CURS 8. Convergenţa reală. Cazul României Aderarea la Uniunea Economică şi Monetară (Zona euro) este condiţionată de îndeplinirea a 5 criterii de convergenţă nominală. Totuşi, aceste criterii tehnice nu garantează şi succesul unei economii care decide să adopte moneda unică. Fără progrese sustenabile în privinţa convergenţei reale (anterioare acestei decizii), economia României ar fi o ţară periferică a zonei euro, iar beneficiile vor fi mai mici decât costurile adoptării monedei unice. Existenţa unei monede unice va amplifica procesul de integrare economică dintre economiile zonei euro şi va avantaja economiile cele mai competitive ale uniunii monetare (Germania vs. Grecia/Portugalia). România a anunțat recent ţinta de aderare la zona euro în 2024/2026. A. Convergenţa economică (reală). Indicatori ai convergentei reale Convergenţa veniturilor Convergența productivităţii nivelul PIB/locuitor şi structura ramurilor economiei naţionale (% din PIB) Convergenţa preţurilor relative Convergenţa structurii socio-ocupaţionale Convergența standardelor educaționale Convergenţa structura comerțului exterior Convergenţa gradului de integrare comercială, financiară
1. PIB/LOCUITOR (euro/curs mediu valutar)
PIB/locuitor Romania (euro) 35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
UE28=100
ZE19=100
2. PIB/LOCUITOR (euro/PPC)
PIB/locuitor Romania (PPC) 60 55
50 45 40 35 30 25 20 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
UE28=100
ZE19=100
PIB pe locuitor (PPC) – UE28=100 Bulgaria Czechia Estonia Croatia Latvia Lithuania Hungary Poland Slovenia Slovakia Romania Ireland-1973 (64.2% din media UE) Greece-1981 (70% din media UE) Spain-1986 (71.8% din media UE) Portugal-1986 (54.5% din media UE)
1995 33
2000 28
2004 34
2008 43
2009 44
2010 45
2011 45
2012 46
2013 46
2014 47
2015 47
2016 49
2017 49
76 35 44 31 33 51 43 75 48 30
71 41 48 35 37 52 47 80 50 26
78 54 54 46 49 61 50 85 57 34
84 69 63 59 63 63 55 90 71 51
85 64 62 52 56 64 60 85 71 51
83 65 59 53 60 65 62 83 74 51
83 71 60 57 66 66 65 83 75 52
82 74 60 60 70 66 67 82 76 54
84 75 60 62 73 67 67 82 77 54
86 76 59 64 75 68 67 82 77 55
87 75 59 64 75 68 68 82 77 56
88 75 60 65 75 67 68 83 77 58
89 77 61 67 78 68 70 85 77 63
105
133
145
134
129
130
130
132
132
137
181
183
184
85
86
96
93
94
85
75
72
72
72
69
68
67
90
95
98
101
101
96
93
91
89
90
91
92
92
80
83
81
81
82
82
77
75
77
77
77
77
77
Rata medie de crestere economica (2000-2016) în funcție de PIB/locuitor (2000) 5.0
Lituania 4.0
Estonia
Romania Letonia
Slovacia Polonia
Bulgaria 3.0 Cehia
Ungaria 2.0
1.0 4,000
Slovenia
Croatia
6,000
8,000
10,000
12,000
14,000
16,000
Populatia stabila a Romaniei 23,000,000
22,500,000
22,000,000
21,500,000
21,000,000
20,500,000
20,000,000
19,500,000 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000
Curs mediu valutar euro/leu 4,49 4,45 4,44 4,42 4,46 4,24 4,21 4,24 3,68 3,34 3,52 3,62 4,05 3,76 3,13 2,60 2,00
Curs mediu euro/leu (PPC) 2,28 2,21 2,21 2,19 2,07 2,05 2,01 2,06 1,98 1,81 1,69 1,65 1,50 1,39 1,14 0,94 0,70
3. Prețuri, salarii și pensii Convergenta preturilor din Romania 55.0 53.0 51.0 49.0 47.0 45.0 43.0 41.0 39.0 37.0 35.0 33.0 31.0 29.0 27.0 25.0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
UE28=100
ZE19=100
Salariul mediu brut orar din România (UE28=100) 30.0%
24.2%
25.0%
21.4% 20.0%
15.0%
10.0%
5.0%
0.0% 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Productivitatea orara din Romania 30.0%
25.0%
20.0%
15.0%
10.0%
5.0%
0.0% 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
UE28=100
ZE19=100
Pensia medie din Romania (UE28 = 100) 18.0% 16.0% 14.1%
14.4%
2008
2009
15.0%
15.6%
14.9%
15.3%
15.5%
2012
2013
2014
15.9%
14.0% 12.0%
10.6%
10.0% 8.0%
7.7%
6.0% 4.0% 2.0% 0.0% 2006
2007
2010
2011
2015
Greece
Italy
Hungary
Finland
Austria
Portugal
Luxembourg
Cyprus
Belgium
4.0%
Germany
France
Denmark
United Kingdom
5.0%
European Union
Spain
Netherlands
Sweden
Slovenia
Croatia
9.5%
Czech Republic
Estonia
10.0%
Slovakia
Lithuania
Malta
Poland
15.0%
Bulgaria
20.0%
Latvia
Romania
Rata reală de creștere a productivității muncii pe persoană ocupată (2012-2017)
35.0% 31.9%
30.0%
25.0%
14.0% 12.8% 8.1% 2.4%
0.0%
-5.0%
-10.0%
17.0%
10.0%
2000.q1 2000.q3 2001.q1 2001.q3 2002.q1 2002.q3 2003.q1 2003.q3 2004.q1 2004.q3 2005.q1 2005.q3 2006.q1 2006.q3 2007.q1 2007.q3 2008.q1 2008.q3 2009.q1 2009.q3 2010.q1 2010.q3 2011.q1 2011.q3 2012.q1 2012.q3 2013.q1 2013.q3 2014.q1 2014.q3 2015.q1 2015.q3 2016.q1 2016.q3 2017.q1 2017.q3 2018.q1
Cât reprezintă salariul minim brut real din productivitatea reală a muncii în România?
20.0%
19.0% 18.5%
18.0%
17.2%
16.0%
15.0%
14.0%
13.0%
13.1%
12.0%
11.0%
10.4%
39.7%
2017.q4
2017.q1
2016.q2
2015.q3
2014.q4
2014.q1
2013.q2
2012.q3
2011.q4
2011.q1
2010.q2
2009.q3
2008.q4
25.0%
2008.q1
2007.q2
2006.q3
2005.q4
2005.q1
2004.q2
40.0%
2003.q3
2002.q4
2002.q1
2001.q2
2000.q3
1999.q4
1999.q1
1998.q2
1997.q3
1996.q4
1996.q1
Sal minim (% sal mediu) Romania
45.0%
41.9%
35.0%
30.0%
24.8%
20.0%
15.0%
4. Convergența structurală – integrarea economică Economiile ECE, membre ale UE, sunt deja puternic integrate economic, în special, cu economiile aparţinând nucleului zonei euro, chiar în lipsa unei integrări monetare. Astfel, aproximativ 50% din schimburile comerciale se realizează cu cele mai importante economii care deţin moneda unică, iar peste 70% din stocul total al investiţiilor străine directe provine de la aceleaşi economii. Miza recuperării decalajelor de dezvoltare nu trebuie să vizeze doar perspectiva veniturilor, ci şi pe cea structurală, fără de care integrarea monetară poate fi mai costisitoare. Convergenţa structurală poate compensa pierderea unor instrumente de ajustare a şocurilor ca urmare a aderării la zona euro, determinând majorarea gradului de convergenţă a ciclurilor de afaceri şi a flexibilităţii economiei. Toate economiile ECE au parcurs un proces de modernizare structurală, diferit ca intensitate, caracterizat, în linii mari, prin reducerea contribuţiei agriculturii la formarea PIB, prin reducerea până la un anumit prag a proporţiei activităţii industriale, respectiv prin majorarea contribuţiei serviciilor la formarea valorii adăugate brute interne. În ciuda importanţei decisive a convergenţei structurale, trebuie admis că vor persista întotdeauna anumite decalaje sectoriale între economiile integrate monetar, generate de diferenţele de dezvoltare, de poziţia geografică a unei
economii sau de istoricul de specializare al acesteia. Dacă s-ar fi cercetat numai această componentă a convergenţei economice, ar fi trebuit ca economiile sudice sau nordice ale uniunii monetare să rămână în afara acesteia, deoarece au trăsături structurale divergente faţă de economiile continentale. Prin urmare, existenţa unor decalaje structurale cu zona euro nu reprezintă întotdeauna o piedică a integrării monetare, atâta timp cât această problemă este compensată prin intensificarea legăturilor comerciale şi financiare. Din acest motiv, analiza convergenţei structurale a economiilor ECE, relativ la uniunea monetară, trebuie completată cu studierea efectelor proceselor de integrare comercială şi financiară. Ţările ECE au înregistrat o majorare rapidă a exporturilor, în ciuda tendinţei de apreciere a monedelor naţionale din perioada anterioară crizei economice, ca urmare a investiţiilor străine, a procesului de privatizare, a reducerii barierelor comerciale odată cu aderarea la UE şi a menţinerii unor avantaje competitive legate de nivelul fiscalităţii sau de costul cu forţa de muncă. Deoarece investiţiile străine directe au contribuit la integrarea economiilor ECE în canalul global pentru realizarea anumitor produse, este de aşteptat ca ponderea schimburilor comerciale intra-industriale să se apropie de nivelul înregistrat de către cei mai importanţi parteneri comerciali in zona euro. Noile ţări membre ale UE exportă în mare măsură aceleaşi categorii de bunuri precum economiile dezvoltate, iar schimburile comerciale ale acestora se bazează, în cea mai mare măsură, pe bunuri cu conţinut mediu şi ridicat de tehnologie. Fluxurile de capitaluri, provenite în special din economiile aparţinând nucleului uniunii monetare, au sprijinit procesul de convergenţă economică al economiilor ECE, stimulând procesul de creştere economică şi generând transformarea structurii activităţii economice şi a comerţului exterior.
4.1.Convergența structurii activității economice cu UE28 (pe baza Indicelui Krugman)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Denmark Italy Sweden Spain Germany Estonia Austria France United Kingdom Finland Belgium Portugal Croatia Slovenia Latvia Hungary Netherlands Slovakia Czech Republic
2000 89 92,2 85,6 77,2 88 80,9 83,8 86,3 88,2 78,9 89,2 79,2 83,3 83,1 73,9 83,3 85,3 71,9 73,7
20 21 22 23 24 25 26 27 28
Romania Bulgaria Cyprus Poland Greece Malta Lithuania Ireland Luxembourg
65,4 74,2 64,2 73,8 71,3 78,2 73,4 71,3 54,7
2016 89,5 88,5 87,4 86,6 86,2 85,8 85,5 83,7 83,6 83,3 83,1 83 82,1 80,6 80,4 79,5 77,6 73,1 72 71,3 70,7 68,2 67,5 67,4 65,1 63,5 51,6 48,5
Ramurile de activitate care explică divergența dintre structura economiei României relativ la cea a UE28
Industry (except construction) Public administration, defence, education, human health and social work activities Professional, scientific and technical activities; administrative and support service activities Agriculture, forestry and fishing Real estate activities Financial and insurance activities Construction Wholesale and retail trade, transport, accomodation and food service activities Information and communication Arts, entertainment and recreation; other service activities; activities of household and extra-territorial organizations and bodies
2000 5,7
2016 7,5
7,1
7
7 9,9 2,6 0,3 0
3,3 3,1 2,2 1,7 1,5
1 0,6
1,5 0,9
0,4
0
4.2.Gradul de integrare comercială şi structura comerţului relativ la UE 78.0 76.0 74.0 72.0
70.0 68.0 66.0 64.0 62.0 2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Ponderea importurilor din UE28 (% din total)
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Ponderea exporturilor catre UE28 (% din total)
2016
Convergenta structurii exporturilor cu UE28 (2016) United Kingdom France Sweden Slovenia Spain Austria Italy Germany Poland Netherlands Romania Denmark Estonia Hungary Belgium Malta Luxembourg Czech Republic Croatia Slovakia Portugal Finland Lithuania Latvia Cyprus Bulgaria Greece Ireland
91,2% 89,7% 87,0% 86,7% 84,5% 83,1% 79,1% 78,7% 75,6% 74,0% 71,5% 69,3% 68,6% 67,2% 66,7% 64,4% 62,4% 61,8% 59,4% 58,4% 57,9% 57,0% 54,4% 53,0% 52,7% 52,4% 25,7% 21,2%
Surse ale divergenței privind structura exporturilor comparativ cu UE (2016) Food, Mineral Chemicals Machinery drinks Raw fuels, and Other and and materials lubricants related manufactured transport tobacco and products, goods equipment related n.e.s. materials - UE UNIUNEA EUROPEANA Belgium Bulgaria Czech Republic Denmark Germany Estonia Ireland Greece Spain France Croatia Italy Cyprus Latvia Lithuania Luxembourg Hungary Malta Netherlands Austria Poland Portugal Romania Slovenia Slovakia Finland Sweden United Kingdom
9,1% 0,6% 4,1% 4,6% 9,7% 3,6% 0,6% 0,6% 10,7% 6,2% 2,9% 4,5% 0,7% 3,5% 9,0% 8,4% 1,5% 1,9% 0,2% 4,5% 1,6% 3,4% 2,1% 0,7% 3,8% 5,6% 6,4% 2,3% 2,4%
2,9% 0,3% 4,9% 0,5% 1,5% 1,2% 6,1% 1,6% 3,8% 0,9% 0,5% 4,8% 1,2% 0,8% 10,7% 2,3% 1,0% 0,6% 2,5% 2,3% 0,3% 0,6% 2,1% 1,4% 1,4% 1,1% 6,1% 3,3% 0,8%
4,5% 2,4% 4,2% 2,6% 0,1% 2,6% 3,2% 3,8% 22,6% 0,8% 2,0% 4,9% 1,8% 13,0% 0,2% 9,5% 4,5% 2,6% 3,3% 6,8% 2,8% 2,0% 1,8% 0,7% 0,3% 1,2% 3,5% 1,5% 1,9%
16,6% 12,9% 6,6% -10,8% 4,2% 0,7% -10,6% 39,4% 5,8% 3,4% 1,9% 3,5% 4,0% 3,7% 7,5% 1,3% 5,6% 5,4% 14,8% 0,1% 3,5% 7,5% 7,5% -12,3% 1,1% -12,1% 6,2% 4,1% 0,8%
25,5% 0,1% 9,8% 2,9% 2,0% 2,7% 6,9% -11,6% 2,2% 0,0% 2,6% 6,8% 10,4% -19,1% 4,4% 3,4% 18,6% 5,0% 8,5% 5,6% 7,2% 9,7% 15,7% 6,0% 6,1% 0,4% 11,8% 1,2% 2,8%
39,5% 17,0% 18,1% 16,8% 13,1% 10,5% 4,1% -21,8% -29,2% 4,1% 0,4% 16,1% 2,8% 7,2% 15,2% -20,5% 6,6% 17,2% 6,3% 6,8% 1,6% 1,4% 12,8% 7,4% 0,6% 21,2% 9,0% 0,4% 0,0%
Cei mai importanţi parteneri comerciali ai României din zona euro (în primele zece economii din punctul de vedere al schimburilor comerciale) 2004 Pondere Pondere în total în total exporturi importuri Italia Italia 21.2% 17.2% Germania Germania 15% 14.9% Franţa Franţa 8.5% 7.1% Olanda Austria 3.2% 3.5% Austria 3.1% Total 51%
42,7%
2007 Pondere Pondere în total în total exporturi importuri Italia Germania 17.1% 17.2% Germania Italia 16.9% 12,7% Franţa Franţa 7.7% 6.3% Austria Austria 2.6% 4,8% Spania Olanda 2.3% 3,6% Total 46,6%
44,6%
2011 Pondere Pondere în total în total exporturi importuri Germania Germania 18,6% 17,1% Italia Italia 12,9% 11,4% Franţa Franţa 7,5% 5,8% Olanda Austria 3,1% 4% Spania Olanda 2,4% 3,2% Total 44,5%
41,5%
2016 Pondere Pondere în total în total exporturi importuri Germania Germania 21,7% 20,6% Italia Italia 11,7% 10,3% Franta Franta 7,2% 5,6% Spania Olanda 3% 4,1% Austria 3,6% Total 44,6%
44,2%
Sursa datelor: Departamentul de comerţ exterior, România
Metodologia de determinare a gradului de complexitate a comerţului Comerţ bazat pe resurse - carne şi preparate de carne; produse pe bază de lapte; produse din peşte; cereale; fructe; băuturi şi ţigări; lemn prelucrat simplu; lemn în stare brută; hârtie; fibre vegetale; uleiuri petroliere; uleiuri animale şi vegetale; produse chimice organice; produse din cauciuc uleiuri esenţiale; metale neferoase Comerţ low-tech - piele şi produse din piele; anumite tipuri de hârtie şi carton; prelucrarea metalelor; mobilă; bunuri pentru călătorie; încălţăminte; produse de ceramică; fire textile, ţesături, articole confecţionate; fier şi oţel; obiecte din sticlă; articole de îmbrăcăminte
Comerţ medium-tech - fibre sintetice; alcool şi fenoli; plastic; fertilizatori; materiale chimice; anumite ţesături şi materiale textile; circuite electrice; aparate radio; autovehicule; echipamente pentru distribuţia energiei; motoare; echipamente de uz casnic; alte echipamente de transport (fără aeronave); construcţii prefabricate; maşini pentru prelucrarea metalelor; alte tipuri de maşini pentru diverse industrii; anumite tipuri de aparate fotografice. Comerţ high tech-tech - produse farmaceutice şi medicinale; turbine cu abur; generatoare; anumite instalaţii generatoare de electricitate; computere şi aparatură de birou; televizoare; echipamente de telecomunicaţii; aparate optice; aeronave; anumite tipuri de maşini electrice; aparate de măsurat; anumite tipuri de aparate fotografice
100% 90%
7.85%
5.98%
15.76%
19.65%
6.38%
5.08% 11.27%
80%
25.35%
11.88%
33.19%
70% 60%
39.23%
38.81%
27.64%
26.63%
50% 57.03% 40%
57.73%
48.38%
40.38%
30% 20% 10%
13.39%
11.80%
14.44%
14.90%
13.40%
2007
2009
14.26%
0% 2000 Bazate pe resurse
2003 Tehnologie redusa
2005 Tehnologie medie
Tehnologie superioara
2010 Nedefinite
Sursa datelor: Eurostat Conţinutul tehnologic al exporturilor României către UE-27
100% 90%
16.67%
11.31%
13.30%
12.37% 16.62%
16.58%
80% 70% 60%
35.16%
40.12%
43.19%
46.34%
36.71%
37.08%
21.50%
21.04%
50% 40% 30%
31.17%
31.92%
26.64%
21.46%
20% 10%
10.94%
10.71%
11.34%
13.28%
16.27%
2005
2007
2009
16.48%
0% 2000 Bazate pe resurse
2003 Tehnologie redusa
Tehnologie medie
Tehnologie superioara
2010 Nedefinite
Sursa datelor: Eurostat Conţinutul tehnologic al importurilor României din UE-27
4.3.Gradul de integrare financiara - Proporţia ţărilor din nucleul zonei euro în stocul de capital al economiilor ECE (2016)
Bulgaria Cehia Ungaria Polonia România Slovenia Slovacia Estonia Letonia Lituania Irlanda Grecia Spania Portugalia
Belgia
Germania
Franţa
Italia
Olanda
Austria
Luxemburg
Total
2% 2% 1% 3% 3% 1% 5% 1% 0% 1% 1% 6% 2% 1%
6% 14% 9% 17% 13% 9% 5% 1% 5% 7% 1% 21% 8% 2%
3% 8% 1% 10% 7% 5% 1% 2% 1% 3% 2% 9% 9% 5%
6% 3% 1% 4% 6% 9% 2% 1% 1% 0% 1% 4% 6% 1%
16% 23% 21% 19% 24% 8% 25% 9% 9% 13% 14% 23% 22% 27%
10% 11% 3% 4% 12% 25% 16% 2% 2% 2% 0% 1% 0% 1%
4% 13% 15% 13% 4% 11% 11% 3% 4% 1% 9% 22% 14% 19%
47% 74% 51% 70% 69% 68% 65% 19% 22% 27% 28% 86% 61% 56%
Unele dintre cele mai importante companii străine care activează pe piaţa locală sunt înregistrate în Olanda, deşi nu sunt deţinute de acţionari olandezi. Între acestea: RCS/RDS, Mega Image, Enel, Coca-Cola, Oracle, Toyota, UPC, Lukoil, GDF Suez Energy, Vodafone, Ford, JT International, Samsung, Continental Automotive, Arctic sau Alro.
5. Competitivitatea Romaniei 2007 versus 2017
Numarul de KM de autostrada 1,924
2,000 1,800
1,640
1,600 1,310
1,400
1,223
1,200 1,000
773
800
747
600 400 200 0
Bulgaria
Czechia
Croatia
Hungary
Poland
Romania
Slovenia
Slovakia