Teste Rezolvateexamen Drept Privat Roman.docx

Testu nr 1Sb I-Notiunea dpr1)Conceptiile romanilor privind definirea dr:totalitatea nrm de conduit instituite sau sanctionate de Statul Roman care cuprinde mai multe ramuri si institutii juridice. Ulpian:Principiile dr-“A trai in mod onorabil,a nu vatama pe altul,a da fiecaruia ce este al sau” Justinian in lucrarea sa Institutele “Jurisprudenta(stint dr) este cunoasterea lucrurilor divine si umane,stiinta a ceea ce este drept si nedrept.” Celsius“Dreptul este arta binelui si a ekitatii” 2)Comparati dr public cu cel privat roman: DPrivat- a. Contine nrm dispositive(nu pot fi modificate) b. Apara si reglementeaza relatiile dintre cetateni DPublic- a. Contine nrm imperative(nu pot fi modificate) b. Apara si protejeaza interesele statului,mai ales activitatea acestuia,relatiile dintre stat si cetateni c. Legea era admisa doar de magistrate d. Prevede pedepse forte aspre 3)Influenta dpr asupra dezvoltarii sistemelor de dr ale tarilor Europei continentale prin receptionarea acestuia:Dpr a stat la baza formarii sistemelor de dr a Europei continentale(sist romano-germanic).Acest lucru se datoreaza faptului ca Statul Roman in urma razb purtate a acoperit un teritoriu vast.Pe parcursul dezvoltarii preluand un sir de nrm grecesti.Datorita faptului ca romanii au fost primii care au constientizat faptul ca nrm juridice trebuiesc structurate in coduri,astfel barbarii prin atacurile lor care au dus la destramarea imperiului si neavind un system propriu de drept au inceput a folosi sist de dr roman.Dupa caderea imperiului roman au inceput a fi folosite izv romane de majoritatea statelor,drept exemplu:Codul Civil a lui Napoleon,si a Codului Civil infaptuit sub domnia lui Al.Ioan Cuza,care la fel se baza pe principiile dpr sip e codul lui Napoleon. Sb II-Notiunea si clasificarea obligatiilor 1)Caracterizati elementele obligatiilor: Debitorul-sb pasiv,creditorul-sb activ,obiectul,sanctiunea. 2)Comparati obligatile civile si cele naturale: Dupa sanctiune.Naturale-nu sunt sanctionate cu o actiune(nu puteau fi impuse de a se executa) Civile-asigurarea lor e asigurata cu o actiune(prin forta de costringere):de dr strict,de buna credinta. 3)Argumentati specificul executarii obligatiilor solidare si oblig pe cote-parti: Solidaritate active(cocreditori-mai multi creditori) Solidaritate pasiva(codebitori-mai multi debitori) Formele proprietăŃii comune pe cote-părŃi sunt : proprietate comună pe cote –părŃi obişnuită sau temporară; proprietate comună pe cote –părŃi forŃată şi perpetuă. Proprietatea comună pe cote-părŃi obişnuită sau temporară este acea specie decoproprietate care încetează printr-o modalitate specifică, prin partaj.Coproprietatea temporară se naşte ca efect al deschiderii unei succesiuni, atuncicând defunctul lasă mai mulŃi moştenitori, sau dintr-un contract translativ de proprietateavând mai mulŃi dobânditori.Titularii coproprietăŃii temporare pot fi persoane fizice sau persoane juridice,inclusiv statul sau unităŃile administrativ-teritoriale.Din principiul potrivit căruia niciunul dintre coproprietari nu are un drept exclusivasupra unei fracŃiuni materiale din bun decurge regula unanimităŃii care impune existenŃa acordului de voinŃă al tuturor copărtaşilor pentru efectuarea unui act având caobiect întregul bun. Proprietatea comună pe cote-părŃi forŃată şi perpetuă poartă asupra unui bun care, prin natura sa, este folosit în mod permanent de două sau mai multe persoane,fără posibilitatea de a fi partajat.

Testul nr 2 Sb1-Sistemele de baza ale dpr 1.1 Def sist de dr:ius civile,ius praetorium,ius gentium Ius civile:dr civil,care reglementa 4 categorii de relatii private de baza ce tineau de :personae,bunuri,succesiuni si obligatii.Era accesibil doar cetatenilor romani.Are un caaracter rigid,divin si conservator,fiind considerat ca a fost daruit de Zei.Din cauza accesibilitatii sale restinse a permis dezvoltarea unui nou system de dr,deoarece frina dezvoltarea economiei de skimb-astfel a dus la formarea lui ius gentium. Ius gentium-a fost format pt a

reglementa raporturile dintre cetatenii romani si straini odata cu dezvoltarea productiei de marfuri si vietii comerciale,de asemenea era aplicabil si in relatiile dintre straini.Evoluand dea lungul anilor,ius gentium a inceput a fi folosit kiar si de cet romani,fiind mai simplu in utilizare si mai accesibil. Ius praetorium-o ramura de dr ce a aparut ca o consecinta logica a evolutiei Dpr.Pretorii prin intermediul edictelor emise de ei puteau modifica pe un anumit termen procedurile legale,cu timpul unele dintre ele devenind permanente,astfel si s-a format ius praetorium. 1.2 Comparati ius civile cu ius gentium Ius civile a. Accesibil doar cetatenilor romani b. Caracter divin c. Pt efectuarea anumitor actiuni sau contracte se efectuau anumite forme solemne,ritualuri d. Accesibilitate restrinsa Ius Gentium a. Accesibil si cetatenilor straini b. Lipseau formalitatile complicate c. Era mai simplu si avea o accesibilitate extinsa 1.3 Argumentati influenta reciproca dintre ius civile,ius praetorium si ius gentium prin prisma perioadelor istorice de dezv ale dpr: Contopirea dintre ius civile si ius gentium s-a petrecut treptat fiind asimilate nrm dintr-o ramura de alta.Acest fapt se datoreaza necesitatii comasarii dr civil cu formele simplificate ale lui ius gentium.Odata cu dezvoltarea activitatilor magistratilor,in special al pretorilor care aveau dr de a modifica anumite prevederi au fost facute mai multe incercari de a aduce solutii noi unor situatii existente,astfel luand nastere ius praetorium. 2 Dreptul de posesie 2.1 Definiti elementele posesiei: Animus-elementul psihologic,intentia de a stapani un lucru pt sine Corpus-elementul material,totalitatea actelor material prin care se realizeaza stapanirea unui lucru 2.2 Comparati interdictele retinendae possessionis causa si recuperandae possessionis causa: Retinendae posesionis causa- a. interdicte prohibitorii sau de pastrare a posesiunii existente b. este de 2 tipuri –interdictul utrubi(proteja posesorul lucrului mobil;se acorda partii care a posedat lucrul mai multa vreme in anul anterior eliberarii interdictului) ;interdictul uti prossidetis(proteja posesorul lucrului imobil;se acorda partii care poseda lucrul in momentul eliberarii interdictului) Recuperendae possesssionis causa- a. interdicte recuperatorii sau de redobindire a posesiunii pierdute b. este de 3 tipuri-interdictictele contra violentei:unde vi cotidiana(vilenta obisnuita) si unde vi armata(vilenta armata);interdictul de precario(asigura restituirea lucrului proproetarului de la detinatorul precar);interdictul de clandestina posesioni de clam(proteja proprietarul impotriva celui ce poseda fara voie) 2.3 Argumentati gradul diferit de rsp a posesorilor de buna credinta si de rea credinta in cazul revendicarii bunului: In cazul revedincarii bunului de la posesorul de buna credinta: -Intoarcerea bunului cu fructele obtinute din momentul din care a aflat ca este posesor nelegitim; -Are dr la separarea sau compensarea imbunatatirilor bunului; -Poate dobindi dr de proprietate prin posedarea cu buna credinta in termenele prevazute de lege In cazul revendicarii bunului del a posesorul de rea credinta: -Intoarcerea bunului cu toate fructele obtinute din momentul dobindirii pana la momentul intoarcerii -Nu are dr la separarea sau compsensarea imbunatatirilor bunului -Nu poate dobindi dr de proprietate prin uzucapiune Testul nr 3 1 Izvoarele dpr 1.1 Enumerati izv formale ale dpr: (totalitatea formelor necesare pt exprimarea nrm juridice) -obiceiul(mores) –legea -edictele pretoriene –jurisprudenta –senatusconsultele -constituiile imperial 1.2 Comparati obiceiul si legea ca izv ale dpr: Obiceiul - izvor nescris,primul izv de drept.Ob nejuridic:anumite traditii respectate benevol de toti membrii unei societati,in caz de nerespectare a acestuia,individual era sanctionat de catre societate prin dispret,ocarire.Ob juridic: s-a format in procesul tranzitiei de la societatea gentilica la cea politica,nrm preluate si sanctionate de stat. Legea- izv scris,al 2-lea izv de drept.pt a fi adoptata ea trebuie sa parcurga 3 etape:Magistratul prezenta poporului proiectul legii ce urma a fi adoptat.2Adunarea poporului se

exprima pozitiv sau negative asupra legii propuse.Ratificarea legii de catre senat. Egea are o structura:prescription,rogation si sanctio.Se clasifica in :lex perfecta,lex minus cuam perfecta si lex imperfecta 1.3 Argumentati rolul edictelor pretoriene in dezvoltarea dpr: Catre sf epocii vechi,cand dr quieritar devine inaplicabil,activitatea pretorului capata o importanta tot mai mare,deoarece ori de cate ori dr civil nu oferea un procedeu adecvat in scopul valorificarii unor pretentii legitime,el crea mijloace noi.Edictul pretorului a fost cel care a rezolvat contradictiile conservatoire dintre dr civil si noua fizionomie a producitiei si schimbului de marfuri.Pretorii au creat pe cale edicatala nr si importante institutii in conformitate cu necesitatile vietii sociale. 2 Executarea si stingerea obligatiilor 2.1 Caracterizati conditiile cuvenite executarii obligatiilor: -modul de executare a obligatiilor;locul executarii;obiectul executarii;participantii la executare;termenul executarii(cu termen fix,expres,suspensiv si extinctiv) 2.2 Comparati modurile voluntare cu cele involuntare de stingere a obligatiilor: Voluntare:plata-indeplinirea exacta a prestatiei asumate Darea in plata-debitorul cu acordul creditorului transmite alt bun decat cel la care s-a obligat Novatiunea-inlocuirea unei obligatii cu alta Compensatiunea-existenta a 2 obligaqtii,prin care cea mai mare o stinge pe cea mai mica Remiterea de datoriecreditorul renunta la creanta sa Piederea interesului-de catre creditor in executarea obligatiei. Involuntare-confuziunea-aceeasi persoana are calitate de creditor si debitor Moartea-la moarte se stinge creanta debitorului si la moartea debitorului datoria Pierirea lucrului-imposibilitatea executarii obligatiei Capitis deminutio-nu erau sui iuris Prescriptia extinctiva-termenul dupa care dr dispare(cand creditorul cere datoria dupa exprirarea terminului) 2.3 Argumentati specificul executarii obligatiilor prin moduri voluntare si involuntare Modurile voluntare presupun o manifestare de vointa din partea creditorului si a debitorului,pe cand modurile nevoluntare nu presupun o asemenea manifestare de vointa,este un mod fortat, necesar. Testul nr 4 1 Jurisprudenta-izvor al dpr 1.1 Descrieti activitatile jurisconsultilor romani Era divizata in 3 categorii:Respondere-consultatiile juridice date cetatenilor romani in cele mai diverse domenii.Cavere-explicatiile date cetatenilor in legatura cu forma actelor juridice.Agere-indrumarile date judecatorilor cu privire la felul in care trebuie sa fie condus un process 1.2 Comparati conceptiile juridice ale reprezentantilor scolii sabiniene si proculiene: Scoala Sabiniana-s-a format de catre Capito,dar a purtat numele celui mai de vaza reprezentant al sau Sabinius.Se mentinea pe idei conservatoire si traditioniste. Scoala Proculiana-a fost fondata de Labeo si numita in cinstea lui Proculus.Ei propagau idei inovatoare de generalizare si sistematizare 1.3 Argumentati specificul jurisprudentei in dependent de perioada istorica de dezv a dpr: In epoca veche jurisprudenta avea un character sacral,doar pontifii cunosteau zilele faste pe care partile aflate in litigii erau obligate sa le pronunte,jurisconsultii solutionau spete dar nu formualu careva forme.In epoca clasica activitatea lor se intensifica,unde la rezolvarea spetelor ei déjà formuleaza reguli,principii,norme de dr.In aceasta epoca au aparut mai multe scoli de dr,printre care se remarca cea Sabiniana si Proculiana.Incepand cu mij sec III d.Hr. jurisprudenta este in decadere.Din cauza multiplelor texte false imparatul Valentinian al 3-lea a dat legea citatiilor in 426,prin care puteau fi uitate doar textwe a 5 jurisconsulti:Papinian,Paul,Ulpian,Gaius si Modestinin cazul cand exista paritate de pareri se lua in considerare parerea lui Papianian,iar daca el nu se pronunta atunci judecatorul hotara sg. 2 Notiunea si clasificarea bunurilor 2.1 Esenta clasificarii bunurilor in : Bunuri principale si accesorii;Bunuri generice si individual determinate;Bunuri mobile si immobile:

Res principales-care pot exista independent de bunul accesoriu.Res accessories-nu pot fi folosite fara de bunul principal,iar impreuna cu bunul principal valoarea lor economica creste.Conform regulei generale el urmeaza soarta lucrului principal. Genera-lucrurile care puteau fi determinate de caracteristici de gen similar si omogene(puteau si masurate,cantaite,inlocuite).Species- lucrurile individual determinate(nu puteau fi inlocuite cu altele).Distinctia dintre lucurile genera si species are o importanta deosebita in material riscurilor.Deoarece in cazul pieririi fortuite a bunului,debitorul trebuia sa intoarca bunul conform principiului ca bunurile de gen nu pier,iar daca bunul era de specie,atunci el era exonerate de raspundere. Mobiles-perse moventes-care se misca,se pot misca prin putere proprie sau printr-o forta exterioara lor fara a-si pierde identitatea.Res Soli-imobile,isi schimba forma daca sunt mutate,toate care se aflau oe oamint si desupra lui:1Predia fundi urbana-care tin de orase.2 predia fundi ustia-tin de sate.3 italice.4 provinciale. 2.2 Comparati res in commercium si res extra commercium(inafara comertului): Bunurile aflate in circuitul civil-cele carepot face obiectul actelorjuridice civile.Bunurile care nu sunt in circuitul civil-cele care nu pot face obiectul actelor civilesi nici nu se pot afla in proprietatea particularilor 2.3 Solutia spetei: a)Bunurile genera:vinul,portocalele,vesela de argint;Species:Statuia Venerei b)Bunurile de gen sunt consumptibile(dupa 1-2 utilizari dispar),cele de specie inconsumptibile Testul nr 5 1 Notiunea de persoana si capacitatea juridica a ei 1.1 Notiunea si continutul capacitatii juridice depline a pers in dpr:Persoana-om,ca obiect inzestrat cu dr si obligatii.capacitate juridical-aptitudinea de a avea dr si obligatii.Capacitate juridical deplina-pers ce dispun de caput(capacitatea generala a pers de a dispune de dr si obligatii),cetatenii romani,sefii de familie.Intrunea 3 elemente:stutus libertatis(om liber);Status civitatis(cetatean roman);Status familiae(este pater familias) 1.2 Comparati capacitatea juridica deplina cu cea limitata a pers: Capacitate limitata-persoane care sufereau modificari in careva din cele 3 statute-capitis deminutio;pers declarate prin judecata pers cu onoare deminuata care se declara din decizia instantei de judecata: persona infames,persona intestabiles si persona turpes Capacitate deplina(capitis diminutio)-maxima,media si minima.Doar ei puteau sa dobandeasca dr sis a-si assume obligatii. 1.3 Argumentati influenta virstei asupra capacitatii de exercitiu a pers in dpr: Varsta are un character determinative pt dobindirea capacitatii de exercitiu.Ea nu poate fi dobindita odata cu nasterea.Astfel dupa Proculienibaietii la 14 ani si fetele de la 12.Iar Sabinienii considereau ca copilul obtine capcitatea odata cu maturizrea fizica si psihica,care poate varia la diferite personae.Totusi parerea proculienilor a prevalt-o pe cea a Sabinienilor. Pana la 7 ani-infant;7-12/14-infantia moior(acte juridice de a valaore mica)12/1425 .2 Modurile de dobindire a dr de proprietate 2.1 Caracterizati ocupatio,uzucapio si in iure cesio ca moduri primare de dobindire a dr de proprietate: Ocupatiunea este considerat cel mai vechi si correct mod de dobindire a prop,consta in luarea lucrurilor fara stapan,parasite.Acestea erau cele aparute in urma unui fenomen natural.Prin ocupatiune prin violent erau dobindita proprietatea de la cei invinsi-dusmanii Romei. Uzucapio-prin folosirea indelungata a lucrurilor mancipi.Nu puteau trece in proprietate prin uzucapiune lucrurile furate,posedate prin violenta,obiectele de cult,bunurile femeii sui iures transmise altei pers fara acordul tutorelui.Necesita 7 conditii:Posesiunea lucrului;termenul posesiei;justa cauza,buna credinta,lucrul susceptibil de a fi uzucapat;cetatenie romana;capacitate juridical deplina.lucruri mobile-2 an,imobile-1. In iure cesio-renuntarea de la proprietate in fata pretorului in faza in iure cesio,in care reclamantul afirma ca este posesorul lucrului iar paritul tacea sau confirma aceasta.Dupa care magistratul prin cuv atribuia bunul reclamantului.De acest mod se puteau folosi doar cei ce foloseau ius civile. 2.2 Comparati mancipatiunea si traditiunea :

Asemanari-ambele sunt moduri derivate de dobindire a prop. Traditiunea*conform dr gintilor;*dobindirea lucrurilor nec mancipi prin remiterea lor materiala. Tradens(vanzatorul) transmitea public lui accipiens(cumparatorul)bunul instrainat.Conditiile:Remiterea materiala a bunurilor si Iusta causa.Bunurile mobile din mana in mana,imobile prin parcurgerea fondului de pamant sau vizitarea incaperilor cladirii.In dr classic existau 4 cazuri cand nu era necesara remiterea materiala a lucrurilor:Traditio longo mano-terenul nu era parcurs,erau indicate doar limitele.Traditio simbolica-remiterea cheilor cladirii.Traditio brevi mano-procurarea de catre locatar a casei pe care o inchiria,conform contractului de locatie.Constitutum posesiorium-proprietarul inchiria casa dupa ce o instrainase.Iusta causa-concretiza scopul partilor(de a vinde/cumpara),era incheiat inainte de remiterea materiala a bunurilor. Mancipatiunea-*conform nrm dr civil;*transmiterea proprietatii prin vanzarea lucrurilor mancipi;*necesita forme solemne(prezenta a 5 martori cet romani,a libripensului care cantarea metalul de prêt cu balanta,a lui mancipi si accipiens,a lucrului ).Mancipatiunea fiduciara-avea o utilizare generala,mancipantul coopera cu accipiens ca sa dobindeasca puterea asupra unui lucu/pers. 2.4 Speta:Sperantele cumparatorului nu sunt intemeiate deoarece pt dobindirea dr de proprietate prin indelungata folosinta(uzucapiune) este necesar de respectat buna credinta,iar in cazul dat vanzatorul este de rea credinta.Si mai ales ca imprejurarile in care l-a cumparat iau dat de inteles ca vanzatorul este un neproprietar. Testul nr 6 1 Statutul juridic al cetatenilor romani 1.1 Caracterizati modurile de dobindire a cet romane: Modul primar-nasterea(nasterea unui copil din 2 parinti cetateni).In casatorie copilul lua statutul juridic al ttalui,infara casatoriei al mamei. Beneficiul legii-opera cand pers intrunea conditiile stipulate in lege.De ex:cand o pers a demascat un magistrate mituit;latinul ocupa f-tia de magistrate sau consiliar orasenesc intr-o localitate de necetateni. Naturalizare-era emisa o lege de acordare a cetateniei unui individ sau colectiv de pers.pt anumite merite fata de statul Roma,sau pt participarea la razboi. Dezrobirea sclavului-de catre stapanul sau sau prin 1 din cele 4 forme a lui Manumisio(initial dobindea statutul stapanului sau). Adoptia-unui peregrin de catre un cet roman. 1.2 Comparati statutul juridic al cet romani cu cel al latinilor si pregrinilor: Cetatenii-ius commercii;ius connubii;ius militae;ius suffragii;ius honorum(de a candida);ius terra(de a ocupa un teren public);dr de apel impotriva sentintei de condamnare la moarte;testament factio active/pasiva(de a lasa testament/de a dobindi bunuri succesorale) Latinii-ius commercii;ius conubbii;ius sufragii(de a vota);ius migrandi;testamento factio Peregrini-doar ius gentiu;nu puteau trece cu traiul la Roma,nu puteau dobindi cetatenie 1.3 Speta:Nu este valabila deoarece mancipatiunea are loc conform nrm de dr civil,iar peregrinii dispun doar de ius gentiu. 2 Notiunea si conditiile de valabilitate a contractelor 2.1 Conditiile de valabilitate a contractelor: Conditia suspensiva-afecteaza nasterea unui dr.Rezolutorie-stingerea unui dr.Cerintele conditiei-sa fie licita,posibila,viitoare,incerta,executarea corecta(modul,locul,obiectul, participantii,temenul executarii) 2.2 Comparati viciile de consmitamant la incheierea contractelor Cauze care duc la inexistenta consimtamantului:Neseriozitatea(a fost dat in gluma) si Eroarea(intelegerea gresita de una sau ambele parti):in negotio(asupra naturii juridice a contractului),in persona(in sb raportului juridic),in corpore(in obiect),in substantia(asupra substantei obiectului). Cauze care duc la vicierea consimtamantului: Metus (teama) si Dolus (viclenia utilizata de o parte contractanta in scopul de a o determina pe cealalta sa incheie contractul). 2.3 Argumentati care din situatii afecteaza validitatea contractului a)pers a spus una dar a vrut sa spuna altcevaeroarea c)a crezut ca I se doneaza dar I se acorda in imprumut.

Testul nr 7 1 Conditia juridica a sclavilor 1.1 Caracterizati izv sclaviei: Nasterea-copilul nascut inafara casatoriei lua statutul mamei,iar luand in considerare faptul ca sclavii nu se puteau casatori copilul se nastea mereu sclav,exceptie daca mama la conceperea copilului era libera-copilul se nastea liber. Razboiul-prizonierii de razboi erau transformati in sclavi,apoi vanduti pers particulare Faptele ilicite-pedepsite cu pierderea libertatii 1.2 Comparati statutul juridic al sclavilor cu cel al dezrobitilor: Dezrobitii(libertinii)-BONA: dr stapanului de a dispune de bunurile dezrobitului;Obsequium: respectful pe care il datora dezrobitul patronului sau;Operae: serviciile pe care le datora dezrobitul stapanului-fabrilies(servicii obisnuite),officialis(serv de meserias). Sclavii-putea incheia acte juridice,doar daca facea mai favorabila situatia stapanului imprumutand formal personalitatea stapanului,dispunea de peculiu(patrimonial,bunurile lor).El facea part din patrimonial stapanului,care il putea vinde,dona,putea fi ucis,batut pt care nu seputea adresa in justitie.Nu putea incheia casatorii. 1.3 Argumentati evolutia conditiei juridice a sclavilor in istoria dpr: Cu timpul situatia s-a imbunatatit in sens ca in perioada imperiului au fost elaborate anumite nrm de protective a lor,ca consecinta a nr rascoale din partea sclavilor.Dar de fapt situatia lor s-a inrautatit si mai mult.Conform dr praetorian-I se recunosteau anumite dr si era protejat 2 Superficia si emfiteoza 2.1 Caracterizati superficia ca dr real asupra bunului altei pers: Superficia-dr unei pers numita-superficiar de a construe si folosi o constructive pe terenul altei pers.Superficiarul putea folosi constructia un termen nelimitat contra unei sume de bani.Dr lui era alineabil,putea fi grevat cu sarcini si se transmitea prin mostenire. 2.2 Determinati asemanarile si deosebirile dintre superficie si emfiteoza: Asemanari:ambele sunt dr reale asupra proprietatii altuia.Sunt dr alineabile si transmisibile prin mostenire.Reflecta relatiile dintre proprietar si chirias Emfiteoza:*dr asupra unui lot.Arendarea pe veci sau pe un termen indelungat de la stat a unui teren neprelucrat,in schimbul unei sume de bani,numita canon. Superficia-*dr asupra unei constructii 2.3 Speta: Cererea lui Iulius poate fi satisafacuta pe baza temeiului ca Tiberius nu a achitat canonul,statul putand sa-l priveze pe emfiteot de bunul in cazul cand nu a achitat timp de 3 ani.

Testul nr 9 1 Casatoria in Dpr 1.1 Caracterizati conditiile de fond ale casatoriei: Conditiile de fond ale casatoriei:Conubium-dr oamenilor liberi de a incheia o casatorie conform dr civil;Consimtamantul-este exorimat doar de soti daca ei sunt pers sui iuris,in caz contrar de pater familias;Virsta-12 fete si 14 baieti. Comparati relatiile nepatrimoniale intre soti in cadrul cas cum manu si sine manu: Cum Manu-solemna,sotia devenea agnate cu rudele sotului,dobindea rangul social al sotului,domiciliul lui’datora respect si fidelitate Sine Manu-libera,sotia nu devenea agnata cu rudele sotului,dobindea domiciliul lui,purta numele sotului,avea obligatia de respect fata de sot,obligatia de fidelitate a sotilor unul fata de altul. 1.3 Argumentati schimbarea regimului juridic al dos(zestrei)in casatoria sine manu fata de cum manu: Zestrea sotiei nu trecea in proprietatea sotului 2 Dreptul de proprietate 2.1Def dr de proprietate in sens obiectiv si subiectiv: Obiectiv-ansamblul nrm juridice care reglementeaza modul de repartite a bunurilor material Subiectiv-intentia de a stapani un lucru,conform nrm dreptului obiectiv in interes propriu. 2.2 Comparati modurile de aparare a dr de prop: Modul real-prevede actiunea in revendicare,ac negatorie,ac prohibitorie si ac publiciana Modul obligational-prevede mai multe actiuni de aparare a dr de proprietate,dar care survin din raporturi obligationale concrete atit contractual cat si delictuale. Ac in revendicare-cu ajutorul ei se obtine intoarcerea bunului in posesia proprt, Ac negatorie-ac acordata prop ce nu pierduse posesia dar era limitat de un tert in exercitarea dr sale.In actiune era obligatorie formula(prop trebuia sa dovedeasca dr de prop si incalcarile) Ac prohibitorie-asemanatoare cu cea negatorie,se deosebesc prin formula(daca se dovedea dr,atunci trebuiau doar de adus dovezi). Ac publiciana-Prin aceasta s-a introdus o fictiune in care era considerat ca accipiens a posedat termenul necesar si a dobindit dr de prop prin uzucapiune. 2.3 Argumentati cauzele care au determinat aparitia si evolutia diferitor categorii de prop in istoria dpr: Cu cît omul se dezvoltă mai intens şi păşeşte mai sigur pe calea progresului, cu atît mai puternic simte dorinţa de a fi proprietar. Proprietatea este naturală, necesară şi indisolubilă, fără ea organizarea socială devenind imposibilă. Proprietatea este o categorie de ordin economic, care reflectă relaţiile dintre oameni în procesul de producţie şi al cărui interes sînt folosite ele. In epoca prestatala a Romei,pamintul ca principalul mijloc de productie exista sub forma proprietatii collective a gintii.Exceptie faceau 2 iugare de pamant ce constituiau prop familiala.Inafara de el exista si heredium-locul de casa si gradina.Proprietatea quieritara-accesibila doar cet romani,mai apoi a aparut prop pretoriana ca consecinta a transmiterii prin traditiune a lucrurilor mancipi.Prop provinciala- a aparut ca consecinta a extinderii lui ager publicus inafara hotarelor Italiei.Prop peregrina-a aparut in legatura cuntensificarea comertului si skimbului de marfuri intre cet romani si peregrini. 8.sub.1 Familia romană.1.1. Expuneţi trăsăturile caracteristice ale familiei romane. Familia este totalitatea bunurilor şi persoanelor aflate în puterea unui pater .În epoca veche la romani, era prezentă familia patriarhală. Figura centrală în familie era pater familias. Puterea şefului de familie se numea manus (mână), simbol al forţei fizice.Pater era singurul conducător în casă; avea dreptul de viaţă şi de moarte asupra tuturor membrilor familiei; era proprietarul întregului patrimoniu familial; Cu timpul, în procesul dezvoltării relaţiilor sociale şi a ideilor juridice, puterea lui pater nu mai este totalitara.Cuvântul manus, îşi pierde vechiul înţeles, desemnând numai puterea bărbatului asupra soţiei. Puterea asupra copiilor şi nepoţilor era numită patria potestas, puterea asuprasclavilor - dominica potestas, iar asupra bunurilor - dominium.Rezultă aşadar, că vechea familie romană era întemeiată pe legătura de putere dintre şeful de familie şi cei aflati sub autoritatea sa.

1.2. Comparaţi rudenia agnată cu rudenia cognată. Agnaţiunea este legătura dintre persoanele aflate la un moment dat sub aceeaşi putere, dintre persoanele care au fost sub aceeaşi putere în trecut sau dintre persoanele care s-ar fi aflat sub aceeaşi putere, dacă mai trăia pater familias. La moartea şefului de familie, numai urmaşii săi masculini de prim grad deveneau şefi de familie. La rândul lui, fiecare din aceştea alcătuiau o nouă familie.Urmaşii mai îndepărtaţi ai capului de familie (de exemplu, nepoţii, nepoatele), treceau acum în noile familii, schimbându-şi doar puterea sub care se aflau.Toate aceste persoane se numeau unele faţă de celelalte agnaţi, in schimb Cognaţiunea sau rudenia de sânge .Cognaţii nu sunt întotdeauna şi agnaţi. Astfel, sora trece prin căsătorie sub puterea bărbatului şi înceteazăsă mai fie agnată cu fratele ei rămas sub puterea tatălui, dar continuă să fie cognată cu el.Gradul de rudenie agnată şi cognată se calculează la fel, şi anume: se numără generaţiile care despart pe una din cele două persoane, de autorul comun, apoi generaţiile care despart pe autorul comun de cealaltă persoană şi la urmă se face suma celor două numere.Astfel, fraţii sunt între ei rude de gradul doi, deoarece de la frate până la autorul comun (părintele) este un grad şi de la acesta până la celălalt frate, al doilea grad.Verii sunt rude de gradul patru, deoarece de la fiecare din ei până la autorul comun (bunicul) sunt câte două grade, în total patru grade.

1.3. Argumentaţi evoluţia relaţiilor dintre pater familias şi copiii săi la diferite perioade istorice de dezvoltare a dreptului privat roman. Puterea deţinut de pater familias a fost numit patria potestas, "paternă putere".. Actul de tabele douăsprezece a dat pater familias vitae necisque potestas; "puterea de viaţă şi de moarte" pe copiii lui, soția sa și sclavi lui, care a exprimat lor sub manu, "în mâna lui.". Pentru un sclav devine un om liber, el trebuie să fie lansat la "mâna" pater familias, prin urmare, termenii manumissio şi emancipatio. Conform legii, a fost decizia pater familias absolută şi finale. El a avut puterea de a vinde copii sa ca sclavi, precum şi să adopte cu altele; Cu toate acestea, în conformitate cu dreptul Roman, dacă un copil a fost vândut ca un sclav de trei ori, a fost mai mult obiectul unei potestas patria. Pater familias avut puterea de a accepta sau refuza căsătoriilor lui fii şi fiice; Cu toate acestea, un decret al împăratului Caesar Augustus adaugă mai târziu, rezerve: el nu ar putea refuza permisiune fără motiv valabil. Puterea paternă a fost însoţită de responsabilitate: pentru frauduloase sau dăunătoare actul comise de unul dintre iuris sale alieni (persoană dependentă pe el), el a trebuit să despăgubească victima. Cu toate acestea, el ar putea livra lui iuris alieni răzbunare victimei (noxal capitularea). În epoca veche, avea o putere nelimitata , şeful de familie putea să-si alunge membrii din casa familială, să-ivândă, să-i abandoneze (ca pe nişte lucruri), să-i căsătorească fără a le cere asentimentul şi chiar să-i omoare.Puterea părintească era perpetuă. Oricare ar fi fost vârsta descendentului şi oricare poziţie politică ar fi ocupat în stat (consul, pretor, magistrat etc.), el rămânea în puterea părintească a şefului de familie. Descendenţii erau obligaţi ca prin toate acţiunile lor, să îmbunătăţească situaţia materială a lui pater familias. Ei nu puteau dobândi nimic pentru ei şi nici nu puteau să înrăutăţească situaţia materială a şefului de familie, ci numai să-l îmbogăţească, făcându-l creditor, proprietar etc.Seful familiei era judecătorul suprem familiei sal. că o singură persoană în gospodărie la această poziţie.Copiii majori de sex masculin a rămas sub autoritatea tatălui lor, şi nu putea accesa drepturile unui pater familias în timp ce el era încă

în viaţă. Conform legii, toate proprietățile au fost achiziționate de tatăl lor, şi el a avut dreptul de a dispune de propriile sale. Cei care au trăit în propria casă la moartea tatălui lor-l relativ la poziţia pater familias în casele lor respective. Femeile au fost, de asemenea, sub dominația asupra pater familias.Au fost sub manu în timpul toată viaţa lor, cu excepţia după căsătorie în acest caz au fost în mâna lor soţul.

Sub.2Servituţiile prediale şi personale. 2.1 Caracterizaţi servituţiile prediale. (dr. civ.) - O sarcina impusa asupra unui fond (teren) pentru utilitatea unui alt fond invecinat care apartine unui alt proprietar. Este un drept real principal derivat, perpetuu si indivizibil, constituit asupra unui imobil, numit fond aservit sau dominat, pentru uzul si utilitatea altui imobil, numit fond dominant, imobile care apartin unor proprietari diferiti. Exemplificand se poate spune ca dreptul proprietarului unui teren infundat de a trece peste terenurile invecinate pentru a ajunge la o cale publica reprezinta o servitute (de trecere). Servituţile pot fi constituite în folosul unui fond (unui lot de pământ), în care caz se numesc servituţi prediale. Servituţile prediale rustice, fiind strâns legate de agricultură, erau considerate bunuri mancipi, astfel că dobândirea lor se realiza prin mancipaţiune. Servituţile prediale (numite şi reale) sunt sarcinile impuse unui fond în folosul altui fond. Deşi se vorbeşte de fond (lot de pământ; teren) în realitatea, servituţile aparţin persoanelor, singurele care au calitatea de subiecte de drepturi. Cerinţa principală este ca persoanele să deţină în proprietate fondurile respective. Servituţile prediale presupun două imobile, care trebuie să fie învecinate sau cel puţin apropiate pentru a permite exercitarea servituţii în favoarea fondului dominant. Servituţile prediale erau de două feluri: rustice şi urbane. Deosebirea dintre ele se făcea în funcţie de felul imobilului dominant, şi anume: dacă imobilul dominant era o clădire, indiferent unde se afla, servitutea se numea urbană, iar dacă imobilul dominant era un teren, servitutea se numea rustică. Nu are nici o relevanţă dacă clădirea sau terenul era situat la oraş sau la ţară. Imobilul în folosul căruia lua naştere servitutea, se numea imobil dominant, iar imobilul care suporta servitutea (cel mai frecvent erau loturile de pământ) - imobil aservit. 2.2 Comparaţi servituţiile prediale şi cele personale Servituţile personale presupun existenţa unui lucru, mobil sau imobil, asupra căruia două persoanedeterminate exercită drepturi reale distincte. Romanii au cunoscute următoarele servituţi personale:- uzufructul, dreptul de a folosi lucrul altei persoane şi a-i culege fructele; - usus este dreptul de a folosi lucrul altuia, dar fără a-i culege fructele. - habitatio este dreptul de a locui în casa altuia. - operae servorum, dreptul de a folosi serviciile sclavilor altuia. Cea mai importantă servitute personală este uzufructul, celelalte fiind variante ale acestuia. Uzufructul este dreptul de a te folosi de lucru (mobil sau imobil) şi de a-i culege fructele, fără a-i distruge substanţa. Părţile se numesc uzufructuar (cel ce ia în posesie şi folosinţă bunul) şi nudul proprietar (cel care dă în posesiune şi folosinţă bunul). Uzufructuarul primeşte două din cele trei atribute ale dreptuluirămâne a se păstra la nudul proprietar.

Uzufructuarul preia bunul în folosinţă şi posesiune o perioadă de timp, se îngrijeşte de el, culege fructele(fructele pot fi naturale, civile ori industriale) şi îl restituie proprietarului la expirarea termenului contractului.În aşa mod, uzufructul se aseamănă cu locaţiunea şi arenda. Uzufructul se deosebeşte însă de locaţiune şi arendă prin faptul că este un drept real, în timp ce locaţiunea şi arenda sunt obligaţii, luând naştere din contract.Spre deosebire de servitutile prediale a caror bunuri erau considerate mancipi, În afară de uzufruct, romanii cunoşteau şi quasi-uzufructul. Ca obiect al quasiuzufructului serveau bunurile consumptibile. Împreună cu bunul, quasi-uzufructuarul primea dreptul de proprietate asupra lor, le putea folosi după bunul său plac, iar la expirarea termenului, trebuia să întoarcă vechiului proprietar bunuri de acelaşi fel şi în aceeaşi cantitate.Servitutile personale nu erau ca si cele prediale de tip rustic si prediale. 2.3 Speță 10 sub 1 Procedura civilă romană. 1.1 Expuneţi părţile componente ale formulei în procedura formulară. Partile componente ale formulei in procedura formulara sunt: intentia – pretentia reclamantului; demonstratia – o baza de fapte pe care pretentiile reclamantului se sprijinesc, judeatorul trebuia sa fie asigurat de veridicitatea celor spuse de catre reclamant; adjudecarea – se intalneste de obicei in cazurile de transfer a drepturilor de proprietate; condamnarea – judecatorul decide daca paratul va fi pedepsit sau nu, in dependenta de circumstante si cum va fi gasit acesta, vinovat sau nevinovat. Mai sunt si prescriptiile care sunt niste note aditive la o formula si ele pot fi de ajutor atat pentru parat cat si pentru reclamant. De asemenea mai sunt si exceptiile – acestea sunt mijloace de aparare pentru parat chiar daca el nu neaga direct pretentia reclamantului dar expune niste circumstante ajutatatoare.

1.2 Comparaţi procedura legisacţională cu procedura formulară. Procedura legisactionala a aparut cu mult mai devreme decat cea formulara. Procedura legsactionala este caracteristica pentru perioada veche, iar cea formulara pentru perioada clasica. Dar aceste doua procedure au o tangenta. Ambele proceduri au loc in doua faze: in iure si in iudicio – in fata magistratului si in fata judecatorului. O caracteristica profilica a procedurei formulare este faptul ca aceasta se bazeaza pe'o formula care este intocmita in prima faza, de catre magistrat si este trimisa la revedere judecatorului in a doua faza pentru ca acesta sa ia decizia si sa solutioneze cazul. Procedura legisactionala, la randul sau se amplaza in baza unor legisactiuni, ca d e exmplu 'sacrementum', 'judicis arbitrive postulatio', 'condictio', 'manus iniectio' sau 'pignoris capitis..

1.3 Identificaţi cauzele şi condiţiile înlocuirii procedurii legisacţionale cu procedura formulară.La general luand, dupa trecerea unei mari perioade de timp, procedura legisactionala – asa rigida cum era, nu facea fata noilor relatii social-poilitice aparute si mai ales nu facea fata relatiilor economice existente in perioada clasica, adica impiedica comertul intre cetatenii romani si alte nationalitati. Din aceasta cauza s-a si trecut la procedura formulara, caci aceasta era cu mult mai simpla si comoda pentru utilizarea in cazul unor litigii economice si sociale. Sub.2 Drepturile reale asupra lucrului altuia 2.1 Expuneţi conceptul de drept real asupra lucrului altuia şi enumeraţi drepturile reale asupra lucrului altuia în dreptul roman. Drepturile reale asupra lucrului altcuiva nu este nimic altceva decat un drept de a utiliza un bun al carui proprietar este altcineva. Acest lucru nu era o problema pentru cetatenii romani. Exista chiar mai multe tipuri de drepturi relae asupra bunurilor altcuiva. Exista servitutea, aceastea se divizeaza in doua – servitutea prediala si servitutea personala. Servitutile prediale sunt dreptul real a unui om in folosinta unui lot de pamant de exemplu. Acestea se impart in 2 tipuri, servitutile prediale rustice si urbane. Cele rustice tin de un lot de pamant, iar cele urbane de o cladire. Servitutile personale sunt cele in folosul unei persoane (cum ar fi uzufructul de exemplu). Servitutile personale sunt de mai multe tipuri – uzufructul, usus, habitatio si operae servorum. De asemenea mai exista drepturi reale asupra lucrului altcuiva ca superficia si emfiteoza. Superficia este dreptul real asupra unui teren de pamant in vederea edificarii unei cladiri pe acest teren. Pentru aceasta utilizare, superficiarul, adica cel ce ia in superficie trebuie sa achite o suma de bani nudului posesor, celui ce da terenul de pamant, numita solarium. Emfiteoza – contractul de emfiteoza este atunci cand un imprat da unui emfiteot un lot de pamant pentru ca acesta sa'l cultive si sa'i stranga fructele in schimbul unei sume de bani numita canon.

2.2 Comparaţi următoarele drepturi reale asupra lucrului altuia: uzufructul, uzul şi habitatio. Uzufructul – este atunci cand o persoana are dreptul de a utiliza lucrul ce apartine altuia si a'i culege fructele. Ususul – este atunci cand o persoana re drepturi reale asupra lucrul altei persoane si poate sa se foloseasca de acesta dar nu are dreptul sa'i culeaga fructele. Habitatio - este atunci cand o persoana are dreptul de a trai in proprietatea altei persoane 2.3 Marcus avea un drept de uzufrcut asupra unui teren. El a cules grîul semănat pe teren şi l-a depozitat într-o încăpere special amenajată pe acesta. Fructele de pe arborii situaţi pe teren încă nu erau culese. Noaptea un hoţ a pătruns pe teren, a sustras grîul din depozit şi a cules fructele de pe arbori. Explicaţi cum Marcus îşi poate apăra drepturile. Poate Marcus revendica grîul sustras? Dar fructele de pe arbori? Argumentaţi. . In cazul dat, Marcus nu are posibilitatea de a'si restitui asa-numitul fruct, nici graul, nici fructele care'au fost sustrase de pe teren. Marcus are o intelegere daor cu proprietarul pamantului, dar acestuia Marcus nu poate inainta nici o pretentie, caci fructele si lucrul depus sunt ale lui Marcus, dupa idee. Marcus ar putea inainta o pretentie doar intr'un singur caz, daca acel care a furat ar fi fost gasit de catre Marcus. De altfel, Marcus este pagubasul unui furt. Desigur ca exista o probabilitatea ca proprietarul ar putea fi un banuit, deoarece el unicul ar putea sti unde Marcus depoziteaza graul si cantitatea de fruct cat ar putea fura de la Marcus. Dar acestea sunt doar banuieli

si litigiul ar fi fost solutionat doar in judecata. 11 sub 1 Statutul juridic al dezrobiţilor.1.1 Expuneţi obligaţiile dezrobitului faţă de patron. 1)Bona-reprezenta dreptul stapinului asupra bunurilor libertinului ce nu a lasat testament,prin interpretarea prevederilor Legii celor XII Table. 2)Obsequium-reprezenta respectul pe care-l datora libertul patronului pentru dezrobire. Respectul se manifesta inclusiv prin faptul ca libertul nu-l putea actiona pe patron in instanta, chiar daca avea temei. In caz contrar, conducindu-se de prevederile principiului revocatio in servitutem propter ingratitudinem-libertinul putea iarasi sa devina sclav. 3)Operae-care este d 2 tipuri: officiales sau fabriles, si presupunea servicii obisnuite din partea libertinului in favoarea patronului sau servicii specializate ce necesitau o anumita pregatire/calificare (fierar,mestesugar,lemnar,zugrav etc.). 1.2 Determinaţi formele nesolemne de dezrobire. Comparaţi formele solemne de dezrobire cu cele nesolemne. Forme nesolemne de dezrobire: 1)inter amicos- in timpul unei serbari, stapinul sclavului putea sa- dezrobeasca de fata de cei prezenti; 2)per epistolam- sclavul era dezrobit de stapinul sau printr-o declaratie scrisa remisa sclavului; 3)Sclavul putea deveni liber in virtutea prevederilor legale,precum:era elberat sclavul ce a descoperit asasinul stapinului sau, sclavul ce a trait ca om liber timp de 20 de ani. Forme nesolemne de dezrobire: 1)Manumissio vindicta-reprezenta o declaratie solemna facuta de catre stapin in fat magistratului cu folosirea gesturilor solemne, adesea fiind folosite procedee similare celor din sacramentum. Magistratul o ratifica prin cuvintul addico. 2) Manumissio censu- reprezenta trecerea sclavului printre oamenii liberi cu ocazia efectuarii recensamintului, care se petrecea relativ ra,o data la cinci ani. 3) Manumissio testamento- putea fi pe cale directa, indirecta sau cu conditie suspensiva. In primul caz, testatorul dispunea eliberarea sclavului prin testament. In cel de a-l doilea caz, aceasta sarcina era lasata succesorilor, iar dezrobirea avea loc printr-un act ulterior si diferit precedentului. Aceasta forma era mai putin avantajoasa pentru libertin, or el datora obligatii succesorilor ca libertinul fata de patron, iar in primul caz fostun stapin nu mai exista.In ultimul caz sclavului ii erau formulate anumite conditii,odata cu survenirea carora el devenea liber. 4)Manumissio in biserica- cu recunoasterea religiei crestine si coliziei ce aparea intre aceasta si sclavie; era salutata dezrobirea sclavilor , ce putea fi facuta printr-o declaratie impla in fata preotului

1.3 Un colegiu de meseriaşi a dezrobit un sclav ce-i aparţinea. După acesta, dezrobitul l-a acţionat în judecată pe Marcus, un membru al colegiului de meseriaşi, pentru o faptă cauzatoare de prejudicii. A încălcat sau nu dezrobitul obligaţia de respect faţă de patron? Poate fi dezrobitul întors în sclavie pentru că l-a acţionat pe Marcus în judecată? Argumentaţi. 11 sub 2 Gajul – drept real asupra lucrului altuia. 2.1 Expuneţi noţiunea dreptului de gaj şi enumeraţi formele istorice ale gajului în dreptul roman. Gajul reprezinta dreptul in virtutea caruia o persoana, numita creditor gajist, poate satisface creanta sa din valoarea unui lucru al altei persoane, numite debitor gajist, cu preferinta fata de alti creditori ai debitorului gajist. Formele gajului pe parcursul evolutiei istorice se disting: 1)Fiducia- reprezinta transmiterea beneficiului creditorului gajist a dreptului de proprietate asupra unui lucru in vederea garantarii executarii corespunzatoare a obligatiei.Creditorul gajist devenea proprietar si posesor al lucrului dat, incheindu-se un acord intre parti conform caruia creditorul gajist se obliga sa restituie lucrul debitorului dupa executarea obligatiilor. 2)Pignus- forma a gajului prin care creditorul gajist primea doar posesia asupra lucrului gajat, debitorul raminind in continuare proprietar al acestui lucru. 3)Hypotheca- reprezinta dreptul real, in virtutea caruia creditorul putea satisface creantele sale din valoarea lucrului gajat, acesta raminind in posesia si proprietatea debitorului gajist. 2.2 Comparaţi pignus şi hypotheca ca forme ale gajului. Asemanari: 

Ambele reprezinta formele ale gajului;



Repezinta drepturi reale asupra lurului altuia;



Gajul putea fi constituit in ambele forme printr-un act juridic;



Obiect al acestor formea de gaj puteau fi atit lucrurile mobile cit si cele imobile.

Deosebiri: 

Pignus-ul se constituia prin contractul partilor insotit de remiterea materiala a lucrului, iar ipoteca prin simpla conventie a partilor;



Doar ipoteca putea fi constituita prin lege;



In cazul pignus-ului debitorului ii raminea doar proprietatea asupra lucrului, iar in cazul ipotecii acestuia ii raminea si posesia si proprietatea asupra lucrului dat.



Pignus era gaj cu deposedare, iar ipoteca far deposedare.

2.3.Argumentaţi modul în care s-a atenuat situaţia debitorului gajist în cadrul diferitor forme ale gajului pe parcursul evoluţiei istorice a gajului în Roma Antică.

Pe parcursul evolutie istorice, in ceea ce tine de formele gajului, s-au efectuat anumite schimbari care aveau ca scop atenuarea situatiei debitorului gajist, dat fiind faptul ca acestea creau anumite inconveniente. In cadrul Fiduciei, creditorul gajist devenea posesor si proprietat a lucrului gajat, astefel Fiducia era o forma impovaratoare a gajului pentru debitor, fiindca era lipsit in totalitatea de acel lucru. Pignus-ul era o forma mai evoluata a gajului, fiindca acesta presupunea doar transferul posesiei lucrului gajat creditorului, dar nu si a dreptului de proprietate. Totusi un incovenient al acestei forme de gaj era faptul ca in cazul gajarii lucrurilor imobile, aceasta raminea a fie incovenienta pentru debitor datorita faptului ca acest lucru putea fi unica sursa de existenta si mijloc de plata a datoriilor fata de creditor.Aceasta forma de gaj fiind una cu deposedare. Ipoteca era cea mai convenabila si utilizata forma a gajului. Ipoteca presupunea ca debitorul ramine in continuare posesor si proprietar al lucrului gajat. Creditorul gajist putea intra in posesia lucrului gajat in vederea vinzarii acestuia in contul datoriei debitorului. Reglementarile cu privire la pignus is la ipoteca au fist unificate in dreptul lui Iustinian, unica diferenta intre acestea fiind doar denumirea.