Tema 6.pdf

Tema. CONTABILITATEA OPERAŢIILOR DE LICHIDARE A ENTITĂŢILOR ECONOMICE

Concepte fundamentale privind lichidarea şi dizolvarea entităţii economice 2. Contabilitatea operaţiilor privind lichidarea entităţii 1.

BIBLIOGRAFIA:         

Codul Civil art.86-101 Comentarii la Codul Civil art. Corespunzătoare Codul Fiscal capitolul 8 Codul Muncii Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845XII din 03.01.1992 Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr. 220 din 19.10.2007 Legea cu privire la societăţile pe acţiuni nr. 1134-XII din 2.04.1997 Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată nr.135-XVI din 14.06.2007 Legea insolvabilităţii nr. 632-XV din 14.11.2001

1.Concepte fundamentale privind lichidarea şi dizolvarea entităţii economice Spre deosebire de procedura înregistrării unei entităţi care, poate fi efectuată în regim de urgenţă (de exemplu 24 de ore sau chiar - 4 ore), procedura de dizolvare şi lichidare a unei entităţi este una îndelungată şi durează cel puţin un an de zile. Încetarea activităţii unei persoane juridice impune parcurgerea a două faze: dizolvarea şi lichidarea. Lichidarea unei entităţi este precedată de dizolvarea ei. În cazul dizolvării, calitatea de persoană juridică a întreprinderii continuă să existe, dar numai în scopul lichidării, pe când lichidarea antrenează dispariţia definitivă a întreprinderii ca entitate juridică.

Dizolvarea şi lichidarea întreprinderilor pot fi de două feluri:

dizolvare dizolvare şi lichidare şi lichidare benevolă; forţată.

În conformitate cu prevederile Codului Civil al R. Moldova cauzele dizolvării persoanelor juridice pot fi: a) expirarea termenului stabilit pentru durata ei; b) atingerea scopului pentru care a fost constituită sau imposibilitatea atingerii lui; c) hotărârea organului ei competent; d) hotărârea judecătorească, are loc în cazul cînd:  constituirea entităţii este viciată;  actul de constituire nu corespunde prevederilor legii;  nu se încadrează în prevederile legale referitoare la forma ei juridică de organizare;  activitatea ei contravine ordinii publice; există alte situaţii prevăzute de lege. e) insolvabilitatea sau încetarea procesului de insolvabilitate în legătură cu insuficienţa masei debitoare; f) Faptului că persoana juridică cu scop nelucrativ sau cooperativa nu mai are nici un participant, g) Altor cauze prevăzute de lege sau de actul de constituire. Primele trei cauze se referă la lichidarea benevolă, iar celelalte la lichidarea forţată.

Până la începerea procedurii de lichidare a întreprinderii conducătorul acesteia, este obligat să întreprindă toate măsurile pentru a înregistra toate modificările necesare la Agenția pentru Servicii Publice/ Camera Înregistrării de Stat pentru că după începerea procedurii de lichidare nu va fi în drept să înregistreze careva modificări. În aspect juridic procedura de lichidare a persoanei juridice se începe cu existenţa unei decizii de lichidare. Organul suprem al întreprinderii – Adunarea Generală a Acționarilor/Asociaţilor trebuie să adopte o hotărâre de lichidare a întreprinderii. În cazul în care societatea are un singur asociat, atunci acesta emite o decizie de lichidare a întreprinderii. În hotărârea (decizia) de lichidare se poate de indicat cine va avea calitatea de „lichidator” – persoana fizică care se va ocupa de lichidare. În conformitate cu articolul 90 alineatul (5) din Codul Civil „în cazul desemnării mai multor lichidatori, aceştia reprezintă persoana juridică în comun dacă actul de constituire sau hotărîrea prin care sunt desemnaţi nu prevede altfel”.

Intrarea în funcţie a lichidatorului (comisiei de lichidare) desemnează şi momentul trecerii responsabilităţii de la administrator la lichidator. Dacă organul competent al persoanei juridice sau instanţa de judecată nu desemnează lichidatorul, la data dizolvării persoanei juridice, administratorul acesteia devine lichidator (art.86 alin.6 Cod Civil).



În cazul stabilirii lichidatorului, administratorul e obligat să transmită bunurile, documentele și să întreprindă măsuri de păstrare a acestora (art. 90 alin. 8 Cod Civil).

Lichidatorul informează: Agenția pentru Servicii publice (organul înregistrării de stat)

Creditorii

Salariații

Lichidatorul informează ASP:

Din momentul adoptării deciziei de lichidare, Lichidatorul în termen de 3 de zile de la numirea sa, trebuie să informeze Agenția pentru Srvicii Publice/CÎS despre începerea procedurii de lichidare prezentând următoarele acte:  Cererea de înregistrarea a dizolvării, conform modelului aprobat  hotărârea (decizia) de lichidare a întreprinderii;  certificatul de înregistrare a întreprinderii;  Decizia privind desemnarea sa în calitate de lichidator. (art.89 Cod Civil, art.23 alin.4 Legea nr.220 din 2007) Organul înregistrării de stat primeşte actele şi emite decizia privind începerea procedurii de dizolvare a persoanei juridice, înscriind menţiunea „în proces de lichidare” în Registrul de stat al persoanelor juridice, precum şi pe certificatul de înregistrare al întreprinderii. Din acest moment se interzice participarea întreprinderii în proces de lichidare în calitate de fondator (asociat) al altei persoane juridice. Organul înregistrării de stat, în baza informației lichidatorului, prezintă la CNAS, CNAM, SFS informația privind inițierea lichidării persoanei juridice, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării dizolvării persoanei juridice (art.37 alin.11 Legea 220).

Din acest moment se interzice Momentul cel mai important pentru faza participarea întreprinderii în proces de lichidare în calitate de fondator dizolvării este că (asociat) al altei persoane juridice. persoana juridică nu poate să încheie noi contracte ce vizează  Faza dizolvării cuprinde anumte obiectul său de activitate, însă ea este operaţii care declanşează şi îndreptăţită să continue pregătesc încetarea existenţei şi să finalizeze persoanei juridice. La această fază operaţiunile deja persoana juridică îşi păstrează începute. capacitatea civilă, dar numai în măsura în care aceasta este necesară pentru îndeplinirea formalităţilor de lichidare.

Lichidatorul informează creditorii: După primirea Deciziei privind începerea procedurii de dizolvare a persoanei juridice, lichidatorul este obligat să întreprindă următoarele acţiuni: să publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova avizul despre lichidarea entității și pe pagina web oficială a organului iar în termen de 15 zile îl înregistrării de stat, cu indicarea informează pe fiecare creditor termenului de înaintare a cunoscut despre lichidare şi despre creanțelor [Codul Civil art. 91] ( 2 luni de la data publicării avizului, termenul de înaintare a creanţelor. care poate fi prelungit pînă la 4 luni prin hotărîrea de lichidare (art.92 alin. 1 Cod Civil)

Lichidatorul informează salariații: Lichidatorul • Preavizează sub semnătură fiecare salariat, cu cel puțin 2 luni înainte de concediere despe intenția angajatorului

de a desface contractul individual de muncă în legătură cu lichidarea entității (art. 184 alin 1 lit.a Codul Muncii)

În conformitatea cu art. 12¹ alin (3) din Codul Fiscal şi scrisoarea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 07107/628 din 05.02.2010, pentru întreprinderile lichidate sau reorganizate, perioadă fiscală se consideră perioada de la începutul anului calendaristic până la data radierii întreprinderii din Registrul de stat. Astfel, contribuabilii urmează să depună toate dările de seamă fiscale până la momentul depunerii cererii pentru radiere. Obligaţia contribuabilului de depunere a dărilor de seamă fiscale dispare din momentul radierii întreprinderii din registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiei.

Raporturile entității în proces de lichidare cu SFS 

În conformitate cu prevederile art. 188.1 alin Cod Fiscal, entitatea în proces de lichidare este obligat să prezinte SFS darea de seamă cu privire la impozitul pe venit

În funcție de regimul fiscal entitatea va prezenta prealabil:  Declarația VEN sau  Darea de seamă IVAO 

În termen de 20 zile de la data prezentării Declarației VEN sau Darii de seamă IVAO Nu există riscul de neconformare fiscală

Există riscul de neconformare fiscală Entitatea NU dispune de active pasibile repartizării între asociați

•Nu se efectuează control fiscal art. 224.1 alin 2 Cod Fiscal •Obligațiile fiscale se determină conform informației din contul contribuabilului

•Se efectuează controlul fiscal cameral art. 224.1 alin.3 Cod Fiscal •Dacă se constată lipsa datoriilor față de creditori și bugetul public național, darea de seamă prealabilă se consideră finală

Există riscul de neconformare fiscală •Se efectuează controlul la fața locului art.216 Cod Fiscal Entitatea dispune de •Obligațiile fiscale se determină la fața locului active pasibile repartizării între asociați







În termen de 15 zile de la data expirării termenului de înaintare a creanţelor, lichidatorul este obligat (conform art. 93 Civil) să întocmească şi să prezinte bilanţul de lichidare care să reflecte valoarea contabilă a activelor, inclusiv creanţele, datoriile persoanei juridice care sunt recunoscute de lichidator şi datoriile care se află pe rol în instanţa de judecată; Tot odată conform art. 35 alin.4 al Legii cu privire la întreprinderi şi antreprenoriat lichidatorul întreprinderii prezintă spre aprobare organului (persoanei) care a înfiinţat-o Procesul-verbal de evaluare a activelor întreprinderii, lista creanţelor înaintate de creditori şi suma acestora, precum şi rezultatul examinării lor. Aceste documente se aprobă de către fondatorii (asociaţii) întreprinderii şi instanţa de judecată care au luat hotărârea de lichidare şi se aduc la cunoştinţa fiecărui creditor. Comisia de lichidare (lichidatorul întreprinderii), după executarea tuturor datoriilor către creditori, întocmeşte bilanţul de lichidare şi îl prezintă, odată cu predarea bunurilor rămase ale întreprinderii, fondatorilor (asociaţilor) acesteia, instanţei de judecată, prin a căror decizie a fost înfiinţată.

Lichidatorul este obligat să pregătească următoarele documente:  Certificatul privind neeliberarea sau restituirea blanchetelor de strictă evidenţă.  Certificatul de la Compania Naţională de Asigurări în Medicină privind lipsa datoriilor. Pentru primirea unui astfel de certificat întreprinderea va fi obligată să dezactiveze toate poliţele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală ale salariaţilor.  Certificatul de la Serviciul Vamal al RM privind lipsa datoriilor la bugetul de stat (compartimentul plăţi vamale).  Certificatul privind închiderea contului bancar de la băncile unde întreprinderea deţine conturi.  Autorizaţia Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova DGPOP pentru distrugerea ştampilei/ ştampilelor.  Certificatul de la Casa teritorială de Asigurări Sociale privind lipsa datoriilor.  Copia avizului din Monitorul Oficial despre lichidarea întreprinderii.  Copia bilanţului de lichidare a întreprinderii. Organul fiscal emite certificatul privind lipsa restanțelor faţă de buget.

Lichidatorul prezintă Agenției pentru srvicii publice cererea de radiere (după modelul aprobat) a întreprinderii din registrul întreprinderilor şi organizaţiilor la care anexează următoarele acte[Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali]:  bilanţul de lichidare şi planul de repartizare a activelor, aprobate de organul care a desemnat lichidatorul;  documentul ce confirmă lipsa datoriilor la bugetul public naţional (termenul de valabilitate este de 3 zile din data eliberării acestuia de către inspectoratul fiscal de stat teritorial);  copia avizului de lichidare a întreprinderii, publicate în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”. Lichidatorul depune cererea de radiere a persoanei juridice din Registrul de stat. 

Întreprinderea se consideră lichidată din momentul adoptării deciziei de radiere din Registrul de stat şi consemnarea acestui fapt în Registru.

2. Contabilitatea operaţiilor privind lichidarea entităţii

Operaţiile de natură contabilă efectuate de către lichidator au loc in trei etape şi anume: l. deschiderea lichidării; 2. operaţii de lichidare; 3. operaţii de partaj. Deschiderea lichidării - presupune următoarele operaţiuni:  Inventarierea elementelor de activ şi de pasiv ale întreprinderii care se lichidează; Inventarierea patrimoniului se face în conformitate cu Legea contabilităţii şi Regulamentul privind inventarierea. Inventarierea urmăreşte să pună de acord contabilitatea cu realitatea faptică. Se realizează prin inventarierea fizică a activelor şi constatarea valorică a existenţei creanţelor şi datoriilor întreprinderii. În conformitate cu Regulamentul privind inventarierea persoanele juridice în proces de lichidare sînt obligate să efectueze inventarierea generală a patrimoniului.  Evaluarea activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale întreprinderii cu respectarea regulilor de evaluare pentru momentul lichidării;

Întocmirea bilanţului întreprinderii care se lichidează. Acesta are la bază ultimul bilanţ întocmit de întreprindere. La întocmirea bilanţului se ţine cont de următoarele corelaţii: contabilitatea diferenţelor constatate la inventariere; trecerea la cheltuieli a activelor de regularizare ce se referă la anii viitori, etc. Dacă acţiunea de lichidare se prelungeşte pe mai mulţi ani, atunci anual se va efectua un inventar al patrimoniului rămas nelichidat şi se va întocmi un bilanţ de lichidare care să includă eventualele diferenţe constatate la inventariere. În plus lichidatorul întocmeşte un raport scris privind operaţiile concrete de lichidare derulate in cursul exerciţiului.  Stabilirea operaţiilor ce urmează a fi efectuate de către lichidator. Aceste operaţiuni sunt stabilite de către Adunarea Generală a acţionarilor/asociaților. 

Operaţiile de lichidare cuprind operaţiile derulate in cursul perioadei care constau în:  vânzarea activelor  încasarea creanţelor  transferul la venituri  Achitarea datoriilor bilanţiere  Achitarea datoriilor legate de operaţiile de lichidare  stabilirea rezultatului provenit din operaţiile de lichidare  întocmirea bilanţului de lichidare final la terminarea acţiunii de lichidare Este de menţionat că în literatura de specialitate se propune ca înaintea începerii procesului de lichidare să se întocmească un raport special privind situaţia sa patrimonială.



Raportul privind situaţia patrimonială a debitorului - reflectă activele întreprinderii la valori de lichidare (lichidative) şi datoriile întreprinderii in conformitate cu statutul juridic al reclamaţiilor. Valoarea de realizare a activelor (in cazul lichidarii) înlocuieşte valoarea contabilă, deci reflectă sumele probabile, care vor fi utilizate pentru satisfacerea reclamaţiilor creditorilor.



Raportul are ca prim scop prezentarea obligaţiilor faţă de creditori in cadrul procedurii de lichidare. În cazul În care debitorul se afla in stare de insolvabilitate, adică patrimoniul este mai mic decât datoriile, este şi normal că patrimoniul debitorului nu va fi suficient pentru plata tuturor datoriilor creditorilor. În acest context art. 54 al Legii insolvabilităţii şi art. 36 al Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi reglementează ordinea de plată a datoriilor, stabilind diferite categorii şi rânduri de creditori conform căror vor fi executate datoriile creditorilor in cadrul procesului de lichidare.

Executarea datoriilor Executarea creanțelor de rangul I – creanțe din dăunarea sănătății sau de cauzarea morții pe calea capitalizării plăților.

Executarea creanțelor de rangul II – creanțe salariale față de salariați. Includ plățile în legătură cu încetarea contractului individual de muncă: salariul pînă la concediere;compensația concediilor de odihnă anuale nefolosite; îndemnizația de eliberare din serviciu pentru prima, a doua și a treia lună.

Executarea creanțelor de rangul III – creanțe ale entității față de bugetul public național

Executarea creanțelor de rangul IV – creanțe ale Ministerului Finanțelor pentru împrumuturile acordate sub garanția statului

Executarea creanțelor de rangul V – creanțe ale altor creditori

Reieşind din prevederile legilor nominalizate datoriile pot fi divizate in următoarele categorii: l. Datorii asigurate complet. Din această categorie fac parte datoriile asigurate cu gaj. De menţionat că valoarea de lichidare poate fi egală sumei datoriilor sau mai mare decât datoria. De exemplu: să presupunem că in bancă se află o ipotecă in sumă de 150 000 lei asigurată cu clădirea administrativă a debitorului, iar valoarea de lichidare a acestei clădiri este de 180 000 lei. În acest caz debitorul asigurat va primi suma egală valorii datoriei. iar restul datoriei va fi raportată la masa debitoare, aşa, încât suma de încasat probabilă din vânzarea clădirii de l80 000 lei va fi de ajuns pentru achitarea datoriei. Această ipotecă se consideră complet asigurată şi banca se consideră ca creditor asigurat complet. 2. Datorii asigurate parţial. Aceste sunt datoriile asigurate cu gaj, însă valoarea de lichidare a activelor puse in gaj este mai mică decât datoria. De exemplu: dacă o întreprindere a oferit împrumut debitorului in sumă de 60 000 lei, asigurat fiind cu utilaj, iar valoarea de lichidare a utilajului alcătuieşte numai 54 000 lei, această datorie se consideră parţial asigurată, iar întreprinderea care a oferit împrumut se referă la creditori care vor primi asigurare parţială. 3. Datorii neasigurate - care vor fi plătite in mod prioritar. Când creditorul nu are drept de arest asupra activelor concrete din patrimoniul debitorului, dar potrivit legii reclamaţiile lor dispun de prioritatea plăţii, acestea se consideră datorii neasigurate prioritare. Legislaţia privind falimentul stabileşte prioritatea următoarelor datorii:  cheltuielile judiciare - remunerarea administratorului,  cheltuieli administrative: păstrarea, conservarea şi înstrăinarea patrimoniului.

După achitarea datoriilor menţionate mai sus, vor fi achitate datoriilor creditorilor concursuali in ordinea de mai jos: 1. datoriile cetăţenilor faţă de care debitorul răspunde pentru prejudiciile cauzate sănătăţii lor precum şi creanţele in legătură cu decesul acestora; 2. Datoriile privind plata salariului, incluzând perioada de până la 6 luni precedente descrierii procedurii concrusuale; 3. Datoriile faţă de bugetul public naţional pe perioada de un an, anterior deschiderii procedurii de lichidare; 4. Depunerile băneşti ale cetăţenilor in instituliile financiare in sumă de pînă la 1 000 lei. 5. Datoriile altor categorii de creditori; 6. Datoriile creditorilor care au depus târziu pretenţiile, precum şi impozitele, taxele şi sancţiunile aplicate debitorului prin legislaţia unor state străine In cazul in care suma obținută in urma vânzării bunurilor debitorului este insuficientă pentru executarea datoriilor faţă de creditori de acelaşi rând, aceste datorii vor fi executate proporţional sumei ce - i revine fiecărui creditor. Datoriile creditorilor concursuali neexecutate din cauza insuficienţei masei concursuale se consideră stinse.

4. Datorii neasigurate. Această categorie cuprinde datoriile neasigurate precum şi partea neasigurată a datoriilor creditorilor, care parţial au fost asiguraţi. În exemplul cu datoriile parţial asigurate expus anterior împrumutul oferit de 60 000 lei şi asigurat cu utilaj la valoarea de vânzare 54 000 lei. Deci diferenţa de 6 000 lei se adună la suma datoriilor neasigurate. Un alt scop al raportului privind starea financiară a debitorului este prezentarea activelor întreprinderii in lichidare in ordinea in care acestea asigură reclamaţiile concrete ale creditorilor. Cum s-a menţionat anterior toate activele se evaluează la valoarea de lichidare şi nu la valoarea contabilă sau istorică.

Activele pot fi divizate in următoarele categorii: l. Active gajate creditorilor complet asiguraţi. Anumite active pot fi gajate ca asigurarea unor datorii. Valoarea de lichidare a activelor depusă ca gaj fiind egală sau mai mare decât valoarea datoriei. Lichidarea astfel de active poate aduce mijloace pentru acoperirea datoriilor asigurate. Clădirea cu valoarea de lichidare de 180 000 lei care asigură datorie în valoare de 150 000 lei este un exemplu de activ gajat complet creditorului, deoarece suma de 30 000 lei rămîne pentru alţi creditori. 2. Active gajate creditorilor asiguraţi parţial. Aceste active gajate ca asigurare a unor datorii au o valoarea de lichidare mai mică decât suma datoriei. Asigurarea parţiala a datoriilor cuprinde toată valoarea activelor, iar pentru partea neacoperita a datoriei nu rămâne nimic din aceste active. Spre exemplu utilajul cu valoarea de lichidare de 54 000 lei care asigură o datorie de 60 000 lei, serveşte drept exemplu de activ gajat creditorului asigurat parţial. 3. Active libere. Activele care nu sunt puse in gaj, ca rezultat ele pot fi folosite pentru satisfacerea reclamaţiilor creditorilor şi pot fi numite active libere.Aceasta categorie cuprinde valoarea activelor mai mare decît suma datoriei creditelor asigurate, Exemplul expus anterior suma de 30 000 lei se include in componenla activelor libere.

Operațiile de lichidare cuprind: Lichidarea activului bilanțier

Lichidarea datoriilor Determinarea obligațiilor fiscale și a rezultatului financiar al perioadei curente Partajarea capitalului către proprietari

a) Lichidarea activului întreprinderii. Prin lichidarea activului se urmăreşte obţinerea numerarului necesar achitării masei pasive a întreprinderii. Operaţiunile ce au loc sunt: vânzarea imobilizărilor şi a stocurilor şi încasarea valorii acestora; încasarea creanţelor, a titlurilor de plasament, etc. Sub aspect contabil mai jos se vor evidenţia următoarele operaţiuni:  vânzarea imobilizărilor Dt 234 Ct 621 Ct 534  scăderea din evidenţă a imobilizărilor Dt 124 Ct 123 la suma amortizării Dt 113 Ct 112 Dt 126 Ct 125 Dt 152 Ct 151 Dt 721 Ct 123,121,111, 112, 131, 132, 125 , 151 la valoarea contabilă  vânzarea elementelor de natura stocurilor: a) de mărfuri şi produse Dt 221 Ct 611 Ct 534 b) pentru alte active curente decît stocurile de produse şi mărfuri Dt 221 Ct 612 Ct 534  scăderea din gestiune Dt 711 Ct 216, 217 Dt 714 Ct 211, 213, 215, 231, 232  anularea provizioanelor constituite anterior Dt 222 Ct 612  încasarea creanţelor Dt 241, 242, 243 Ct 221, 223, 226, 231, 234  încasarea avansurilor acordate Dt 241, 242, 243 Ct 224

b) Lichidarea datoriilor entităţii. Lichidarea datoriilor presupune achitarea datoriilor societăţii care se află în lichidare pe seama numerarului care a rezultat din lichidarea activului. Operaţiunile contabile de stingere a datoriilor sunt redate mai jos:  achitarea furnizorilor Dt 521, 544 Ct 242, 241, 243  anularea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli Dt 538 Ct 612  regularizarea TVA înregistrată din operaţiunile de lichidare  în cazul cînd se obţine Sold debitor la contul 534: Dt 225 Ct 534  achitarea TVA de plată Dt 534 Ct 242 c) Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli:  Dt 6xx ,, Conturi de venituri” Ct 351 ,, Rezultat financiar total”  Ct 351 ,, Rezultat financiar total” Ct 7xx ,, Conturi de cheltuieli”

d) Stabilirea rezultatului lichidării: Debit 351 „Rezultat financiar total” Credit Ct 711,712,713,714 Dt 611, 612 Ct 721, 722, 723 Dt 621, 622, 623 Ct 731 Rulaj preliminar total cheltuieli Rulaj preliminar total venituri Profit Dt 351 Ct 333 Pierdere Dt 333 Ct 351 Rulaj debitor = Rulaj creditor e) Evidenţierea impozitului pe profit rezultat din operaţiunile de lichidare: Dt 731 Ct 534 f) Virarea impozitului pe profit la bugetul statului: Dt 534 Ct 242

Operaţiuni de partaj au loc după lichidarea activului şi pasivului întreprinderii şi presupun restituirea sau depunerea de către acţionari sau asociaţi a activului net contabil inclusiv sumele reprezentând rezultatul lichidării. Aceste operaţii constau în restituirea (rambursarea) capitalului social, plata activului net către asociaţi sau acţionari şi împărţirea câştigului din operaţiile de lichidare. Capitalul social de rambursat fiecărui acţionar sau asociat corespunde cu valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale deţinute de aceştia. Câştigul din operaţiile de lichidare se repartizează în conformitate cu menţiunile din statutul societăţii sau în funcţie de cota de participare la capitalul social. Efectuarea partajului capitalului propriu al societăţii comerciale, rezultat din lichidarea societăţii comerciale, se va face în funcţie de:  prevederile statutului şi / sau ale contractului de societate;  hotărârea adunării generale a asociaţilor, consemnată în registrul şedinţelor adunării generale;  cota de participare la capitalul social.

Operaţiile de lichidare se pot finaliza cu profit sau cu pierdere. Având în vedere aceste situaţii, operaţiile de partaj se prezintă astfel: a) Rezultatul obţinut din operaţiile de lichidare este un câştig (pozitiv). În această situaţie partajul se face astfel:  capitalul social se va distribui la valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale;  celelalte elemente ale capitalurilor proprii, inclusiv rezultatul lichidării, se vor distribui diminuate cu impozitul pe dividende. b) Rezultatul lichidării este negativ. Operaţiile de lichidare propriu-zise s-au finalizat cu o pierdere care poate fi acoperită din capitalurile proprii, proporţional cu contribuţia la capitalul social. Asociaţilor sau acţionarilor li se restituie capitalul social şi restul din capitalurile proprii rămase după acoperirea pierderii din operaţiile de lichidare. c) Rezultatul lichidării este negativ iar pierderea nu poate fi acoperită din capitalurile proprii. În funcţie de forma de organizare juridică a societăţii lichidate se procedează astfel:  în cazul societăţilor comerciale cu răspundere limitată şi pe acţiuni în cadrul cărora asociaţii, respectiv acţionarii răspund doar până la limita capitalului social, datoriile rămase neacoperite se anulează. În această situaţie nu se mai restituie capitalul social.  în cazul societăţilor comerciale în nume colectiv, în comandită simplă şi în comandită pe acţiuni, unde acţionarii, respectiv asociaţii răspund nelimitat şi solidar, datoriile rămase neacoperite sunt suportate de cel puţin unul dintre asociaţi sau acţionari prin executarea silită a averii personale (în cazul lichidării judiciare).

Partajul constă în împărţirea capitalului propriu, rezultat din lichidare, între proprietari şi presupune următoarele operaţiuni:

Operatiunea

Formula contabilă

a) Întocmirea bilanţului de începere a partajului

A P Numerar Capital propriu Trebuie să existe egalitatea: Ξ Numerar = Ξ Cap. proprii

b) Restituirea capitalului subscris vărsat acţionarilor sau asociaţilor

-lichidarea

c) Decontarea capitalului de rezervă

Dt 321 Ct 536 cu reținerea Dt 536 Ct 534 şi achitarea Dt 534 Ct 242

e) Decontarea profitului net din lichidare

Dt 333 Ct 536, cu reținerea Dt 536 Ct 534 şi achitarea Dt 534 Ct 242

Toate conturile se închid, iar bilanţul după partaj este:

A Numerar 0

capitalului Dt 311 Ct 536 -achitarea acţionarilor Dt 536 Ct 241, 242

P Cap.proprii 0

La partajarea capitalului propriu către acţionari trebuie să ţinem cont de prevederile Codului Fiscal şi anume art. 57 din Codul Fiscal care stipulează că în cazul lichidării depline a agentului economic: a) agentul economic tratează creşterea sau pierderile de capital ca şi cum proprietatea distribuită sub forma de plăţi la lichidare ar fi fost vândută la preţul ei de piaţă; b) beneficiarii proprietăţii distribuite sunt trataţi astfel ca şi cum ei au schimbat cotele lor de participaţie în capitalul agentului economic lichidat pe o suma egala cu valoarea de piaţa a proprietăţii obţinute.

În cazul plăţilor la Din cele expuse reiese că lichidare, impozitul pe se distribuie acţionarilor fără a fi impozitate cu venit se reţine din impozitul pe venit doar diferenţa dintre suma cotele acestora depuse îndreptată spre achitare şi iniţial în capitalul valoarea nominală a cotei social. Restul elementelor din de participare în capitalul capitalul propriu ce social al agentului urmează a fi distribuite economic aflat în proces se impozitează cu de lichidare.art.90 alin 2 impozitul pe venit la sursa de plată. Cod Fiscal

EXEMPLU Lichidarea benevolă Societatea pe acţiuni “X” cu acţionarii doua persoane fizice:  A, care deţine 40% din capitalul social al entităţii “X” si  B care deţine 60% din capitalul social al entităţii „X”, Prezintă înainte de lichidare următoarele elemente patrimoniale.  Mijloace fixe 14 000; Capital social 17 000; Amortizarea mijloacelor fixe (9 000); Capital de rezervă 7 000, Mărfuri 6 000; Datorii comerciale 7 000, Cont curent in monedă naţională 20  In vederea efectuării operaţiunii de lichidare, entitatea inventariază elementele de activ si datoriile. In urma inventarierii nu au rezultat diferenţe intre înregistrările faptice și cele scriptice. Totodată, cu ocazia efectuării operaţiunilor prealabile lichidării, societatea procedează la reevaluarea mijloacelor fixe, noua valoare a acestora fiind de 7 000 lei. Reevaluarea se face la valoarea contabilă.  Lichidatorul desemnat de instanţa judecătoreasca, cu aprobarea AGA, procedează la vânzarea elementelor de activ, in vederea achitării datoriilor entităţii si a distribui asociaţilor rezultatul din lichidare, astfel:  Mijloacele fixe sunt vândute pentru suma de 12 000 lei plus TVA 20%.  Stocurile sunt vândute pentru 8 000 lei, inclusiv TVA 20 %.  Onorariul (remunerarea muncii) calculat şi încasat de lichidator pentru operaţiunile efectuate este de 5 000 lei .