Umberto Eco Vertigo Lista Infinita.pdf

'lraduccrc din limba italiana 01\Ni\ SALl$TEANU

l)ocumcntare ~i traducere Cl~ORCIA"-lA-MONlCA lORGA

n-

enciclopedia rao

PREFATA

Cand Muzeul Luvru mi-a propus sci organizez, tn tuna noiembrie 2009, o serie de conierinte, expozitii, lecturi pub/ice, concerte ?i proiectii despre un subiect la alegerea mea, n-atn ezitat nici o c/ipii ?i am propus ca terna insirulrea sau lista (despre care, a?a cum vom vedea, se va putea vorbi ?i tn termeni de catalog sau enumerare). Cum de mi-a venit aceastii idee? Cine va citi romanele mete va vedea ca in e/e abundo in?iruirile; aceasta inclinatie a mea are doua surse datatid din vremea studiilor mete din tinerete: textele medievale ?i multe dintre textele lui Joyce (in a carui formare nu trebuie trecuta cu vederea lniluenta riturilor ?i a texte/or Evului Mediu). De la litanii la enumerarea obiectelor cominute in sertaru/ bucatiuiei lui Leopold Bloom, in penultimul capitol din Ulise, se scurg tnsd veacuri destule, cum chiar ?i mai multe se scursesera tntre enumerarile medievale ?i modelul prin exceierua al in?iruirii reprezentat de cata/ogul corabiilor din lliada lui Homer, de la care se ?i porneste in aceasta carte. Dar tot in Homer este preamant ?i un alt model descriptiv, pe deplin ordonat, qandi: pe criterii de tncheiere armonioasa ?i bine incheqatd, reprezentat de scutu/ lui Ahile. Cu alte cuvinte, inoi de la Homer pare sci se oscileze tntre poetica unui .totul e cuprins aici" ?i poetica unui 11?; asa mai deporte". Chiar daca acestea toate imi erau limpezi, nu ma invrednicisem sci inreqistrez cu meticu/ozitate cazurile fora numar din titeratura, de la Homer la Joyce ?i la timpurile noastre, in care se recurge la enumerari, chiar daca imi veneau in minte nume ca Perec sau Prevett, Whitman sau Borges. Rezultatul unei atari cercetatt s-a dovedit a fi fabu/os, cteand senzatia unei valtori ametitoare. Mul,ti ma vor intreba de ce tn aceasta carte n-am inc/us ?i cutare sau cutare autor. Nu numai ca nu sunt omniscient ?i nu cunosc o infinitate de texte in care sci apara liste, dar daca a? fi dorit sci includ in antologie toate in?iruirile pe care le intalnisem pe parcursu/ exptotdti! mete, aceasta carte ar fi depdsit o mie de pagini. Sa nu vorbim apoi despre dificultatea opiiunii legate de Insirulrile din artele figurative. Acele cateva cut! dedicate poeticii enumerdrii se Iimiteani cu prudentii door la liste/e de cuvinte, caci e greu de spus in ce chip un tablou prezinta ceva, suqerand insa, tn aceiasi timp, ?i un 11?i a?a mai departe", ca ?i cum si-ar asuma faptul ca rama sa fl obliga sci raman« mut in teqatur« cu un nesiarsi: rest. lnvestiqatia mea se doteste utild ?i in a arata o seama de /ucruri, un astfel de volum inscriindu-se pe traseul precedentelor, lstoria Frumusetii ?i lstoria Uratului. De unde ?i analiza, mai pu,tin evidenta decat cele anterioare, a ace/or ,,?i a?a mai departe" din domeniul vizualului, care i-a implicat drept cercetiitori asocia,ti pe Anna Maria Lorusso ?i pe Mario Andreose. in conc/uzie, cercetarea fn?iruirilor a fast o experien,ta foarte pasionanta, nu atat pentru ceea ce s-a reu?it sci se stranga aici, cat pentru tot ceeo ce a trebuit sci fie lasat la o parte. Cu alte cuvinte, iata o carte care nu se poate incheia 11 decat cu un 11?i a?a mai departe . 1

Missorium zis si Scutul lui Ahile starsitul sec. IV - inceputul sec. V d.Hr. Paris, Bioliotheque Nationale de France

1.

SCUTUL SI FORMA '

A l

n vreme ce Ahile rarnane ,n cortul sau, prada unei ,,manii de moarte aducatoare", Patrocle ia armele acestuia ?i ii infrunta pe

Hector care fl va ucide, iar armele lui Ahile intra ,n posesia

lrwinqatorului. Cand lnsa Ahile se hotaraste sa revina pe carnpul de lupta, Thetis, mama sa, Ii cere lui Hefaistos ca, ,n atelierele lui de faurar. sa-i preqateasca fiului sau arme noi. Homer dedica o parte a cantului XVIII din

1/iada descrierii scutului pe care acesta i-1 faureste, Hefaistos

(sau Vulcan) irnparte acest scut de dimensiuni nemaiintalnite ,n cinci portiuni ,n care sunt reprezentate Parnantul, marea, cerul, Soarele, Luna, astrele, Pleiadele, Orion ?i Ursa Mare. Apoi, pe scut daltuieste doua mari

cetati, f n prima lnfatiseaza o scena de nunta, cu alaiul

mireselor in lumina facliitor ?i cu tineri cantand din fluiere ?i laute: ?i o piata cu mult norod ,n care se desfasoara o judecata, cu cei care se sfadesc, cu martorii, crainicii, multirnea frematatoare ?i cu batranii sfatului asezati ,n cerc, cu toiagul ,n mana, care se ridica pentru a-si

rosti sentinta. fn cea de-a doua cetate este infati?ata O fortareata ce urrneaza a fi cucerita. Pe ale sale ziduri, ca ?i la Troia, se vad neveste, copii ?i batrani care asista la infruntare. Se apropie inamicii, condusi de Minerva, ?i, odata ajuns] la raul unde sunt duse cirezile la adapat, se a?aza la panda. Fara sa banuiasca primejdia, se apropie de mal doi pastorl cantand la cimpoi, care sunt atacati, pradati de turme ?i uclsi, Dinspre cetatea asediata pornesc calare razboinici ,n urmarirea navalitorilor ?i de-a lungul raului se porneste lupta. In mijlocul batallei se dezlantuie Vrajba, Valma ?i Piaza Rea, cea ,nfa?urata Intr-o mantie de sanqe, care ,i inhata in ghearele ei pe vii ?i pe rnorti, in timp ce ostenii incearca sa puna rnana pe lesurile celor cazuti. Dupa aceasta, Hefaistos daltuieste pe scut un ogor frumos a rat, pe care cei care-I 9

1. SCUTUL ?I FORMA

lucreaza ii strabat cu boii lor, iar, cand ajung 1n capatul brazdei, inainte de a intoarce plugul, Ii se intinde o cana cu vin. Mai tncolo se pot vedea lanuri manoase pe care trudesc seceratorii. f n mijlocul gliei sade stapanul, vatafii Ii preqatesc sub un stejar ospatul din carnea proaspata a unei vite abia 1njunghiate, iar femeile frarnanta faina pentru paine. Mai este lnfatisata apoi o vie plina de ciorchini parguiti printre carcei de aur, cu butucii sprijiniti de araci de argint, lmprejmuita de un gard rnestesuqit din cositor. Flacai ?i fetiscane poarta 1n cosuri roade - unul dintre tineri canta din lauta, iar ceilalti ii urrneaza qlasuind ,n ritmul muzicii. Apoi Hefaistos faureste din aur ?i cositor o cireada de juninci ce se qrabesc la pasune. pe malurile unui rau ce se pierde ,n papuris. Patru pastori, ,n mtreqlme din aur, merg ,n urma lor, lnsotiti de noua dulai albi. Dar, pe neasteptate, '?i fac aparitia doi lei care se napustesc asupra junincilor ?i asupra unui taur, pe care ii tarasc dupa ei, ,n timp ce acesta, ranit, scoate mugete naprasnice. Sar ,n ajutor pastorli cu calnii. dar fiarele se infrupta deja din taurul sfasiat, iar dulaii continua sa latre neputinciosi. Apoi, Hefaistos tncrusteaza alte turme lntr-o vale tncantatoare cu multe staule ?i tarcuri pentru oi, precum ?i o hora a flacailor ?i fecioarelor; ele - 1n straie fine de in, ei - 1n tunica, ele - cu rnandre cununi 1mpodobite, ei - la sold cu junghere de aur, miscandu-se-n cerc, precum roata olarului. Lume rnulta e stransa sa le priveasca jocul, dupa care apar trei tineri neintrecuti ln acrobatii, care '?i fac prin aer qlumbuslucurile, cantand. Marele fluviu Ocean lnconjoara, Imprejmuieste, incheie fiecare scena reprezentata pe scut, delimitandu-l astfel de restul universului. Scutul ofera o asemenea multitudine de scene lncat e greu sa ni-l imaqinam ,n toata bogaria sa de detalii altfel decat ca opera extrem de minutioasa a unui mare mester aurar. Dar reprezentarea nu priveste doar desfa?urarea ,n spatiu, ci ?i 'fn timp, 1n sensul ca multe evenimente se succed, ca ?i cum scutul ar fi un ecran de cinematograf sau ni?te lungi benzi desenate. E adevarat ca arta vremurilor de demult s-a dovedit ,n stare sa reprezinte desfa?urarea Vulcan ii arata lui Thetis armele pentru Ahi/e !resell provenind din Pompei, sec.I d.Hr. Napoli, Museo Archeologico Nazionale 11

V E RT IG O . LI S TA IN FIN ITA

unor scene ce se succedau 1n timp, printr-o tehnica asemanatoare celei a benzilor desenate, cu aceleasi personaje reluate In mai multe randuri, 1n posturi ?i stari temporale diferite (a se vedea, de pilda, ciclul Descoperirii Crucii Jui Petru de la Arezzo), ?i tocmai de aceea scutul ar trebui sa aiba mai multe scene decat poate ln mod concret, material, sa contina. De altfel, mai multi artisti au tncercat sa reproduce vizual opera mestesuqita de Hefaistos, darn-au ajuns decat la cateva aproxlrnari destul de sintetice. Dar sa admitem ca scutul descris de Homer ar avea o structure reproductibila realist. Insa, prin natura sa circulars perfecta, el nu permite sa se presupuna ca ar mai exista ?i altceva 1n afara marginilor sale. El este o forrna Iinita. Tot ceea ce Hefaistos voia sa spuna se afla lnauntrul scutului care nu are exterior, ci este o lume drcumscrisa, lnchisa. Scutul lui Ahile este, asadar, epifania Formei, a modului cum arta reuseste sa construiasca reprezentari armonice 1n care sunt instituite o ordine, o ierarhie, un raport fiqura-fundal lntre lucrurile lnfatisate. Discutia acum nu e dusa dintr-un unghi de vedere estetic. Estetica este gata sa ne spuna ca o forrna poate fi interpretata la nesfarsit. ?i ca de fiecare data i se pot gasi noi aspecte ?i noi raporturi; acest lucru se poate intarnpla fie ca e vorba de Capela Sixtina sau de un tablou monocrom semnat de Klein sau de Rothko. Daro opera de arta fiqurativa (ca, de altfel, ?i un text poetic sau narativ) are ?i o functie retetentiala. 0 povestire, atat prin cuvinte cat ?i prin imagini, ne spune ca 1n lumea reala sau lntr-o lume posibila, cum ar fi lumea basmului sau a irnaqinatiei poetice, exista cutare ?i cutare obiecte ?i situatii. ?i aceasta era ?i functia .narativa" a scutului lui Ahile. Insa, din punct de vedere referential, o punere ,n iorttui nu ne lncurajeaza sa vedem alte lucruri decat cele pe care le reprezinta, Scutul lui Ahile ne povesteste despre acel teritoriu al cetatii ?i al holdelor, ?i nu despre un altul, ?i nu ne vorbeste despre ce se qaseste dincolo de braul Oceanului. Noi putem ulterior interpreta acel spatlu ca pe un model universal al cetatii ?i al parnanturilor ce-i apartineau ?i putem vedea acele imagini ca pe niste alegorii ale bunei stapaniri, ale razbolului ?i pacii, ale starii naturii. Forma limiteaza Tnsa universul ,,celor zise". Acest lucru este valabil pentru toate artele. 12

1.

SCUTUL ~I FORMA

Chiar daca 1n spatele Monnei Lisa se intinde un peisaj ce s-ar continua ?i dincolo de rarna, privitorul nu se intreaba ce se qaseste dincolo de el, intrucat amprenta formei impusa de artist centreaza lucrarea, facand-o sa para rotunda precum scutul lui Ahile, iar nucleul sau figurativ sa para plasat 1n mijloc. ?i 1n literatura e la fel. In Rosu ?; negru, Julien Sorel descarca arma catre Madame de Renal ?i primul qlont ii trage in gol. Putem sa ne tntrebam unde o fi nimerit acel prim qlont, dar pentru strategia narativa stendhaliana este un arnanunt lipsit de irnportanta. Cel care se qandeste la eel dintai qlont l?i pierde timpul ?i renunta sa Inteleaqa ?i sa guste romanul. Ouatrsmetre de Quincy

Scutul lui Ahile din Le Jupiter olympien ou /'art de la sculpture antique Paris, De Bure freres, 1815 Bioliothequa Nationale de France

13

2.

ENUMERAREA SAU LISTA

omer a putut sa construiasca ~i sa-si imagineze o forrna tnchisa, clrcurnscrisa, pentru ca avea o idee foarte limpede despre ceea ce reprezenta civlltzatia aqrara ?i razboinica a vremurilor sale. Lumea despre care vorbea nu-i era necunoscuta. Ii cunostea legile, cauzele ?i efectele ?i, din aceasta pricina, a stiut sa o

H

puna intr-o iorma. Mai exista, lnsa, ?i un alt mod de reprezentare artistica pentru care se opteaza cand nu se cunosc limitele acelui ceva ce se vrea reprezentat; cand nu se stie cate sunt lucrurile despre care se vorbeste, tntrucat numarul lor, daca nu infinit, oricum astronomic, nu poate fi decat presupus; sau cand nu se poate da o definitie a esentei lucrului in cauza ?i atunci, pentru a putea vorbi despre acel ceva, pentru a-I face de lnteles ?i lntr-o oarecare masura de perceput, se recurge la o lnsiruire a proprietatilor sale. Or, dupa cum vom vedea, proprietati!e accidentale, de la vechii greci pana in zilele noastre, sunt considerate infinite. Problema nu e ca forma n-ar putea sugera infinitul, doar ne repeta acest lucru intreaga istorie a esteticii, numai ca trebuie sa fim atenti sa nu ne jucarn cu termenii. lnfinitul din estetica este sentimentul subiectiv a ceva ce ne depaseste, e o stare ernotionala: infinitul de care vorbim aici este insa un infinit faptic, com pus din obiecte numarabile poate, dar pe care noi nu reusirn sale inslruim, de tearna ca nurnararea (?i enumerarea) lor ar putea sa nu se sfarseasca niciodata. Atunci cand traieste sentimentul sublimului adrnirand

Etienne Leopold Touvelot

O pa rte a Cai! Lactee pe cer de iartui, 1874-1875, Observatoire de Paris

15

2.

ENUMERAREA SAU LISTA

cerul instelat de deasupra sa, Kant este tncercat de senzatia (sublectiva) ca tot ceea ce se vede se continua dincolo de capacitatea sa de perceptie ?i de aceea postuleaza existents unui infinit pe care nu numai sirnturile noastre nu reusesc sa-l patrunda, dar nici irnaqinatia noastra nu poate sa-l cuprinda lntr-un unic act intuitiv. De aici ?i acea placere nelinistlta care ne face sa sirntim maretia sublectlvitatii noastre, capabila sa i?i doreasca ceva ce noi nu putem avea. Senzatia infinitului pe care o traieste Kant e o miscare ln planul pasiunilor (?i ar putea fi reprezentata estetic ?i prin pictarea sau descrierea poetics a unei singure stele); caracterul non-nurnarabil al stelelor tine, in schimb, de un infinit pe care-I vom numi obiectiv, caci stelele ar fi la fel de numeroase ?i daca noi n-am exista. Artistul care se lncumeta sa faca o enumerare rnacar partiala a tuturor stelelor din univers vrea, lntr-o oarecare rnasura. sa trirnita la acest infinit obiectiv. lnfinitul din estetica este un sentiment care decurge din caracterul tncheiat, finit, desavarsit al obiectului admirat, cata vreme cealalta modalitate de reprezentare de care vorbim suqereaza infinitul lntr-un mod aproape fizic, tntrucat, 'i'n fond, el nu se siarseste, nu se 1ncheie lnauntrul unei forme. Vom numi aceasta modalitate de reprezentare tistii, enumerare sau catalog. Sane 1ntoarcem la //iada. Exista un pasaj in cantul II al poemului ln care Homer vrea sa sugereze ideea vastitatii ostirii qrecesti, a acelei mase nesfarsite de oameni pe care troienii lnqroziti o vad cum se in?ira de-a lungul tarrnului, El tncearca mai 1ntai sa recurqa la o cornparatie: acel puhoi de oameni, 1n ale carer arme se reflecta razele soarelui, e precum focul ce se raspandeste cuprinzand 1ntreaga padure, e precum un card de ga?te salbatice sau de cocori care strabat cu vuiet vazduhul. Dar nici o rnetafora nu-I sprijina 'i'ndeajuns, ?i atunci chearna 1n ajutor Muzele: ,,Oh, Muze, ce-n Olimp aveti salasul. voi care toate le stiti, spuneti voi care erau capeteniile ?i calauzele danailor, caci n-am sa numesc multirnea dupa numele fiecaruia, nici de-a? avea zece limbi ?i zece guri". De aceea se limiteaza

Albrecht Altdorfer

Botolia de la lssos a lui Alexandru eel Mare, 1529, Munchen. Alte Pinakothek

17

V E RT IG O . LI S TA IN FIN IT A

la o enumerare doar a capeteniilor si a corabiilor acestora. Pare o solutie de scurtatura, dar aceasta scurtatura Ii ocupa trei sute cincizeci de versuri din poem. Lista este a parent finlta, caci n-ar trebui sa mai fie alte capetenii ?i alte corabit, dar Intrucat nu se poate spune cati oameni avea in subordine fiecare comandant, nurnarul la care se face referire rarnane totusi nedeterminat. La prima vedere suntem tentati sa credem ca forma finita ar fi caracterlstica acelor culturi pe care le considerarn mature, intrucat cunosc lumea inconjuratoare ?i i-au identificat ?i definit ordinea; iar procedeul in?iruirii ar fi, in schimb, ti pie culturilor primitive care au inca o imagine imprecise a universului ?i se marqinesc la a-i alinia in mod egal proprietatile pe care stiu sa le nurneasca, fara a incerca insa ?i instaurarea unui raport ierarhic intre acestea. In acest spirit am putea citi, de pilda, Teogonia lui Hesiod: este o inepuizabila lista de creaturi divine care trimit neindoios la un arbore genealogic pe care o lecture rabdatoare 1-ar putea de altfel ?i reconstitui. Dar fireste nu acesta este modul in care cititorul (chiar ?i eel al obarsiilor) citeste sau asculta un astfel de text, care ni se infati?eaza ca o nesfarsita colcaiala de fapturi monstruoase sau miraculoase, ca un univers suprapopulat de fiinte nevazute, ale carui origini se pierd in negura vremurilor ?i a carui existents curge paralel cu universul experientei noastre. Si, totusi, enumerarea ca procedeu ne este repropusa si in lumea '

.

'

Evului Mediu (dupa ce ma rile Summae teologice ?i enciclopediile aveau pretentia de a fi propus universului material ?i spiritual o forrna definitive), ?i in Renastere, ?i in era baroc (in care forma lumii este aceea a unei noi astronomii), ?i, mai cu searna, in lumea rnoderna ?i postrnoderna, Semn ca valtorii Insiruir!i nu i se poate rezista din numeroase ?i felurite pricini.

2. ENUMERAREA SAU LISTA

Deci, ispasirea veni-va, rasplata nelegiuirii.

HESIOD (SEC. VIII-VII i.Hr.) TEOGONIA

Noaptea apoi zarnislit-a Soarta cea cruda $i

[ ...]

Kere cea nsaqra $i Somnul nascut-a si-a Viselor

Moartea rnlada Geea, slavita, nascu mai Tntai asemenea siesi Cerul cu stele-rnpanzlt, de jur irnprejur s-o

Noaptea zeita cea surnbra, ce n-a fost rodita de nimeni Momos-dojenitorul $i Oizus cea indurerata

cuprinda, Zeilor celor ferice Tn veci tacas sa le fie. Muntii lnalti a nascut $i grotele-adanci, harazite Nimfelor, zane ce-n pesteri de rnunti tsi tac

Hesperidele-asemeni, ce peste Ocean, departate, Merii de aur grojesc $i roadele care le poarta Parcele razbunatoare $i Kere\e-s fiicele Noptli

tocuinta, Fara-a rodi din iubire nascut-a marea cea

Cloto, Lachesis, Atropos, stapanele firului soartei

stearpa, Marea vrajrnasa ce-si urntla unda-n valtoarea

Care la toti muritorii bine ori rau le imparte, $i deopotriva abat, fara sa crute, osanda

furtunii. lar din Unirea cu Cerul, nascu pe-nspumatul

$i peste nemuritori $i peste vremelnicii oameni. Ele nu-si atla odihna rnaniei primejdioase

Oceanos Coios $i Crios, lapel, Hiperion, Zeul luminii,

Pana nu-$i afla osanda oricare faradelege

Theia $i Rheia, apoi Temis $i Mnemosyne,

Crancena noapte de-asemeni a zamislit pe

Tebe cu-aleasa cununa $i Te~s cea iubitoare

$i dupa toti eel din urma, pe Cronos cu ganduri

Nemesis, Chin muritorilor oameni, ln$elaciunea $i Dorul, Vrajba cu sufletul crancen $i Batranetea sleita

ascunse Ce\ mai temut din copiii $i cu care uratu-si-a

Vrajba cumplita nascut-a, la randu-i, a Trudei povara

Tata.I.

$i pe Ciclopi zarnislit-a cu inima nstntricata

Foamea, uitarea, Durerea de lacrimi izvoratoare,

Brontos, Steropos $i Argus eel plin

Tnvalma$eli, Ba.ta.Iii, Crima $i Nelegiuirea, Vorbele 1n$elatoare, Discordii, Galcevi, Anarhia,

de-ndrazneala ln cuget Care-au tacut $i au dat lui Zeus fulger $i traznet Ci lntru totul erau cu zeii puternici asemeni,

Insa aveau doar un ochi Tnfipt Tn

mijlocul truntii,

Numele !or de Ciclopi era o porecla, caci ochiul

Legea nedreapta, Dezastrul a merge cu ea Tmpreuna, Arkos apoi, ce izbe$te din plin pe nevrednicii oameni

Singur din mijlocul fruntii era cu cercu\ asemeni.

Care, de voie, Tn pricini nedrepte, Tl iau marturie.

Plini de putere erau si-ndernanatici la treaba

Marea nascu pe Hereu eel drept, lipsit de

$i-altii asemeni nascut-a Geea unita cu Cerul Mari, tndrazneti $i puternici, mi-e qroaza sa spun al \or nume

minciuna Dintre copii eel mai varstnic care-i numit $i batranul,

Cottos, Gyes, Briareu, feciori cu statura sernsata

Fiindca e fara gre$eala $i bland, iar dreptele

[... ]

Nu le-a uitat ci cunoa$te $i cinstea $i blanda

Celor ce el zamlsllt-a $i nume le-a dat de Titani

Marea nascu, Tndragita de-ntinsul Pamant $i pe

ganduri purtare. Caci nazuit-au spre fapte $i crime nesabuite

Forcis

19

Cel indraznet $i pe Thanmas eel mare, pe Keto zeita

Brats de raze avand, apoi pe Eulimene, Doto $i Proto, Agave, Pherusa $i Dynamene,

Cea cu obrajii suavi, pe Eurybia ce are

Dorus, Akzaia, Hesaia, Panopeia, Protomedeea,

lnirna ca de otel sub sanii rotunzi de fecioara

Hippathoeea cea pllna de vrajba 1;,i Galateea,

Neam de copile zelesti, maiestre, nascu lui

Zana cea bine tacuta, Hipponoe orate de raze,

Nereu Doris, zeita cu dalbe cosite, cu drag dezrnierdata,

Kymodoke care valul starnit 1n marea cea surnbra 1;,i Vantul eel vijelios cu Kymatolege lmpreuna,

Fiica lui Oceanos, fluviul ce-si are 1n sine sfarsitul

$i Amfitrite cu qlezna trurnoasa, usor dornoleste

Fara de seaman fecioare, 1n apa lipsita de viata,

Kymo $i Halimete, llione cu buna cununa,

Plato, Eukrante 1;,i Saas, Eudora $i Amfitrite

Glauconome ce iubeste surasul 1;,i Pontoporeea

Thoe $i Pasitheia 1;,i Halia cea oraqastoasa

Lenagore 1;,i Enagore $i Laomedeea,

Thetis cea plina de farmec, Galen, Speio, Glanke, Kymotoeea, 1n farmec lmbelsuqata de-asemeni Melita cea gratioasa, Erato $i Eunike

Hendrick de Clerk Nunta lui Peleu si a lui Thetis sau Festinul Zeiior, cca. 1606--1609, Paris, Musee du' Louvre

20

Polinoe, Antonoe $i rnandra Lusianasa, Ginga1;,a, bine tacuta $i tara cusur Euarne, Psamathe cea gratioasa, Menippe $i cu Themisto,

2.

Pronoe, Nesso, Eupompe, Nemertes asemeni la cuget Tatalui tara de moarte, cincizeci de fiice, leite

ENUMERAREA SAU LISTA

Pe Eurytios bouarul si Orthos 1n tarcul noptatic, Apa, trecand a Oceanului, plin de bulboane si fairna.

Zeului, fara cusururi ce tara greseli sunt ln fapte.

Ea a nascut si odrasla qrozava, nemaivazuta,

Fiica lui Oceanos, fluviul cu-adanca bulboana,

Fara potriva-ntre zei ori printre vremelnicii

Electra, Soata lui Thaumas fiind, pre sprintena Iris nascut-a, Pe Okypetes, Aello, Harpii cu dalbe cosite, Care cu sprintene aripi, asemeni cu vantul si soirnii, Taie vazduhul In zbor si-ntrec a clipelor qoana Ketto nascut-a lui Forcis, Graile fermecatoare,

oameni, Zana cu inima aspra, Echydna din grota acanca: Nirnta era [urnatate rotunda-n obraji si sprancene. $arpe grozav [urnatatea cealalta, crud si gigantic, lmpestrttat sl salbatic, sub stantul parnant, 1n adancuri,

Inca din nastere plete carunte aveau, de aceea

Are scobita o bolta, acolo sub stanca boltita,

Nume de Graie le-au dat oamenii si nemuritorii.

Mult dspartata de zeii nemuritori side oameni;

Pemphredo-n voal diafan, Enyo-n galbena haina, $i pe Gorgone, cu casa peste Oceanos departe,

Ei daruitu-i-au zeii, acolo, q casa vestita, $i s-a retras, sub pamant, Echydna, departe-n Arimos.

Langa hotarele noptii, un' cu voce suava,

Nimfa, nemuritoare, scutita de batranete

Hesperidele canta imn ce departe rasuna.

S-a daruit lui Thyphanon, se spune, 1n dragoste-

Stheno si Eurial si-ndurerata Meduza. Ea muritoare, iar ele, tinere si nemuritoare. Zeul cu bucle brune, Poseidon, cutremurul lumii, Draqa o-avu ln dumbrava cu prirnavaratica floare. lar cand Perseu retezat-a cu sabia-i capul eel groaznic Calului Pegas tasnit-a sl uriasul Chrysaor Unul primi acest nume fiind zarnislit langa apa, Celalalt pentru ca-n rnana avea o spada de aur

aprinsa. Vantu-ndraznet si salbatic si nimfa cu genearcuite Aspri copii au nascut, iar primul din ei a fost Orthos. Cainele lui Gerion, al doilea crancenul Cerber, Cainele zeului Hades, cu glas de arma puternic. Cincizeci de capete-avea, de necrezut, si nu poate Vorba sa spuna cat este acesta de crud si de ager.

Pegas, dupa o vreme, Iasat-a parnantul eel rodnic

Hidra din Lerna a fost a treia cruda faptura

$i s-a suit catre zei si sta 1n lacasul lui Zeus

Care crescuta a fost de Hera cu bratele albe,

Fulgere, traznete poarta pentru Cronidul eel

Fara de margine ura nutrit-a fata de Heracles

vrednic.

viteazul

Fiica lui Oceanos, Kalli roe indraqind pe Crysaor,

Dar a ucis-o cu arama-i necrutatoare divine

Pe Geryon a nascut, trei capete-avea pe

Amphytrionid, al lui Zeus copil, ajutat de lolaos

grumazu-i

Cel de Ares iubit si de sfatul eel bun al Atenei,

$i tu ucis de Heracles voinicul ln Erytheia,

Marea zeita ce duce prada din campul de lupta.

Cea-mprejmuita de valuri, cane spre Tyrintul eel

$i pe Nimaira nascut-a ce sufla ne-nfranta

sacru Boii cu fruntea lor larqa maria, cand ucise de-asemeni

vapaie, Crancena si uriasa, sprintena-n mers, viguroasa,

21

V ER TIG O . LI S T A IN FIN IT A

Gatu-i trei capete avea: unul de leu in rnanie, Altul de capra, al treilea de sarpe, puternic

Cresc, dupa planul lui Zeus, cu-Apolo stapanul alaturi, Vrednici barbatl pe parnant, cu apele largi

balaur. (Leu deci in tata, la mijloc capra, balaur la

dirnpreuna: Peitho, Admeta, Electra, lantheea, Prymno,

coada) Irnprastllnd pretutindeni suflare de-aprinsa

Klymene, Doris, ldya, Klytia, Zenxo $i Kalliroe,

vapale, Fost-a ucisa de Pegas $i vrednicul Belerolon. Sfinxul eel groaznic nascut-a tebanilor cruda

Hippo $i Urania, leita la chip c-o zeita, Pasithoe, Galaxaura, Plexaura $i Rhodeea, Thoe $i fermecatoarea Dione, Polidoreea,

osanda, Leul cumplit din Nemeea nascu-rnbratisata de

Chip minunat, Melobosis, tantana de doruri Calipso,

Orthos: Hera, cinstita sotie a marelui Zeus, crescandu-I,

Kerkis cea binefacuta, Pluto cu ochi de junica,

L-a randuit in Nemeea flagel parnantenllor

Perseis $i iubitoarea Menesto, Akaste, lancira, Zanthe, Petraia, de-asemeni Telesto cu galbene

oameni, Neamuri de oameni, pamanturi de-a valma sa Domn $i stapan Tn Nemeea, in Tretos $i Apessas.

~

Dar $i acesta pierit-a ucis de viteazul Heracles. Keto-n starsit, Tn iubire tnlantulta cu Phorkys, $arpe grozav a nascut, sub negrul pamant in adancuri Langa hotarele lumii, el merii de aur pazeste. Neamul acesta pe lume adusu-l-au Phorkys $i Keto. Tethys nascu lui Oceanos serpuitoarele fluvii, Neilos, Alfeios, Eridanos cu-nvartejite bulboane Strymon, Maiandros $i lstros ce curge cu valuri domoale, Phasis $i Resos $i Nesos, Aheloios, undaargintie, Grenikos, Heptaporos, Radios, Aliakmonos, Hermos cu Ialnica unca, Aisepos eel sacru, Limois, Apa cea plina de farmec, Sangarios, marele fluviu, Kaikos, Euenos apoi, divinul Scamandros $i Ladon, Partenios $i Ardescos eel sacru, cu undele limpezi. Tethys nascut-a $i neamul eel slant al fecioarelor care

22

valurl, Metis, Eurinomeea, Hryseis $i Eudoreea,

pustiasca,

Asia, Tyche, Europa, Okyroseea, Amphiro, Styxul, apoi care-a lost, din toate, cea mai vsstita. Nimfele-acestea de Tethys $i Oceanos lost-au nascute, Cele mai varstnice sunt tnca mai multe la nu mar, Chiar vreo trei mii, Oceanide, cu glezna subtire, prslunqa, Care-mpanzit-au parnant $i lacuri pana-n adancuri, $i ratacssc pretutindeni, zburdalnice fiice divine Fluvii mai multe ce curg cu murmur de cantec in valuri, Fii ai lui Oceanos, Tethys, puternica datu-la-a viata. Greu e vremelnicul Om la toti sale zica pe nume, Cei ce pe tarrn locuiesc cunosc fiecarui numirea. Theia nascu tactier!i, Soarele stralucitorul, Luna, torta rnareata, Aurora ce-mparte lurnina Zeilor tara de moarte ce au peste cer stapanire, Oamenilor, care cu totii, aici pe parnant, i$i tac veacul

2. ENUMERAREA SAU LISTA

Ea i-a nascut, rodnicita cu drag de Hyperionos. Crios si Eurybia, aprinsi de iubire, nascut-au Fii, pe Astraios eel mare, pe Palla si Perses, ce-ntrece

Astru, apoi stelele toate ce incoroneaza parnantul Stix a lui Oceanos tiica, in casa-i, iubita de Pallas

In dibacie pe toti, caci lost-a puternica zana

Fiice avut-a pe Zelos si Nike, cu gingasa glezna,

Heos nascu lui Astraios vanturi cu

Kratos sl Bia, vestltii ce nu lasa casa lui Zeus,

sufletul aprig. Boreas, iute in aripi, Zefirul ce-rnprastie norii, Notos apoi, indragita fiind de zeul puternic Erigeneea nascu pe Heosforos, stralucitorul

Nici nu cunosc vreun drum decat indrumarea lui Zeus ~i langa Zeus cu muget de tunet rarnane-vor vesnic,

pp. 24-25: Matthias Gerung Judecata Jui Paris si Riizboiul troian, 1540, Paris, Musee du Louvre

23

VERTIGO. LISTA INFINITA

Altii din Harma erau. Din llesiu, apoi din Eritra;

HOMER (SEC. IX, 'i.Hr) ILIADA, C.ANTUL II

Din Eleon mai departe, din Hila $i din Peteona, Din Ocalea, din bine-ziditul eras Medeona,

Cum arzatorul parjol o padure narnornic-aprinde Sus pe o culme de rnunti si valvoarea i-o vezi de

Din Eutresis, din Tisba, bogata-n porumbi, $i din Copa $i din Coronia, din Haliart, unde-i pajistea verde;

departe, Astfel si luciul armelor dalbe ale oastei pornite Stralurnina 1n vazduh si departe ajungea pan' la

Altii erau din Platea si-o saama-ntre cansu din Glisas, Din Hipoteba cea bine-zidita, din Nisa preasfanta

ceruri. Cum, catsodata, venind din alte meleaguri o

$i din sflntitul Onhest, pe unde-i dumbrava cea dalba

droaie De zburatoare, de gaste ori cucoare ori lebezi

A lui Poseidon, din Midia, din podgoreana cetate Arne $i din Antedona, orasul de langa hotare.

gatoase Peste livada-asiana la raul Caistru pe maluri,

Ei cu cincizeci de corabii purcesera, si 1n tot vasul

Unde $i unde tot zboara $i vesele bat din aripe,

Tineri beoti au venit de doua ori zece $i o suta.

l.armuitoare s-asaza si lunca de troamat rasuna;

lar pe acei din Aspledon $i din Orhomen 1i rnanara

A$a $i multele gloate leslnd din corabii, din corturi

Doi, Ascalaf si lalmenos, feciorii lui Ares, pe care

Langa Scamandru pe camp se revarsa. Batut de

Mandr-Astiohe-i nascu pe la curtea lui Actor Azide; Cand se suise ea, fata fecioara, -n iatac sa se

picioare side copitele cailor duduie groaznic parnantul. [... ]

culce, S-a furi$at 1ntr-o noapte la patu-i puternicul Ares.

spunef acum mai departe, voi Muzelor Olimpiene,

Danr;;ii venira vaslind cincizece de scobite corabii.

Voi doar zeite suntef $i ca martore totul cunoasteti:

Pe foceieni 1i ducea la razboi Epistrofos $i Shediu,

Vestile noi auzim, dar faptele nu le cunoastern -

Ai lui lfitos feciori, nepoti lui Naubol inimosul;

Spuneti-mi care erau 1ntre-ahei capitanii si

Din Chiparisos o parte erau si din Piton stancosul, Altii din Daulis, locuitori din lampolis, si altii

Domnii? N-a$ putea eu sa-i Insir si nici sa dau nume

rnuttlrnli,

I

Locuitori de pe malul Chefisului Stant, r;;i 1n urma din Lilea, pe unde 1$i are izvorul Chefisul;

Chiar dac-aveam inzecita din fire $i limba si gura

Neg re corabii cu toate de patru ori zece vaslira.

si-rni era glasul de-otel si-n pieptu-mi plamanii

Pe foceieni i-a$ezau 1n $iraguri acum capitanii

de-ararna

Sarguitori pe langa beoti randuindu-i, la stanga.

Daca zeitele olimpiene, ale lui Zeus copile,

lar peste locri stapan era Aias eel iute, Oilidul;

Muzele, n-ar pomeni cata oaste venise sub Troia.

Nu era el rasarit ca Aias Telamonianul,

De-asta $i nurnar pe toti capitanii $i vasele toate.

Ci mai ma.runt decat el si de in avea plato$a

Peste beoti, pe de o parte, domneau Penelaos si Leitos.

dansul, Dar Tntre ahei r;;i elini era-ntaiul la trecerea-n suliti.

Cloniu, apoi Protoenor si Arcesilau. lar beotii,

Locrii venira din Chinos r;;i din Caliar, din Opunta,

Unii din Hiria, altii erau din Aulida stanccasa,

Parte din Besa, din Augia cea dragala$a, din

Din delurosul eras Eteonos, din Shoinos $i Scolos, Din Micalesos eel larg, din Tespita, chiar si din Graia; 26

Scarfe, $i de la raul Boagriu, din Tarte, din Troniu. Aias aduse de patru ori zece corabii cernite, Pline locrii din fata ostrovului sfant Eubea.

2.

ENUMERAREA SAU LISTA

Din Eubea sutland a mania abantii, din Halchis

Lui Mecisteus, al carui parlnte fu craiul Talaos.

$i din Eretria, din Histiea cea darnica-n struguri,

Dar peste ton poruncea ortomanul Tidid

$i din Cherin! de la tarrn, din-nalta cetate Dionul,

Diomede,

$i din orasul Caris! $i locuitorii din Stire -

Care la Troia veni cu optzeci de smolite corabii.

Fura condusi de-al lui Ares ortac Elefenor, feciorul

Al\ii pe urrna din bine-zidita cetate Micena

Lui Halcodonte, rnai-rnarele abatantilor tari de

$i din avutul Corint. din Ornia $i din Cleona

virtute. luti $i cu pletele-n spate dau zor dupa dansul abantii Plini de razboinic avant $i cu suliti de frasin tntinse, Gata sa dea 1n dusmani $i platosa sale sfasie. Ei au venit cu de patru ori zece smolite corabii,

Bine-zidita, din Aretirea, placuta cetate, Din Siciona, pe unde-nainte sosise Adrastos, I

Din Heperesia, din Gonossa-naltata pe stanca $i din Pelene, din Egion $i din la\ita Elice 9i de pe tarrnul 1ntreg 1n o suta de vase venira Subt Agamemnon. Cu el erau tambele cele mai multe

lata $i cei din Atena, cetatea cea bine-zidita

$i mai viteze; -narmat 1n lucii vesrninte de-arama

Unde domnea Erehteu eel mare de suflet, pe care

Cel mai falos $i mai mare a lost el lntre toti

Palas Atena-1 crescu ca rnlada a parnantului rodnic $i-l aseza la-nchinat dup-aceea-n bogatul ei templu, Unde de dragu-i jertfesc, 1ncheindu-se anul, feciorii Atenieni o mul\ime de mici timpurii $i de tauri. 0

e-atenieni Ii ducea Menesteu din Petcos nascutul: imenl, atara de Nestor, caci el era eel mai 1n varsta, -a lost ca dansul asa incercat la razboi ca sa mane

$< telegarii $i armia iui incarcata cu suli\i. $< Menesteu a venit cu cincizeci de corabii smolite.

capitanii,

Insusi fiind un viteaz $i avand $i O$tire mai multa. Locuitorii din Lacedemona rapoas,-albita, Unii din Faris, din Mesa cu multi porumbi $i din Sparta, Altii din Brisia, ba $i din Augia cea desfatata $i din Amicle, din Helos, ora$ de pe marginea marii, $i din Oitilos, din Laas, ei toti 1n $aizeci de corabii Fura condu$i de Menelau, de fratele lui Agamemnon. Ei osebit se O$tira. Parea 1ntre dan$ii Menelau Plin de 7ncredere-n sine, cu inima gata de harta, $i-mbarbata la razboi. Mocnea el de furie-ntr-1nsul Ca sa razbune mai repede dorul $i plansul Elenei.

Douasprszece corabii cu armie aduse $i Aias

Locuitorii din Pilos precum $i din dalba Arena

J"1 Salamina $i stete ps-alaturi de cetele Atenei.

$i din Trion de pe langa Alfeu $i din Epi-ntaritul,

Cei de prin Argos apoi, din Tirintul cu prejmet de

Din Amfigenia $i din Pteleos, din Chipariseis,

ziduri,

Din Dorion $i din Etos, pe unde pe tracul Tamiris

Din Hermiona $i Asina, cetati cu limanuri afunde,

Muzele I-au 1ntalnit $i luatu-i-au darul cantarii,

Din Epidaur rnanosul 1n vii, din Trezena, Eiona,

Cand de la craiul Evrit din Ehalia el calatorul

$i din Egina, din Mases, cu totii feciori din Ahaia,

Se-ncumetase le drum sa 1ntreaca 7n cantec pe

Stau sub porunca viteazului nenfricosat Diomede $i-a lui Stenelos, odrasla vestitului Domn Capaneus, $i ca zeu sta alaturi de ei Evrialos, feciorul

Muze. Fiicele 1mplalo$atului Zeus. De aceea $i-n cale Zanele atunci I-au orbit de necaz $i luatu-i-au darul Dumnezeiesc $i fa.cut-au cu totul sa uite de lira 27

-----

3.

ENUMERAREA VIZUALA

N

u tntarnplator, pentru a ne vorbi de o forrna, Homer a ales exemplul unei opere apartinand artelor vizuale (pe care o

descrie in cuvinte prin acea tehnica retorica nurnita hipotipoza), iar pentru o enumerare a ales solutia cuvintelor. Nu i-a venit in minte ca, pentru o enumerare vizuala, sa recurqa la povestirea prin cuvinte. Aceasta nu e o chestiune lipsita de importanta cand vorbim despre 1n?iruiri ?i cornpararn diferite exemple de enumerari verbale cu cele prin imagini. Daca e vorba de sculpture, imaginea este definite 1n spatiu (caci e greu sa ne irnaqinarn o statuie care sa sugereze un ,,?i asa mai departe", ca ?i cum ar putea continua dincolo de propiile-i limite fizice), iar daca e vorba de un tablou, imaginea e delirnitata de rarna.

V E RT IG O . LI S TA IN FIN IT i\

Chiar daca Monna Lisa a pare pe fundalul unui peisaj care 1n mod firesc ar trebui sa continue ?i dincolo de rarna, nimeni, asa cum am mai spus, nu se lntreaba cat se mai Intinde dumbrava sau pad urea ce se vede 1n spatele ei ?i nimeni nu se qandeste ca Leonardo ar fi vrut sa sugereze ca aceasta s-ar continua la nesfarsit. ?i, totusi, exista arte figurative care te fac sa qandesti ca ceea ce se vede 1n rarna nu e tot, ci doar un esantion dintr-o multirne greu de nurnarat, cam ca razboinkii din Homer. Sane gandim la suita de tablouri prezente 1n lucrarea lui

pagina 36, Hieronymus Bosch Triptic cu Griidina Desidtarilor, detaliu din panoul drept, cca. 1500, Madrid, Museo del Prado

Leonardo da Vinci Partretul Mannei Lisa (La Gioconda), 1503-1506, Paris, Musee du Louvre

pagina 37, Hieronymus Bosch Triptic cu Griidina Destotarilor, detaliu din panoul central, cca. 1500, Madrid, Museo del Prado

pagina 39: Giovanni Paolo Pannini Galerie cu imagini ale Romei moderne, 1759, Paris, Musee du Louvre

38

Pannini: acestea nu vor sa ilustreze doar ceea ce se vede, ci, 1n rnarirni diferite, ?i restul colectiei, din care acestea reprezinta doar o rnostra Sa ne qandirn la Gradlna desidtarlior a lui Bosch, care ne suqereaza ca minunatiile la care se face referire s-ar putea continua ?i dincolo de marginile lucrarii. Sa luarn ?i exemplul Rastignirii }i fnaltarii lacer a celor

zece mii de martiri de pe munte/e Ararat de Carpaccio sau al celor Unsprezece mii de martiri de Pontormo. Fireste. rastiqnirile ilustrate nu sunt in nurnar de zece mii, iar tortionarli ar trebui sa fie mult mai multi decat cei care se pot vedea, dar este evident ca tablourile acestea vor sane vorbeasca de un sir nesfarsit de trupuri 1n agonie, care se continua ?i dincolo de limitele panzei, voind parca sa exprime neputinta artistului de a le indica (?i decide a ni le arata) pe toate. Tot astfel se tntampla cu multe reprezentari picturale ale bataliilor ?i ostlrilor aliniate de lupta, dupa acelasi model homeric, sau cu apelul nelinistitor la alte incomensurabile puhoaie. 39

V ER TIG O . LI STA IN FIN IT A

V itt o re C a rp a c c io

Rdstignirea ~; inaltarea lacer ace/or zece mii de martiri de pe munte/e Ararat, 1515, Venetia, Galleria dell'Accademia

40

Albrecht Dorer

Martiriul celor zece mii de crestini, 1508, Wien, Kunsthistorisches Museum, Gemaldeqalerie

VERTIGO. LISTA INFINITA

De altfel, ?i multe naturi statice flamande, reprezentand fructe, flori, pestl, carnuri, nu sunt altceva decat juxtapuneri de elemente tntr-o forrna data, ?i aceasta nu numai pentru ca sunt clar delimitate de rarna, ci ?i pentru ca, de requla, sunt lnqramadlte toate in centrul lucrarii: dar este atat de evidents intentia artistului de a sugera o nespusa abundenta, 0 negraita varietate, incat le putem in?ira printre exemplele de enumerari vizuale. Printre naturile statice olandeze, desi chibzuit compuse, tot la o enumerare fac aluzie ?i asa-numitele desertaciuni, in care sunt puse laolalta obiecte aparent disparate, dar care trimit la tot ce este pieritor in lumea aceasta, invitand la o meditatie asupra caracterului trecator al bunurilor parnantesti, Aluzia la o multitudine de personaje care pulseaza ?i dincolo de marginile panzei sau frescei poate fi sesizata ?i in Judecata de Apoi din Capela Sixtina sau in Judecata lui Cousin.

Pieter Aertsen

Vincent Laurensz Van de Vinne

Desertiiciune (Vanitas)- Natura moartii, 1552,

Desertticiune (Vanitas) cu coroand reqala ~i portretul Jui Caro/1,regele Angliei, decapitat in 1649, dupa 1649,

Wien, Kunsthistorisches Museum Gernaldsqalerie

44

Paris, Musee du Louvre

3.

ENUM ERAREA VIZUALA

Dar enumerarea ca procedeu poate fi Tntalnita ?i ln alte a rte. Boleroul lui Ravel, prin ritmul lui obsesiv, suqereaza ideea ca ar putea fi continuat la infinit ?i nu intarnplator un artist ca Rybczynski 1-a avut ca sursa de inspiratie lntr-o interpretare cinematografica in care personajele (alese dintre protaqonistii revolutiei sovietice, ?i formal nimic nu s-ar fi schimbat daca ar fi fost vorba de Tngerii care se tnalta spre eel de-al saptelea cer) suie neintrerupt pe o scars care ar putea sa nu alba sfar?it.

Zbig Rybczynski

Jean Cousin eel Tanar

Judecata de Apoi, cca.

1585,

The Orchestra, 1990

Paris, Musee du Louvre

47

L

INEXPRIMABILUL1

rin catalogul corabiilor, Homer nu ne ofera numai un minunat exemplu de enumerare, tnca ?i mai eficienta prin contrast cu forma scutului, ci reuseste ?i o regie a ceea ce a fost denumit toposul

P

inexprimabilului. In fata a ceva necuprins de mare sau de necunoscut,

despre care nu se stiu inca destule sau nici nu se vor sti vreodata, autorul ne marturiseste a nu fi in stare sa qraiasca prea multe ?i de aceea propune o enumerare adesea cu valoare de rnostra, exemplu, aluzie, lasandu-l pe cititor sa-?i imagineze restul. Toposul inexprimabilului revine in Homer, de pilda in Odiseea IV, 273 ?i urm. (,,nu voi putea povesti, fireste, de-a fir a par, toate ispravile darzului Odiseu") sau in cantul XI, prin enumerarea rnortilor pe care Ulise ii intalneste 1n Hades, model reluat apoi de Vergiliu (Eneida, VI, 264 ?i urm.) in calatorla lui Enea in lumea de dincolo. S-ar putea lnsira la infinit (iar lista ar fi lunqa) paginile din istoria literaturii in care apare toposul inexprimabilului, de la Hesiod la Pindar sau Tyrtaios, apoi 1n literatura latina la Vergiliu (care 1n Georgicele, 11, 157, pentru a exprima imposibilitatea enurnerarii vitelor ?i vinurilor, scrie: ,,Soiurile ?i ale lor nume-s fara de sfarslt, la ce bun sa le lnsir una cate una; dar cine chiar doreste sa afle sa cerceteze dara cate fire de nisip vantura zefirul 1'n desertul libian sau cate talazuri se frang de tarrnurile ionice"), pentru a incheia cu Sf. loan Teologul, 1n Apocalipsa 7,9 {,,Dupa aceea m-am uitat ?i iata multi me multa, pe care nimeni nu putea s-o nu mere, din tot neamul, ?i sernintiile, ?i popoarele, ?i limbile"). Ovidiu 1n Ars amandi {I, 435), referitor la practicile nelegiuite ale femeilor, scrie: ,,N-a? Antonio Allegri zis ii Correggio iniiltarea Fecioarei la Cer (detaliu), 1526-1530, Parma, Cupola Dornului

49

VERTIGO. LISTA INFINITii

putea vorbi despre toate acele nelegiuite mestesuquri ale preacurviei, nici de-a? avea zece guri ?i tot atatea limbi", dupa care (In 111, 149-152) spune ca a lnsira toate pieptanaturile ?i gatelile femeilor e ca ?i cum a-i numara ghindele stejarului ?i fiarele Alpilor. lar in Metamorfoze (XV, 419-421) se caineaza ca este cu neputinta sa pomeneasca toate acele metamorfoze (dar, ce altceva a facut de-a lungul a cincisprezece Carri ?j douasprezece mii de versuri decat sa le enumere pe toate cele 246?). A?a cum Homer nu poate sa-i rnentioneze pe tori razboinicii argieni, tot asa, daca nu ?i mai dificil, ii e lui Dante sa-i mentioneze pe tori ingerii din cer, necunoscandu-le numele, dar mai ales numarul. lar in cantul XXIX al Paradisului qasim un alt exemplu de topos al inexprimabilului, dat fiind ca nurnarul ingerilor depaseste cu mult posibilitatea de cuprindere a rnintii umane2. In fata inexprimabilului tnsa, Dante nu recurge atata la enumerare, cat tncearca sa sugereze extazul pe care acesta Tl starneste: in . legatura tot cu nurnarul ingerilor, cand se lasa furat de fascinatia arnetitoare a progresiei geometrice, face aluzie la legenda potrivit careia creatorul jocului de sah a cerut regelui Persiei ca rasplata pentru inventia sa un bob de qrau pentru cea dintai patrarica a tablei de sah, doua pentru a doua, patru pentru a treia ?i asa mai departe, obtinand astfel un nurnar astronomic de boabe de qrau (Paradisu/, XXVIII, 91-93). ?i, totusi, exista o diferenta Intre regretul de a nu avea suficiente limbi ?i guri pentru a spune ceva (toposul inexprimabilului variind de la intentia de a se abtine de la orice exprimare, pana la modul original ?i sublim pe care ii alege Dante) ?i incercarea de a schita o oarecare enumerare, fie ea ?i incompleta ?i cu statut de simplu esantion, (vezi Homer ?i Vergiliu, sau Ausoniu in Mosel/a, prin lista sa de pesti). Toposul limbilor sau gurilor ce nu-s parca de-ajuns rnarcheaza poezia menita sa fie rostita, sa circule oral; iar aedul epocii homerice avea nevoie de bojoci puternici pentru a recita in ritm sustinut enumerarea corabiilor sau pentru a lnsira toate numele personajelor mitologice din Hesiod. Dar acest topos reapare ?i in epoci in care textele circulau in forrna scrisa (de pi Ida, sonetul 103 de Cecco Angiolieri Mii ?; mii de limbi 50

4.

IN EXPRIM ABILUL

de-at avea gura mea), iar, la un moment dat, este perceput ca atat de uzat, incat este reluat 1n cheie ironica de Boiardo ?i a poi de Ariosto 1n Orlando nebunul (VII, 29), 1n care, vorbind despre doi lndraqostiti, poetul spune: ,,?i de-a lor desfatare vorbeasca-ne o frantura / c-ades aveau mai mult de-o limba-n qura". 1 Cfr. despre acest subiect Giuseppe Ledda in eseul sau inca inedit .Enumerari imposibile: despre cataloage ?i toposul inexprimabilului". Autorul a mai tratat de altfel subiectul ?i in lucrari publicate, cum ar fi volumul sau Basboiu' limbii. lnefabi/, retorioi }i povestire in Commedia Jui Dante, Ravenna, Longo, 2002 (cu precadere la pp. 42-45; 195-200; 297-298) ?i articolul ,,Dante ?i tradltia viziunilor medievale", a pa rut in ietture Classensi, 37 (2007), pp. 119-142. 2 Lista numeloringerilor, benefici sau malefici, care apare in antologie este lntocrnlta pe baza Sf. Scripturi, a evangheliilor apocrife, a traditiei cabalistice, a traditiei musulmane, a cartilor lui Enoch, a textelor Sabeilor din Harran ?i a Steganographia lui Tritemius (1621 ). Lista diavolilor porneste de la Lemegeton Clavicu/a Salomonis (1641 ), de la Pseudomonarchia daemonum de Johann Weyer (1515-1588), aparuta ca adauqire la diferitele editii ale operei sale De Paestigiis Daemonum (1563), de la Dietionnaire infernal al lui Collin de Plancy (1812) ?i de la alte texte ale demonologilor. Filippo Lippi

incununarea Sf Fecioarei (detaliu), 1441-1447, Florenta, Galleria degli Uffizi

51

VERTIGO. LISTA INFINITA

VERGILIU (70-19 i.Hr.) ENEIDA, CARTEA A VI-A

Daca nu cumva-i spunea pa\ita: Sibylla ca viata-t Flutura fara de trup $i ca-l aer 1n chip de naluca, Ar fi lovit, spintecand degeaba cu fierul o umbra.

Zeii puterii, stapanf pe suflete, umbre-amutite, Chaos $i Phlegethon tu, voi locuri tacute-ats nop\ii, Fie-mi iertat sa vestesc ce-auzit-am acolo, ce-ascunde Vechiul parnant 1n adancur] si-n noapte, prin vol sa descoparl Merg singuratici prin neguri acum $i peumbroasele drumuri, Tree prin tinutul Jui Dis $i prin goluri $i prin locuri deserts, Cum la-ndoielnice zarl de slaba lurnlna de luna Trece-o potsca prin codri si-n amurg zac toate, plerzandu-st culoarea. Tocmai 1n pragul dintai sr-n gurile ladului, gloata Grijilor neiertatoara statea $i cu dansets - Amarul, Vestede Boale-mprejur $i plina de chin Batranets, Foamea ce-ndearnna la rele, $i Groaza, $i mult urgisita

Tulbure-aici de narnolun, vartejul ss-nvolbura-n valuri, Vajaie surd, tavalind spre Cocytus navalnic namotot. Apele-atator valtori vuitoare prin vaduri grozave Charon, le tine, luntra$ul zbarlit 1n vestminte murdare; Surele-i tepi i se-ncurca pe-obraz $i-i scapara ochii, Haina-i atarna pe umeri, soioasa, din copcii desprinsa.

DANTE ALIGHIERI (1265-1321) PARADISUL, CANTUL XX.IX Dar prea ne-am abatut din drum. Sa-ntorci privirea ta spre dreapta cararuie

l.ipsa - grozave vedenii - $i Moartea, $i Truda Muncirii,

ca drumului din limp tu sa mai storci. Angelica natur-atat se suie

Somnul, cu Moartea-ntrantu', $i lacoma Petta, ce-n inimi

1n numar, grad de grad, ca niciodata nici grai uman nici minte n-o s-o spuie. De judeci clar ce Daniil ne-arata,

Naste pacate; $i plinul de-ucideri Razboiul eel jalnic. Negre iatacuri de Furii se vac $i vraloa-noraora: Parui Ii curge ca serpli, desprins din cordele crunte. Groaznice ramuri, la mijloc, un ulm $i le-ntinde noptatec, Brate de sute de ani, si-acolo desartele Visuri Cuibul si-l au, atipind cate-un vis pe sub fiece frunza.

Insa vedenii mai mari $i

mai pline de spairna

s-alearqa

tu po\i vedea ca-n mii de mii vorbind, el suma lor n-o da determinata. Lumina prima-ntreaga-n ei lucind 1n tot atatea forme-i penetreaza pe cate sunt splendorile ce-o prind. Caci dupa cum oricare-afect urmeaza tariei ce-1 concepe, felure$te $i-a lor iubire, slaba ori mai treaza.

fn culmea deci largoarea ne-o prive$te,

Altele multe, sub porti. Centauri $i Scylle biforme, Gearnan de-o suta de ori Briareus $i monstrul din Lerna, Plin de grozav suierat; si-narrnata cu tlacari Chimaera, .. Harpii la urrna, Gorgone si-n trei 1ntrupatul balaur. Prins de cutremur aic] $i de-o spaima cu tipat, apuca

,,

Fierul Aeneas $i tine-tai$UI lntins spre balaur; pp. 52-53: Jan Brueghel eel Barran

Enea si sibila in Hades, 1600, Wien.' Kunsthistorisches Museum Gemaldegalerie

54

Drumul acum ii apuca spre raul eel negru din Tartar;

a ve$nicei valori, $i cate sfinte oglinzi creat-a-n care se-mparte$te tot una ramanand ca $i 'nainte.

4. INEXPRIMABILUL

~eri

Jeliel, Jibril, Jophiel, Kamael, Karael, Kerkutha, Kjriel, Kobabel, Kokbiel, Ladiel, Ladrotz, Lamael,

Aodizuel, Abriel, Adan, Adnachiel, Adonael,

Lamas, Lamersy, Laphor, Larfos, Larmol, Lauviah,

A,ctriel, Ahayah, Aihel, Akaiah, Akibeel, Aladiah,

Laylahel, Lazaba, Lecabel, Lehachiah, Lelahel,

Aleasy, Alheniel, Aliel, Almadiel, Almesiel, Almoel,

Lomor, Luziel, Mador, Mafayr, Mahasiah,

4isuel, Althor, Ambriel, Amezarak, Amixiel,

Malchidael, Malik, Manakel, Manediel, Maniel,

Amutiel, Anani, Anauel, Aniel, Ansoel, Arael,

Marae, Maras, Marianu, Marioch, Maruth,

A:afos, Arayl, Arazeyal, Ardefiel, Arepach, Aridiel,

Matariel, Mebahel, Mebahiah, Mechiel, Medar,

Arie l, Arioch, Arisiel, Armany, Armaros, Armers,

Melahel, Melanas, Melioth, Menadel, Menador,

Amibiel, Arseyaleyor, Artinc, Asael, Asaliah,

Merach, Mermeoth, Merosiel, Metatron, Michael,

Asbibiel, Asmodel, Asoriel, Asphor, Asradel,

Mitzrael, Molael, Monael, Mcniel, Morael, Morias,

Asuriel, Aumel, Azariel, Azazel, Azeruel, Aziel,

Mugael, Mumiah, Munkar, Murahe, Muriel,

Azimel, Azra'il, Baoxas, Baradiel, Baraqal,

Musiriel, Myresyn, Nachiel, Nakir, Nalael, Nanael,

Baraquel, Barbiel, Barchiel, Bartos, Barinael,

Narzael, Nastros, Nathaniel, Nautha, Neciel,

Basiel, Batraal, Bedarys, Befranzij, Belsay,

Nedriel, Nefonos, Nefrias, Nelchael, Nemamiah,

Benoham, Bethnael, Binael, Bitael, Budarym,

Nithael, Nithaiah, Oeniel, Oertha, Ofaniel, Ofisiel,

Bufiel, Bulis, Burfa, Burisiel, Busiel, Cabarym,

Omael, Onomataht, Orouel, Orym, Ossidiel, Otiel,

Cabron, Cahetel, Caliel, Camael, Camor, Camory,

Pafiel, Pandiel, Pandor, Paniel, Paras, Parius,

Capriel, Carasiba, Carba, Carman, Carniel, Carnal,

Pathyr, Peniel, Pharol, Phounebiel, Poyel, Quibda,

Carsiel, Cartael, Casbriel, Cassiel, Cazul, Cesael,

Raamiel, Raaziel, Raguel, Rahel, Raiouoth,

Chairum, Chalkatura, Chariel, Charuth, Chaser,

Ramuel, Rapsiel, Rarideris, Rasuil, Rathiel,

Chavaquiah, Chomiel, Choriel, Chubor, Churibal,

Rehael, Reiyel, Remiel, Remihel, Requiel, Reuel,

Clyssan, Cugiel, Culmar, Cumeriel, Cuphar,

Richel, Ridwan, Rizoel, Rochel, Rouiel, Rufiyael,

Cupriel, Curiel, Curifas, Dabrynos, Damabiah,

Ruthiel, Sabael, Sachiel, Saddiel, Sahaiah,

Danael, Daniel, Darbori, Decaniel, Dirachiel,

Salgiel, Samael, Sams, Samsaweel, Samziel,

Diuiel, Dorael, Doriel, Dromiel, Drubiel, Druchas,

Sandalphon, Sarach, Saraguel, Sardiel, Sariel,

Drusiel, Dubiel, Dubilon, Duth, Efiel, Egibiel,

Sartael, Saruiel, Satanael, Satifiel, Scaltiel,

Elamyz, Elemiah, Elitel, Emuel, Enediel, Ergediel,

Sebach, Sehaliah, Seheliel, Semeil,

Ervihel, Etymel, Eyael, Ezeqeel, Fadahel, Fanuel,

Semeyaza, Sitael, Sobiel, Soriel, Souiel,

Fariel, Femol, Fubiel, Futiel, Gabriel, Galgaliel,

Suraquyal, Suriel, Syliael, Tagriel, Takiel, Tamiel,

Gamsiel, Gariel, Garrubiel, Geliel, Geniel,

Taros, Temel, Thalbos, Thariel, Themaz, Thurcal,

Geremiel, Geriel, Gerthiel, Godiel, Grafathas,

Turel, Tzaphkiel, Umabel, Urakibaramel, Uriel,

Gudiel, Haamiah, Habuhiah, Hahasiah, Haheuiah,

Ursiel, Vadriel, Vadros, Vasariah, Vauliah, Vehuel,

Haiayel, Hamabiel, Hamael, Hamarytz, Hanael,

Vehuiah, Verchiel, Vereveil, Veuliah, Xanoryz,

Harael, Haraqiel, Hardiel, Hariel, Harut, Hayuiah,

Xanthir, Yecabel, Yehuiah, Yeialel, Yeiayel,

Haziel, Hehahel, Hekamiah, Herachiel, Hesediel,

Yelahiah, Yeratel, Yomyael, Zaafiel, Zaameel,

Hobrazym, lachoroz, lahhel, laniel, laoth, lastrion,

Zadkiel, Zamael, Zaphkiel, Zaqebe, Zawael,

latroziel, lax, leiazel, lezalel, lmamiah, lngethel,

Zerael, Zeruel, Zetachiel, Ziquiel, Zoeniel, Zuriel,

lrmanotz, lsbal, lsrafil, Jabamiah, Jazeriel, Jehudiel,

Zutiel, Zymeloz.

Gustave Dore ingerii de pe planeto Mercur; Beatrice se inafra cu Dante pe planeta Mercur, dupa D. Alighieri, Divina Comedie, Paradisuf, Paris 1868

61

5.

LISTE DE OBIECTE

T

eama de a nu putea spune totul i?i poate face aparitia nu numai in fata unei infinitati de nume, ci ?i in fata unei lnfinitati

de obiecte. lstoria literaturii este plina de colectii obsesive de obiecte. Acestea sunt uneori fantastice, precum colectia pe care Astolfo, personajul lui Ariosto, o descopera pe Luna, de unde tncearca sa recupereze rnintile pierdute ale lui Orlando; alteori sunt nelinistitoare, ca sirul de otravuri folosite de vrajitoarele din Macbeth de

Shakespeare; alteori, de un parfum imbatator, precum siraqu' de flori pe care Marino ii descrie in poemul sau Adonis; alteori, sarace ?i esentiale, precum cele cateva rama?ite disparate care ii permit lui Robinson sa supravietuiasca pe insula lui, sau precum modesta cornoara pe care reuseste s-o stranqa Tom Sawyer, personajul lui

Mark Twain; alteori, ametitor de plauzibile, precum sumedenia de obiecte nesemnificative lnqramadite in sertarul din bucataria lui Leopold Bloom din Ulise de Joyce; alteori, nostalgice ?i tnduiosatoare, dar de-o intepeneala ca de muzeu, aproape funebra, precum colectia de instrumente muzicale de care vorbeste Mann in Doctor Faustus. Alteori, lucrurile adunate sunt pur ?i simplu mirosuri sau miasme, ca in orasul descris de Si.iskind.

Tullio Pericoli Robinson Crusoe, detaliu, 1984

67

VERTIGO. LISTA INFINfTA

LUDOVICO ARIOSTO ORLANDO NEBUNUL, XXXIV (1532) Alie parauri sus, alte drumeaguri :;;i locuri sunt, cum pe la noi niciunde; alti rnunti :;;i alte val, alte meleaguri cu vechi palate :;;i cetati rotunde, cu case ca rnarqele-n siraquri, cum de nu s-au mai vazut: :;;i sunt afunde paduri :;;i singuratice, prin care vanat alunqa nimfele :;;i fiare. Ca-n jur sa vada tot, n-a stat din cale Astol!, caci nu de-aceea se-naltase. de stantu-Apostol fu purtat pe-o vale cuprinsa lntre doua culmi muntoase, pe unde tot ce tu din ale tale, a vremii sau a Sortii nemiloase gre:;;eli pierdut-ai, minunat ss-aduna: ce pierzi aici, se strange sus pe luna. Nu doar de-averi vorbesc :;;i de regale pe care roate sortii le-nvartsste, Ci $i de Cele Ce nicicum nu poate a-ti lua ori da din tot ce-i prisosests. E rnulta tairna sus, ce-aici se zbate rnancata ca de viermi cand timpul crests. E plin pe sus de rugi :;;i jurarninte de noi aduse sfantului Parinte. De-ndraqostiti sunt lacrimi :;;i suspine, :;;i timp zadarnic irosit cu jocul, :;;i lenea celor prosti, uitari de sine, dssarte vreri ce nu-si ajung sorocul. $i sunt dorinti zadarnice rnultirne, ce-n buna parte-n preaima-ncurca locul. Pe scurt, tot ce-ai pierdut candva pe lume, acolo regase:;;ti :;;i afli cum e. $i cum trecea printre gramezi :;;i gloate, Astolto intreba pe fiecare. Vazu un munte de basici umflate parand cuprins de striqat :;;i turbare si-afla ca sun! coroanele purtate de-Asiri candva, :;;i alte vechi popoare, de Persi, de Greci, ilustri-odmioara si-a carer tairna astazi sta sa piara, Vazu din aur :;;i argint carlige :;;i erau daruri 1ntr-adins tacute de slujitori, ca rnila sa ca:;;tige

pe langa regi :;;i printi zqarciti, $i sute vazu-n ghirlande laturi :;;i verige si-atla ca-s toate lingu:;;eli placute: ca greierii plesnind de cant rasuna cantarea ce le canta lor Tn struna. Batute-n aur scump :;;i nestemate

vazu iubiri nevrednice :;;i doruri. Supusilor de printi Incredintate Vazu, Tn chip de gheare lungi, onoruri si-n chip de foale, aere-nqarnfate de regi umpleau cuprinsul, :;;i favoruri, pe care ei le-mpart cu prisosinta :;;i ti le iau cu-aceea:;;i u:;;urinta. Ruine de cetati :;;i de palate, cu avutii cu tot, zaceau gramada. $i 1ntreband atla ca sunt tratate :;;i conjuratii prinse de iscoada, :;;i-n chip de :;;erpi cu fete pomadate, hotii :;;i falsuri Ii tu dat sa vada, :;;i fel de tel de cani :;;i sticle sparte, servicii-aduse curtilor de:;;arte. De ciorbe rasturnate vede-o zeama :;;i-ntreba pe-ntelept ce zace-n troaca. Pomana e - raspunde - ce se cheama Ca dupa moarte-o la:;;i sa ti se faca. Ajunge-apoi pe-un pisc :;;i baga seama ca-i plin de tlori; Tnsa peel 1-Tneaca putoarea lui. $i afla ca e darul lui Constantin catre Silvest vicarul. Vazu gramezi de vase ,nnaclaite :;;i-erau, marite Doamne, nurii vo:;;tri. Ci-a spune tot 1n versuri ticluite. nu-i timp aici :;;i teama mi-e ca n-oi :;;ti, atatea sunt pe-acolo-n:;;iruite din ca.le Ii se-ntampla alor no:;;tri. Doar nebunie nu gase:;;ti, caci toata ramas-a jos, pe lume adunata. Se-ntoarse-apoi cu gandul spre-ale sale pierdute zile :;;i-ntamplari anume, la care, tara de talmaci Tn cale, nu le-ar fi dat de rost :;;i nici de nume, iar mai apoi la ce prin osanale nicicand nu s-a cer:;;it la cer pe lume: de minte zic: din ea era un munte :;;i tot ce-am spus nu-i vrednic sa-1 Tnfrunte.

5. LISTE DE OBIECTE

Era ca un lichid subtire, moale, o apa ce se pierde-n vant, cuprinsa in sticle, in garafe, in sacale care mai largi, care mai strarnte, insa in cea mai mare mintea dumisale, a contelui d'Aglante era stransa $i pricepu pe lac ce-aduna-ntransa, caci "Mintea lui Orland" scria pe dansa.

Unii si-o pierd iubind, attii-n fast $i onoare, unii nutrind speranta ca var putea damni, altii catand comori, cutreierand pe mare, altll crezand in farmece $i in vrajitorii, unii in nestemate, in a artei chemare, altii-n atatea tnca ce var a preamari, Poeti, sofisti $i astralagi, voi tnsa vedeti ca mintea voastra in luna-i stransa,

La fel scria pe taate acele vase numele celar ce mintea si-o pierdura. Spre-acala mintea lui Orland plecase. Uimit era ca-n ele Incapura mintile celar ce n-ar fi banuit ca de inteliqenta vreodata s-au lipsit, dar el vedea acuma ca ei n-aveau deloc, de vreme ce atatea zaceau in acel loc.

Astol! ia vasul sau, caci lui i-1 arata eel ce a scris obscura Apocalipsa: la nas apropie vasul $i pe data de minte brusc el nu mai duce lipsa: de aceea $i Turpin de-atunci ne spune c-Astalf multi ani trai cu-ntelepciune, numai ca a gre$eala Iacuta mai apoi iar ii rapi pe luna rnintile inapoi.

Max Ernst Ochiul tacerii, 1943-1944, Saint Louis, Missouri, Washington University Art Gallery

69

WILLIAM SHAKESPEARE MACBETH, ACTUL IV, SCENA 1 (1606)

Sub un lnqhetat pietroi, Cu venin te umfli-ntruna, Nopti $i zile treizeci una,

Intra cele trei vrajitoare.

Hopa-n oala terrnscata, Ca sa mi te fierb indata.

INTAIA VRAJITOARE Astazi un cotoi varqat De trei ori a mieunat. A DOUA VRAJITOARE Trei si-o data un arici A scancit $i el pe-aici.

TOATE Toarna-l, toarna-i, zoru-i mare, Foe $i clocot la caldarel A DOUA VRAJITOARE Muschi de sarpe din baltoace Fierb 1n oala :;,i te coace, Cu o lirnba de dulau,

A TREIA VRAJITOARE Scorpia striqa: acu-i acu.

Ac de sarpe orb :;;i rau, Limba viperii-nfurcata, Ochiul gu$1erului, iata,

INTAIA VRAJITOARE In ceaun pe tarcolita Punati mate otravite. Tu, ce-n somn, rares broscoi,

$i un deget de brotac, Lana de pe liliac, Din soparla un picior,

70

Peana cucuvauor,

5.

Fiarba vraja ce nu iarta, Ca din iad fiertura tiarta. TOATE Toarna-i, toarna-i, zoru-i mare, Foe $i clocot la caldarel A TREIA VRAJITOARE Colt de lup $i solz de zmeu, $i flcatii-unui iudeu, Les uscat de vrajitoare, Ranza de rechin de mare, De cucuta radacina, Srnulsa noaptea, nu-n lurnina, Dintr-o tisa firicele, Cand e luna 7n belele, Fierea toata dintr-un tap, De$tUI unui prune scapat Intr-un sant $i sugrumat, Chiar cand tarta I-a tatat: Faci fiertura grea $i deasa, lar qustoasa ca sa iasa Bagi de tigru maruntais Tn caldare pe vapaie.

LISTE DE OBIECTE

GIAMBATTISTA MARINO ADONIS, VI, OCTAVELE 122-152 (1623) Cei doi privesc cum umbra se-alungeste pe-aleile rnaestru conturate de gardul ce qradina o strajuieste. Hoza-si deschide a ei nestemate, iar florile ca-ntr-un tablou, reqeste, cu qratie $i talent parca-s pictate, sl-n felurite forme si culori cu-a lor miresme orbesc narile lor. De-mpletituri, de trestii $i de plase aleile frumoase-s rnarqinite, fiind parca cu compasul trase printre ronduri de flori 7mprejmuite; spre arta acelor locuri preafrumoase zeita, pe-al sau oaspe sa-l invite, 1$i poarta pasii pe carare, U$0r, ce-i parca un mozaic stralucitor. Amor, prin trucuri rare, neobisnuite, aici acuna a sa destatare punand 7n plantele indraqostite desavarsirea plina de splendoare, iar rozelor abia Tmbobocite, cu-a lor paloare sau Tmpurpurare,

TOATE Toarna-l, toarna-i, zoru-i mare,

Amor le da frunze mai parfumate si flori mai manors si neinspinate.

Foe $i clocot la caldarel

lntrega a Sabei calda moliciune, a lndiei si-a Arabiei fericire, colinele iblee cu mierea lor cea buna, tot ce-are Atica mai scump tn fire, cuibul lui Phoenix cu a sa minune, pasunea din Hymet, a Ciliciei rnarire, sub buna stea, aici a strans acum a Ciprului zeita, ce-i mai bun. Pe-aici zibeta suav asudand 1$i lasa-mpreiur parfumurile vii; vazduhul e-o rnlreasrna cornbinand tincturi maure, hispane alifii, orice durere-n mlma alinand boarea de nard, marar si crini tarzii, de maghiran, ghimbir $i siminoc, de levantica, cimbru, busuioc. E-aici rosia baca de campie ce-nvigoreaza trupul Tn asalt,

Alberto Savinio Orasu! fagiiduin{elar, 1928, Paris, Galerie Daniel Malingue

$i ghimpele, $i spicul ce-si mladie snopul de tije mandre spre Tnalt, 71

VERTIGO. LISTA INFINITA

stejarul Etiopiei aici reinvie, aici $i cedrul Siriei eel tnait,

Crucea-parnantului 1$i tmpteteste

vedenia unui balaur se tnalta, iar vantul dand tarcoale din vazduh cu-n suierat parea sa-i ti dat duh. lar iedera cea deasa, rasucita, tesea o cea$ca verde, rncapatoare,

frunzele sale de leac prin flori rnarunte, iar terebintul urnbra-si insoteste cu frasinelul de pe-al ldei munte

ca pe-un nectar dulceag $i foarte tare. Din verzi parami $i vele 1mpletita

a carui seva lnsanatoseste; iata $i papura $i trestie alba-n frunte. ( ... ] Printre aceste flori Amor salasluieste.

urzea corabia verde plutitoare, la pupa careia sturzii, sitarii cantau asemenea cu marinarii.

Cei doi acrrura acanta, ca $i stirul, narcisele, zambila ce zarnbeste, sotranul, floarea-soarelui $i trandafirul.

Placerea-1 mangaie, aleasa Desfatare cu-nchinaciuni pe-Adonis 11 prime$te, culege Harnicia flori sub soare,

De-un rosu aprins roza se-nsutleteste, Un plans e roua, o boare e suspirul. Rad galbenelele, dar fara de putere, violeta, de Amor atinsa, piere.

Mireasma amesteca ierburi mirositoare, Dulceata frunzele le risipe$te.

aici - $i piscatoarea scortisoara, aici - $i tarnaioasa nucsoara,

Pe-atunci, Adonis, tllnta-tl era vie $i tnca nu erai 1n floare transformat. Cine-ar ti zis ca-n haina sanqerie

pentru a strange roua risipita

Grija pe cele rare le prive$te,

Tamaie poarta-n maini ldolatria, aburi U$Ori emana-n van Trufia. Lasciva Moliciune-n jur vegheaza, Migala e curata, delicata,

tu lnsuti carnpul 11 vei fi ornat? Cu trista presirntire, contuza pe vecie

Nobletea de duhori se-ndeparteaza, de-orice miros Fala e 1ncarcata;

de cinstea ca vreodata sa te fi lntarnpinat, acum ti se inchlna orice floare, cazandu-ti, nesternata, la picioare. Natura cu laleaua se rnandreste

Bunavointa se 1nsenineaza, placuta-i Frumusetea ce se-arata, Umflata-n pene e Ambitia iara, Luxu-i molatec, Podoaba e barbara. Aceste naluciri, cu palme pline, chipul lui Adon cu picuri H stropesc cu-nmiresmate esente, iar rn vine

$i cu Arta lnsasi pare a concura. Brocartul Persiei umil palests 1n tata carliontilor tesuti de ea. Mai rosu-i e bobocul cs-ntloreste decat purpura fina de Arabia. Nu-i cusatura $i nu-i tesatura mai mandra decat ce-afli ,n natura, [ ... ] Soseste Adon; iute gradina toata se-rnbraca 1n noi haine $i culori.

zeci de scantei aprinse 1i starnesc. Apoi cu mreje trainice $i fine ce din mii de flori zdravan 1mpletesc pe-Adonis $i zeita strans i-au 1nlantuit unde la Lene-n brate Amor a atipit.

Smerite, crengile fruntile-si pleaca, dar $i le tnalta vesel mii de flori. Placute adieri, boarea tnrniresmata cu-n susur 11 primesc rnapulitor. Cu totil sa-l salute se grabesc; mierlele canta, izvoarele soptesc. lata a unui paun mandra-ntatisare ce merisorul falnic o tesea; 1n coada cea rotata, o splendoare, siruri de flori 1n lac de ochi avea.

Jan van Huysum

Din alti arbusti desi, lnspaimantatoare,

Paris, Musee du Louvre

72

Vas cu Flori intr-o nisa, cca. 1720-1740,

V ER T IG O . LI S TA IN FIN IT A

MARK TWAIN AVENTURILE LUI TOM SAWYER (1876)

bidineaua In rnana, Pana sa oboseasca Ben, Tom Ti $i cedase randul lui Billy Fisher, In schimbul unui zmeu bine carpit - :;;i cand Ti expira termenul lui

- Hai, ca-ti dau cotorul rnarului, cu toti samburiil - De, stiu $i eu ce sa zic ... Nu, Ben, degeaba ... nu

Billy, Johnny Miller oferi un guzgan mort, plus sfoara de hatanat; :;;i tot asa ln sir, timp de cateva

se poate; mi-e frica. -1\i dau tot rnarull

ceasuri. De unde dirnineata fusese un biet baiat nevoias, pe la mijlocul dupa-amiezii abia T:;;i mai putea nurnara avutiile. In atara de obiectele de mai sus numite, avea douasprezece bile, un sdrarq, un ciob de sticla albastra stravezie, un mosor tara

Tom se desparti de bidinea sovaind, dar cu o tresanre de bucurie ln suflet. $i In limp ce fostul vapor Mare/e Missouri trudea $i nadusea tn soare, artistul In retragere sedea pe un butoi tn apropiere, la umbra, balabanindu-si picioarele, rnolfaind rnarul $i urzind la planuri cum sa mai prinda tn lat $i alti prosti. Presti se gasira destui; una-doua rasarea cate un baiat. Veneau sa-si bata joc de el, :;;i Tom tacea ce tacea :;;i le punea 74

ata, o cheie care nu descuia nimic, un soldat de plumb, o pereche de mormoloci, sase pocnitoare, un pisoi chior, o cianta de alarna, o zqarda de caine (pacat ca n-avea cainel), un rnaner de cutit, patru coji de portocala :;;i o cercevea veche $i stricata. Timpul trecuse placut, fara nici o

5. USTE DE OBIECTE

THOMAS MANN DOCTOR FAUSTUS (1947) Magazinul aflat in tncaperile de la mezanin, de unde, adesea, rasunau asemenea incercari alunecand de-a lungul octavelor in cele mai variate timbruri $i coloraturi, oferea o prlveliste supsrba, ispititoare, a$ spune: tsrrnecatoare sub aspectul cultural, provocand o oarecare etervescenta in tantezia auditiva. Cu exceptia pianului, pe care tatal adoptiv al lui Adrian ii lasa in seama industriei de specialitate, era expus acolo tot ce suna $i rasuna, zornaie sau zbarnais, duduie sau rapais, rnorrnaie sau zdranqans - $i de altfel era reprezentat, intotdeauna, $i un instrument cu clavlatura, sub infatisarea unui Glockenclavier, o celesta. Gaseai, acatate in dulapuri cu usi de sticla sau culcate in casete care, ca niste cosciuqe de mumii, aveau forma celui culcat Inauntru, viori minunate, lacuits, unele galbui, altele castanii, cu arcusurils zvelte tntasurats la maner cu fir de argint $i prinse in clame de capacul casetei - viori itallenesti, a carer torrna pura putea trada cunoscatorului german originea lor crernoneza, dar $i tiroleze, olandeze, saxone, de la Mittenwald, $i unele construite chiar in atelierul lui l.everkuhn. Violoncelul melodios, care-i datoreaza lui Antonio Stradivari forma sa desavarsita, ii atlai in siruri intregi, dar ii gaseai $i predecesoarea, viola da gamba, cea cu sase coarde, care si-acurn mai apare la loc de cinste oboseala, tusese inconjurat de prieteni - $i unde mai pui ca gardul avea pe el trei straturi de varuialal Daca nu s-ar ti ispravit varul, i-ar ti ruinat

alaturi de el in lucrarl mai vechi, precum gaseai $i viole $i late surate ale viorii, viole alta, $i tot din Parochialstrasse se trage $i propria mea viola

pe toti baietii din targ.

d'arnore, pe ale carei sapte coarde mi-am leganat toata viata tnduiosarue. Mi-a tost daruita de parinti in ziua confirrnatiei. Stateau rezemate acolo mai multe exemplare de violone, viola giganta, contrabasul eel greoi la rnanuit, capabil de recitative maiestuoase, al carui pizzicato e mai rasunator decat al timpanelor acordate $i nici nu-ti vine sa-l crezi in stare de vraja diatana a tlajoletelor sale. Tot in mai multe exemplare ii qaseai $i pe corespondentul sau din randul instrumentelor de John Haberle

Sertarul unui celibatar, 1890-1894, New York, The Metropolitan Museum of Art

75

V ERT IG O . LI S TA IN FIN IT A

suflat de lemn, contrafagotul de saisprezece picioare, adica sunand cu o octava mai jos decat arata notele, lntarind viguros basil $i dublu 1n dimensiuni tata de fratele sau mai mic, fagotul scherzoso - pe care 11 numesc astfel pentru ca este $i el un instrument de bas, dar n-are putere de bas adevarat, ci e bizar de slabut la sunet, behait, caricatural. $i totusi, cat de draqut arata, cu teava rasucita pentru suflat, sclipitor datorita podoabei mecanismului clapelor $i parqhiilor sale! $i, 1n general, ce termecatoare priveliste, aceasta arrnata de fluiere ascunse 1n culmea perfectiunii tehnice, stlrnuland elanul virtuozilor, fiecare dintre ele: bucolicul oboi, cornul englez, care-i atat de potrivit pentru arii triste, clarinetele bogate 1n clape, cu sunet atat de supranatural $i de tenebros 1n registrul grav de chalumeau, dar 1n eel de sus 1n stare sa straluceasca 1n scanteierea argintie a armoniei 1nfloritoare, cornul bassett $i clarinetul bas. Toate acestea, 76

culcate 1n asternuturi de catifea, erau oferite curnparatorului 1n pravalia unchiului Lsverkuhn, $i 1n atara de ele mai gaseai :;;i tel de fel de sisteme de flaute transversale, din diferite materiale: lemn de cirnisir, grenadil sau abanos, cu lmbucaturi de tildes, sau cu totul din argint, rubedeniile lor stridente, flautul piccolo, care 1n tutti de orchestra stie sa patrunda, sa staruie patrunzator 1n tonurile lnalts $i sa dantulasca, asemenea unor lumini de licurici 1n vraja Ilacarilor. $i de abia dupa aceea venea corul stralucitor al alarnurilor, de la eleganta trornpeta, care numai cat o priveai :;;i 1ti evoca semnalul rasunator, cantul temerar, cantilena lanquroasa, apoi cornul spiral, favoritul romantismului, cornul cu ventile, zveltul $i puternicul trombon cu culisa, $i faimosul cornet a pistons, pana la masivitatea qrava a marii tube-bas. Gaseai, adesea, 1n magazinul lui l.everkuhn, chiar $i raritati de muzeu, ca de pilda o pereche de lire de bronz cu

5.

capetele frumos aduse, lncovolate la dreapta sl .a stanqa. ca niste coarne de taur. Dar, vazute atunci cu ochi de copil, asa cum lrni revin astazi ·,., minte, ceea ce mi se parea mai amuzant, mai -npresionant, era bogata expozitie de "strumente de percutie - tocmai pentru ca ucruri pe care le cunoscusem de timpuriu, ucaruls de sub pomul de Craciun. fragil tezaur al oselor copilanei, se ofereau acolo privirilor tntr-o executie irnpunatoare, masiva pentru oameni -nart. Toba mica de pi Ida, cat de diferit arata ea aici, altfel decat [ucaria fragila de lemn baltat, oasica de bou si stoara, pe care rapaiarn la sase ani! Nu mai era tacuta s-o atarni de gat. Peste 01elea de pe tata interioara erau tntinse strune, si era sortita sa fie tolosita tn orchestra, asezata oolic si la tndernana, bine insurubata lntr-un stativ de metal, iar betele de lemn, Infipte In elele laterale, aratau mult mai grozav decat ale '"IOastre. Mai era si carilonul, pe care, 1n torrna oe [ucarie pentru copii, incercasern si noi oesigur sa cantarn lat-o pesere ca vine: dar aici, ·" castelele elegante, cu lncuietori, se aliniau pe eoua siruri, montate pe traverse, gata sa Ylt>reze, ptacute metalice acordate cu rnulta grija, si pe interiorul capitonat al capacului erau cnnse clocanasele de otel, tot ce se poate mai gmgas, destinate sa scoata din placute sunete -ielodioase. Xilofonul, ce pare sa fie tacut ca sa eea urechii iluzia dansului scheletelor intr-un omitir, tn ora de raqaz de la miezul noptii, se orezenta cu o crornatica din bastonass multiple. Mai gaseai si cilindrul urias, ferecat, al tobei

LI ST E D E O B IECT E

mari, a carei membrana e facuta sa rasune cu baghete acoperite cu pasla, si timpanul de arama 1n forma de caldare, eel din care Berlioz a introdus saisprezece Tn orchestra sa - el nu-I cunoscuse sub forma Tn care Tl oferea Nikolaus Leverkuhn, timpan mecanic, pe care executantul Tl poate regla usor, dintr-o singura miscare a main ii, ca sa-i schimbe tonul. Tmi aduc aminte si acum de taraboiul nostru copilaresc pe care Tl faceam, Adrian sau eu - nu, cu siguranta ca numai eu: rapaiam de zor cu baghetele pe membrana Tn timp ce Luca, baiat bun, regla acordul mai sus sau mai jos, de iesea eel mai extraordinar glissando, un vacarm, nu un glissando! Mai trebuie adaugate cinelele, atat de remarcabile pe care stiu sale faca numai chinezii si turcii, pentru ca au pastr-at secret felul cum se bate cu ciocanul bronzul Tnrosit 1n foe, si ale caror fete interioare, executantul, dupa lovitura, le ridica Tn sus, Tn triumf spre auditori; si mai erai si tam-tam-ul tuna.tor, tamburina tiganeasca, trianglul eel cu sunet clar sub bagheta de otel si cu unul din unghiuri deschise, timpanele de astazi, castanietele, scobite, care-ti pocnesc 1n palma. Tnchipuiti-va toate aceste jucarii pline de gravitate, dominate de arhitectura somptuoasa si aurita a harpei Erard cu pedala si veti putea 1ntelege puterea magica de atractie pe care o exercitau asupra noastra, a baietilor, aceste 7ncaperi ale negotului unchiului, acest paradis amutit, dar prevestindu-si 7ntr-o suta de forme armoniile sonore.

.ir 3rueghel eel Batran ~i Pieter Paul Rubens ~aauzu/ui(detaliu), 1617, IMicn:I. Museo del Prado

77

VERTIGO. LISTA INFINITA

78

5.

LI S T E D E O B IECT E

PATRICK SUSKIND PARFUMUL (1985) Pe vremea de care vorbim, 1n erase domnea o duhoare pentru noi, modernii, de neinchipuit. Strazile trasneau a gunoi $i baleqar, curtile dosnice a urlna, casele scarilor a lemn putrezit $i rnurdarie de sobolan, bucatariile a varza strlcata $i seu; incaperile neaerisite duhneau a praf rnuceqait, dormitoarele a cearsafuri unsuroase, a paturi de puf urned $i a mirozna tntepatordulceaqa din oalele de noapte. Din carnine trasnea pucioasa, din tabacarii duhneau lesiile corosive, din casapf sanqele scurs. Oamenii puteau a sudoare $i haine nespalate, gura le duhnea a dinti stricati, stomacurile a zearna de caapa, iar corpurile, cand nu mai erau prea tineri, a branza veche, lapte acru $i bube. Duhneau raurile, pie\ele, bisericile, duhnea pe sub poduri sau ,n palate. Taranul trasnea deopotriva cu papa, ucenicul msserias cat nevasta de rnester, putea toata nobilimea, ba chiar $i regele, cu o duhoare de animal de prada, iar regina ca o capra batrana, atat vara cat $i pe timp de lama, Fiindca lucrarii schimositoare a bacteriilor nu i se stia Inca 1n secolul al optsprezecelea rnasura, asa ca nu era faptuire a omului, nici ziditoare, nici distruqatoare, nu era nici o vadire a vletii 1'nmugurind sau descornpunandu-se, care sa nu fie tnsotita de vreo Imputiciune.

Renato Guttuso

Piata. Studiu, cca. 1970-1974, Milano, colectie privata

79