fi influenţaţi în rău de o a m e n i i respectivi. 920. înceapă

întrebare: copiii

Răspuns:

să Nu

De

la

ce

vârstă

trebuie

să

postească? există

regulă.

Insă

în

fiecare

familie cu adevărat creştină, p r o b l e m a aceasta se r e z o l v ă foarte simplu: postesc părinţii, postesc şi copiii şi, d a c ă s u n t sănătoşi, î n c e p să p o s t e a s c ă de la o vârstă foarte fragedă. 921. întrebare: osteneală

în

viaţa

Care

este

cea

duhovnicească?

mai

importantă

râvnă

duhovnicească,

acela

să

nu

fie

osândit"

(Fericitul Teofilact al Bulgariei), iar orice altă m â n i e să fie osândită cu fermitate. 923. întrebare: faptele

bune

Sunt

plăcute

lui

Dumnezeu

săvârşite din constrângere?

R ă s p u n s : Orice fel de constrângere, chiar d a c ă are s c o p u l de a-1 d e t e r m i n a pe om să săvârşească binele, deoarece

necondiţionat,

este

constrângerile

interzis irită

şi

de

Biserică,

învârtoşează

caracterul o m u l u i , neaducându-i nici un folos celui constrâns, căci binele săvârşit de n e v o i e nu este virtute creştină. 9 2 4 . întrebare: De ce se clatină credincioşii? R ă s p u n s : Şi pe cei credincioşi îi clatină vorbele necredincioşilor

din

pricină

că

cei

credincioşi,

m u l ţ u m i n d u - s e cu simpla credinţă, nu îşi explică 244

245

temeiurile credinţei (adică nu citesc cărţi sfinte, nu-i î n t r e a b ă d e s p r e credinţă pe credincioşii înţelepţi, p r i c e p u ţ i şi citiţi). Vorbele necredincioşilor îi iau prin surprindere, de aceea se şi clatină (Sfântul Teofan Zăvorâtul).

R ă s p u n s : C u n u n i a c u u n sectant este posibilă n u m a i în c a z u l trecerii acestuia la ortodoxie. 929.

întrebare:

binefăcător creştin

Ne

de

putem

ruga

alt cult, putem

pentru

un

cinsti memoria

lui?

925. întrebare: Cum să îşi schimbe omul numele dacă la botez i-a fost dat un altul greşit (de exemplu: neortodox sau nume bărbătesc pentru fată)?

Răspuns:

In

toate

cazurile

în

care

apare

î n t r e b a r e a d e s p r e p o m e n i r e a o r t o d o x ă a u n u i creştin de alt cult, ar trebui să a m i n t i m că mitropolitul

R ă s p u n s : P e r s o a n a căreia trebuie să i se s c h i m b e

Filaret al M o s c o v e i nu a negat posibilitatea unei

n u m e l e să se spovedească şi să se î m p ă r t ă ş e a s c ă cu

a s e m e n e a p o m e n i r i , însă a p u s d o u ă condiţii pentru

Sfintele

al

săvârşirea ei: să nu fie publică (adică p o m e n i r e a să

î m p ă r t ă ş a n i e i să i se dea un n u m e n o u (Mitropolitul

fie făcută n u m a i acasă) şi cel răposat să fi fost lipsit în

Filaret al M o s c o v e i ) .

t i m p u l vieţii de dispreţ faţă de credinţa şi Biserica

Taine,

iar

în

timpul

spovedaniei

926. întrebare: Ce trebuie să ştim ducem pe copii la biserică?

şi

atunci când îi

930. întrebare: Se cuvine să ne riscăm viaţa sau

R ă s p u n s : Atunci c â n d îi d u c e m pe copii la biserică, trebuie să s u p r a v e g h e m atent purtarea lor şi să nu-i l ă s ă m să-i împiedice cu ţipătul şi alergătura lor pe cei m a r i care se roagă. asceţii

să

ne

R ă s p u n s : Creştinului i se cere să se c o n c e n t r e z e în sine însuşi pentru a nu fi distras de l u m e şi a nu fi din

fenomenelor

pricina

mulţimii

înconjurătoare,

trebuie să ne păzim de o moarte timpurie? Răspuns:

Atunci

când

Dumnezeu

nu

ne

h o t ă r ă ş t e î n chip vădit m o a r t e a s a u c â n d m o a r t e a n o a s t r ă nu-i a d u c e folos nici credinţei, nici Bisericii,

927. întrebare: De ce ne sfătuiesc concentrăm în noi înşine?

împrăştiat

ortodoxă.

şi

lucrurilor pentru

a

şi face

rugăciuni scurte sau a se îndeletnici cu m e d i t a ţ i a dumnezeiască.

nici aproapelui, nici societăţii, p u t e m crede, oare, că D u m n e z e u , C e l c e „ n u voieşte m o a r t e a p ă c ă t o s u l u i " , le doreşte o a m e n i l o r o m o a r t e timpurie? C i t i m că Sfântul A t a n a s i e cel M a r e a fugit de m u l t e ori de prigonitorii care îi c ă u t a u moartea. Sfântul Policarp al S m i r n e i a ieşit d i n templul care a m e n i n ţ a să se p r ă b u ş e a s c ă şi care d u p ă ieşirea lui i-a doborât pe mulţi. I n s u ş i D o m n u l le-a poruncit ucenicilor Săi să n u s e e x p u n ă primejdiei m a i înainte d e v r e m e şi,

928. întrebare: Poate cununa preotul un ortodox cu un catolic, luteran şi, în general, cu un sectant? 246

c â n d v o r fi alungaţi dintr-un oraş, să fugă în altul.

247

931. întrebare: Care bunuri duhovniceşti? Răspuns:

Cele

sunt

cele

mai

importante

Cum

să privim

spiritismul?

R ă s p u n s : Spiritismul este lucrarea diavolului.

mai

importante

bunuri

d u h o v n i c e ş t i pe care ni le-a dăruit D u m n e z e u în Biserică s u n t credinţa, rugăciunea,

spovedania

Prin u r m a r e , şi c h e m a r e a spiritelor este diavolească şi î n c h i n ă t o a r e la diavoli.

şi

î m p ă r t ă ş a n i a cu Sfintele T a i n e . La fel de i m p o r t a n t e s u n t postul şi binefacerile faţă de a p r o a p e l e (Sfântul

9 3 5 . întrebare: acasă

cântări

Este

ziditor

de

suflet

să

cântăm

duhovniceşti?

R ă s p u n s : Desigur, este ziditor de suflet. D e c â t

Ioan de Kronstadt). 932. întrebare: Trebuie neapărat ca toţi să avem un îndrumător pentru viaţa duhovnicească? Nu este de ajuns, aşa cum spun unii, să citim cărţi duhovniceşti? Răspuns:

9 3 4 . întrebare:

C â n d v r e m să-i î n v ă ţ ă m pe copiii

s ă c â n t ă m c â n t e c e lumeşti, pătimaşe, m a i b i n e s ă c â n t ă m cântări duhovniceşti. C i t i m în viaţa Sfântului D i m i t r i e de R o s t o v că la p o r u n c a lui, în ultimele ceasuri ale vieţii, i s-au cântat cântări duhovniceşti. A c e s t lucru arată î n s e m n ă t a t e a lor p e n t r u zidirea sufletească.

Cântări p r e c u m

„ T u eşti D u m n e z e u l

noştri carte, de ce îi d ă m la şcoală şi angajăm

m e u , I i s u s e " şi „Iisuse al m e u p r e a i u b i t " s u n t cântări

profesori care tâlcuiesc

care î n t o t d e a u n a pot a d u c e h r a n ă inimii şi minţii.

ceea

ce este scris în cărţi?

Ce-ar fi d a c ă le-am da n u m a i cărţile şi m a n u a l e l e şi iam lăsa să înveţe singuri, fără profesori? Şi acest l u c r u îl f a c e m p e n t r u studierea ştiinţelor în decursul a câtorva ani, cu toate că ştiinţele sunt de folos n u m a i

936. întrebare: Cum îi priveşte născuţi din părinţi necununaţi?

Biserica

pe

copiii

R ă s p u n s : în Biserica O r t o d o x ă fiecare p e r s o a n ă

mult

este apreciată d u p ă valoarea ei morală, iar nu d u p ă

dispreţuiesc o a m e n i i sufletul cel n e m u r i t o r atunci

p ă c a t e l e părinţilor ei, chiar dacă aceste p ă c a t e apasă

când spun că nu au nevoie de îndrumător pentru

într-un

viaţa

lucrează

în

această

viaţă

scurtă,

trecătoare.

duhovnicească!

(Stareţul

Cât

de

Alexandru

citeşte

întrebare:

cărţile

Sfinţilor

Ce

dobândeşte

creştinul

când

Părinţi?

R ă s p u n s : A t u n c i când citim aceste cărţi, sfinţii discută cu n o i şi, prin scrierile lor, ne p o v ă ţ u i e s c şi

fel

pedagogic,

încercările

Ghetsimanski). 933.

anumit

copiilor

asupra lor.

Oricum,

Dumnezeu părinţi

Taina

prin

Sfântului

B o t e z şterge păcatele celui botezat, indiferent dacă părinţii acestuia sunt sau nu cununaţi. 937. întrebare: omului

Care

este

duhovnicesc?

vorbesc c u noi. 248

acesteia.

pedepsindu-i pe

249

semnul

distinctiv

al

Răspuns:

O m u l d u h o v n i c e s c este o c u p a t c u

D u m n e z e u şi m a i puţin se îndeletniceşte cu lucrurile lumeşti. 938. păstrarea

întrebare:

Ce

multor icoane

folos în

îi

aduce

sufletului

casă?

R ă s p u n s : Cu cât m a i m u l t se află în c a m e r e l e n o a s t r e i c o a n e frumoase, i m a g i n i şi tablouri sfinte, portrete ale persoanelor duhovniceşti, fotografii ale m ă n ă s t i r i l o r şi bisericilor, cu atât m a i folositor va fi p e n t r u sufletul nostru, cu atât m a i u ş o r îi va fi să lupte cu n e c u r ă ţ i a lui, cu atât m a i u ş o r îi va fi să b i r u i a s c ă patimile, încercările şi ispitele, cu atât m a i u ş o r îi va fi să ajungă sus. Şi invers: imaginile urâte, i m o r a l e , v o r p u n e sufletul î n contact c u p u t e r e a

941.

întrebare:

Interdicţia

este potrivită cu voia pierderea

harului

episcopului

lui Dumnezeu

pentru

cei

care

nu

atrage după sine

pedepsiţi?

R ă s p u n s : N u m a i acea interdicţie a episcopului care este potrivită cu voia lui D u m n e z e u atrage d u p ă sine p i e r d e r e a harului. Iar dacă nu se î n t â m p l ă aşa, nu n u m a i că harul nu se ia şi nu se d e p ă r t e a z ă de la cei pedepsiţi, ci însăşi viaţa bisericească d o v e d e ş t e că toate aceste acţiuni nu sunt acceptate de Biserică chiar d a c ă ar fi săvârşite de sinoade bisericeşti sau de înşişi patriarhii şi episcopii ortodocşi. 942. Intrebare: Ce folos dobândeşte sufletul său din citirea cărţilor sfinte?

omul

pentru

R ă s p u n s : Datorită citirii cu atenţie a Sfintelor

î n t u n e c a t ă . Pe acestea nici nu trebuie să le ţină o m u l

Scripturi - s p u n Sfinţii Părinţi - , viaţa o m u l u i se

în casă, ci trebuie să le ferească de această urâţenie pe

î n d r e p t e a z ă , sufletul de p a t i m i se curăţeşte, m i n t e a

toate acele suflete care s-ar p u t e a uita v r e o d a t ă la ele.

se l u m i n e a z ă şi i n i m a se aprinde de dragoste pentru

939. întrebare: pomenire

pentru

Care

cei

este

cea

mai

importantă

răposaţi?

R ă s p u n s : P r o s c o m i d i a este cea m a i i m p o r t a n t ă

Dumnezeu. 943. întrebare: Cu ce cugetări îl biruieşte sufletul pe vrăjmaşul nevăzut şi se păzeşte de el?

p o m e n i r e , căci părticelele scoase p e n t r u răposaţi se

R ă s p u n s : C u şase cugetări: l a D u m n e z e u , l a

afundă în sângele lui Hristos şi prin această m a r e

pătimirile lui Hristos, la ceasul ieşirii n o a s t r e din

jertfă se curăţesc păcatele.

trup, la ziua judecăţii, la chinul veşnic şi la viaţa

940. întrebare: unde

se

vorbeşte

este

vorba? Răspuns:

Când despre

citim

locurile

vrăjmaşi,

despre

din

Psaltire

ce

vrăjmaşi

veşnică. Astfel, sufletul dreptului îl biruie pe vrăjmaş şi aşa se păzeşte de el. 944. întrebare:

Trebuie

să

trezviei?

vrăjmaşii

R ă s p u n s : A c e a s t a este m a i întâi de toate atenţia

nevăzuţi: duhurile cele rele şi viclene, care ne c h i n u i e

î n c o r d a t ă faţă de suflet, autoanaliza p e r m a n e n t ă a

cu gândurile p ă c ă t o a s e şi ne î n d e a m n ă la păcat.

propriei stări sufleteşti, atenţia faţă de conştiinţă, faţă

250

înţelegem

Ce este virtutea

251

de

propriile

fapte,

cuvinte,

gânduri,

priviri,

o c u p ă cu ei înşişi, ci află păcatele nu ale lor, ci ale

constatarea ispitelor. Sfântul I o a n de K r o n s t a d t a

altora; c â n d vorbesc în deşert şi c â n d află tainele

s p u s d e s p r e sine: în neîncetatele ispite lăuntrice a

vecinilor. Sfinţii Părinţi s p u n că această curiozitate

trebuit să-mi îndrept în p e r m a n e n ţ ă atenţia

spre

este m a r e l e p ă c a t d i n pricina căruia a pierit Eva.

interiorul m e u p e n t r u a v e d e a atacurile vrăjmaşilor

P r e o t u l P a v e l Florenski a scris: „ O s â n d i m l ă c o m i a

lăuntrici şi a-i alunga cu rugăciunea c e a tainică.

c â n d este v o r b a d e m â n c a r e . D a r d e c e n u o s â n d i m î n

945. întrebare: oamenii răi? Răspuns:

Lucrează

duhul

cel

rău

prin

Vrăjmaşul mântuirii îi foloseşte pe

„unii o a m e n i ca pe nişte instrumente ale răutăţii l u i " (Stareţul A r s e n i e Athonitul). 946. întrebare: pentru

Orice

acest c a z l ă c o m i a cu privire la cunoştinţele lumeşti (noutăţi, literatură laică, politică şi altele) şi nu o socotim

este

mântuitoare

Nu

orice

ştiinţă

este

plăcută

lui

sfântă atunci c â n d o m u l află despre D u m n e z e u şi d e s p r e îndatoririle lui faţă de El d i n c u v â n t u l lui să Te cunoască pe

Tine,

adevăratul

D u m n e z e u ; c â n d află, de a s e m e n e a , despre taina său

pentru

mântuirea

lui,

cum

să-şi

b i r u i a s c ă patimile, c u m să-şi m â n t u i a s c ă sufletul. Nu este p ă c a t să c u n o a ş t e m potrivit c h e m ă r i i n o a s t r e un m e ş t e ş u g , o meserie. D a r există şi o ştiinţă p ă c ă t o a s ă - curiozitatea. Aceasta are loc, de e x e m p l u , atunci c â n d o a m e n i i insistă să afle c e v a despre soarta lor a l e r g â n d la vrăjitori, la spiritişti, ghicind d u p ă hărţi stele

şi

necredinţa

faţă

de

pierdem

timp

preţios

şi

puteri

pentru

d o b â n d i r e a înţelepciunii.

caz

D u m n e z e u şi mântuitoare p e n t r u suflet. Ştiinţa este

şi

lăcomia

947. întrebare: Spuneţi-ne ce ne este îngăduit în

Răspuns:

sufletului

înfrâna

c o n s t ă în a p u n e frâu poftelor trupului. Pe lângă

suflet?

Dumnezeu:

A

cunoştinţe este o virtute a s e m ă n ă t o a r e celei care aceasta,

ştiinţă

patimă?!".

aşa

m a i departe; c â n d

primejdioasă

află

sufletului,

din

cărţi

dragostea

n e c u r a t ă ; c â n d vor să afle tainele celor apropiaţi, fără a fi obligaţi să facă acest lucru; c â n d sufletul lor nu se

252

de

nevoie?

R ă s p u n s : Sfântul T i h o n de Z a d o n s k s p u n e că, d a c ă de n e v o i e u n u i om flămând i s-ar î n t â m p l a să m ă n â n c e chiar şi carne de cal mort, nu ar păcătui. în caz

de

nevoie,

Biserica le î n g ă d u i e preoţilor să

săvârşească liturghia acasă (sau în p ă d u r e ) în v r e m e de p r i g o a n ă ; să p r o h o d e a s c ă în lipsa celor răposaţi; să-i î m p ă r t ă ş e a s c ă pe bolnavii care au vărsături d o a r cu o m i c ă părticică (Sfântul Dimitrie de R o s t o v s p u n e că şi în c e a m a i m i c ă părticică se află Hristos întreg); m i r e n i i drept-credincioşi pot să-i b o t e z e pe mirenii n e b o t e z a ţ i (în cazul primejdiei de m o a r t e ) ; să r e d u c ă p o s t u l p e n t r u femeile însărcinate, p e n t r u cele ce a l ă p t e a z ă şi p e n t r u cei ce se află la m u n c i grele; celor neputincioşi, celor bolnavi şi celor bătrâni să le î n l o c u i a s c ă făgăduinţa făcută lui D u m n e z e u în faţa d u h o v n i c u l u i cu altă făgăduinţă şi aşa m a i departe.

253

948. întrebare: Cum să-i educăm pe copii? Răspuns:

Sfântul

Episcop

Teofan

stau, se r o a g ă lui D u m n e z e u , dar copiilor nu le

Zăvorâtul

acordă

atenţie

deloc.

Nu

le

interesează

dacă

ei

s p u n e : n e p ă s a r e a faţă de copii este cel m a i m a r e

aleargă p e l â n g ă ele s a u d a c ă stau c u spatele l a

dintre toate păcatele şi în el se află n e c r e d i n ţ a în cel

sfintele i c o a n e şi îi cercetează pe cei de alături. C e a

m a i m a r e grad... O m a m ă , luată la un m o m e n t dat în

m a i m a r e b o g ă ţ i e pe care le-o p u t e m da copiilor

l u m e a d e dincolo d e m o r m â n t , este j u d e c a t ă m a i

noştri este a c e e a de a-i e d u c a bine.

m u l t p e n t r u fiul ei decât p e n t r u propriile păcate... C o p i i l o r trebuie să li se ierte uşurătatea şi neatenţia, dar nu şi răutatea şi viclenia... D e s e o r i părinţii se t e m să-i facă pe copii să plângă, chiar şi d u p ă ce aceştia

949. dacă

el

întrebare: nu

îşi

I se

spune

iartă păcatele

la

spovedanie

celui păcătos rugăciunile

şi

păcatele?

greşesc, şi m a i târziu sunt nevoiţi ei înşişi să p l â n g ă

R ă s p u n s : E s t e d e neînţeles practica u n o r preoţi

din p r i c i n a copiilor lor... în educaţie nu este n e v o i e

de a rosti r u g ă c i u n e a de dezlegare fără să asculte

nici de b l â n d e ţ e prea m a r e , nici de asprime. Este

spovedania. Aceasta î n s e a m n ă prefacerea Sfintelor

n e v o i e d e înţelepciune... N u este înţelept c e l care ştie

Taine

să p e d e p s e a s c ă , ci cel care ştie să-i p r e v i n ă pe copii

dezlegare şi, gata, se crede că toate păcatele sunt

a s u p r a greşelilor... Nu-i lăsa fiului tău nici b o g ă ţ i e ,

iertate. E s t e m a r e păcat şi din partea celui ce se

nici aur, n i c i argint, ci lasă-i ştiinţa creştinismului; nu

spovedeşte, şi din partea preotului, care desfiinţează

în

magie:

preotul

rosteşte

rugăciunea

de

o c a s ă luxoasă, ci ştiinţa de a răbda; nu prieteni

astfel Sfânta Taină. Se poate î n t â m p l a astfel î n c â t

vestiţi, ci prieteni buni, religioşi. Părinţii trebuie să-l

p r e o t u l să spună: „Te iert şi te dezleg", iar D o m n u l

familiarizeze

să spună: „Iar Eu te o s â n d e s c " .

toată

viaţa

pe

copil

cu

obiceiurile

Bisericii. D i n t r e acestea fac parte, d u p ă c u m ne arată episcopul

Teofan:

biserică, î n c h i n a r e a

aducerea

deas_ă

lor înaintea

a

copiilor

Sfintei

Cruci,

la a

Sfintei Evanghelii, a icoanelor, î n s e m n a r e a d e a s ă cu semnul

crucii,

stropirea

cu

aghiasmă,

tămâierea,

î n s e m n a r e a cu crucea a leagănului, a h r a n e i şi a tot ceea

ce

are

legătură

cu

copiii,

a d u c ă copiii la biserică, să-i î m p ă r t ă ş e a s c ă şi să nu le s p u n ă n i m i c î n prealabil nici despre D u m n e z e u , nici d e s p r e locul şi m o t i v u l pentru care îi d u c acolo. Ele

întrebare:

Se poate

psaltirii pentru

cei

lua

taxă

(bani)

pentru

răposaţi?

R ă s p u n s : D a c ă începi să citeşti Psaltirea p e n t r u cei răposaţi şi iei b a n i pentru acest lucru, nu foloseşte la n i m i c (Sfântul Teofan Zăvorâtul).

blagoslovenia

preotului, maslurile... Se î n t â m p l ă ca m a m e l e să-şi

254

950. citirea

951. întrebare:

Este

bine

să

îl

lauzi

pe

om

în

faţă? R ă s p u n s : U n u l dintre Sfinţii Părinţi a spus că a lăuda este totuna cu a-i p u n e piedică celui ce se grăbeşte (Sfântul Teofan Zăvorâtul).

255

9 5 2 . întrebare:

Cum

să

socotim

sectanţilor potrivit cărora Hristos

este

cu

cuvintele ei?

d e c â t orice nenorocit. A c u m v ă aflaţi e x a c t î n aceeaşi

R ă s p u n s : D e p e limba lor s e a u d e d o a r „Hristos este în noi, Hristos este în n o i " , dar în realitate nici o u r m ă a prezenţei L u i nu se v e d e în ei. O eretică s p u n e , chipurile, că simte în ea harul. F ă r ă taine este cu n e p u t i n ţ ă să ai acest har, însă prin autoînşelare este posibil să crezi acest lucru. 9 5 3 . întrebare: tâlcuieşte Evanghelia Răspuns:

Procedează după mintea

Sigur

că

nu

corect lui?

cel

procedează

care corect.

T r e b u i e să-i citească pe tâlcuitori - pe Sfinţii Bisericii, c u m este fericitul Teofilact al Bulgariei. C i n e citeşte Evanghelia,

dar

răstălmăceşte

tâlcuieşte

Evanghelia.

strâmb

cele

citite,

Unuia

ca

acesta

E v a n g h e l i a nu-i slujeşte spre folos şi faptul că ţine în m â i n i E v a n g h e l i a n u î l izbăveşte d e o s â n d a p e n t r u n e c u n o a ş t e r e a adevărului. 954. întrebare: pilda Mântuitorului

Cum să înţelegem din Evanghelie despre iconomul cel înţelept?

R ă s p u n s : M â n t u i t o r u l s p u n e c a m aşa: „ V e d e ţ i c u m a p r o c e d a t acest i c o n o m ? Nu a î n c e p u t să se tânguie,

să

se

văicărească

sau

să

aştepte

ca

n e n o r o c i r e a să se n ă p u s t e a s c ă cu toată greutatea pe capul

lui,

ci

îndată

ce

a

aflat

că

îl

O s â n d a şi starea a c e e a în care veţi fi m a i n e n o r o c i ţ i situaţie în c a r e se afla şi i c o n o m u l . A c u ş i veţi fi părăsiţi, a d i c ă va v e n i m o a r t e a şi vă va p u n e într-o situaţie a m a r n i c ă . N u v ă lăsaţi î n s e a m a nepăsării, n u vă

petreceţi

timpul

înlăturaţi n e n o r o c i r e a

în

zadar,

şi

ci

să vă

vă

îngrijiţi

să

asiguraţi viitorul.

C u m ? Prin binefaceri şi m i l o s t e n i i " (Sfântul Teofan Zăvorâtul). 9 5 5 . întrebare: Prin ce ne luptă în chip deosebit d u h u l cel rău? Răspuns: prin

Vrăjmaşul

gânduri,

luptă

pervertind

împotriva

mintea

şi

noastră

inima

şi

î m p o v ă r â n d u - l e cu patimile faţă de care ne î n r o b i m , iar p r i n descoperirea gândurilor înaintea stareţului d o b â n d i m iertare şi învăţătură d u h o v n i c e a s c ă despre c u m p u t e m birui lumea, trupul ş i p e diavol (Stareţul Ilarion). ...Dar în gândurile rele nu ni se c o n s i d e r ă nici u n p ă c a t atunci c â n d voinţa ş i m i n t e a n u c o n s i m t faţă de ele şi, m a i mult, le urăsc şi nu le voiesc şi, chiar d a c ă ele n e vin î n m i n t e , n o i l e d e p ă r t ă m . 956. nevăzute?

întrebare:

Pot

fi

importante

lucrările

ameninţă

R ă s p u n s : F ă r ă lucru nu trebuie să fim nici o

n e n o r o c i r e a , s-a apucat de treabă şi a izbutit să o

clipă. î n s ă există lucrări săvârşite în chip v ă z u t cu

înlăture. A ş a să izbutiţi şi voi să înlăturaţi principala

trupul şi există lucrări tainice, n e v ă z u t e . Şi acestea

n e n o r o c i r e care v ă ameninţă. C a r e n e n o r o c i r e ? A c e e a

sunt

adevăratele

lucrări.

Prima

dintre

ele

este

că sunteţi păcătoşi; iar pentru păcate, ce vă aşteaptă?

p o m e n i r e a n e î n c e t a t ă a lui D u m n e z e u î m p r e u n ă cu

256

257

r u g ă c i u n e a inimii. Pe aceasta, n i m e n i nu o p o a t e

cu n e p ă s a r e . La fel şi dintre cei ce s u n t p r e z e n ţ i în

vedea;

Biserică: fie că cineva stă în picioare, fie că face

totuşi,

persoanele

care

au

această

stare

sufletească se află în lucrare î n c o r d a t ă neîncetată. Şi acesta este singurul lucru de folos. 957. întrebare:

De

ce

este

important

să

ne

închinăm? R ă s p u n s : Creştinul fără s e m n u l crucii este ca ostaşul fără a r m ă . Vrăjmaşul îi poate face r ă u d u p ă cum

vrea.

Cine

îşi

face

semnul

crucii,

m e t a n i i , fie că p u n e o l u m â n a r e , fie că m ă n â n c ă o prescură, d a c ă face aceste lucruri cu n e p ă s a r e , tot atât de m u l t greşeşte şi aceleiaşi j u d e c ă ţ i se s u p u n e (Sfântul Teofan Zăvorâtul). 960. întrebare: Cum să-l privim pe cel care nu se spovedeşte şi nu Răspuns:

acela Il

mărturiseşte fără cuvinte pe D o m n u l Iisus Hristos, C a r e p e n t r u n o i a îndurat răstignirea şi m o a r t e a pe c r u c e şi p r i n acestea ne-a răscumpărat. Cu s e m n u l

se împărtăşeşte cu Să-ţi

scrii

9 6 1 . întrebare: De ce, mulţi nu dobândesc folos osândesc?

credinciosului faţă

de

este

prima

îndatorire

a

Dumnezeu?

să se curăţească de patimi p e n t r u a fi gata să intre în lui

Dumnezeu

Celui

în

trei

ipostasuri

(Sfântul T e o f a n Zăvorâtul). 9 5 9 . întrebare:

în

ce

vizitând mânăstirile, duhovnicesc şi le

R ă s p u n s : Să ştiţi că în fiecare m ă n ă s t i r e sunt

R ă s p u n s : P r i m a îndatorire a credinciosului este biserica

se

D u h u l Sfânt, acela nu este al lui Hristos (Sfântul

cu el se săvârşeşte sfinţirea oricărui lucru n e c e s a r Care

cine

a d i c ă n u î l are p e D u h u l Sfânt. Iar cine n u î l are p e T e o f a n Zăvorâtul).

958. întrebare:

inimă:

Taine?

înstrăinează de Sfintele Taine, acela este fără har,

crucii se sfinţesc toate tainele cele d u m n e z e i e ş t i şi tot vieţii.

pe

Sfintele

constă

evlavia

faţă

de

Dumnezeu?

d o u ă feluri de viaţă: u n u l obişnuit, l u m e s c - călugării u m b l ă , vorbesc, m ă n â n c ă , b e a u , d o r m şi aşa m a i departe; iar altul strict m o n a h a l , trăit în rugăciune, post,

citirea C u v â n t u l u i lui D u m n e z e u , meditaţii

d u m n e z e i e ş t i şi lupta cu patimile. La v e d e r e este n u m a i primul,

iar

al

doilea nu

se

vede

şi

este

intenţionat ascuns, chiar şi de ai lor, nu n u m a i de cei

R ă s p u n s : Evlavia noastră trebuie să c o r e s p u n d ă

străini, c u m sunteţi voi. N e v ă z â n d acest fel de viată,

nu v o l u m u l u i lucrărilor săvârşite, ci p e r s o a n e i lui

puteţi trage concluzia: ce m o n a h i s m este acesta? Iată

D u m n e z e u , spre C a r e se îndreaptă. Fie că cineva

de ce s u n t ocărâţi m o n a h i i şi m o n a h i i l e ! P e n t r u că

cădeşte, fie că citeşte şi cântă, fie că face altceva, d a c ă

o a m e n i i v ă d n u m a i latura l u m e a s c ă a vieţii; iar pe

face

cea m o n a h a l ă , adevărată, nu o văd, ei aflându-se în

aceste

lucruri

cu

nepăsare,

va

fi

judecat

a s e m e n e a celor ce săvârşesc lucrarea lui D u m n e z e u

258

259

mănăstiri

doar

ca

vizitatori

(Sfântul

Teofan

Zăvorâtul).

c u i v a d e l i m b ă n u m e l e lui Iisus. D a r s e p o a t e , î n

9 6 2 . întrebare: rugăciuni

aceasta r ă m â n e h r a n ă uscată. Este b i n e să i se lege

şi

Ne

putem

ruga

fără

carte

de

Psaltire?

R ă s p u n s : F ă r ă citirea psaltirii sau a cărţii de r u g ă c i u n i nu trebuie să ne aflăm. Prin acestea se înflăcărează inima, aşa c u m prin aruncarea l e m n e l o r

acelaşi t i m p , să nu îşi a d u c ă a m i n t e de D o m n u l şi să păstreze

9 6 5 . întrebare: pentru

se înteţeşte focul slab din sobă. î n s ă atunci c â n d inima

se

încinge

şi

un

anumit

simţământ pune

r u g ă m c u rugăciunea noastră Unde

să

căutăm

Care

este

cel

mai

moment

bun

Putem

citi

Evanghelia

şezând?

nu ni se î m p u ţ i n e z e evlavia.

învăţătură?

Părinţi

şi

în rugăciune...

Există

îngerul

9 6 7 . întrebare: curată

rugăciunea

Ce folos

avem

din

968. întrebare:

îndeletnicirea

lui Iisus?

D u m n e z e u , m i l u i e ş t e - m ă " este o r u g ă c i u n e verbală, ca orice altă rugăciune. T o a t ă p u t e r e a o î m p r u m u t ă d i n starea sufletească pe care o a v e m atunci c â n d o evlavie şi frica de D u m n e z e u , în p o m e n i r e a morţii, în şi într-o

acestea

avea

conştiinţa

materiale?

Ce înseamnă a

lucra în

ascuns?

Feriţi-vă p r i n toate mijloacele să nu vi se c u n o a s c ă faptele b u n e . Acestui lucru trebuie să i se alăture uitarea faptelor b u n e şi a ostenelilor voastre (Sfântul T e o f a n Zăvorâtul).

rostim... R o d u l e i constă î n a d u n a r e a gândurilor, î n

Toate

lucrurilor

a

R ă s p u n s : î n s e a m n ă a nu face n i m i c la vedere.

R ă s p u n s : „ D o a m n e Iisuse Hristoase, F i u l lui

cugetului

privinţa

înseamnă

folosi cu m ă s u r ă .

c e e a ce trebuie (Sfântul Teofan Zăvorâtul). 9 6 4 . întrebare:

în

Ce

R ă s p u n s : î n s e a m n ă a nu a b u z a de ele, ci a le

Păzitor. D o m n u l îi porunceşte să-i s p u n ă sufletului

inimii.

Teofan

rugăciune?

9 6 6 . întrebare:

(Sfântul Teofan

R ă s p u n s : Orice învăţătură să o căutaţi în cărţile

împăcarea

(Sfântul

R ă s p u n s : P u t e m citi E v a n g h e l i a şezând, dar să

9 6 3 . întrebare:

cu

Lui

p e n t r u rugăciune... M a i ales m i e z u l nopţii.

Zăvorâtul).

Sfinţilor

potrivnice

R ă s p u n s : N o a p t e a este cel m a i b u n m o m e n t

stăpânire pe tot sufletul, trebuie să l ă s ă m cititul şi să ne

gânduri

Zăvorâtul).

sunt

anumită

căldură a

roadele

fireşti

ale

rugăciunii lăuntrice... Pe lângă r u g ă c i u n e a lui Iisus, m e d i t a ţ i a d u m n e z e i a s c ă este la fel de necesară: altfel, 260

9 6 9 . Intrebare: Cum să ne purtăm faţă de cei de alte

credinţe? R ă s p u n s : Legătura, de care vă temeţi, cu cei de

alte credinţe se înţelege că nu este l u m e a s c ă , ci religioasă: nu trebuie să întreţineţi legături cu ei în c e e a ce priveşte credinţa, tainele sau rugăciunile. 261

D a c ă vin la voi pentru ceva, trebuie să-i ajutaţi... î n s ă nu aveţi de ce să căutaţi prietenia lor, iar arunci c â n d se

întâmplă

să

fiţi

împreună,

nu

trebuie

să

vă

încruntaţi la ei (Sfântul Teofan Zăvorâtul). 970. nicidecum

întrebare: să

mă

După

ridic

ce

dintr-o

împotriva

mă

trezesc,

dată

din

nu

pat.

pot

Ce

să

neputinţei, despre

care

mi-aţi scris în ultima scrisoare, cel m a i b u n mijloc este

să

vă

împingeţi

singur jos

din p a t

(Sfântul

T e o f a n Zăvorâtul). 9 7 1 . întrebare:

sufletul se intimidează. Dar, c â n d v e d e că sufletul este

curajos

şi pricepe

cursele

lui,

se

dezlipeşte

imediat.

fac? Răspuns:

lipeşte de voi cu aceste gânduri atunci c â n d v e d e că

9 7 3 . întrebare: Ce metanii şi rugăciuni? Răspuns:

Ţineţi

este minte

important că

nu

când

facem

cuvintele

şi

m e t a n i i l e sunt importante, ci ridicarea minţii şi a inimii către D u m n e z e u . Este posibil să rostiţi tot ceea ce ati scris şi să faceţi toate metaniile rânduite, iar de D u m n e z e u să nu vă amintiţi deloc sau d o a r aşa, în

Pot

intra

în

mănăstire

dacă

am

î m p r ă ş t i e r e a g â n d u l u i şi în rătăcirea minţii. Şi, prin u r m a r e , să săvârşiţi pravila de rugăciune fără să vă

soţie? R ă s p u n s : Singur trebuie să-ţi dai s e a m a , să vezi c u m să p r o c e d e z i - să intri în mănăstire s a u n u . Tu spui: soţia î m i dă voie. D a r eşti căsătorit. A ş a că vrei să intri în mănăstire chiar d a c ă ai soţie. O a r e şi ea va p l e c a la m ă n ă s t i r e ? Nu ştiu c u m să te sfătuiesc (Sfântul T e o f a n Zăvorâtul). 9 7 1 . întrebare: gândurile să

Cu

ne

pară

să fac

atunci

când

năvălesc

privire rău

la şi

gândurile să

ne

hulitoare,

căim

înaintea

c ă d i n pricina acestora v o m pieri. D a c ă n u voiţi gânduri,

974. întrebare:

Ce

este

chemarea?

R ă s p u n s : C h e m a r e a - faptul de a te îndrepta către D u m n e z e u are loc uneori nu dintr-o a n u m i t ă orice m ă s u r ă şi în orice fel s-ar manifesta această c h e m a r e , niciodată nu trebuie să o laşi nesatisfăcută,

D o m n u l u i ; dar s ă n u n e descurajăm ş i s ă n u c r e d e m aceste

lui D u m n e z e u .

n e v o i e , ci doar din dorinţa fierbinte de D u m n e z e u . în

hulitoare?

Răspuns: trebuie

Ce

rugaţi. A t u n c i rugăciunea voastră este p ă c a t înaintea

îndepărtaţi-vă

de

ele

şi

atunci

D u m n e z e u n u S e v a m â n i a p e voi. Rugaţi-vă lui D u m n e z e u să-l alunge pe vrăjmaşul.

Spovediţi-vă

m a i des duhovnicului. Şi vrăjmaşul va fugi. El se 262

ci i m e d i a t să te îndrepţi spre rugăciune şi să te rogi în acea stare în care te-a găsit c h e m a r e a : d a c ă eşti la lucru, în t i m p u l lui să te şi rogi; d a c ă citeşti, în mijlocul

cititului

să

te

rogi;

dacă

eşti

în

mers,

m e r g â n d , să te rogi. D a r , desigur, este m a i b i n e şi m a i roditor să stai într-un loc de rugăciune şi să adopţi o poziţie de rugăciune d a c ă se poate. D a c ă în timpul

rugăciunii

ia

naştere

263

această

chemare,

încetează

rostirea

rugăciunii

şi

roagă-te

potrivit

acestei c h e m ă r i , cu cuvintele tale s a u fără cuvinte. 975. ortodoxă

întrebare: de

cea

Cum

să

deosebim

lui D u m n e z e u , iar a r m a t a nu este necesară.

crucea

catolică?

pironit cu p a t r u cuie, iar pe cea catolică cu trei (un peste

celălalt

cu

un

singur

cui).

Ascetul

G h e o r g h e Z ă v o r â t u l scrie: „mărturisiţi î m p r e u n ă c u B i s e r i c a O r t o d o x ă că Iisus Hristos a fost pironit nu cu trei, ci cu p a t r u c u i e " . 976. botezul

întrebare:

prin

Este

stropirea

corect

cu

apă

să de

se sus

săvârşească şi

nu

prin

cufundare? locuitorilor d i n Pskov: „Iar faptul că p â n ă a c u m i-aţi b o t e z a t pe copii ţinându-i în b r a ţ e şi stropindu-i cu a p ă de sus nu a fost c o r e c t " (Şi este cu n e p u t i n ţ ă să fie rebotezaţi). întrebare: De

pe scriitorul

Lev

ce

Biserica

l-a

excomunicat

Tolstoi?

care

Cum

să

socotim

păcatul

mic,

este repetat des? R ă s p u n s : U n a s e m e n e a p ă c a t este apropiat d e

cel de m o a r t e . Să c o m p a r ă m păcatul cel m a r e cu o piatră m a r e şi păcatul m i c cu firele de nisip. O cantitate m a r e de nisip p o a t e fi u n e o r i m a i grea decât piatra. D e e x e m p l u : m i n c i u n a n u este u n p ă c a t d e m o a r t e . Totuşi, dacă este repetat des, îl lipseşte pe

care

este

Ps. 5 , 6 ) . 9 7 9 . întrebare: împrăştiaţi

la

Cum

putem

izbuti

să

nu

fim

rugăciune?

R ă s p u n s : A c e s t lucru este c u p u t i n ţ ă d a c ă n u l ă s ă m sufletul să fie trândav, nici să p e t r e a c ă timpul în zadar, ci în cugetarea la D u m n e z e u şi la lucrurile şi darurile Lui, de a s e m e n e a în spovedanie, a d u c â n d

R ă s p u n s : P e n t r u că a îndrăznit să scrie o n o u ă evanghelie,

978. întrebare:

o m d e h a r u l lui D u m n e z e u ş i m e r i t ă p e d e a p s ă (cf.

R ă s p u n s : Mitropolitul C i p r i a n (1406) le-a scris

977.

T o l s t o i este vrăjmaşul lui D u m n e z e u , este sluga satanei (Sfântul Teofan Zăvorâtul).

R ă s p u n s : P e crucea o r t o d o x ă M â n t u i t o r u l este picior

căsătoria, la el, nu exista; 4) războiul este potrivnic

o

falsificare

a

adevăratei

E v a n g h e l i i . Apostolul Pavel a scris: D a r c h i a r d a c ă n o i s a u un î n g e r din cer v-ar vesti altă E v a n g h e l i e d e c â t a c e e a pe care v-am vestit-o, să fie a n a t e m a ! (Gal. 1, 8 ) . P r o g r a m u l lui era: 1) nu te î m p o t r i v i răului: c h i a r d a c ă eşti bătut, înjunghiat, prădat, taci şi rabdă...; 2) judecăţile nu sunt n e c e s a r e ; 3) nici poliţia, nici a r m a t a ; toate acestea sunt violatoarele libertăţii; 264

m u l ţ u m i r e p e n t r u toate. întrebare:

Ce

dobândeşte

980.

omul

citirea

Cuvântului

lui

din

folos sau

pentru din

suflet ascultarea

Dumnezeu?

R ă s p u n s : C i n e ascultă sau citeşte C u v â n t u l lui Dumnezeu duhovniceşti

şi

iubeşte acela

îi

discuţiile procură

despre

sufletului

lucrurile mari

şi

m â n t u i t o a r e b u n u r i . Prin grija pentru acest lucru îi p u t e m face pe plac lui D u m n e z e u , iar b u z e l e noastre, 265

a t u n c i c â n d le folosim p e n t r u discuţii duhovniceşti, n u s e î n t i n e a z ă c u reproşuri, c u osândiri, c u v o r b e ruşinoase

şi

cu

batjocuri.

Devenim

înfricoşători

984. întrebare: bunăvoinţa faţă

Prin

de

ce

trebuie

să

se

exprime

oameni?

R ă s p u n s : Binevoitor este n u m i t o m u l care î n

p e n t r u d e m o n i atunci c â n d î n a r m ă m l i m b a n o a s t r ă

p u r t a r e a faţă de aproapele este amabil, prietenos,

c u a s e m e n e a discuţii (Sfântul I o a n G u r ă d e A u r ) .

b l â n d şi doritor de b i n e (Sfântul Teofan Zăvorâtul).

981.

întrebare:

săvârşite

Ce

putere

au

rugăciunile

noaptea?

Răspuns: îndeosebi

Domnul

datorită

Se

apleacă

rugăciunilor

spre

săvârşite

milă

noaptea

(Sfântul I o a n G u r ă de Aur). 982. Dumnezeu

întrebare: la

Ce

Răspuns: trebuie

să-I

cerem

lui

rugăciune?

R ă s p u n s : Roagă-te să-ţi dăruiască lacrimi ca, p r i n plâns, să î n m o i cruzimea din sufletul tău, să-ţi d e a chibzuinţă, să te ajute să te curăţeşti de p a t i m i şi să fii izbăvit de toată ispita şi părăsirea. că

983. întrebare: Cum să eşti înapoiat? Răspuns:

Eşti

te porţi dacă

înapoiat

ţi se spune

lepădându-te

cu

privire

la

unele

de

deşteptăciunea

l u m e a s c ă , nu ai izbuti să d o b â n d e ş t i î n ţ e l e p c i u n e a lui D u m n e z e u , ar fi o m a r e pagubă. însă, d a c ă te desăvârşeşti î n înţelepciunea lui D u m n e z e u , n u vei o pagubă, evlaviesuferi (Sfântulnici Teofan Zăvorâtul).ci vei d o b â n d i m a r i avantaje. Deşteptăciunea lumească este vremelnică, iar î n ţ e l e p c i u n e a d u m n e z e i a s c ă dăruieşte viaţă veşnică (Sfântul T e o f a n Zăvorâtul). 266

mântuirii

omeneşti

îşi

Dumnezeu.

El

înţelege

dobândeşte

omul

marele

folos

suflet

prin

pentru

pe

care

îl

spovedania

faptelor sale... D a r , fără îndoială, trebuie să m e r g i o dată la s p o v e d a n i a generală, u n d e îţi aminteşti toate p ă c a t e l e ca să primeşti leacul potrivit p e n t r u toate p r i n s u p r a v e g h e r e a p e r m a n e n t ă asupra ta însuţi şi p r i n s p o v e d a n i a p e r m a n e n t ă înaintea d u h o v n i c u l u i

lucruri (în cele duhovniceşti) şi în altele cu m u l t m a i Dacă,

Vrăjmaşul

revarsă răutatea asupra celor ce-I slujesc D o m n u l u i

p a t i m i l e sufleteşti. Acest lucru îl faci m u l t m a i uşor

lucruri (la cele lumeşti), dar eşti avansat în alte înalte.

985. întrebare: Este foarte dureros să vedem şi să auzim cum îşi bat joc unii de cei care doresc ca prin spovedanie deasă înaintea duhovnicului să-şi îndrepte viciile lor. Ce să facem?

tău ( I e r o s c h i m o n a h u l Alexandru G h e t s i m a n s k i ) . 986.

întrebare:

Ce

să

facem

după

plecarea

musafirilor? R ă s p u n s : D u p ă ce i-aţi c o n d u s pe musafiri şi aţi rămas

singuri,

trebuie

să

vă

ocupaţi

imediat de

suflet, să curăţiţi degrabă cele s e m ă n a t e în el şi să-l readuceţi 987.

iarăşi întrebare:

înaintea Ce

să

Domnului fac

credinţa? 267

ca

să

în mă

stare

de

întăresc

în

Dumnezeu,

O r i c e l u c r u este b u n atunci c â n d este săvârşit c u s c o p

predicile şi învăţăturile, m e r g i m a i des la biserică,

b u n . Şi arsenicul p o a t e fi m e d i c a m e n t binefăcător

citeşte c u v â n t u l lui D u m n e z e u , pe Sfinţii Părinţi,

pentru om,

caută-i

cele

mortală. A ş a şi cultura, ştiinţa, î n v ă ţ ă m â n t u l , trebuie

duhovniceşti, discută şi intră în legătură cu cei

să aibă un s c o p b u n p e n t r u a fi binefăcătoare p e n t r u

credincioşi, b o g a ţ i în credinţă, roagă-te şi strigă către

n e a m u r i şi o m e n i r e , altfel, fără D u m n e z e u , p o t fi ca

D u m n e z e u să-ţi dea credinţă, vieţuieşte în credinţă,

arsenicul (Sfântul Teofan Zăvorâtul).

Răspuns:

şi

Ascultă

întreabă-i

cuvântul

pe

cei

lui

pricepuţi

în

spovedeşte-te şi împărtăşeşte-te m a i des cu Sfintele Taine

(Sfântul

Teofan

Zăvorâtul).

Credinţa

cu o a m e n i i răi şi desfrânaţi. 988. întrebare:

Ce

să facem

cu

991. întrebare: în

se

p ă s t r e a z ă p r i n îndepărtarea de discuţiile şi legăturile

dar, în acelaşi timp,

ce

constă

este

şi

otravă

adevărata pocăinţă?

Răspuns: Adevărata pocăinţă constă nu numai în a-i s p o v e d i sincer părintelui d u h o v n i c păcatele tale, dar şi în a nu te m a i întoarce la ele; şi nu n u m a i

lucrurile găsite?

în a nu te m a i întoarce la păcate, dar şi în a p l â n g e cu

R ă s p u n s : D a c ă găseşti b a n i şi lucruri care nu

i n i m a z d r o b i t ă p e n t r u cele pe care le-ai săvârşit

s u n t ale tale, caută-l pe proprietar şi înapoiază-i ceea

înainte; şi nu n u m a i în a p l â n g e p e n t r u ele, d a r şi în a

ce ai găsit, iar dacă nu îl găseşti pe acesta, dă-le u n u i

le

sărac sau du-le la biserică, pentru că ele s u n t avuţia lui D u m n e z e u (Sfântul Teofan Zăvorâtul). 989. întrebare: interioară?

este

Care cruce este exterioară

şi care

îndrepta

faptele,

ostenelile

pocăinţei

şi,

totodată, p r i n osteneli care n u n u m a i s ă egaleze p ă c a t e l e săvârşite de tine, ci să le şi întreacă. 992. întrebare: citească

R ă s p u n s : C r u c e a exterioară constă în batjocurile

prin

aceeaşi

Tuturor

trebuie

să

li

se

dea

să

literatură?

R ă s p u n s : C o n t e m p l a r e a lucrurilor duhovniceşti

vădite c a r e vin din partea celorlalţi, în reproşuri,

şi înţelegerea laturii duhovniceşti a vieţii creştine

ocări şi clevetiri, iar cea interioară c o n s t ă în luptele

s u n t inaccesibile p e n t r u unele p e r s o a n e şi de a c e e a

cu

nu trebuie să le daţi cărţi cu opere ascetice.

gândurile

şi

dorinţele

rele

(Sfântul

Teofan

Zăvorâtul).

993.

990. întrebare:

Ce

importanţă

are

scopul

în

fapte?

întrebare:

Care

este

prima

fericire

a

omului? R ă s p u n s : P r i m a fericire a o m u l u i este să se

Răspuns:

Faptele

neînsemnate

dobândesc

v a l o a r e datorită scopului. Adică: datorită scopului

n a s c ă într-o familie ortodoxă evlavioasă s a u să fie e d u c a t de învăţători evlavioşi.

b u n d e v i n b u n e şi datorită scopului rău devin rele... 268

269

994. întrebare:

Cum

să

ne

izbăvim

de gândurile

rele?

închizi în i n i m ă şi să stai acolo singur cu D o m n u l , alungând

R ă s p u n s : Nu există mijloc m a i b u n d e c â t a ajută

în

acest

caz

învăţarea

pe

de

rost

998. întrebare:

a

de

Schimbarea

locului

îl

apropie

pe

999.

R ă s p u n s : S c h i m b a r e a locului nu II a p r o p i e pe D u m n e z e u de noi. Totuşi, locul potrivit ne oferă

greşi

eliberăm

de

posibilitatea

să

mă port cu

ereticii?

profităm atunci

îndepărtăm

întrebare:

intenţionat şi

Există

vreo

a greşi

din

diferenţă pricina

între

patimii

şi

a a

R ă s p u n s : E s t e o diferenţă foarte m a r e între a

să

strâmtorări ne

să

neputinţei?

m u l t e înlesniri p e n t r u mântuire. Putem

Cum

d r u m , nu intra nici în casa, nici în a d u n a r e a lor.

noi?

996. întrebare:

ţânţari

şi nu b e a î m p r e u n ă cu ei, nu te lăsa însoţit de ei pe

(Sfântul T e o f a n Zăvorâtul). Dumnezeu

şi

R ă s p u n s : N u t e împrieteni c u ereticii, n u m â n c a

versetelor din Sfânta Scriptură nici nu se p o a t e s p u n e 995. întrebare:

ca pe nişte m u ş t e

(Sfântul Teofan Zăvorâtul).

a l u n g a amintirile rele prin amintiri bune... C â t de mult

gândurile

de

şi

să

când

ne avem

ele?

greşi intenţionat, datorită înclinaţiei spre păcat, şi a greşi

din pricina patimii şi a neputinţei, deşi ai

înclinaţia să-I faci pe plac lui D u m n e z e u . E s t e foarte m a r e diferenţă între a duce o viaţă p ă c ă t o a s ă şi a te

R ă s p u n s : „Strâmtorările sunt de la D u m n e z e u . . .

poticni

din

pricina

neputinţei,

din

pricina

unei

T r e b u i e să le î n d u r ă m şi să fim recunoscători. D a r ,

m o l i m i p ă c ă t o a s e atunci c â n d m e r g i p e calea lui

d a c ă a v e m posibilitatea să ne î n d e p ă r t ă m de ele, şi

D u m n e z e u (Sfântul Ignatie B r i a n c i a n i n o v ) .

acest lucru este de la D u m n e z e u , nu este nici un păcat

să

profităm

de

ea

şi

să

ne

eliberăm

de

s t r â m t o r ă r i " (Sfântul Teofan Zăvorâtul). 997. întrebare:

Care

sunt cele

trei

1000. la

întrebare:

Răspuns:

însingurări?

Stăpânirile,

conducerile

sunt

de

Dumnezeu? Instituţia

puterii

este

lucrarea

lui

D u m n e z e u , iar faptul că în ea sunt îngăduiţi o a m e n i

R ă s p u n s : Stareţul m e u m-a învăţat: „ L a î n c e p u t

î m p ă t i m i ţ i şi nu o folosesc aşa c u m trebuie d e p i n d e

să te înveţi să nu ieşi deloc din chilie, a p o i să nu ieşi

de imoralitatea o a m e n i l o r (Sfântul I o a n G u r ă de

din

Aur).

chilie

cu

gândurile,

iar

în

chilie

să

te

îndeletniceşti c u citirea C u v â n t u l u i lui D u m n e z e u , cu

rugăciunea,

cu

meditaţia

dumnezeiască,

cu

rucodelia... Apoi, mi-a spus el, să te o c u p i cu c e e a ce se p e t r e c e înlăuntrul tău. Şi, în cele din u r m ă , să te 270

271

ANEXĂ

întrebare:

Cum

Răspuns:

să

Dacă

izbândesc în vrei

să

bine?

izbândeşti

în

bine,

foloseşte-te de sfaturile o a m e n i l o r înţelepţi care au frică de D u m n e z e u . întrebare: Uneori oamenii îmi cer să mă rog pentru ei, dar eu nu mă pot ruga nici pentru mine. Ce să fac? Răspuns:

Nu

renunţa

la

rugăciunea

pentru

ceilalţi sub pretextul temerii că nu te p o ţ i ruga p e n t r u tine. Teme-te de faptul că nici p e n t r u tine nu te

poţi

ruga

dacă

nu

te

rogi

pentru

ceilalţi

(Mitropolitul Filaret al M o s c o v e i ) . întrebare: răposaţi? Răspuns:

Ne

putem

Ne

sunt

ruga deja

sfinţilor

pentru

cunoscute

cei

cuvintele

rostite d i n partea celor răposaţi la parastasul cel m a r e : „ P e Acela, muceniţelor, cu sârguinţă rugaţi-L d e z l e g a r e datoriilor noastre să ne d ă r u i a s c ă " . Şi, în general, pentru

Biserica îşi încheie rugăciunile cei

răposaţi

cu

Domnului. 273

strigarea

către

săvârşite Maica

întrebare:

Căderile

Răspuns: înţelegem

Cu

că

au

loc

privire

sunt

de

numai cu fapta?

la

toate

căderi, felurile:

milostenie

trebuie

să

d i n pricina

gândurilor, a cuvintelor, a intenţiilor, a n e p ă s ă r i i şi a lenei (Sfântul M a c a r i e de la O p t i n a ) . întrebare: Cum să înţelegem cuvintele evanghelice: „Cine se va ruşina de Mine în neamul acesta desfrânat, de acela Mă voi ruşina şi Eu"? Răspuns:

Nu

trebuie

să

ne

ruşinăm,

ci

să

m ă r t u r i s i m n u m e l e lui Hristos: prin s e m n u l crucii, p r i n neînlăturarea crucii de la piept atunci c â n d

atunci

când

ortodoxă. credinţa

este

călcată

Noi ne

ruşinăm

în

Hristos

din

în

picioare

adesea pricina

să unor

obiceiuri

n e î n s e m n a t e ale lumii, din pricina laşităţii şi a fricii de a nu trece printre cei cunoscuţi drept înapoiaţi, fanatici, aşa c u m îi n u m e s c de obicei o a m e n i i „lumii

(există

împărţirea

şi

cărţilor

milostenie duhovniceşti

p e n t r u o d i h n a sufletelor celor răposaţi), a dat p r i n biserici sărindare şi timp de 40 zile a p u s m e s e p e n t r u m o n a h i , preoţi, văduve, orfani şi săraci şi, de a s e m e n e a , a trimis donaţii b o g a t e la c e i din închisori. întrebare: Cu cât este mai preţioasă duhovnicească faţă de cea trupească?

milostenia

R ă s p u n s : Cu cât este m a i preţios sufletul faţă de trup,

cu

atât

este

mai

înaltă

milostenia

d u h o v n i c e a s c ă faţă de cea trupească. întrebare: Ce trebuie în apropierea celor

aflăm

credinţa

mărturisim

belşug

duhovnicească:

trebuie să m e r g e m la doctor, prin discuţiile despre cele sfinte şi b u n e ; nu trebuie să t ă c e m din ruşine

din

Răspuns:

să ştim îndrăciţi?

atunci

când

ne

C â n d vă aflaţi în a p r o p i e r e a celor

îndrăciţi, trebuie să fiţi foarte prudenţi şi să nu-1 lăsaţi

pe

vrăjmaşul

să

vă

insufle

acele

gânduri,

potrivit c ă r o r a sunteţi foarte iubitori de D u m n e z e u , aveţi harul lui D u m n e z e u şi altele. Vrăjmaşul insuflă toate acestea p e n t r u ca o m u l să c r e a d ă d e s p r e el că

a c e s t e i a " pe cei care vor să se poarte cu cinste faţă de

vieţuieşte î n chip plăcut lui D u m n e z e u , n u c a ceilalţi.

îndatoririle lor creştineşti; n e t e m e m s ă n e î n c h i n ă m

Omul

înainte şi d u p ă masă, să ne d e s c o p e r i m cu evlavie

răsplata

capetele atunci c â n d t r e c e m pe lângă o biserică şi ne

Amonitul).

temem

să

ne

împodobim

locuinţele

cu

sfintele

icoane.

Răspuns:

Cum

trebuie

să-l

pomenim

pe

cel

ea

la

despre

Răspuns:

aceste

gânduri pierde

Dumnezeu ce perioadă

pătimirile Citirea

este

(Stareţul mai

toată

Arsenie

bine

să

citim

Mântuitorului? cărţilor

despre

pătimirile

M â n t u i t o r u l u i este foarte necesară m a i ales în P o s t u l P e n t r u acest lucru n e d ă e x e m p l u

Sfânta şi D r e a p t a Iuliana. C â n d au m u r i t Vasile şi Evdochia,

de

întrebare: în cărţile

întrebare: răposat?

care p r i m e ş t e

a

dat pentru 274

odihna

sufletelor

Mare

şi în v r e m e a necazurilor

Amonitul).

lor 275

(Stareţul

Arsenie

întrebare: tristeţii

şi

a

Ce

suntem

sfătuiţi să citim

împotriva

deznădejdii?

întrebare:

Se

spune:

teme-te

de

obiceiul

cel

rău

mai mult decât de vrăjmaşi. De ce?

R ă s p u n s : î m p o t r i v a tristeţii şi a deznădejdii cu

R ă s p u n s : D a c ă obiceiul cere c e v a o dată şi

privire la milostivirea lui D u m n e z e u s u n t e m sfătuiţi

cerinţa lui nu este îndeplinită, altă dată îl găseşti m a i

să c i t i m Acatistul Preadulcelui Iisus (Stareţul Arsenie

slab. T i m p u l hrăneşte şi obiceiul cel b u n şi pe cel rău,

Athonitul).

aşa c u m l e m n e l e alimentează focul.

întrebare:

Când

suntem

obosiţi

şi

avem

nevoie

de odihnă, trebuie să ne silim spre nevoinţe?

întrebare: Cum păcatele noastre?

R ă s p u n s : C â n d sunteţi obosiţi, n u trebuie s ă v ă

este

înţelept

să

pomenim

R ă s p u n s : Păcătosul care se căieşte trebuie să

siliţi spre n e v o i n ţ e . D a c ă nu îi veţi da trupului vostru

aibă

odihnă

p ă c a t e l e dinainte p e n t r u ca în locul căinţei şi al

şi

în

timpul

oboselii

vă

veţi

sili

spre

r u g ă c i u n e , niciodată nu veţi avea p a c e sufletească. întrebare: rabd pe mine Răspuns:

Se

spune

însumi.

E

că

trebuie

să

ştiu

să

smereniei mă

adevărat?

Schimonahia

Ardaliona

a

spus

mare

că

prudenţă să

nu

se

atunci nască

când

îşi

din această

pomeneşte pomenire

tristeţea sau desfătarea pătimaşă. întrebare: ştiinţă?

Ce

deosebire

există

între

religie

şi

trebuie să î n v ă ţ ă m şi m o d u l în care să ne r ă b d ă m pe

R ă s p u n s : Religia este p o m u l vieţii, iar ştiinţa

n o i înşine. D a , şi trebuie să ne o s t e n i m foarte m u l t

este p o m u l cunoaşterii binelui şi răului. Religia este

p e n t r u acest lucru. D e e x e m p l u , o m u l este n e d r e p t

legătura cu D u m n e z e u , iar ştiinţa este legătura cu

faţă de s i n e şi se cere din partea lui biruinţa asupra

universul.

propriilor p a t i m i şi se m â h n e ş t e , se frământă şi se s u p ă r ă p e e l însuşi atunci c â n d v e d e c ă î l i a u î n stăpânire t o c m a i acele p a t i m i de care s-a hotărât să se

întrebare: Ce mai putem face, rugăciune, pentru cei ce ne ocărăsc?

în

afară

de

lepede. î n s ă este dreaptă această supărare pe sine

R ă s p u n s : C u v i o s u l Serafim de S a r o v a poruncit

însuşi? N u . P r i n puterea sa, o m u l niciodată n u v a

să d ă m la altar o l u m â n a r e pentru s ă n ă t a t e a şi

p u t e a să-şi biruiască patimile: ele sunt biruite în n o i

m â n t u i r e a celor ce ne ocărăsc. Daţi şi p o m e l n i c e la

de p u t e r e a lui D u m n e z e u . De a c e e a trebuie să-I

biserici p e n t r u sănătatea lor.

c e r e m D o m n u l u i ajutor în rugăciune şi trebuie să ne s m e r i m î n neputinţele noastre, n u s ă n e s u p ă r ă m p e n o i înşine. 276

întrebare: trebuie să ne în noi?

De căim

ce după săvârşirea păcatului imediat şi nu să purtăm păcatul

277

R ă s p u n s : P ă c a t u l alungă harul lui D u m n e z e u .

e x e m p l u rău; în al treilea rând, p e n t r u acele fapte

O r i c e p ă c a t necurăţit prin p o c ă i n ţ ă n e atrage i m e d i a t

b u n e pe c a r e le-am fi p u t u t săvârşi şi nu le-am

p r i n greutatea lui spre alt păcat, şi acest lucru d e s e o r i

săvârşit; în al patrulea rând, pentru acele fapte b u n e

îl uităm.

de la care i-am abătut pe cei apropiaţi; p e n t r u toate

întrebare: prescurii şi

a

Răspuns:

Ce

folos

ne

aduce

întrebuinţarea

aghiasmei? Când

foloseşte

prescură

şi

şi trupul i se sfinţesc, gândurile se însufleţesc spre a-I face pe plac lui D u m n e z e u şi o m u l este înclinat spre rugăciune

şi

toate

virtuţile

(Gheorghe

întreţin

corespondenţă

cu

cunoscuţii

mei: în scrisori sunt multe vorbe deşarte? p l ă c e a să renunţaţi la toată c o r e s p o n d e n ţ a care nu este de folos pentru î m p ă c a r e a cugetului v o s t r u cu c u v â n t u l lui D u m n e z e u ? ( G h e o r g h e Z ă v o r â t u l din ce

se

curăţeşte

sufletul

de

păcate?

prin m a n i e r a î n care rostim cuvintele. C ă c i p r i n cuvintele

blânde

adresate

aproapelui

ne

putem

n e d e p r i n d e m c u termenii cei m a i b l â n z i ş i m a i respectuoşi. întrebare: Pot ţine în camera mea locuinţele

lor

Creştinii nici

nu

literatură

diferite cărţi?

trebuie

să

aibă

antireligioasă,

în nici

eretică, nici cărţi imorale. Imi amintesc, p r e c u m scrie într-un Pateric, că M a i c a D o m n u l u i nu a intrat în

R ă s p u n s : Sufletul se curăţeşte de p ă c a t e prin citirea

şi cu

R ă s p u n s : Desigur. P e aproapele n o s t r u î l p u t e m

Răspuns:

Zadonsk). Prin

vreo importanţă sentimentul avem atunci când vorbim

agonisi capital duhovnicesc. De a c e e a este de folos să

R ă s p u n s : Pentru a vă linişti în D o m n u l , nu v-ar

întrebare:

întrebare: Au tonul pe care le aproapele nostru?

s u p ă r a nu n u m a i prin cuvinte, dar şi p r i n t o n u l vocii,

Z ă v o r â t u l din Z a d o n s k ) . întrebare:

r u g ă m pe D u m n e z e u să o l u m i n e z e (Sfântul I o a n Gură de Aur).

omul

a g h i a s m ă , nu se apropie de el d u h u l necurat, sufletul

post,

a c e s t e fapte trebuie să ne c e r c e t ă m conştiinţa şi să-L

Psaltirii

şi

prin

milostenie

(Gheorghe

Zăvorâtul din Zadonsk).

în

spunându-i: „îl ţii la tine pe vrăjmaşul m e u " . întrebare:

întrebare: Pentru ce trebuie să ne căim? Răspuns:

chilia u n u i m o n a h care ţinea la el o carte eretică,

primul

rând,

pentru

să ne deprindem

cu

ascultarea?

R ă s p u n s : Cu privire la lucrurile vieţii, trebuie să propriile

p ă c a t e ; în al doilea rând, pentru păcatele la care i-am d u s p e c e i apropiaţi prin î n d e m n , s m i n t e a l ă sau 278

Cum

ne f o r m ă m u r m ă t o a r e a deprindere:

să-i

acordăm

a p r o a p e l u i întâietate faţă de orice lucru. Aşa, de e x e m p l u , d a c ă s u n t e m ocupaţi cu un a n u m i t lucru şi 279

a u z i m r u g ă m i n t e a aproapelui de a-1 ajuta cu ceva,

c u t r e m u r , arătându-I lui D u m n e z e u şi voia noastră,

trebuie să î n t r e r u p e m i m e d i a t ocupaţia n o a s t r ă şi să

şi necesitatea, şi atunci v o m fi iertaţi.

î n d e p l i n i m r u g ă m i n t e a aproapelui p e n t r u a-1 linişti. întrebare:

Cum

să-i primim

la

noi pe musafiri?

întrebare: gânduri

de

Ce

să

facem

atunci

când

ne

vin

invidie?

R ă s p u n s : P e o m u l care vine l a tine, m a i ales

R ă s p u n s : T r e b u i e s ă n e r u g ă m : „ D e cele ascunse

d a c ă v i n e cu s c o p duhovnicesc, trebuie să-l p r i m e ş t i

ale m e l e curăţeşte-mă şi de cele străine cruţă-l pe

cu b l â n d e ţ e şi cu chipul vesel, iar înlăuntrul tău să te

r o b u l T ă u " (Sfântul A m b r o z i e d e l a O p t i n a ) .

s m e r e ş t i şi să te socoteşti m a i prejos d e c â t el. E s t e b i n e să-l laşi să plece de la tine cu un dar c a r e îi este n e c e s a r , cu dulciuri (pentru copii), este b i n e să-i dăruieşti a p r o a p e l u i o carte d u m n e z e i a s c ă (ţinând cont

de

cerinţele

lui

duhovniceşti

şi

de nivelul

dezvoltării lui duhovniceşti). Iar de musafirii care vin la n o i cu scopul distracţiei şi să ne fure timpul, trebuie

să

vătămare

ne

îndepărtăm.

duhovnicească

De şi

la

ei

dobândim

dezastru

sufletesc

datorită v o r b e l o r lor deşarte. întrebare: tăinuim faptele

De ce noastre

este atât bune?

de

important

să

R ă s p u n s : P e n t r u că destăinuirea lor înaintea oamenilor

le

nimiceşte.

Sfântul

Episcop

Teofan

întrebare:

Se

cuvine

să

le

povestim

ceea ce

am vorbit cu duhovnicul şi să

ispitele

noastre?

celorlalţi

le destăinuim

R ă s p u n s : S ă n u povesteşti n i m ă n u i c e e a c e a i vorbit cu stareţul tău şi ispitele tale să nu le destăinui nimănui

în

afară

de

părintele

duhovnic:

dacă

povesteşti, nu dobândeşti uşurare, iar celuilalt îi poţi face r ă u ; o a m e n i i te ascultă din curiozitate, iar apoi se s m i n t e s c şi pe tine te osândesc. In m o n a h i s m este scris:

chilia

stareţului-duhovnic

trebuie

să

fie

mormânt pentru amândoi. întrebare:

Cum

este

corect să

sărutăm

icoanele?

R ă s p u n s : Atunci c â n d s ă r u t ă m sfânta icoană a

Z ă v o r â t u l scrie: „ P e cât este posibil, tăinuiţi faptele

M â n t u i t o r u l u i , trebuie să s ă r u t ă m picioarele; când

v o a s t r e din viaţa duhovnicească şi nu le dezvăluiţi

s ă r u t ă m icoanele M a i c i i D o m n u l u i şi ale Sfinţilor -

nici

s ă r u t ă m mâinile, iar c â n d sărutăm chipul nefăcut de

la

vedere,

nici

în

discuţii,

nici

în

alte

m â n ă o m e n e a s c ă al Mântuitorului şi capul Sfântului

împrejurări". întrebare:

Putem

minţi?

R ă s p u n s : L a m i n c i u n ă trebuie s ă a p e l ă m n u m a i în cazurile e x t r e m e (în încercări) şi foarte rar, ca la un

I o a n B o t e z ă t o r u l - s ă r u t ă m pletele. întrebare: băutura

şi

Este

locuinţa

important noastră?

leac primejdios, şi să facem acest lucru cu frică şi cu 280

281

să

sfinţim

mâncarea,

R ă s p u n s : Atmosfera se sfinţeşte p r i n stropirea

R ă s p u n s : P r e o t u l (sau d a c ă n u e s t e el, a t u n c i u n

cu a g h i a s m ă şi p r i n rugăciune, m â n c a r e a - p r i n

m i r e a n ) s ă stropească a c a s ă c u a p ă sfinţită trupul

stropirea cu a g h i a s m ă şi prin b i n e c u v â n t a r e ; totul se

m o r t u l u i şi c o ş c i u g u l lui pe dinafară şi pe dinăuntru,

sfinţeşte p r i n cruce. Este foarte i m p o r t a n t să sfinţim

şi a p o i să p u n ă i m e d i a t trupul în el.

m â n c a r e a . M â n c a r e a are m a r e influenţă a s u p r a stării n o a s t r e , atât a trupului, cât şi a sufletului. C â n d a d u c e de la piaţă alimentele, înainte de a le spăla cu apă, g o s p o d i n a trebuie să le spele cu s e m n u l crucii -

întrebare:

Există

în

viaţă

situaţii

când

ocările

şi ura ne slujesc ca laudă? Răspuns:

Da,

există

situaţii

în

viaţă

când

cei

v o r b i r e a de r ă u şi u r a d i n p a r t e a vrăjmaşilor lui

d u h o v n i c e ş t i . S e m n u l crucii p o a t e n i m i c i c h i a r ş i

H r i s t o s s u n t cea m a i b u n ă laudă p e n t r u robii lui

puterea

importantă

D u m n e z e u . . . Nu trebuie să-ţi fie ruşine să te socoteşti

sfinţirea nu n u m a i a mâncării, dar şi a locuinţei

credincios o r t o d o x ş i o m bisericesc; n u alerga d u p ă

noastre, a p a t u l u i şi a gospodăriei.

slava c e a înşelătoare şi trecătoare, silindu-te să te dai

să

le

curăţească otrăvii.

întrebare: mândriei? Răspuns:

de De

Ce

microbii asemenea,

trebuie

împotriva

şi

de este

să

bacilii

facem

mândriei

împotriva

trebuie

să

ne

m u s t r a m m a i des înaintea D o m n u l u i ; cel c e este luptat de

mândrie

trebuie

să strige

din adâncul

d r e p t u n o m m o d e r n ş i cultivat. N u t e t e m e s ă aperi B i s e r i c a lui D u m n e z e u î n tot locul ş i î n toată v r e m e a . întrebare: rugăciunii

lui

Răspuns:

în

ce

constă

importanţa

săvârşirii

Iisus? R u g ă c i u n e a lui Iisus, d a c ă

o faci

meu!

m e c a n i c , n u d ă nici u n rezultat; este c a orice altă

D u h u l slavei deşarte şi al m â n d r i e i ia-l de la m i n e ,

r u g ă c i u n e rostită n u m a i c u limba; r u g ă c i u n e a n u

iar d u h u l s m e r e n i e i dăruieşte-l m i e , r o b u l u i T ă u ! "

c o n s t ă î n cuvinte, c i î n s i m ţ ă m i n t e l e p e c a r e l e a i faţă

inimii:

„Doamne,

Stăpânul

întrebare: Ce să fac când datorită oamenilor sau a păcătoasă?

şi

Dumnezeul

se trezeşte lucrurilor,

în

mine, dorinţa

282

întrebare: Hrana, Răspuns:

R ă s p u n s : N u trebuie s ă intri î n legătură c u acele lucruri, c a r e stârnesc în tine lupta şi nu t r e b u i e să fii pornit spre n i m i c din ceea ce ispiteşte libertatea ta (ci să te depărtezi). întrebare: Se cuvine să trupul şi coşciugul celui mort?

d e D o m n u l (Sfântul Teofan Zăvorâtul).

stropim

cu

aghiasmă

Nu

banii hrana

şi este

slava

sunt păcate?

păcat,

ci

lăcomia

p â n t e c e l u i ; nu b a n i i s u n t păcat, ci iubirea de argint; nu slava este păcat, ci iubirea de slavă deşartă; în esenţă, răul ia naştere din abuz (Cuviosul M a x i m Mărturisitorul). întrebare: Ce

ii

dăunează rugăciunii 283

lui Iisus?

R ă s p u n s : A ş a c u m s e observă din experienţă,

beţi în fiecare zi d i n ea, iar î m p r e u n ă cu ea să

rugăciunii îi d ă u n e a z ă supărarea a p r o a p e l u i nostru.

consumaţi

Până

Zăvorâtul din Zadonsk).

când

nu

îl

potoleşti

pe

cel

supărat

prin

î m p ă c a r e , rugăciunea n u p o a t e funcţiona. R u g ă c i u n i i îi

dăunează

şi

acceptarea

gândurilor

desfrânate,

o s â n d a , î m b u i b a r e a şi orice păcat. întrebare:

Pentru

Răspuns:

ce

sunt

rânduite

Pe

care

de

prescură

vizitatori

trebuie

(Gheorghe să-i

primim

şi de care să ne îndepărtăm? Răspuns: duhovnicesc:

Dacă pentru

cineva vine auzirea

la v o i cu scop Cuvântului

lui

D u m n e z e u sau, în general, p e n t r u zidirea sufletului,

a m i n t i r e a binefacerilor lui D u m n e z e u şi p e n t r u a-I

pe a c e l a să-l primiţi fără să vă sfiiţi, d e o a r e c e timpul

mulţumi

Sărbătorile

pe care îl jertfiţi p e n t r u discuţia cu el, a d i c ă jertfa de

î n v i o r e a z ă credinţa şi o adâncesc. P r ă z n u i r e a lor

sine va fi răsplătită de D o m n u l . Iar d a c ă cineva vine

cultivă,

n u m a i p e n t r u a-şi petrece timpul sau, m a i b i n e zis,

credinţă.

de

Dumnezeu

sunt

sărbătorile?

întrebare:

o bucăţică

pentru

lui

Sărbătorile

rânduite

şi

asemenea,

Căci,

pentru

ele.

d u h u l evlaviei şi viaţa în l u m e ş t i şi

p e n t r u a-şi omorî timpul: să v o r b e a s c ă în deşert, să

a c o r d â n d atenţie celor duhovniceşti, a p r i n d e m în

lepădându-ne

de

cele

j u d e c e , să discute despre noutăţi - pe acela să-l

suflet s i m ţ ă m i n t e l e cereşti. Iar fără sărbători v i e ţ u i m

depărtaţi d e voi. C ă c i o m u l virtuos n i c i o d a t ă n u îşi

în cele l u m e ş t i şi astăzi, şi m â i n e , şi p o i m â i n e - şi aşa

p e t r e c e t i m p u l în zadar, ci fie citeşte, fie se roagă, fie

la nesfârşit. Ce p u t e m aştepta de la această o r â n d u i r e

lucrează, fie se odihneşte - într-un cuvânt: nu îşi

în afară de î m p ă m â n t e n i r e a tuturor g â n d u r i l o r şi a

p e t r e c e nici o clipă în zadar; nu are timp să petreacă

s i m ţ ă m i n t e l o r ? (Sfântul Teofan Zăvorâtul).

cu c e i care vin p e n t r u distracţie (Stareţul Grigorie

întrebare: necaz?

Ce

trebuie

să

facem

în

vreme

de

R ă s p u n s : In orice n e c a z şi dezastru sufletesc este de folos să-I m u l ţ u m i m lui D u m n e z e u . întrebare: hipnoză? Răspuns:

Este

bine

Nu

trebuie

să să

ne

vindecăm

prin

vă

vindecaţi

prin

m a g n e t i z a r e . M a i b i n e v ă sfătuiesc c a î n t i m p u l bolii s ă rugaţi p r e o t u l s ă slujească u n m a s l u î m p r e u n ă c u sfinţirea apei şi apoi să vă stropiţi cu a g h i a s m ă şi să 284

Athonitul).

S u n t e m atraşi de duhul lumii acesteia. Ne interesează aproape numai ce se întâmplă în lumea politică, în lumea modei, în lumea sportului, în lumea show-biz-ului. S u n t e m atât de aglomeraţi, din pricina serviciului sau a studiilor sau a distracţiilor, încât nu mai avem timp să ne gândim la viaţa de după moarte, la veşnicie. A c e a s t ă carte arată că un creştin trebuie să î n c e r c e să afle răspunsuri la întrebările sale în paginile Scripturii, în învăţăturile Sfinţilor Părinţi şi, nu în ultimul rând, din gura duhovnicului. E s t e adevărat însă că numărul duhovnicilor iscusiţi scade pe zi ce trece, pe măsură ce se apropie sfârşitul vremurilor. Cartea de faţă, nefîind un compendiu c a r e să epuizeze p r o b l e m e l e de ordin spiritual - aşa c e v a nici nu există -, lasă l o c multor întrebări. Dar, cu toate acestea, are marele merit de a ne arăta unde trebuie să căutăm j a l o a n e , unde putem afla repere. S u n t e m chemaţi la o luptă eroică: a c e e a de a adapta vremurilor noastre răspunsurile date de sfinţi cu s e c o l e în urmă. Să î n c e r c ă m să descoperim în ce m o d ar fi prezentat sfinţii înşişi învăţăturile lor dacă ar fi trăit astăzi. Cuvintele ar fi fost cu siguranţă altele, dar puterea lor ar fi fost aceeaşi...