07-08

LECÞIA 7

PORTRETE

42

PORTRETE

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a vrea a avea nevoie de...

II.

ajutor an atenþie ban bere ciocolatã faþã îngheþatã leu ochi pãr pâine

GRAMATICÃ

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Genul ºi numãrul adjectivelor Adjectivele cu 3 terminaþii Adjectivele cu 2 terminaþii Prezentul verbului a vrea Numeralele cardinale (1–19)

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum spunem cã avem nevoie d e ceva de

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Limba – mijloc de integrare socialã

blond brunet cuminte dulce gras înalt larg lung mare mic nou vechi verde

câþi, câte

LECÞIA 7 I.

PORTRETE

43

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm 1. Gãsiþi cuvintele din vocabular care denumesc: produse alimentare, pãrþi ale corpului omenesc, unitãþi monetare 2. Grupaþi cuvintele din vocabular în urmãtoarele clase: cuvinte care denumesc însuºiri ale oamenilor cuvinte care denumesc însuºiri ale lucrurilor 3. Priviþi persoanele ºi lucrurile din imagini ºi spuneþi cum sunt ele.

Modificãm 4. Formaþi pluralul cuvintelor ce urmeazã folosind numeralele un – doi, o – douã: an, ban, ochi, faþã, ciocolatã, îngheþatã, pâine, leu. 5. Treceþi la plural cuvintele din propoziþiile de mai jos. Model:

Elevul este harnic. Elevii sunt harnici

Pâinea este bunã. Casa este modernã. Oraºul este frumos. Copilul este deºtept. Bunicul este sãnãtos. Creionul este albastru. Dicþionar de contexte minime

a avea

ochi albaºtri pãr bogat o faþã frumoasã talent o profesie bunã

a vrea

o cãmaºã o carte de istorie o revistã nouã un apartament cu mobilã

Alcãtuim 6. Alcãtuiþi propoziþii.

acum

bãiat costum revistã elev sportivi

a fi

în clasã în dulap sub masã la tablã pe stadion Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 7

PORTRETE

44

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – – – – –

Iatã un apartament. Apartamentul este mic mic? Da, apartamentul este mic mic. ªi camerele sunt mici mici? Da, ºi camerele sunt mici mici.

– – – –

Ce este acolo? Acolo este o casã. Casa este micã micã? Da, casa este micã micã.

Adjectivele cu 3 terminaþii Singular – -ã

masculin feminin

Plural -i -i

mic micã

mici mici

Acordul adjectivului cu substantivul determinat Singular copac mic creion mic ã fatã micã

masculin neutru feminin

Plural copaci micii creioane micii fete micii

7. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos. Model: Magazin Bucãtãrie

magazin mic – magazine mici bucãtãrie micã – bucãtãrii mici

Birou, casã, oglindã, fereastrã, bancã, cretã, apartament, baie, dulap Model:

Cursant Clãdire

cursant nou – cursanþi noi clãdire nouã – clãdiri noi

Carte, apartament, dicþionar, fotoliu, cãmaºã

Observãm – Iatã un apartament. – Apartamentul este mare mare? – Da, apartamentul este mare mare.

– – – –

Ce este acolo? Acolo este o casã. Casa este mare mare? Da, casa este mare

Adjectivele cu 2 terminaþii masculin feminin

Limba – mijloc de integrare socialã

Singular -e -i

Plural -e -i

mare mari mare mari

LECÞIA 7

PORTRETE

45

Acordul adjectivului cu substantivul determinat. Singular bãiat mare oraº mare casã mare

masculin neutru feminin

Plural bãieþi mari oraºe mari case mari

8. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele de mai jos la singular ºi la plural. Actor actor mare – actori mari oglindã mare – oglinzi mari Oglindã

Model:

Birou, dulap, bãiat, fatã, þarã, clãdire, camerã, salon, uºã, fiu, familie. Model: Perete Tablã

perete verde – pereþi verzi tablã verde – table verzi

Carte, oraº, cãmaºã, pulover, rochie, creion.

vechi veche

vechi vechi

bloc vechi – blocuri vechi Model: Bloc Canapea canapea veche – canapele vechi Palton, masã, frigider, revistã, bloc, bluzã, pulover, carte 9. Citiþi dialogurile. Alcãtuiþi dialoguri similare. – Iatã un salon. – Salonul este mare? – Da, salonul este mare.

– Acesta este bunicul tãu? – Da, acesta este bunicul meu. – El este bãtrân? – Da, el este bãtrân.

– – – –

– – – –

Ce este acesta? Acesta este un scaun. Scaunul este vechi? Nu, scaunul este nou.

Aici este casa ta? Da, aici este casa mea. Casa ta este înaltã? Da, casa mea este înaltã.

10. Alcãtuiþi dialoguri. Model:

– Eu am un frate. Dar tu? – ªi eu am frate.

Eu am o sorã. Dar tu? Eu am copii. Dar tu? Noi avem manual de istorie. Dar dvs.? Noi avem un frigider nou. Dar el? Ei au astãzi examen. Dar dvs.? Ea are o oglindã frumoasã. Dar tu? Ei au creioane. Dar ele? Model:

– – – –

Andrei, Radu are frate? Da, are. Dar Mihai? Mihai n-are frate.

– Tu ai apartament? … – Dar ei? … – El are bunici? … – Dar ea? … – Tu ai adresa mea? … – Dar numãrul meu de telefon? … – Fratele tãu are maºinã? … – Dar fratele lui? … – El are familie? … – Dar ea? … – Dvs. aveþi bani? … – Dar ei? … – El are cãciulã? … – Dar tu? … Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 7

PORTRETE

46

11. Citiþi dialogurile ºi reproduceþi-le. – Tu ai sorã? – Da, eu am o sorã. – Ea este micã? – Da, ea este micã. – Ea are o rochie albastrã? – Nu, ea are o rochie verde.

– – – –

Ce profesie ai? Sunt medic. Dar ce este soþia ta de profesie? Ea este profesoarã.

12. Rãspundeþi la întrebãri folosind antonimele. Model:

– Victor este gras? – Nu, Victor este slab.

Revistele acestea sunt noi? Familia lor este mare? Prietenul tãu este înalt? Casa voastrã este veche? Bunicul tãu este bolnav? Acesta este un apartament mic? Acestea sunt niºte fete scunde? El are un coleg înalt? Ei au copii mari?

Observãm – Cine vrea bere? – Eu vreau bere.

– Ce vrea copilul? – Copilul vrea acasã.

– Vreþi vin? – Nu vrem vin, vrem suc.

– Ce vrea el? – El vrea o pâine.

– Ce rochie vreþi vreþi? verde. – Vreau o rochie verde

– Dar voi ce vreþi vreþi? – Noi vrem apã mineralã.

Prezentul verbului a vrea eu vreau tu vrei el vrea

noi vrem voi vreþi ei vor

eu vreau o carte tu vrei un caiet el, ea vrea o îngheþatã

noi vrem o bere voi vreþi ciocolatã ei, ele vor ceai

13. Completaþi propoziþiile. Eu vreau …, iar tu vrei … Ei vor …, iar ele vor …

El vrea …, iar ea vrea … Noi vrem …, iar ei vor …

Numeralele cardinale a 1–10 1 – unu, una 2 – doi, douã 3 – trei 4 – patru 5 – cinci

b 11–19 6 – ºase 7 – ºapte 8 – opt 9 – nouã 10 – zece

11 – unsprezece 12 – doisprezece, douãsprezece 13 – treisprezece 14 – paisprezece

Pronumele câþi? câte? masculin feminin

Limba – mijloc de integrare socialã

câþi câte

Câþi bãieþi sunt aici? Câte fete sunt acolo?

15 16 17 18 19

– cincisprezece – ºaisprezece – ºaptesprezece – optsprezece – nouãsprezece

LECÞIA 7

PORTRETE

47

14. Priviþi imaginile ºi rãspundeþi la întrebãri.

Câþi pantofi sunt aici?

Câte cãrþi sunt pe masã?

15. Rãspundeþi la întrebãri folosind numeralele de la 1 la 10. Model:

– Câþi ziariºti sunt în redacþie? (trei) – În redacþie sunt trei ziariºti.

Câþi profesori sunt în clasã? (doi) Câte dicþionare sunt în dulap? (ºase) Câte fotolii sunt în camerã? (trei) Câþi sportivi sunt pe stadion? (zece) Câte scaune sunt în bucãtãrie? (patru) Câte mese sunt în salã? Câte reviste are Radu? (patru) Câþi ani are copilul lor? (ºapte) Câþi ani are fratele lui? (nouã) Câte creioane are elevul? (opt) Câte pixuri vrei? (trei) Câþi copii aveþi? (patru) Câte ciocolate vrea ea? (trei) Câte ziare vrei? (douã)

III.○ ○INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum spunem cã avem nevoie de ceva Eu am nevoie de caiete. Tu ai nevoie de cãrþi. El, ea are nevoie de bani.

Noi avem nevoie de reviste. Voi aveþi nevoie de gazete. Ei, ele au nevoie de mobilã.

16. Daþi rãspunsuri negative la întrebãrile de mai jos. Model:

– Ai nevoie de cãrþi? – Nu, eu nu am nevoie de cãrþi.

Ai nevoie de frigider? Aveþi nevoie de tablouri? de manuale? Au ele nevoie de jurist?

Au ei nevoie de ingineri?

Au ele nevoie

17. Rãspundeþi la întrebãri. Model:

– Cine are nevoie de ajutor? – Noi avem nevoie de ajutor ajutor..

Cine are nevoie de manuale? Cine are nevoie de cretã? Cine are nevoie de radierã? are nevoie de atenþie? Cine are nevoie de stilou? Cine are nevoie de medic? Model:

Cine

– De ce ai nevoie? – Am nevoie de creioane.

De ce au ei nevoie?

De ce aveþi nevoie?

De ce are el nevoie?

De ce are ea nevoie?

18. Alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta. – De ce are el nevoie? – Are nevoie de dicþionar. – ªi tu ai nevoie de dicþionar? – Nu, eu nu am nevoie de dicþionar. – Eu am nevoie de manual.

bani, ajutor pâine, bere cãmaºã, pantaloni reviste, ziare

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 7

PORTRETE

48

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Portret de bãrbat, portret de femeie Acesta este colegul meu. Numele lui este Victor Dumbravã. El este inginer. El este înalt ºi slab. Are ochi negri ºi pãr blond. El are familie. Familia lui nu este mare. Aici este casa lui. Este o casã mare ºi frumoasã. Lângã casã este un garaj. În garaj este o maºinã nouã. Aceasta este maºina lui. Acolo este firma lui. Este o firmã bogatã, cu un capital mare. Firma lui are mulþi clienþi. Iatã ºi soþia lui. Ea este înaltã ºi frumoasã: are nas mic, ochi mari, pãrul negru ºi faþa albã. Ea este o femeie harnicã. Ea este profesoarã. Aceºtia sunt copiii lor: Radu ºi Mihaela. Radu are zece ani, iar Mihaela opt ani. Ei sunt elevi. Ei sunt copii cuminþi. Lângã casã este ºcoala lor. Lângã ºcoalã este un stadion. Acum pãrinþii sunt la serviciu, iar copiii lor la ºcoalã. 19. Daþi rãspunsuri scurte la întrebãrile de mai jos. Model:

– Victor este inginer? – Da. – Victor este medic? – Nu.

Victor este profesor? Victor este scund ºi gras? Victor are ochi albaºtri? Victor are pãr blond? Firma lui este o firmã sãracã, cu un capital mic? Lângã casã este un parc? În garaj este o maºinã veche? Soþia lui este înaltã ºi frumoasã? Soþia lui este o femeie harnicã? Soþia lui este bibliotecarã? Copiii lor sunt studenþi? Acum copiii lor sunt la teatru? 20. Ascultaþi întrebãrile ºi daþi rãspunsuri în scris. Ce este Victor? Cum este Victor? Unde este firma lui? Cum este firma lui? Ce este lângã casã? Cum este soþia lui? Câþi copii are Victor? Ce sunt copiii lui? Câþi ani au copiii lor? Unde sunt pãrinþii? Unde sunt acum copiii lor? 21. Citiþi textul. Alcãtuiþi texte similare în care sã vorbiþi despre unul dintre colegii dumneavoastrã. Victor are o sorã. Numele ei este Maria. Ea este studentã la universitate. Ea are dicþionare ºi manuale de limba românã. Radu nu are sorã, el are un frate. Numele lui este Nicolae. Nicolae nu este student la universitate, el este sportiv. El nu are manuale ºi dicþionare. Învãþãm un proverb N-aduce anul ce aduce ceasul.

Generalizãm

Modele comunicative Am nevoie de ajutorul tãu. Avem nevoie de un specialist bun. Ei au nevoie de atenþia noastrã. El nu are nevoie de ajutor. De ce are el nevoie? Aveþi nevoie de manuale noi? Limba – mijloc de integrare socialã

Modele gramaticale Aceasta este o familie mare. Am o casã mare. Vreau o carte nouã. Câþi copii sunt aici? Câþi ani are el? Câte reviste vreþi?

LECÞIA 8

LA STUDII

49

LA STUDII

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

a asculta a explica a întârzia a întreba a învãþa a repeta a rezolva a sta

absolvent biologie catedrã chimie colegiu examen exerciþiu facultate frecvenþã gimnaziu instituþie învãþãmânt jumãtate juridic

licenþã liceu materie orar orã secþie sesiune sfert specialitate studii universitate ziaristicã

azi, astãzi fix mult puþin spaþios superior cu fãrã sau

II. ○ ○ GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea I fãrã sufix

III. ○ ○ INTENÞII COMUNICATIVE ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum precizãm timpul

IV. ○ ○ TEXT-SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 8

LA STUDII

50

I.

VOCABULAR

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Încercãm

a învãþa

a explica

a asculta

1. Împãrþiþi substantivele din vocabular conform modelului: Masculin Un absolvent – doi absolvenþi

Feminin O orã – douã ore

Neutru Un examen – douã examene

O or orãã = lecþie O or orãã = 60 min

Dicþionar de contexte minime Învãþãmânt mediu, învãþãmânt superior, ºcoalã primarã, ºcoalã medie, facultate modernã, facultate de ziaristicã, salã mare, salã micã, salã spaþioasã a asculta

tema lecþia materia radioul o melodie

a întârzia

cu 10 minute la ore mult puþin

a întreba

Modificãm 2. Urmaþi modelul: Aici este un profesor profesor,, acolo sunt niºte profesori. student absolvent medic frate

————————————————————————————————-

I atã un profesor profesor.. Profesorul este la tablã. Iatã niºte profesori. Profesorii sunt în sala de curs. student absolvent medic frate

________ ________ ________ ________

Limba – mijloc de integrare socialã

________ ________ ________ ________

————————————————————-

ora tema lecþia

LECÞIA 8

LA STUDII

51

Aceasta este o universitate. Universitatea este veche. Acestea sunt niºte universitãþi. Universitãþile sunt vechi. facultate salã lecþie birou

____________ ____________ ____________ ____________

___________ ___________ ___________ ___________

___________ ___________ ___________ ___________

Alcãtuim 3. Alcãtuiþi propoziþii. Clãdire Profesor ªcoalã Student Þarã Elev

a fi

înalt frumos bãtrân mare harnic deºtept

4. Lucraþi în perechi: Cine sunteþi dumneavoastrã? Cine este colegul dumneavoastrã? Ce studii are? Are el familie? Cum este familia lui? Câþi fraþi are? Câte surori are? Unde este apartamentul lui? Unde sunteþi? Câþi studenþi sunt în grupã? 5. Povestiþi despre colegul dumneavoastrã.

II. ○ ○GRAMATICÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Observãm – Ce instituþie de învãþãmânt este aceasta? – Aceasta este o universitate. – Cine învaþã la universitate? – La universitate învaþã studenþi. – Ce explicã profesorii la lecþii? – Profesorii explicã materia. Modul indicativ. Timpul prezent. Verbele de conjugarea I

Terminaþiile – -i -ã

-ãm -aþi -ã

Eu Tu El, ea Noi Voi Ei, ele

rezolv rezolvi rezolvã rezolvãm rezolvaþi rezolvã

ascult asculþi ascultã ascultãm ascultaþi ascultã

explic explici explicã explicãm explicaþi explicã

întreb întrebi întreabã întrebãm întrebaþi întreabã

învãþ înveþi învaþã învãþãm învãþaþi învaþã

Limba – mijloc de integrare socialã

LECÞIA 8

LA STUDII

52

Aplicãm 6. Urmaþi modelul: Eu ascult lecþia. Noi ascultãm lecþia. Ea ascultã radioul. Tu asculþi muzicã. El ascultã dialogul.

ªi tu asculþi lecþia. ªi voi ________ lecþia. ªi ele ________ radioul. ªi ei _________ muzicã. ªi noi ________ dialogul.

Eu repet tema. Voi repetaþi lecþia. Tu nu _________ tema. El repetã cuvintele.

Noi nu _________ lecþia. Ei nu _________ cuvintele.

7. Alcãtuiþi dialoguri similare. Model: – Tu înveþi la universitate? – Da, eu învãþ la universitate. – Dar ea unde învaþã? – Ea învaþã la ºcoalã.

liceu, colegiu gimnaziu, facultate

Curs, cursuri = lecþie, or orãã

8. Citiþi ºi reproduceþi dialogurile. – Profesorul de chimie întreabã mult? – Nu, dumnealui întreabã puþin. – Dar profesoara de biologie? – Dumneaei întreabã mult. – În ce salã de curs avem ore? – În sala micã. Noi astãzi avem 3 cursuri. E mult sau puþin? – E puþin. Noi avem 4 cursuri astãzi. Verbele a sta ºi a întârzia la prezent A sta Eu stau Tu stai El, ea stã Noi stãm Voi staþi Ei, ele stau

A întârzia Eu întârzii Tu întârzii El, ea întârzie Noi întârziem Voi întârziaþi Ei, ele întârzie

9. Completaþi. Eu stau la masã. Noi nu _________ la masã. Noi stãm în salon. Voi nu _________ în salon. El stã cu mama. Ea nu _________ cu mama. 10. Reproduceþi dialogul. – Maria stã aproape? – Nu, Maria stã departe.

Limba – mijloc de integrare socialã

– Ea este aici? – Nu, ea nu este aici.

LECÞIA 8

LA STUDII

53

11. Alcãtuiþi îmbinãri: carte, lecþie, profesor, studentã, salã. (frumos, bun, tânãr, mare, mic, vechi, nou, tânãr, elegant, deºtept, harnic, blond, înalt, bãtrân, brunet). 12. Alcãtuiþi 5 propoziþii cu îmbinãrile obþinute la exerciþiul precedent.

COMUNICATIVE III.○ ○INTENÞII ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ Cum precizãm timpul Structuri Când nu ºtim cât e ceasul, întrebãm: Ce orã e? sau Cât e ceasul? Este ora nouã fix. Este ora douãsprezece fix. Este ora optsprezece fix. E ora nouã ºi jumãtate. E ora douãsprezece ºi un sfert. E ora optsprezece fãrã un sfert. Este ora nouã ºi cinci minute. E ora opt ºi douãzeci de minute. E ora opt fãrã zece minute. Când precizãm timpul zilei, folosim cuvintele: astãzi, azi, acum, dupã cursuri, dupã masã.

Utilizãm 13. Spuneþi ce orã e.

IV. ○ ○SINTEZÃ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○

La studii Universitatea este o instituþie de învãþãmânt superior. Ea are multe facultãþi ºi specialitãþi: biologie, chimie, ziaristicã etc. La Universitate învaþã mulþi studenþi. Ei au cursuri dupã orar. Astãzi studenþii sunt într-o salã spaþioasã. Ei stau la mese. Profesorul întreabã cine întârzie. El explicã lecþia, iar studenþii ascultã. Dupã ore studenþii sunt la bibliotecã. Ei repetã materia. Sesiunea e aproape. Studenþii au puþin timp. 14. Rãspundeþi la întrebãri: – – – – –

Ce este universitatea? Ce este ºcoala? Cine învaþã la universitate? Cine învaþã la ºcoalã? Unde sunt studenþii?

– – – –

Unde stau studenþii? Ce întreabã profesorul? Ce explicã profesorul? Cine repetã materia?

Vorbim 15. Întâlniþi doi tineri. Faceþi cunoºtinþã. Aflaþi cât mai mult posibil despre ei.

Limba – mijloc de integrare socialã

LA STUDII

54

LECÞIA 8

Învãþãm un proverb Ai carte, ai parte.

Generalizãm

Modele comunicative Ce orã e? Cât e ceasul? Este ora douãsprezece ºi un sfert. Este ora nouã ºi jumãtate. Este ora opt fãrã zece minute. Azi avem ore de limba românã. Dimineaþa repet lecþia. Dupã cursuri stau la bibliotecã.

Limba – mijloc de integrare socialã

Modele gramaticale Eu ascult lecþia. Tu întrebi ceva. El întârzie la lecþie. Noi învãþãm la universitate. Voi repetaþi materia. Ei stau aproape.