Suport De Curs 4. 2018-2019.doc

CURSUL 3. Obiectivele economice ale Uniunii Europene. De la

Imposibila Trinitate la corelatiile dintre stabilitatea preturilorstabilitatea financiara-stabilitatea finantelor publice. Pilonii constructiei europene. Obiectivele CEE/UE

Denumire Obiective

1957-1992 Comunitatea Economicã Europeanã Viziunea Tratatului de la Roma: 1.obiectiv primar comerţul liber 2.obiectiv intermediar ajutorul de stat 3. obiectiv final concurenţa liberã

1992-2012 Uniunea Europeanã

2012-prezent Uniunea Europeanã

Viziunea Tratatului de la Viziunea Tratatului privind Maastricht: Mecanismul European de 1. obiectiv primar- Stabilitate: concurenţa liberã 1. obiectiv primar2. obiectiv intermediarstabilitatea preţurilor stabilitatea fiscalã 2. obiectiv intermediar3. obiectiv final stabilitatea fiscalã stabilitatea preţurilor 3. obiectiv finalstabilitatea financiarã

Explicarea trinitatii imposibile pe baza paritatii neacoperite a ratelor dobanzii  Deducerea formulei generale privind paritatea neacoperita a ratei dobanzii Presupunem cazul egalizării randamentului pe un an al unui speculator în Germania şi în România. Rata dobânzii la euro este i*, rata dobânzii la lei este i, iar suma iniţială (în euro) este S 0. Sumele de care va dispune după un an atât în Germania cât şi în România vor fi egale cu: S1 (în Germania) = S 0  (1  i*) ;

S1 (în România) = S 0  (1  i)  eeuro / ron , unde eeuro/ron reprezintă cursul valutar al leului în raport cu euro de la momentul constituirii depozitului în lei. Pentru a egaliza cele două randamente trebuie transformată suma obţinută în depozitul (lei) din România în euro (la cursul anticipat), astfel: S1 (în România) = S 0  (1  i )  eeuro / ron  S1 (în Germania) = S1 (în România)  S 0  (1  i*) = S 0  (1  i )  eeuro / ron 

(1  i*)  (1  i) 

1 a euro / ron

e 1

a euro / ron

e



eeuro / ron 1  i * eeuro / ron   1  1  a a eeuro 1  i e / ron euro / ron

a eeuro / ron  eeuro 1 i * a / ron  1  i * i   i*  i  % eeuro / ron 11 eeuro / ron

 Nu se pot atinge simultan urmatoarele trei obiective: I. Politica monetara autonoma: i*  i II. Curs de schimb fix:

a % eeuro / ron  0

III. Mobilitatea perfecta a capitalurilor: a) b) c)

a i * i  % eeuro / ron

Daca exista politica monetara autonoma si curs de schimb fix => se a manifesta restrictii impuse circulatiei capitalurilor ( i * i  %eeuro / ron ) Daca exista politica monetara autonoma si mobilitatea perfecta a a capitalurilor => cursul de schimb este flexibil. ( %eeuro / ron  0 ) Daca exista curs de schimb fix si mobilitatea perfecta a capitalurilor => politica monetara este comuna => uniune monetara.( i*  i) Curs de schimb fix

Restrictii impuse capitalurilor Politica monetara autonoma

Uniune Monetară Curs de schimb flexibil

Mobilitatea perfecta a capitalurilor

Stabilitatea preţurilor

Stabilitatea financiară

Înainte de criză: cele două obiective au fost complementare; politica monetară şi politicile financiare se susţineau reciproc. Criza: stabilitatea financiară nu este condiţionată de stabilitatea preţurilor; apare un trade-off între cele două obiective – băncile centrale interesate de stabilitatea preţurilor pot afecta negativ stabilitatea financiară. Stabilitatea financiară a devenit obiectivul principal al BCE

Stabilitatea financiară

Stabilitatea preţurilor

Măsurile menite să asigure stabilitatea sistemului financiar bancar (precum cele de tip “quantitative easing” pot afecta negativ stabilitatea preţurilor. Costul de oportunitate al intervenţiilor băncilor centrale (inclusiv BCE) – creşterea inflaţiei peste valorile considerate a fi normale.

Baza monetara (milioane dolari)

a

Rata inflatiei (SUA)

FED

Baza monetara a BCE

Rata inflatiei in zona euro

Stabilitatea financiară

Sustenabilitatea fiscală (a datoriei publice)

În perioadele normale, existenţa unui sector financiar stabil poate asigura finanţarea la costuri mici/rapidă a datoriei publice. În perioadele de criză, măsurile privind asigurarea stabilităţii financiare pot afecta negativ sustenabilitatea datoriei publice; de ex. “naţionalizarea” pierderilor sistemului financiar bancar (cazul Irlandei).

Sustenabilitatea fiscală (a datoriei publice)

Stabilitatea financiară

Relaţia dintre cele două obiective reiese din evoluţia “crizei datoriilor” din zona euro – imposibilitatea sustenabilităţii datoriei suverane poate genera o slabă capacitate de răscumpărare a datoriei, iar creditorii pot înregistra pierderi, care vor afecta stabilitatea sistemului financiar european. Facilitatea REPO oferită de BCE, dar şi acţiunile BCE de achiziţie a obligaţiunilor Greciei, Portugaliei ş.a. sunt menite să asigure atât finanţarea datoriilor suverane, cât şi stabilitatea financiară a creditorilor privaţi.

Sustenabilitatea fiscală (a datoriei publice)

Stabilitatea preţurilor

Uniunea monetară a fost concepută având drept obiectiv intermediar stabilitatea fiscală şi obiectiv final stabilitatea preţurilor. Pactul de Stabilitate şi Creştere a avut drept scop coordonarea politicilor fiscale din UE, evitarea unor deficite bugetare excesive şi sprijinirea obiectivului asumat de către BCE. Monetizarea datoriei publice poate afecta negativ stabilitatea preţurilor

Stabilitatea preţurilor

Sustenabilitatea fiscală (a datoriei publice)

Măsurile de politică monetară care vizează reducerea ratei inflaţiei (stabilitatea preţurilor) vor genera creşterea ratei dobânzii, inclusiv cea aferentă împrumuturilor necesare finanţării serviciului datoriei publice

2. Pilonii constructiei economice europene 2.1.

2.2.

2.3.

2.4.

2.5.