Teorierezolvare-fara-desene.docx

Pentru proiectarea dispozitivului de alezare trebuie stabilita succesiunea logica de prelucrare prin aschiere,deoarece trebuie sa stim pe ce suprafete putem orietnta piesa in vederea prelucrarii S21,S23. Piesa semifabricat intermediara se prezinta in pozitia de prelucrare. La succesiunea logica se vor indica si fazele pentru fiecare operatie in parte. De asemenea se vor indica si suprafetele care au fost prelucrate. Toate suprafetele care au fost prelucrate pana la operatia pentru care s-a impus dispozitivul de prelucrare nu au adaos de prelucrare.

Capitolul 1.Succesiunea logica de prelucrare

Operatia 1.(Frezare +Gaurire) a)prinderea semifabricatului; 1.frezare talpa de degrosare pe suprafata S36; 2.frezare talpa de degrosare pe suprafata S40; 3.frezare talpa de semifinisare pe suprafata S36; 4.frezare talpa de semifinisare pe suprafata S40; 5.gaurire Ø16,5 H12 x 4 gauri. b)desprinderea piesei. Operatia 2.(Frezare) a)prinderea semifabricatului; 1.frezare frontala de degrosare S5,S6,S7,S46; 2.frezare frontala de degrosare S1,S2; 3.frezare frontala de degrosare S15; 4.frezare frontala de semifinisare S5,S6,S7,S46; 5.frezare frontala de semifinisare S1,S2; 6.frezare frontala de semifinisare S15; b)desprinderea piesei.

Operatia 3.(Gaurire) a)prinderea semifabricatului; 1.gaurire Ø13 h12x4 gauri echidistante; b)desprinderea piesei. Operatia 4.(Gaurire + Filetare) a)prinderea semifabricatului; 1.gaurire Ø6,80x 4 gauri echidistante pe suprafata S15; 2.filetare M8x4 gauri echidistante; b)desprinderea piesei. Operatia 5.(Frezare +Largire) a)prinderea semifabricatului; 1.frezare de degrosare pe suprafata S18; 2.frezare de semifinisare pe suprafata S18; 3.largire de degrosare pe suprafetele S21 si S23 (Ø66 H7 ); 4. largire de semifinisare pe suprafetele S21 si S23(Ø66 H7 ); b)desprinderea semifabricatului. Operatia 6(Gaurire+Filetare) a)prinderea semifabricatului; 1.gaurire Ø6,80x 4 gauri echidistante pe suprafata S18; 2.filetare M8x4 gauri echidistante; b)desprinderea piesei. Operatia 7(Gaurire+Filetare) a)prinderea semifabricatului; 1.gaurire Ø6,80 pe suprafata S16; 2.filetare M8-H6 b)desprinderea piesei.

Operatia 8(Gaurire) a)prinderea semifabricatului; 1.gaurire Ø5,25 pe suprafata S16(jos); b)desprinderea piesei. Operatia 9(Alezare): a)prinderea semifabricatului; 1.alezare Ø66 H7 a suprafetelor S21 si S23; b)desprinderea semifabricatului. Odata ce a fost stabilita succesiunea logica de prelucarare se vor stabili toate conditiile necesare fenerarii suprafetei sau suprafetelor pentru care s-a impus dispozitovul. Se vor lua in considerare toate conditiile(cotele) care se refera la suprafata sau suprafetele de generat si se vor centraliza intr-un table.

Capitolul 2.Evidentierea conditiilor Conditiile care sunt necesare a fi respectate pentru a prelucra suprafata cilindrica sunt centralizate in tabelul 1. Tabelul 1.Evidentierea conditiilor Nr.crt. 0 1 2 3 4

Conditiile 1 Respectarea cotei Ø66H7 Respectarea cotei ɑ1=900 Respectarea cotei a=165 mm Respectarea cotei ɑ2=0o sau apartenenta la plan

2.1.SELECTAREA CONDITIILOR

Selectarea conditiilor se face dupa schema urmatoare: Ci(1…4)

CDi(1) CPR(2,3,4)

CPRCCPRO(2,3,4)

CD(2,3,4);CE-;Ci-

De unde rezulta 2 din desen din desen din desen din desen

unde:Ci-numarul de conditii din tabel;CDi-conditii dimensionale;CPR-conditii de pozitie relativa;CPRC-conditii de pozitie relative prin constructive;CPRO-conditii de pozitie relative de orientare;CD-conditii dimensionale;CE-conditii echivalente;Ci-conditii incompatibile. Odata ce au fost stabilite conditiile determinate se trece la stabilirea planelor de referinta pentru fiecare conditie determinate(adica se stabileste planul care influenteaza fiecare conditie).

2.2.GEOMETRIZAREA CONDITIILOR Geometrizarea conditiilor presupune stabilirea planelor de referinta pentru fiecare conditie in parte,plecand de la suprafata care se genereaza sau dreapta care genereaza etc S21,S23.(fig.7.) ᴦc3(XOY)

DG1

(C1=ɑ=900)

DG1

(C1=ɑ=165 mm)

DG1

(C1=ɑ=00)

ᴦc2(XOZ) ᴦc1(YOZ)

Dupa ce au fost stabilite planele de referinta se trece la selectarea tuturor planelor o singura data,deoarece unele dintre ele se pot repeta.(fig.8.)

2.3.SELECTAREA EXTREMELOR Selectarea extremelor presupune luarea in considerare a tuturor palnelor care nu se repeta. ᴦc2(XOZ), ᴦc3(XOY), ᴦc1(YOZ), deoarece unele plane sunt fictive si nu apartin unei suprafete reale nu putem atasa simboluri de orientare S21,S23. Deoarece unele plane sunt fictive si nu apartin unei suprafete reale nu putem atasa simboluri de orientare S21,S23., De aceea se trece la transpunerea,gasirea unor suprafete reale care sa fie continute in acel plan sau intr-un plan parallel pentru a se putea atasa simboluri de orientare.Un plan poate sa apartina mai multor suprafete reale.

2.4.EXPLICITAREA EXTREMELOR Explicitarea extremelor presupune gasirea unor suprafete reale pentru acele plane fictive. ᴦc1(YOZ)

Sc1(S25,S21,S23) SC3(S7,S5,S15)

ᴦc2(XOZ) ᴦc3(XOY)

SC2(S34,S40,S36) Sc1(S25,S21,S23) SC3(S7,S5,S15).

2.5.ORDONAREA SUPRAFETELOR DE COTARE

In tabelul urmator se prezinta ordonarea suprafetelor in functie de numarul gradelor de libertate pe care il preiau.

Suprafete de citare SC 0 SC1 SC2 SC3

Criterii de selectare(numar maxim de grade preluate) 1 3 grade de libertate(plana) 2 grade de libertate(cilindrica) 1 grad de libertate(plana sau clindrica)

Ordinea 2 I II III

Odata ce a fost stabiita ordinea suprafetelor de cotare se trece la atasarea pe toate suprafetele prelucrate pana in acel moment a elementelor de orientare(simbolui de orientare) specifice fiecarei suprafete.Pe unele suprafete se pot atasa mai multe simboluri de orientare . Pe fiecare suprafata se ataseaza doar simbolurile specific suprafetei respective. Pentru un extrem sau un plan de referinta(o suprafata de cotare) poate sa corespunda mai multe suprafete de orientare. Unei suprafete cilindrice poate I se pot atasa simboluri care preiau 2 grade sau 4 grade de libertate,unei suprafete plane i se pot atasa simboluri care preiau 3 grade,2 grade sau 1 grad de libertate.

Capitolul 3.SIMBOLIZAREA INFORMATIONALA A SUPRAFETELOR DE COTARE

Pe o suprafata de orientare se pot atasa unul sau mai multe simboluri.Toate simbolurile atasate unei piese se centralizeaza intr-un table,de obicei functie de numarul de grade de libertate pe care il preiau.

Elementele de orientare(simboluri)se ataseaza doar pe suprafetele care au fost prelucrate pana la operatia respectiva. Dupa stabilirea elementelor de orientare atasate fiecarei suprafete prelucrate anterior operatiei pentru care se proiecteaza dispozitivul,se trece la combinarea elementelor de orientare pentru stabilirea tuturor posibilitatilor de orientare in vederea prelucrarii.

SC>>SO 0 SC1

Simbolizare informationala 1

2

3 (1)

(2)

(3)

SC2

(8)

(9)

(10) 5

(11)

(12)

SC3

(4)

(6)

(5)

4

(7)

Trebuie tinut cont la combinarea elementelor de orientare,ca aceste elemente sa nu preia aceleasi grade de liberatate,sa nu apara supraorientarea sau suborientarea.

Capitolul 4.COMBINAREA SIMBOLURILOR

Pentru combinare(stabilirea tuturor posibilitatilor)elementele de orientare(simbolurile)se trec in table in ordinea numarului de grade de liberatate pe care le preiau o singura data.

Nr S O T P

Extremul I

Extremul II

Extremul III

(4) (1)

(2)

0

1

2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

x x x x x x x x x

(3) 3

(8) 4

(10) (9) 5

(11) 7

8

9

10

x x

12

x x x x x

x x

x

x x x

x x

x x x x

11

x x x

x x x x

(7)

(5)

(12) 6

(6)

x x

x x x x

x x x x

x x x x

x x

Se trece “x” in dreptul simbolurilor care se iau in considerare la combinare astfel incat sa preluam toate gradele de libertate necesare prelucrarii suprafetei sau gradului de suprafete pentru care s-a impus dispozitivul.

Capitolul 5.DETERMINAREA ERORILOR DE ORIENTARE ADMISIBILE Calculul erorilor admisibile se face pentru fiecare conditie (cota necesara obtinerii suprafetei sau suprafetelor)determinanta. De obicei eroarea admisibila se calculeaza ca fiind 1/3 pana la 1/2 din toleranta cotei respective.

Nr S O T P 13 1+10+6 1+10+7 1+11+6 1+11+7 1+12+6 1+12+7 1+10+5 1+11+5 1+12+5 3+8+4 3+8+5 3+9+4 3+9+5 2+10+6 2+10+7 2+11+6 2+11+7

In cazul in care cota nu este tolerata pe desen se ia valoarea tolerantei din standardul de cote libere pentru executie grosolana,mijlocie sau fina,dupa cum este specificat pe desen la conditii tehnice.Daca pe desen nu se specifica nimic,se considera “executie mijlocie” sau se coreleaza cu rugozitatea generala. C1: a1=900 Εoa(900)=k*Ta1=0,33*40’=0013’ C2: a2=00 Εoa(00)=k*Ta1=0,33*20’=006’ C3: a=165 mm Εoa(165)=k*Ta1=0,33*0,2=0,066

Capitolul 6.DETERMINAREA ERORILOR DE ORIENTARE CARACTERISTICE 6.1.Calculul erorilor caracteristice pentru conditia a=900

(1)

Eoc(1)=0

(2)

Eoc(2)=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔

𝑇266 +𝑇180 110

= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔

0,2+0,4 110

= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔

0,6 110

= 0,3125 = 00 18′

Pe o directie 𝑇

Eoc(900)=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (8)

0,2

165 Eoc(3)=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 195 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 195 = 0,0587 = 00 03′

(3)

+

(4)

𝑗8 +𝑗4 135

= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔

0,242+0,242 135

= 00 12′

jmax(8)=jmax(4)=2IT6+Tp=2*0,011+0,22=0,242

Eoc(900)=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (8)

+

(5)

𝑗8 +𝑗5 135

= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔

0,242+0 135

= 00 6′

jmax(8)= 2IT6+Tp=2*0,011+0,22=0,242 jmax(5)=0

Eoc(900)=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (9)

+

(4)

𝑗9 +𝑗4 135

= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔

0+0,242 135

= 00 6′

jmax(9)=0 jmax(4)= 2IT6+Tp=2*0,011+0,22=0,242

Eoc(900)=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (9)

+

(5)

𝑗9 +𝑗5 135

0+0

= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 135 = 0

jmax(9)=0 jmax(5)=0

6.2.Calculul erorilor caracteristice pentru conditia a=165 mm (3)

Eoc(3)=0

(10)

Eoc(10)=𝑇165 + 𝑗max⁡(10) = 0,2 + 0,258 = 0,458𝑚𝑚 jmax(10)= 2IT6+Tp=2*0,029+0,2=0,258

(11)

Eoc(11)=𝑇165 + 𝑗max⁡(11) = 0,2 + 0 = 0,2𝑚𝑚 Eoc(11)=𝑇165 +

(12)

𝑇𝑑 2𝑠𝑖𝑛

𝑎 2

= 0,2 +

0,029 2𝑠𝑖𝑛

95 2

= 0,220𝑚𝑚

Eoc(12)=𝑇165 + 𝑗max⁡(12) = 0,2 + 0 = 0,2𝑚𝑚

6.3.Calculul erorilor caracteristice pentru conditia a2=00

Eoc(900)=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (8)

+

(4)

+

(5)

= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔

0,242+0,242 135

= 00 12′

jmax(8)=jmax(4)=2IT6+Tp=2*0,011+0,22=0,242

Eoc(900)=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (8)

𝑗8 +𝑗4 135

𝑗8 +𝑗5 135

= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔

0,242+0 135

= 00 6′

jmax(8)= 2IT6+Tp=2*0,011+0,22=0,242 jmax(5)=0

Eoc(900)=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (9)

+

(4)

𝑗9 +𝑗4 135

= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔

0+0,242 135

= 00 6′

jmax(9)=0 jmax(4)= 2IT6+Tp=2*0,011+0,22=0,242

Eoc(900)=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (9)

+

(5)

𝑗9 +𝑗5 135

= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔

0+0 135

=0

jmax(9)=0 jmax(5)=0

Eoc(900)=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (10)

+

(6)

𝑗10 +𝑗6 135

= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔

0,258+1,064 135

jmax(10)= 2IT6+Tp=2*0,029+0,2=0,258 jmax(6)= 2IT6+Tp=2*0,032+1=1,064

= 0,5614 = 00 33′

Eoc(900)=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (10)

+

(7)

𝑗10 +𝑗7 135

= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔

0,258+0 135

= 00 6′

jmax(10)= 2IT6+Tp=2*0,029+0,2=0,258 jmax(7)= 0

Eoc(900)=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (11)

+

(6)

𝑗11 +𝑗6 135

= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔

0+1,064 135

= 00 27′

jmax(11)= 0 jmax(6)= 2IT6+Tp=2*0,032+1=1,064

Eoc(900)=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (11)

+

(7)

𝑗11 +𝑗6 135

0+0

= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 135 = 0

jmax(11)= 0 jmax(7)= 0

Eoc(900)=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (12)

+

(6)

𝑗11 +𝑗6 135

= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔

0+1,064 135

jmax(11)= 0 jmax(6)= 2IT6+Tp=2*0,032+1=1,064

Eoc(900)=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (12)

+

(7)

jmax(11)= 0 jmax(7)= 0

𝑗11 +𝑗7 135

0+0

= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 135 = 0

= 00 27′

𝑗10 +𝑗5 135

Eoc(900)=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (10)

+

(5)

= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔

0,258+0 135

= 00 06′

jmax(10)= 2IT6+Tp=2*0,029+0,2=0,258 jmax(5)= 0

Eoc(900)=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (11)

+

(5)

𝑗11 +𝑗5 135

0+0

= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 135 = 0

jmax(11)= 0 jmax(5)= 0

Eoc(900)=𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (12)

+

(5)

𝑗11 +𝑗5 135

0+0

= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 135 = 0

jmax(11)= 0 jmax(5)= 0

Capitolul 7.DETERMINAREA SCHEMEI DE ORIENTARE TEHNICE ACCEPTABILE SOTA

Completarea tabelului 7.1 presupune parcurgerea urmatorilor pasi: -se completeaza eroarea admisibila calculata pentru fiecare conditie; -se ia in considerare fiecare schema(posibilitate de combinare); -se analizeaza simbolurile care alcatuiesc schema respectiva(combinare) si se stabileste care simbol sau simboluri influenteaza fiecare conditie; -se trece in tabel eroarea de orientare caracteristica data de acel symbol sau simboluri la conditia respective;

-eroarea de orientare caracteristica se compara cu eroarea de orientare admisibila; -daca este indeplinita conditia se trece DA,daca nu este indeplinita conditia se trece NU; -daca apare un singur NU pe linie inseamna ca acea combinare nu este buna. Tabel 7.1.Selectarea schemei optime din punct de vedere al erorilor caracteristice Nr. SOTP 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

C1=90o Ε0a 1 0o13’ 0o13’ 0o13’ 0o13’ 0o13’ 0o13’ 0o13’ 0o13’ 0o13’ 0o13’ 0o13’ 0o13’ 0o13’ 0o13’ 0o13’ 0o13’ 0o13’

Ε0c

Ε0c

2 0o33’ 0o06’ 0o27’ 0 0o27’ 0 0o06’ 0 0 0o12’ 0o06’ 0o06’ 0 0o33’ 0o18’ 0o27’ 0

3 NU NU NU DA NU DA DA DA DA DA DA DA DA NU NU NU DA

≤Ε0a

C2=0o Ε0a 4 0o06’ 0o06’ 0o06’ 0o06’ 0o06’ 0o06’ 0o06’ 0o06’ 0o06’ 0o06’ 0o06’ 0o06’ 0o06’ 0o06’ 0o06’ 0o06’ 0o06’

Ε0c 5 0o33’ 0o06’ 0o27’ 0 0o27’ 0 0o06’ 0 0 0o12’ 0o06’ 0o06’ 0 0o33’ 0o18’ 0o27’ 0

Ε0c ≤Ε0a 6 NU NU NU DA NU DA DA DA DA NU DA DA DA NU NU NU DA

C3=165mm Ε0a Ε0 7 8 0.066 0,458 0.066 0,458 0.066 0,220 0.066 0,220 0.066 0,2 0.066 0,2 0.066 0,458 0.066 0,220 0.066 0,2 0.066 0 0.066 0 0.066 0 0.066 0 0.066 0,458 0.066 0,458 0.066 0,220 0.066 0,220

SOTA Ε0c ≤Ε0a 9 NU NU NU NU NU NU NU NU NU DA DA DA DA NU NU NU NU

10 NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU DA DA DA NU NU NU NU