Teza Capitol Rir

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar Cap. III Modalitatati de evaluare a eficientei economice a investitiilor În opinia tuturor specialistilor recunoscuti pe plan mondial, cel mai important mijloc de dezvoltare si crestere economica (daca nu chiar singurul) este reprezentat de investitii. Într-adevar, nu poate fi conceputa o economie dezvoltata stabila fara suportu l unor investitii masive, în toate domeniile de activitate : economic, social, cultural etc. De altfel, referindu-se la economia americana (în prezent cea mai dezvoltata economie din lume) Dwight 11

Eisenhower aprecia : “Economia noastra este rezultatul a mi lioane de decizii pe care le adoptam în fiecare zi referitoare la productie, economisire si mai ales investitii”. Investitiile reprezinta suportul material al dezvoltarii economice, factorul determinant al modernizarii, dezvoltarii si restructurarii economiei nationale. Tocmai de aceea, investitiile detin un rol hotarâtor în activitatea economica a tarii, fapt ce impune o analiza amanuntita a fondurilor alocate activitatii investitionale. Aceasta cu atât mai mult cu cât investitiile reprezinta economii la consum. Evaluarea eficientei economice a investitiilor se realizeaza, ca si eficienta economica în general, cu ajutorul unui sistem de indicatori. 3.1. Sistemul indicatorilor de eficienta economica a investitiilor Procesul investitional este marcat de o complexitate deosebita, generata atât de derularea sa sub influenta factorului timp (în care pot fi întâlniti diferiti factori economici perturbatori), cât si datorita volumului mare de resurse care sunt implicate (de natura financiara, umana, materiala etc.). În acest sens, 12

scriitorul american Alfred Montapert afirma : „O investitie este tot ceea ce costa mai mult decât îti poti permite”. Ca urmare, în evaluarea eficientei 11

Dwight Eisenhower (1890 - 1969) – comandant al fortelor aliate în al doilea razboi mondial si, ulterior, al 34-lea presedinte al Statelor Unite ale Americii 12 Alfred Montapert (1906 - ) – scriitor american, autor a numeroase carti în sfera motivatiei 1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar economice a investitiilor apare necesitatea utilizarii unui sistem de indicatori, deoarece fiecare din ei surprinde un anumit criteriu de eficienta economica. Acesti indicatori se pot clasifica dupa mai multe criterii. Unul din aspectele dupa care se clasifica indicatorii de eficienta economica a investitiilor îl reprezinta sfera de cuprindere (si de referinta) în functie de care se împart în : a) Indicatori care reflecta efectele economice (capacitatea de productie, cifra de afaceri, structura productiei, profitul anual, încasarile valutare etc.); b) Indicatori care cuantifica eforturile necesare realizarii obiectivului de investitii si functionarii capacitatilor de productie (investitia totala, structura investitiei totale, marimea imobilizarilor, cheltuielile anuale de productie, structura costurilor de productie, numarul total de salariati); c) indicatori ai eficientei economice (în concordanta cu conceptul de eficienta economica, un indicator de acest gen are caracteristica principala ca realizeaza o comparatie a rezultatelor obtinute cu resursele consumate; ex. : investitia specifica, termenul de recuperare, coeficientul de eficienta economica a investitiilor etc.). Un alt criteriu de clasificare îl constituie nivelul la care se face evoluarea si analiza economica, si anume : a) indicatori macroeconomici (asigura analiza eficientei economice a investitiilor pe ansamblul economiei nationale); b) indicatori microeconomici (au în vedere evaluarea eficientei economice a obiectivelor de investitii la nivel de agent economic). Un al treilea criteriu de clasificare a indicatorilor de eficienta îl reprezinta gradul de complexitate si nivelul de detaliere. În functie de acest criteriu exista : -

indicatorii cu caracter general (au în vedere grupul indicatorilor care se folosesc nu numai în cadrul procesului investitional, ci si în activitatea de productie);

-

indicatorii de baza (sunt cei ce se refera la eforturile si efectele investitionale si exprima eficienta economica a investitiilor);

-

indicatorii specifici (care surprind particularitatile pe care le 1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar prezinta unele domenii de activitate în evaluarea eficientei economice a investitiilor). Având în vedere tema analizata, în cadrul lucrarii vom acorda o importanta deosebita indicatorilor specifici de evaluare a activitatilor de comert exterior. Un ultim criteriu de analiza în reprezinta cuantificarea influentei factorului timp în cadrul proceselor investitionale. În functie de acest criteriu, întâlnim indicatori care nu iau în considerare influenta factorului timp (cunoscuti si sub denumirea de indicatori statici) si indicatori care cuantifica aceasta influenta (indicatori dinamici de eficienta). În cele ce urmeaza vom analiza principalele grupe de indicatori, conform clasificarilor prezentate mai sus. 3.2. Indicatori cu caracter general Acesti indicatori creioneaza o imagine de ansamblu asupra eforturilor si efectelor, ce vor caracteriza activitatea viitoare a obiectivului economic. În aceasta grupa se cuprind : 1) Cifra de afaceri – este un indicator de volum de efect, care însumeaza rezultatele activitatii economice a unitatii pe o anumita perioada de timp. Cifra de afaceri surprinde influenta modificarii structurale productiei, atât din punct de vedere al complexitatii sortimentale ce se realizeaza cât si al calitatii acestora. 2) Cheltuielile de productie – este un indicator de volum care cuantifica eforturile totale facute de investitor (eforturi umane, materiale si financiare) pentru obtinerea productiei ce urmeaza a se realiza de catre viitorul obiectiv economic. Trebuie precizat ca nivelul cheltuielilor de productie se poate calcula pe fiecare produs în parte sau pentru întreaga productie. Pe baza acestui indicator, pentru evaluarea eficientei economice a investitiilor, se pot construi o serie de alti indicatori, cum ar fi : cheltuieli (de orice natura) la 1.000.000 lei productie, ponderea cheltuielilor materiale în costurile totale de productie etc.

1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar 3) Capacitatea de productie – exprima cantitatea maxima de productie ce se poate obtine, într-o perioada, în conditii normale de functionare. Capacitatea de productie se exprima în unitati fizice (tone, metri liniari, metri patrati, bucati etc.) sau, acolo unde productia are un grad ridicat de eterogenitate, în produs reprezentativ. În cazul obiectivelor din sfera de activitate sociala – culturala sau din sfera serviciilor exista capacitatea de folosinta (sau de deservire), cum ar fi : cifra de scolarizare, numarul de paturi la un spital etc. 4) Profitul – este un indicator fundamental în aprecierea eficientei economice pentru viitorul obiectiv de investitii. Importanta indicatorului se bazeaza pe faptul ca el asigura recuperarea capitalului investit. Mai mult decât atât, pe baza lui se poate calcula unul din cei mai sintetici indicatori de apreciere a eficientei activitatii economice si anume rata profitului (sub diverse forme de exprimare). 5) Numarul de salariati – este un indicator de volum care cuantifica necesarul de forta de munca pentru viitorul obiectiv. 6) Productivitatea muncii – este un indicator de eficienta economica ce cuantifica nivelul productiei realizate ce revine la o unitate de efort depus (prin efort depus se întelege numarul de ore lucrate sau numarul de salariati). Este evident ca varianta optima de investitii este aceea care asigura o valoare cât mai mare pentru acest indicator. 3.3. Indicatori de baza Acest grup de indicatori surprind particularitatile eficientei în sfera proceselor investitionale. 1) Durata de executie a lucrarilor de investitii (d). Reprezinta durata de timp scursa din momentul începerii lucrarilor de investitii pâna la momentul punerii în functiune. Pe aceasta perioada se materializeaza fondurile investitionale în active fixe. Aceasta durata trebuie sa fie cât mai mica, deoarece pe aceasa perioada nu se obtin indicatori de efect. 1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar

2) Durata de functionare a obiectivului (D). Reprezinta durata de timp scursa din momentul punerii în functiune pâna în momentul scoaterii din functiune. Aceasta perioada trebuie sa fie cât mai îndelungata, deoarece acum se obtin rezultatele economice (profitul, cifra de afaceri) si se asigura recuperarea investitiei. 3) Valoarea investitiei – exprima eforul total facut pentru realizarea unui obiectiv investitional. Investitiile însumeaza totalitatea resurselor ce se consuma pentru ridicarea obiectivului, pâna la punerea sa în functiune. Ca urmare, în volumul investitiei se includ stocul de active circulante necesar la prima dotare a obiectivului economic, diferite pierderi de profit, precum si o serie de cheltuieli care nu maresc valoarea capitalurilor fixe, cum sunt cheltuielile cu pregatirea salariatilor viitoarei unitati economice, cu supravegherea desfasurarii lucrarilor etc. Acest efort investitional se calculeaza cu ajutorul relatiei :

It = Id + Icol + Icon + SAC+ Pf + Pc în care : It reprezinta investitia totala; Id – investitia directa; Icol – investitia colaterala; Icon – investitia conexa; SAC – stocul de active circulante necesar la prima dotare; Pf – pierderea de profit, ca urmare a imobilizarii resurselor investitionale în cadrul procesului investitional si neutilizarii lor într-o alta activitate cu eficienta e; Pf – pierderea de profit ca urmare a scoaterii pe o perioada determinata de timp (partial sau total) a unor capacitati de productie în vederea modernizarii.

1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar

4) Investitia specifica – este un indicator de eficienta economica ce exprima efortul investitional ce revine la o unitate fizica sau monetara de capacitate de productie. Indicatorul asigura comparabilitatea între efortul investitional facut pentru realizarea unui obiectiv economic si rezultatele obtinute exprimate prin capacitatea de productie. Relatiile de calcul sunt :

si =

Ii qi ,

′ si =

Ii Q i

în care : si reprezinta investitia specifica în functie de capacitatea exprimata fizic; s’i – investitia specifica în functie de capacitatea exprimata monetar; Ii – investitia aferenta variantei i; qi, Qi – capacitatea anuala de productie aferenta variantei i (exprimata în unitati fizice sau monetara). Având în vedere continutul economic al indicatorului, în calculele de eficienta se urmareste minimizarea indicatorului (altfel spus, varianta optima este varianta care înregistreaza o valoare cât mai mica a indicatorului). 5. Termenul de recuperare a investitiilor – exprima perioada de timp în care investitia se recupereaza din profitul anual rezultat în urma punerii în functiune a obiectivului economic. Formula de calcul este urmatoarea :

Ti =

Ii Ph i

în care : T i reprezinta termenul de recuperare pentru varianta i; Ii – investitia aferenta variantei i;

1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar Ph i – profitul anual aferent variantei i. Formula prezentata mai sus pleaca de la ipoteza ca profitul este constant, pe întreaga perioada de functionare. În practica, acesta difera de la un an la altul, în functie de productia realizata, pretul unitar de vânzare, rata inflatiei în economie etc. Ca urmare, pentru determinarea termenului de recuperare, se foloseste o ecuatie de balanta, si anume : T

I t = ∑ Ph i i=1

în care : Ii reprezinta investitia totala; T – termenul de recuperare; Ph i – profitul anual din anul i. În calculele de eficienta se urmareste ca valoarea acestui indicator sa fie cât mai mica. 6) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor – exprima profitul anual ce se obtine la un leu investit. Formula de calcule este urmatoarea : ei =

Ph i I i

în care : ei reprezinta coeficientul de eficienta economica pentru varianta i; Ph i – profitul anual aferent variantei i; Ii – investitia aferenta variantei i. În calculele de eficienta se opteaza pentru varianta la care coeficientul de eficienta economica este cel mai mare.

7) Cheltuieli echivalente sau recalculate – exprima efortul total cu investitia si cu productia, pe întreaga perioada de realizare (d) si de functionare (D). Avantajul acestui indicator (fata de cei prezentati anterior) este reprezentat

1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar de faptul ca se iau în considerare si cheltuielile anuale de prod uctie, înregistrate pe durata de functionare. Indicatorul se calculeaza cu formula :

K i = Ii + Ch i * D în care : Ki reprezinta cheltuielile recalculate; Ch i – cheltuielile anuale de productie aferente variantei i; Ii – investitia din varianta i; D – durata de functionare. Fiind un indicator de efort, în calculele de eficienta se urmareste ca valoarea sa sa fie cât mai mica. 8) Cheltuieli specifice recalculate – exprima efortul total cu investitia si cu productia pe întreaga durata d + D, ce revine la o unitate fizica sau monetara de capacitate de productie. Formulele de calcul sunt : ki =

Ii + C h i * D Ii + C h i * D , k ′i = qi *D Qi *D

în care : ki , k’i reprezinta cheltuielile specifice recalculate, exprimate în functie de capacitatea fizica sau monetara; qi – capacitatea anuala de productie (exprimata fizic) aferenta variantei i. Qi – capacitatea anuala de productie (exprimata monetar) aferenta variantei i. În calculele de eficienta economica a investitiilor, indiferent de formula de calcul folosita, se prefera varianta care are cheltuielile echivalente cele mai mici 9) Randamentul economic al investitiilor – este cel mai important indicator static de eficienta economica si, în absenta unui criteriu anume impus, el dicteaza varianta optima. Indicatorul are un grad mai mare de cuprindere fata 1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar de indicatorii prezentati - investitia specifica, termenul de recuperare si coeficientul de eficienta economica a investitiilor. El exprima profitul final obtinut în urma realizarii obiectivului economic ce revine la 1 leu investit. Se calculeaza cu ajutorul relatiei :

Ri =

Pf Ii

în care : Ri reprezinta randamentul economic al variantei i; Pf – profitul final al variantei i; Ii – investitia aferenta variantei i. Prin profit final întelegem profitul ramas la dispozitia agentilor economici, dupa recuperarea investitiei. Ca urmare, formula de calcul a randamentului devine : D

P −I P R i = t i = t −1 = Ii Ii

∑P h =1

Ii

h

−1 =

Ph * D −1 Ii

Având în vedere ca pentru agentul economic investitor profitul final reprezinta, în ultima instanta, obiectivul fundamental, în calculele de eficienta se urmareste maximizarea indicatorului.

3.4. Indicatori de evaluare a eficientei pentru activitatea de comert exterior Având în vedere complexitatea deosebita a activitatii de comert exterior, evaluarea eficientei presupune utilizarea unui sistem de indicatori, alcatuit din indicatori generali si indicatori specifici.

3.4.1. Indicatori ce au caracter general Acesti indicatori se refera la evaluarea eficientei activitatii de ansamblu a companiei ce desfasoara activitate de comert exterior. 1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar 1) Productia anuala destinata exportului. Acest indicator poate fi exprimat în lei sau în valuta ( euro, dolari) si se calculeaza cu ajutorul relatiei : n

Qe = ∑ q j * p j j=1

n ′ si Q e = ∑ q j * p j′ j=1

în care : Qe si Qe’ reprezinta valoarea productiei destinata exportului, exprimata în lei sau valuta; qj - cantitatea anuala de productie destinata exportului din sortimentul j; pj si pj’ - pretul unitar, în lei sau valuta, al sortimentului j; n - numarul de sortimente care fac obiectul exportului. 2) Ponderea productiei destinate exportului în total productie. }n conditiile în care exportul conduce la o cresterea a eficientei de ansamblu a activitatii firmei, în calcule se urmareste ca valoarea acestui indicator sa fie cât mai mare. Se calculeaza cu ajutorul urmatoarelor formule :

e = 100 *

qe sau qt

e ′ = 100 *

Qe Qt

în care :

ε si ε ’ reprezinta ponderea productiei destinate exportului în total productie; Qe si Qt - productia exportata, respectiv totala ( în lei ); qe si q t - productia exportata, respectiv totala ( în unitati fizice ). 3) Importul anual pentru p roductie. Indicatorul scoate în evidenta efortul în valuta care trebuie facut pentru ca obiectivul de investitii sa-si desfasoare activitatea în bune conditii. Se calculeaza cu ajutorul formulei :

1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar n

M = ∑mj * p j j =1

′ si M′ = ∑ m j * p j n

j =1

în care : M si M ’ reprezinta valoarea totala a importului, exprimata în lei sau valuta; mj - cantitatea de materiale sau produse importate din sortimentul j; pj si p j’ - pretul unitar de achizitie, în lei sau valuta, al sortimentului j. 4) Importul specific pentru productie. Acest indicator exprima importul ce revine la o unitate fizica de productie. Se calculeaza în situatia în care capacitatile de productie difera de la o varianta la alta (în acest caz, indicatorul importul anual pentru productie ar fi nesemnificativ). Se determina în lei sau valuta cu ajutoru l urmatoarelor formule :

b=

M q

si b′ =

M′ q

în care : ’

b si b reprezinta importul specific pentru productie, exprimat în lei sau valuta; q - productia fizica realizata. În calculele de eficienta valoarea acestui indicator se urmareste sa fie cât mai mica.

5) Aportul valutar – este un indicator de volum de efect care exprima încasarile valutare pe care le obtine compania într-o perioada determinata de timp (de regula un an). Relatia de calcul este urmatoarea :

′ ′ ′ A v = Qe − M e în care :

1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar ’

Av reprezinta aportul valutar; ’

Qe - valoarea productiei destinata exportului, exprimata în valuta; ’

Me - volumul importului pentru productia ce face obiectul exportului, exprimat în valuta. 6) Aportul valutar specific – exprima aportul valutar ce revine la o unitate fizica de capacitate de productie. Se calculeaza în situatia în care capacitatea de productie difera de la o varianta la alta, cu ajutorul relatiei :

A a v′ = v qe

′

în care : av’ reprezinta aportul valutar specific; qe - productia destinata exportului. Aportul valutar specific exprima câte unitati valutare se obtin în urma exportului unei unitati fizice de productie ( o tona, o bucata, un metru cub, un litru ). 7) Cursul de revenire brut – exprima relatia care se stabileste între valoarea productiei interne si cea de pe piata internationala. Marimea acestui indicator trebuie sa fie cât mai mica, si oricum mai mica decât nivelul cursului de schimb al valutei respective. Cu ajutorul acestui indicator se poate realiza o comparatie între productivitatea muncii interne si cea de pe piata internationala. Cu cât valoarea acestui indicator este mai mica, cu atât nivelul productivitatii muncii pe plan intern este mai mare decât cel existent pe piata internationala. Relatia de calcul este :

Rb =

Qe ′ Qe 1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar în care : Rb reprezinta cursul de revenire brut; Qe - valoarea productiei exportata, exprimata în lei; Qe’ - valoarea productiei exportata, exprimata în valuta. 8) Cursul de revenire net – exprima nivelul cheltuielilor, corectate cu cele ale materiilor prime, ce se fac pentru obtinerea unei unitati de aport valutar. Formula de calcul este :

Rn =

Ce − M e ′ ′ Qe − Me

sau R n =

Ce − Me ′ Av

în care : Rn reprezinta cursul de revenire net; Ce - costul productiei ce face obiectul exportului. În calculele de eficienta, valoarea acestui indicator trebuie sa fie cât mai mica. 3.4.2. Indicatori specifici Grupul acestor indicatori surprind particularitatile procesului investitional pentru companiile ce desfasoara activitati de comert exterior.

1) Productia exportata ce revine la 1 000 000 lei investitii. Acest indicator se calculeaza în functie de productia anuala ce urmeaza a fi exp ortata, exprimata în valuta sau în lei, cu ajutorul relatiilor :

Q V′ = 1 000000 * e I

′

sau V = 1 000000 *

Qe I

în care : V si V’ reprezinta productia exportata (în valuta respectiv în lei) ce revine la 1 milion lei investitii;

1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar I - volumul investitiilor (în lei); Qe - valoarea productiei, exprimata în lei; ’

Qe - valoarea productiei, exprimata în valuta. Evident, în calcule se urmareste ca valoarea acestui indicator sa fie cât mai mare. Altfel spus, efectele care trebuie înregistrate în urma efortului depus trebuie sa fie cât mai mari. 2) Importul pentru investitii – exprima efortul valutar facut pentru realizarea investitiei (utilaje, instalatii, echipamente sau materiale de constructii). Indicatorul se determina cu ajutorul formulelor :

M i′ = ∑ U j * p′j n

j =1

n

respectiv M i = ∑ U j * p j j =1

în care : ’

Mi , Mi reprezinta importul total pentru investitii (în valuta si în le i); Uj - numarul de utilaje, instalatii de acelasi fel achizitionate din import; ’

pj , p j - pretul de achizitie unitar ( în valuta si în lei ). Exprimarea indicatorului se face în valuta, dar el poate fi prezentat si în le i, în special pentru a asigura comparabilitatea cu situatia în care achizitionarea utilajelor respective se face din tara. Acest indicator se poate calcula si în situatia în care capacitatile de productie difera de la o varianta la alta, cu ajutorul formulelor :

M b i′ = i q

′ sau

bi =

Mi q

în care : ’

bI , bI reprezinta importul specific pentru investitii (în valuta si în le i).

1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar Având în vedere continutul economic al indicatorului, în calculele de eficienta se urmareste ca valoarea indicatorului sa fie cât mai mica. 3) Ponderea importului pentru investitii în totalul investitiilor. Indicatorul ce se calculeaza cu formula :

δ = 100 *

Mi I

în care : δ reprezinta ponderea importului pentru investitii în totalul investitiilor; Mi - importul pentru investitii exprimat în lei; I - volumul total al investitiilor în lei. Acest indicator se exprima cât la suta din volumul total de investitii provine din import. 4) Aportul valutar anual al investitiilor – indicatorul surprinde influenta investitiei asupra aportului valutar înregistrat de companie. Relatia de calcul a acestui indicator este :

A A i′ = v I

′

în care : ’

Ai reprezinta aportul valutar anual al investitiei si exprima câte unitati valutare se obtin în urma realizarii unei investitii de un leu; ’

Av - aportul valutar anual al productiei exportate. 5) Termenul de recuperare a efortului valutar – relatia de calcul pentru acest indicator este :

′

Tv =

Mi

′

A v′

1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar în care : ’

Tv reprezinta termenul de recuperare a efortului valutar; ’

Mi - importul pentru investitii, exprimat în unitati valutare; Av’ - aportul valutar anual. Este evident ca valoarea acestui indicator trebuie sa fie cât mai mica, ceea ce exprima o recuperare mai rapida a investitiilor realizate din import. 6) Cursul de revenire net actualizat. Indicator are în vedere alegerea variantei optime de investitii pentru promovarea exportului si diminuarea importului.Relatia de calcul este : d +D

1 (1 + a ) h C.R.N . A. = d + D h =1 1 ' ' ' ∑ Vh − I h + Ch × (1 + a ' ) h h =1

∑ (I

[

h

+ Ch )×

)]

(

în care: CRNA reprezinta cursul de revenire net actualizat; Ih - investitiile anuale, exprimate în lei; Ch - cheltuielile de productie facute în anul h, exprimate în lei; Vh - veniturile anuale, exprimate în valuta; Ih’ si Ch’ - investitia si cheltuielile anuale de productie, exprimate în valuta; a si a' - rata de discontare a monedei nationale, respectiv a valutei; d si D - durata de executie si de functionare a viitorului obiectiv economic. h - anul. Analizând relatia prezentata se constata ca acest indicator compara cheltuielile în lei a productiei exportate cu venitul net exprimat în valuta, realizat din activitatea de productie. Având în vedere continutul economic, în calcule le de eficienta se urmareste ca valoarea indicatorului sa fie cât mai mica.

1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar 3.5 Indicatori dinamici de evaluare a eficientei economice a investitiilor Fara nici o îndoiala, unul dintre elementele fundamentale ale activitatii umane, care actioneaza ca o restrictie asupra acestora, este timpul. Procesele economice se desfasoara sub influenta permanenta a factorului timp. Eforturile depuse într-o activitate (reprezentate de cheltuielile cu materiile prime, salarii, cheltuieli investitionale etc.) se înregistreaza pe o anumita perioada de timp, în timp ce efectele (venituri, profituri, cota de piata etc.) se obtine în perioade de timp diferite. Decalajul de timp între cele doua momente este variabil (putând lua valori de la câteva zile pâna la câtiva ani). În teoria si practica economica este cunoscut faptul ca aceeasi suma de bani are valori diferite daca se obtine la momente de timp diferite. Ca urmare, pentru asigurarea unei comparabilitati reale si corecte a eforturilor si a efectelor se impune raportarea lor la acelasi moment. Acesta poate fi ales în mod arbitrar pe axa timpului, însa cel mai important este momentul începerii lucrarilor de investitii (atunci când se initiaza cheltuirea resurselor investitionale). Astfel, dezavantajul major al indicatorilor prezentati anterior (acela de a nu lua în considerare factorul timp) este eliminat de urmatorul grup de indicatori, indicatori dinamici de eficienta economica. Schema simplificata a unui proces investitional se prezinta în figura urmatoare : I1, I2, .......... Id P1, P 2, ............................... P D

m g

n

d

p

D

v

Fig. nr. 3.1 Schema procesului investitional

Dupa cum se poate observa din figura, procesul investitional este alcatuit din trei mari perioade de timp : - perioada de proiectare a investitiei „g”. Pe aceasta perioada se întocmesc toate documentatiile necesare viitorului obiectiv de

1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar investitii (autorizatii, studii de oportunitate, de prefezabilitate si de fezabilitate etc.). Caracteristic acestei perioade îi sunt cheltuielile investitionale relativ mici, în timp ce efectele (veniturile) sunt nule. Ca urmare, în procesul investitional se urmareste ca aceasta perioada sa fie, pe cât posibil, min ima. Este o etapa deosebit de importanta deoarece în aceasta perioada se stabileste amplasamentul viitorului obiectiv, se dimensioneaza capacitatile de productie si se aleg solutiile tehnice, tehnologice si constructive. - perioada de realizare a investitiei „d”. Este etapa în care este pus în opera viitorul obiectiv. Caracteristic acestei perioade îi sunt cheltuielile investitionale mari, în timp ce efectele (veniturile) pot fi nule (în situatia în care viitorul obiectiv de investitii este dat în folosinta la sfârsitul perioadei de realizare) sau nu (în situatia în care se dau partial în folosinta anumite capacitati de productie, pe durata de realizare); - perioada de functionare a viitorului obiectiv economic „D”. Este cea mai importanta perioada a obiectivulu i de investitii, deoarece acum se obtine veniturile necesare recuperarii cheltuielilor investitionale. Caracteristic acestei perioade îi sunt cheltuielile investitionale nule, în timp ce veniturile din exploatare sunt maxime. Ca urmare, în calculele de eficientizare a procesului investitional se urmareste ca aceasta durata sa fie cît mai lunga . Pe lânga aceste trei perioade de timp, mai pot fi identificate : -

durata de functionare a investitiei, pâna la atingerea parametrilor proiectati;

-

durata de recuperare a investitiei.

Principalele momente ce caracterizeaza un proces investitional sunt : - momentul luarii deciziei de investitii „m”; 1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar - momentul începerii realizarii investitiei „ n”; - momentul punerii în functiune a obiectivului „p”; - momentul scoaterii din functiune a obiectivului „v”. Asa cum am precizat anterior, actualizarea indicatorilor dinamici se poate face la orice moment pe axa timpului, însa cel mai important este momentul „n”, momentul începerii realizarii investitiei. Principalii indicatori dinamici sunt : a. Investitia actualizata. d

I = ∑ Ih * n ta

h =1

1 (1 + a) h

în care : Itan reprezinta investitia totala actualizata la momentul începerii lucrarilor de investitii; a – coeficient (rata) de actualizare (discontare). Investitiile astfel calculate exprima valoarea efortului investitional total, facut pe durata de realizare, raportata la momentul începerii lucrarilor de investitii n. b. Profitul total actualizat.

P în care

P tan

n ta

=

d+ D

∑P h =1

h

*

1 (1 + a) h

reprezinta profitul total actualizat la momentul începerii lucrarilor de

investitii. În situatia în care profitul este constant în timp pe întreaga perioada de functionare a obiectivului, relatia de calcul devine :

Ptna = Ph *

1 (1 + a) d

1 1 (1 + a) D - 1 = P * * ∑ h h (1 + a) d (1 + a) D * a h =1 (1 + a) D

Indiferent de formula de calcul utilizata, profitul actualizat astfel calculat exprima ce valoare are în prezent (la momentul începerii lucrarilor de investitii) profitul obtinut pe întreaga durata de functionare a obiectivului (D).

1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar c. Termenul actualizat de recuperare a investitiilor. Pentru calcului acestui indicator se porneste de la ecuatia de balanta între investitia actualizata la momentul „n” si profitul actualizat la acelasi moment „n”, dar numai pentru un numar de T ani (T reprezentând termenul de recuperare actualizat). Matematic, relatia este urmatoarea : d + Tam

m

Ta 1 1 sau I = Ph * * ∑ d (1 + a) h =1 (1 + a) h

1 I = ∑ Ph * (1 + a) h h =d +1 n ta

n ta

În situatia în care profitul este constant, prin aplicarea formulei restrânse pentru suma factorilor de actualizare, rezulta :

1 (1 + a) Ta − 1 = Ph * * n (1 + a) d (1 + a) Ta * a n

I

n ta

Dupa simplificare, formula de mai sus devine :

I nta *(1+ a)d *a * (1+ a)Ta = Ph *(1+ a)Ta − Ph n

n

de unde se obtine :

(1 + a) Ta = n

Ph Ph − a * I nta * (1 + a)d

În final, dupa logaritmare se obtine termenul actualizat de recuperare :

[

logP h − log Ph − a * I nta * (1 + a) d T = log (1 + a ) n a

]

d. Randamentul economic actualizat al investitiilor. Formula de calcul a randamentului economic actualizat al investitiilor pentru momentul începerii lucrarilor de investitii este :

R

n a

Ptan = n −1 I ta

în care R an reprezinta randamentul economic actualizat al investitiilor.

1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar În functie de relatiile de calcul pentru investitia actualizata si profitul actualizat la momentul începerii executiei obiectivului, formula de calcul poate fi scrisa în felul urmator : d +D

1 1 (1 + a) D - 1 P * * ∑ (1+ a)h h (1 + a)d (1 + a) D * a n h =d +1 n Ra = d -1 sau R a = −1 d 1 1 Ih * Ih * ∑ ∑ (1 + a) h (1 + a) h h =1 h =1 Ph *

Prima relatie reprezinta cazul general, în timp ce a doua relatie este valabila în situatia în care profitul anual nu variaza în timp (P h = constant). Nu putem încheia aceasta scurta prezentare a indicatorilor dinamici de eficienta economica fara a preciza doua aspecte foarte importante : a)

Indicatorii dinamici sunt mai nefavorabili decât omologii lor statici.

Prin urmare vom avea urmatoarele inegalitati :

Tstatic ≤ Tdinamic

si

Rstatic ≥ Rdinamic

Relatiile prezentate mai sus între indicatorii statici si omologii lor dinamici sunt o consecinta a influentei factorului timp asupra sumelor de bani. Singura situatie în care putem avea egalitate între indicatorii statici si omologii lor dinamici se înregistreaza atunci când influenta factorului timp este nula (rata de actualizare a este 0). b)

Toti indicatorii dinamici care raporteaza efectele la eforturi, ambele

calculate în unitati monetare (în cazul de fata termenul de recuperare dinamic si randamentul economic actualizat) au aceeasi valoare, indiferent de momentul actualizarii lor. Prin urmare, vom avea urmatoarele egalitati : m n v Tact = Tact = Tactp = Tact m n p v Ract = Ract = Ract = Ract

1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar Singurul lucru care difera este volumul elementelor componente, respectiv eforturile si efectele (investitiile actualizate, profitul actualizat, veniturile si cheltuielile actualizate). 3.6 Indicatori specifici metodologiei B.I.R.D. Activitatea umana, mai ales cea economica, este o activitate deosebit de complexa, care necesita eforturi materiale, financiare sau umane importante. În contextul în care resursele prezinta un caracter de rarirate din ce în ce mai accentuat, se impune o analiza atenta si riguroasa înainte de implicarea acestora în procesele economice. Orice proiect de investitii, ca parte integranta a activitatii economice, trebuie sa aiba la baza o documentatie tehnico-economica, prin intermediul careia este fundamentata necesitatea, scopul, obiectivele si finalitatea proiectului. În cadrul acestei documentatii, cel mai important rol revine studiului de fezabilitate, element menit sa evidentieze eficienta economica a proiectului propus, posibilitatile de recuperare a fondurilor si de obtinere a profiturilor asteptate. În general, orice institutie finantatoare, banca, fond de investitii si-a creat propriul model de studiu de fezabilitate, pe baza caruia evalueaza eficienta economica a proiectelor propuse. Aceste modele au la baza metodologia Bancii Mondiale pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.). Obligativitatea elaborarii studiului de fezabilitate pentru fiecare lucrare de investitii a fost stabilita de B.I.R.D. pentru obiectivele finantate din fondurile acesteia; tinânduse seama de utilitatea deosebita a studiilor de fezabilitate, s-a introdus obligativitatea întocmirii lor pentru toate obiectivele de investitii, chiar si pentru cele care nu sunt finantate de BIRD. Chiar mai mult, putem spune ca nici o lucrare care vizeaza angajarea de capital nu se executa fara elaborarea prealabila a unui studiu de fezabilitate.

1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar Fara a intra foarte mult în amanunte, vom prezenta în continuare câteva dintre particularitatile metodologiei B.I.R.D. de realizare a studiilor de fezabilitate precum si indicatorii specifici de evaluare. 3.6.1. Particularitati ale metodologiei B.I.R.D. Metodologia B.I.R.D. de evaluarea a eficientei economice a proiectelor de investitii prezinta câteva caracteristici care o diferentiaza de toate celelalte analiza de eficienta economica. Aceasta metodologie este agreata si utilizata la elaborarea studiilor de fezabilitate, indiferent de domeniul de aplicabilitate, specificul proiectului sau organismul finantator. Principalele particularitati sunt : a.

Având în vedere ca procesul investitional se desfasoara în timp, toate calculele au la baza tehnica actualizarii, asigurarea comparabilitatii eforturilor si a efectelor facându-se la momentul începerii lucrarilor de investitii (n).

b.

Pentru o analiza completa si corecta, veniturile si cheltuielile luate în considerare se însumeaza pe întreaga perioada de realizare (d ) si de functionare (D) a viitorului obiectiv. Aceste perioade depind de natura, specificul si conditiile concrete de functionare a obiectivului. Durata de realizare poate varia de la 1-2 luni în cazul obiectivelor de mica importanta, pâna la 2-3 ani în cazul obiectivelor industriale de proportii, în timp ce perioadele de functionare variaza între 5-7 ani la utilaje si 10 – 15 ani la constructii cu anumite destinatii.

c.

În costurile de productie nu se includ amortizarile, deoarece contravaloarea mijloacelor fixe a fost luata în calcul prin intermediul investitiilor.

d.

Fiecare proiect este însotit de o analiza economica, facuta prin prisma economiei nationale, si o analiza financiara, efectuata din 1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar punctul de vedere al investitorului. Cele doua analize difera prin structura cheltuielilor, la nivel microeconomic nu sunt incluse în costuri taxe, dobânzi, impozite etc., deoarece, acestea, pentru economia nationala, nu sunt cheltuieli ci venituri. Analiza economica este utilizata în special la evaluarea eficientei economice

a

unor

proiecte

de

investitii

cu

finantare

internationala, proiecte ce vizeaza aspecte economico-sociale, nivele de infrastructura, asigurarea unor conditii de crestere economica stabila si durabila, programe de sanatate si învatamânt etc. Rezultatele analizei economice constituie punctul de plecare în derularea proiectelor si respectiv alocarea unor fonduri de investitii pentru dezvoltarea de programe internationale destinate cresterii macroeconomice si pregatirii pentru aderarea la Uniunea Europeana. Analiza financiara este destinata evaluarii eficientei economice a proiectelor în conditiile solicitarii de credite, finantarii de la banci si societati financiare, pentru extinderea si dezvoltarea afacerilor. Aceasta are drept scop evidentierea eficientei economice la nivelul agentilor economici publici sau privati, cu luarea în considerare a surselor si destinatiilor eforturilor si efectelor implicate în proiect. Relevanta acestui tip de analiza este mult mai mare pentru investitori, care sunt pusi în situatia de a decide modul optim de alocare si repartizare a fondurilor proprii, cât si pentru institutii financiare, banci, care doresc sa -si plaseze fondurile disponibile în afaceri eficiente, care sa permita recuperarea fondurilor si obtinerea unui profit suplimentar. e.

P returile de achizitie a materiilor prime trebuie dimensionate în functie de cele utilizate pe plan mondial, pentru a asigura un grad mai mare de stabilitate proiectului. 1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar f.

Orice intrare de resurse este con siderata venit (indiferent de provenienta), în timp ce orice iesire de resurse este considerata cheltuiala (indiferent de destinatie). Ca urmare, creditul, în momentul acordarii este considerat venit, iar în momentul rambursarii este considerat cheltuiala.

g.

Pentru orice proiect de investitii trebuie întocmit un studiu de senzitivitate, prin care se testeaza gradul de stabilitate al proiectului sub influenta negativa a diferitilor factori economici si non economici perturbatori, care pot aparea în derularea proceselor investitionale sau de productie (ex. cresterii preturilor la materiile prime, reducerii cererii la produsele finite, scaderea pretului unitar de vânzare, aparitia unui nou competitor pe piata etc.). În situatia în care, în urma analizei de senzitivitate se constata ca valorile indicatorilor calculati s-au modificat semnificativ fata de situatia initiala (înainte de simulare), se poate trage concluzia ca proiectul nu este stabil si, prin urmare, nu poate fi acceptat.

Acestea sunt cele mai importante particularitati ale metodologiei B.I.R.D. de evaluare a proiectelor de investitii, care o diferentiaza de orice alta analiza de eficienta în sfera economica. 3.6.2. Indicatori specifici metodologiei B.I.R.D. Evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii cu ajutorul metodologiei B.I.R.D. presupune utilizarea unui sistem complex de indicatori, fiecare dintre acestia reliefând un anumit aspect al eficientei viitorului obiectiv. a. Raportul dintre venituri si costuri actualizate – realizeaza comparatia între veniturile totale actualizate (realizate pe întreaga durata de functionare a obiectivului economic) si totalul cheltuielilor actualizate cu investitia (pe durata

1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar de realizare a obiectivului) si cu productia (pe durata de functionare a acestuia). Relatia de calcul este : d+D

R =

d+D

∑

∑

Vh *

1 (1 + a)

(I

+ C

)*

h =1 h

h

h =1

h

1 (1 + a)

h

în care : R reprezinta raportul dintre venituri actualizate si costuri totale actualizate; Vh – venitul anual corespunzator anului h; Ih – investitia anuala corespunzatoare anului h;; Ch – cheltuielile anuale de productie din anul h; a – coeficientul de actualizare; d – durata de realizare a obiectivului de investitii; D – durata de functionare a obiectivului; h – 1, 2, 3, 4, 5, ……., d + D. Orice proiect de investitii este acceptat în masura în care valoarea acestui indicator este supraunitara (R > 1 ), ceea ce exprima faptul ca veniturile sunt mai mari decât cheltuielile . O valoare a raportului R = 1 corespunde unei situatii critice în care veniturile totale acopera doar cheltuielile totale (cu investitia si cu productia). Decizia de acceptare a unui astfel de proiect poate fi decisa fie pe baza utilizarii si a altor indicatori, fie pe baza aprecierii importantei sociale, strategice nationale a proiectului respectiv ; este cazul proiectelor din sfera social – culturala (ex. construirea unei institutii publice de învatamânt, a unui spital etc.),

în

care

proiectul

genereaza

efecte

necuantificabile

însemnate

(îmbunatatirea nivelului de educatie sau a starii de sanatate pentru membrii societatii etc.). Raportul venituri pe cheltuieli actualizate depinde si de marimea coeficientului de actualizare ”a“ luat în calcul. Cu cât acest coeficient este mai 1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar mic cu atât raportul dintre venituri actualizate si costuri actualizate, în aceleasi conditii considerate, este mai mare. b. Fluxul de numerar (CASH FLOW) – reflecta situatia profitului sau pierderii înregistrate pentru fiecare interval de timp analizat (de regula 1 an). Acest indicator poate fi calculat atât la nivelul economiei nationale cât si la nivelul agentului economic. Relatia de calcul pentru fluxul de numerar este : CFh = V h – (Ih + Ch), h = 1,2,...,d+D Indicatorul poate fi calculat si în forma dinamica, cu ajutorul formulei :CFh act = [Vh – (Ih + C h)] ⋅

1 (1 + a )h

, h = 1,2,...,d+D

De regula, în primii ani de analiza a proiectului fluxul de numerar este negativ (datorat volumului ridicat al cheltuielilor, în special cu investitiile si nivelul mai redus al veniturilor, pâna la atingerea parametrilor proiectati). c. Venitul net actualizat (V.N.A.) – acest indicator cuantifica diferenta actualizata între veniturile totale obtinute de viitorul obiectiv de investitii si volumul cheltuielilor totale (cu investitia si cu productia) înregistrate pe întreaga durata de realizare (d) si de functionare (D). Relatia de calcul este: d+ D

d +D d+ D 1 1 1 VNA = ∑ Vh ⋅ − (I + C ) ⋅ = [V − (I + C )] ⋅ = ∑ ∑ h h h h h (1 + a) h h =1 (1 + a) h h =1 (1 + a) h h =1 d+ D

= ∑ CFh ⋅ h =1

d +D 1 = ∑ CFhact (1 + a) h h =1

Dupa cum se poate observa din relatia de mai sus, V.N.A. se poate calcula si prin însumarea fluxului de numerar actualizat. Pentru orice proiect de investitii, valoarea acestui indicator trebuie sa fie pozitiva; pot fi acceptate si proiecte de investitii pentru care acest indicator are valoarea zero (este cazul proiectelor pentru care raportul venituri pe cheltuieli actualizate înregistreaza valoarea 1, situatie descrisa detaliat la indicatorul de la punctul a). d. Rata interna de rentabilitate (R.I.R..) – reprezinta acea rata de actualizare pentru care venitul net actualizat este nul (veniturile actualizate sunt

1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar egale cu cheltuielile totale actualizate). Din punct de vedere economic, RIR semnifica nivelul maxim al ratei de actualizare pâna la care proiectul este eficient (veniturile sunt mai mari decât cheltuielile totale). Evident, în calculele de eficienta se urmareste ca valoarea acestui indicator sa fie cât mai mare. Pentru calculul ratei interne de rentabilitate se utilizeaza în prezent doua metode : metoda grafica sau metoda analitic a. Metoda grafica presupune aflarea unui VNA + ce corespunde unui „a” minim si a unui VNA- ce corespunde unui „a” maxim. Pentru aflarea R.I.R. cele doua valori ale V.N.A. se plaseaza într-un sistem de axe rectangulare, în care pe abscisa se gaseste coeficientul de actualizare, iar pe ordonata V.N.A. Prin unirea celor doua puncte ce corespund valorilor V.N.A. + si V.N.A.- se obtine un punct de intersectie cu axa abscisa, punct care indica R.I.R. a viitorului obiectiv investitional. Grafic, situatia este prezentata în figura urmatoare : VNA VNA+

amin

0

RIRaprox

a max

Rata de actualizare

RI

VNA-

Fig. 3.2. Calculul grafic al ratei interne de rentabilitate

Relatia de calcul a R.I.R. conform acestei metode este urmatoarea : RIR = a min + (a max − a min ) *

1.

VNA + VNA + + VNA −

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar Ratele de discontare amin si amax se aleg prin încercari succesive în asa fel încât diferenta dintre ele sa nu fie mai mare de 5%, interval în care se considera ca V.N.A. are o evolutie liniara. Ca urmare, rata interna de rentabilitate calculata prin metoda grafica înregistreaza o valoare aproximata (daca intervalul dintre amin si amax nu depaseste 5%, se considera ca aceasta aproximare este corecta). Metoda analitica presupune aportul calculatorului, prin utilizarea functiei financiare IRR (Internal Rate of Return) a produsului informatic Microsoft Excel. Cu ajutorul acestei functii se poate determina valoarea exacta a indicatorului. Rata interna de rentabilitate se calculeaza atât pentru analiza economica, în acest caz determinându-se rata interna de rentabilitate economica (RIRE), cât si pentru financiara, rata interna de rentabilitate financiara (RIRF). În calculele de eficienta, rata interna de rentabilitate (RIRE sau RIRF) se compara cu eficienta medie realizata pe ramura din care va face parte viitorul obiectiv. În cazul în care R.I.R. este mai mare decât eficienta medie pe ramura respectiva, se poate aprecia ca proiectul respectiv are o eficienta ridicata. Daca R.I.R. se afla sub eficienta medie pe ramura, atunci viitorul obiectiv de investitii înregistreaza o eficienta mai scazuta decât a celorlalte similare. Din punct de vedere matematic, în determinarea ratei interne de rentabilitate trebuie ilustrate câteva aspecte importante : - exista situatii în care un proiect poate avea mai multe rate de rentabilitate pentru care V.N.A. sa fie egal cu zero. Aceste cazuri pot apare în situatia unor proiecte la care pe ultimii ani de functionare, datorita unor cauze specifice, sau factori interni sau externi, pot apare fluxuri de numerar negative; - pot aparea si situatii în care nu se poate calcula rata interna de rentabilitate (venitul net actualizat este întotdeauna pozitiv, indiferent de rata de actualizare). Situatia este întâlnita mai ales în cazul modernizarilor, la care cheltuielile investitionale sunt relativ 1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar mici, iar veniturile se obtine în paralel cu acestea. În acest caz decizia de acceptare a proiectului trebuie luata pe baza altor indicatori; - modalitatea de determinare implica ipoteza ca veniturile obtinute în urma derularii proiectului vor fi reinvestite la aceeasi rata de rentabilitate, în realitate R.I.R. este de fapt rata de rentabilitate a capitalului imobilizat pe perioada cât este angajat în cadrul proiectului, beneficiile obtinute în cadrul proiectului pot fi reinvestite la orice alta rata de actualizare, fara a fi afectata R.I.R. a proiectului. e) Pragul de rentabilitate – reprezinta nivelul minim de folosire eficienta a capacitatii de productie (nivel sub care nu poate coborî productia deoarece viitorul obiectiv de investitii ar lucra cu pierderi). Din punct de vedere matematic, acesta semnifica acel punct pentru care cheltuielile de productie sunt egale cu veniturile obtinute din vânzarea produselor / serviciilor realizate. Exprimarea pragului de rentabilitate se poate face procentual (ca o cota parte din capacitatea de productie) sau în marime absoluta (în unitati fizice sau monetare). Marimea pragul de rentabilitate depinde de modul în care se împart cheltuielile de productie în cheltuieli fixe, care nu depind de productia realizata (cheltuieli cu amortizarile, cu întretinerea utilajelor, cu regia întreprinderii, cu salariile personalului indirect productiv etc.) si cheltuieli variabile, care se modifica proportional cu productia realizata (cheltuieli cu materii prime, materiale, salarii directe etc.). Reprezentarea grafica a pragului de rentabilitate este prezentata în figura urmatoare.

1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar F Q Ph

Profit C

Cheltuieli variabile B

A

Pierderi y

Cheltuieli fixe

Q

CV

CT CF

D E 0

x

Prag de rentabilitate

100%

Capacitate de productie Fig. nr. 3.3. Reprezentarea grafica a pragului de rentabilitate

Din asemanarea triunghiurilor ABC si DEF se obtine expresia: y  x  100 = CV  x y + CF , de unde se obtine relatia pragului de rentabilitate:  =  100 Q

x=

CF ⋅ 100 Q − CV

Daca se doreste exprimarea acestui indicator în marime absoluta (unitati fizice), formula de calcul este :

PR =

CF p − cv

în care : x reprezinta pragul de rentabilitate exprimat procentual; PR – pragul de rentabilitate exprimat în unitati fizice; CF – cheltuieli fixe totale; CV – cheltuieli variabile totale; cv – cheltuieli variabile unitare; p – pretul unitar de vânzare;

1.

Alexandru Barbacaru – Eficienta investitiilor în conditii de risc valutar Q – valoarea productiei. Pragul de rentabilitate este invers proportional cu gradul de rentabilitate al companiei; astfel, cu cât compania este mai rentabila, cu atât pragul de rentabilitate se stabileste la un nivel mai scazut, deoarece profitul realizat la produsele fabricate si vândute acopera un volum mai mare de cheltuieli fixe aferente productiei nerealizate. Cunoasterea pragului de rentabilitate permite luarea unor masuri în cazul diminuarii productiei vândute astfel încât sa se asigure rentabilitatea productiei. Sistemele de indicatori prezentati în cadrul acestui capitol (indicatori cu caracter general, indicatori de baza, indicatori specifici activitatilor de comert exterior, indicatori dinamici de eficienta economica precum si indicatori specifici

metodologiei

B.I.R.D.)

constituie

principalele

modalitati

de

cuantificare a eficientei în sfera investitionala. Pe baza celor prezentate, consideram ca utilizarea acestor indicatori în cadrul metodologiei de analiza a eficientei economice a investitiilor direct productive creeaza conditiile necesare pentru o mai buna evaluare a nivelului eficientei economice, precum si cunoasterea limitei minime de folosire economica a capacitatilor de productie.

1.