Suport Curs Idm Modulul 7.docx

MODULUL 7 Deservirea şi manipularea instalaţiilor

Elaborare suport de curs:

expert – Tuştean Petru expert coordonator - Brînduş Daniel

7.1. Semafoare. Indicaţia semafoarelor este dată de poziţia braţelor şi paletelor acestora. Pe timp de noapte semafoarele se iluminează conform calendarului de iluminare. Pentru creşterea vizibilităţii se admite ca braţele şi paletele acestora să fie acoperite pe partea dinspre tren cu materiale reflectorizante.

7.1.1. Semaforul de intrare. Figura 1. OPREŞTE fără a depăşi semnalul! Ziua - braţul de sus orizontal, spre dreapta sensului de mers Noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren

Figura 2. LIBER pe linia directă Ziua - braţul de sus ridicat la 45º, spre dreapta sensului de mers Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren

2

Figura 3. LIBER pe linie abătută cu viteza redusă Ziua - două braţe ridicate la 45º, spre dreapta sensului de mers Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde şi una galbenă, spre tren

7.1.2. Semaforul de ieşire. Semaforul de ieşire are un braţ, dacă dintr-un capăt al staţiei se iese într-o singură direcţie şi două braţe dacă se poate ieşi în două direcţii, caz în care indică şi direcţia de mers. Semaforul de ieşire cu un braţ dă următoarele indicaţii:

Figura 4. OPREŞTE fără a depăşi semnalul! Ziua - braţul orizontal, spre dreapta sensului de mers Noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren

Figura 5. LIBER Ziua - braţul ridicat la 45º, spre dreapta sensului de mers Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren

3

Semaforul de ieşire cu două braţe dă următoarele indicaţii:

Figura 6. OPREŞTE fără a depăşi semnalul! Ziua - braţul de sus orizontal, spre dreapta sensului de mers Noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren

Figura 7. LIBER în direcţia I Ziua - braţul de sus ridicat la 45º, spre dreapta sensului de mers Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren

4

Figura 8. LIBER în direcţia II Ziua - două braţe ridicate la 45º spre dreapta sensului de mers Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde şi una galbenă, spre tren

Indicaţia de liber a semafoarelor de ieşire permite ieşirea sau trecerea: a. cu viteza stabilită, dacă toate schimbătoarele de cale sunt atacate, la ieşire, în poziţia pe directă; b. cu viteza redusă, dacă unul sau mai multe schimbătoare de cale sunt atacate, la ieşire, în abatere.

7.1.3. Semaforul de ramificaţie. Din punct de vedere constructiv, semaforul de ramificaţie este asemănător cu semaforul de intrare sau ieşire. Semaforul de ramificaţie are două braţe dacă: a. acoperă ramificaţia pe la vârf; b. acoperă pe la vârf o joncţiune în linie curentă, iar circulaţia peste joncţiune se face în abatere. Semaforul de ramificaţie are un braţ dacă: a. acoperă pe la călcâi ramificaţia sau joncţiunea din linie curentă; b. acoperă joncţiunea din linie curentă pe la vârf, iar circulaţia peste joncţiune se face numai pe directă. c. acoperă o traversare de linii la acelaşi nivel, o încălecare-descălecare de linii cu ecartament diferit sau un pod cu grinzi mobile. Semaforul de ramificaţie cu un braţ are aspectul şi dă indicaţiile din figura 4 şi 5. Semaforul de ramificaţie cu două braţe are aspectul şi dă indicaţiile din figura 6, 7 şi 8. Indicaţia "LIBER" a unui semafor de ramificaţie cu un braţ, permite trecerea: a. cu viteza stabilită, dacă toate schimbătoarele de cale sunt atacate în poziţia pe directă; b. cu viteza redusă, dacă unul sau mai multe schimbătoare de cale sunt atacate în abatere. Indicaţia de liber a unui semafor de ramificaţie cu două braţe permite trecerea: a. cu viteza stabilită, în direcţia I, pe linie directă; b. cu viteza redusă, în direcţia II, pe linie abătută.

7.1.4. Semaforul de parcurs. În unele staţii prevăzute cu semafoare, semnalizarea trecerilor dintr-o zonă în altă zonă a staţiei se poate face cu semaforul de parcurs cu un braţ, care are aspectul şi dă indicaţia de la figura 4 şi 5 sau cu semaforul de parcurs cu două braţe care are aspectul şi dă indicaţiile de la figura 1, 2 şi 3.

7.1.5. Semaforul prevestitor Semafoarele prevestitoare se amplasează înaintea semafoarelor de intrare, de parcurs, sau a semafoarelor de ramificaţie. După numărul indicaţiilor pe care le dau, semafoarele prevestitoare sunt: 5

a. semafoare prevestitoare cu două indicaţii; b. semafoare prevestitoare cu trei indicaţii. Semaforul prevestitor cu două indicaţii dă următoarele indicaţii:

Figura 9. LIBER cu viteza stabilită. ATENŢIE! Semaforul următor ordonă oprirea sau este pe liber pe linie abătută, cu viteza redusă Ziua - paleta arată faţa galbenă spre tren Noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren

Figura 10. LIBER cu viteza stabilită. Semaforul următor este pe liber pe linia directă Ziua - paleta văzută pe muchie Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren

Dacă distanţa dintre semnale nu permite montarea semaforului prevestitor cu catarg, paleta acestuia se poate monta pe catargul altor semafoare pentru a prevesti indicaţia semaforului următor. În acest caz indicaţiile paletei sunt aceleaşi cu ale semaforului prevestitor cu două indicaţii. Semaforul prevestitor cu trei indicaţii dă următoarele indicaţii:

6

Figura 11. LIBER cu viteza stabilită. ATENŢIE! Semaforul următor ordonă oprirea Ziua - paleta arată faţa galbenă spre tren, iar săgeata în poziţie verticală cu vârful în jos Noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren

Figura12. LIBER cu viteza stabilită. Semaforul următor este pe liber pe linie abătută, cu viteza redusă Ziua - paleta arată faţa galbenă spre tren, iar săgeata înclinată la 45º cu vârful în jos, spre dreapta sensului de mers Noaptea - două unităţi luminoase de culoare galbenă, spre tren

Figura 13. LIBER cu viteza stabilită. Semaforul următor este pe liber pe linia directă Ziua - paleta văzută pe muchie, iar săgeata în poziţie verticală cu vârful în jos Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren

7

7.1.6. Semafoare cu paletă prevestitoare a semaforului de ieşire sau de parcurs Indicaţia semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs poate fi prevestită de la semaforul de intrare, prin paletă prevestitoare a semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs. Semaforul de intrare, înzestrat cu paletă prevestitoare a semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs, dă următoarele indicaţii: Figura 14. OPREŞTE fără a depăşi semnalul! Ziua - braţul de sus orizontal spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs cu faţa galbenă spre tren Noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie şi una galbenă, spre tren. Unitatea luminoasă de culoare roşie este în partea de sus a stâlpului semaforului, iar unitatea luminoasă de culoare galbenă în partea de mijloc a stâlpului

Figura 15. LIBER pe linia directă, cu viteza stabilită. ATENŢIE! Semaforul de ieşire sau semaforul de parcurs ordonă oprirea Ziua - braţul de sus ridicat la 45º spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs cu faţa galbenă spre tren Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde şi una galbenă, spre tren. Unitatea luminoasă de culoare verde este în partea de sus a stâlpului semaforului, iar unitatea luminoasă de culoare galbenă în partea de mijloc a stâlpului

Figura 16. LIBER pe linia directă, cu viteza stabilită. Semaforul de ieşire sau semaforul de parcurs este pe liber Ziua - braţul de sus ridicat la 45º, spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs văzută pe muchie Noaptea - două unităţi luminoase de culoare verde spre tren. O unitate luminoasă de culoare verde în partea de sus a stâlpului semaforului şi cealaltă în partea de mijloc a stâlpului

8

Figura 17. LIBER pe linie abătută, cu viteza redusă. ATENŢIE! Semaforul de ieşire sau semaforul de parcurs ordonă oprirea Ziua - două braţe ridicate la 45º, spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs, cu faţa galbenă spre tren Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde şi două unităţi luminoase de culoare galbenă spre tren. O unitate luminoasă de culoare verde şi una galbenă în partea de sus a stâlpului semaforului, iar cealaltă unitate luminoasă de culoare galbenă, în partea de mijloc a stâlpului

Figura 18. LIBER pe linie abătută, cu viteza redusă. Semaforul de ieşire sau semaforul de parcurs este pe liber Ziua - două braţe ridicate la 45º spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs văzută pe muchie Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, una galbenă şi una verde spre tren. O unitate luminoasă de culoare verde şi una galbenă în partea de sus a stâlpului semaforului, iar cealaltă unitate luminoasă de culoare verde în partea de mijloc a stâlpului

Semaforul de parcurs cu un braţ cu paletă prevestitoare a semaforului de ieşire, dă următoarele indicaţii:

9

Figura 19 . OPREŞTE fără a depăşi semnalul! Ziua – braţul de sus orizontal, spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieşire cu faţa galbenă spre tren Noaptea – o unitate luminoasă de culoare roşie şi una galbenă spre tren. Unitatea luminoasă de culoare galbenă este amplasată în partea de mijloc a stâlpului

Figura 20 . LIBER cu viteza stabilită. ATENŢIE! Semaforul de ieşire ordonă oprirea Ziua – braţul de sus ridicat la 45 în dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieşire cu faţa galbenă spre tren Noaptea – o unitate luminoasă de culoare verde şi una galbenă spre tren. Unitatea luminoasă de culoare galbenă este amplasată în partea de mijloc a stâlpului

Figura 21. LIBER cu viteza stabilită. Semaforul de ieşire este pe liber Ziua – braţul de sus ridicat la 45 spre dreapta sensului de mers, iar paleta prevestitoare a semaforului de ieşire văzută pe muchie Noaptea – două unităţi luminoase de culoare verde spre tren. A doua unitate luminoasă de culoare verde este amplasată în partea de mijloc a stâlpului

7.1.7. Semaforul repetitor. Semaforul repetitor se amplasează înaintea semafoarelor de ieşire, de intrare, de parcurs sau de ramificaţie care nu au asigurată vizibilitatea. Semaforul repetitor dă următoarele indicaţii:

10

Figura 22. ATENŢIE! Semaforul următor ordonă oprirea Ziua - braţul orizontal, spre dreapta sensului de mers Noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă spre tren

Figura 23. Semaforul următor este pe liber Ziua - braţul ridicat la 45º, spre dreapta sensului de mers Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren

7.1.8. Semaforul mecanic de manevră Indicaţiile date de semnalul mecanic de manevră sunt următoarele: Figura 24. OPREŞTE fără a depăşi semnalul la manevră! Ziua - paleta arată faţa albastră spre convoiul de manevră Noaptea - o unitate luminoasă de culoare albastră, spre convoiul de manevră

11

Figura 25. Manevra permisă în zona acoperită de semnal Ziua - paleta văzută pe muchie Noaptea - o unitate luminoasă de culoare alb-lunar, spre convoiul de manevră

7.1.9. Numerotarea semafoarelor Numerotarea semnalelor mecanice de circulaţie se va face în ordine alfabetică, începând cu litera A pentru semnalul de intrare dinspre Bucureşti, la aceasta adăugându-se cifra pentru precizarea numărului de braţe ale semafoarelor.

7.1.10. Supravegherea luminilor de control la indicaţiile de noapte ale semafoarelor Unităţile luminoase a indicaţiilor de noapte ale semafoarelor trebuie să fie supravegheate. Supravegherea se face, fie prin observarea directă a unităţilor luminoase de semnalizare, fie prin observarea luminilor de control, vizibile în partea opusă a sensului de semnalizare. Luminile de control sunt de culoare albă, indiferent de indicaţiile date de semafor şi în număr egal cu numărul felinarelor. Dacă la un semafor de intrare, de ieşire, de parcurs sau de ramificaţie, la punerea pe liber sau în timpul cât este pe liber, se constată lipsa uneia sau mai multor lumini de control, semaforul respectiv va fi adus în poziţia pe oprire. Figura 26

7.2. Semnale luminoase Semnalele luminoase sunt: a. pe stâlp sau pe consolă; b. pitice. La semnalizarea luminoasă cu două trepte de viteză se aplică principiul semnalizării de viteză la care:

a. indicaţiile date de către semnalele luminoase pentru circulaţie sunt aceleaşi indiferent de locul, funcţia şi tipul constructiv ale acestor semnale;

b. fiecare semnal luminos de circulaţie dă indicaţii asupra vitezei cu care se poate circula după semnal, respectiv stabilită sau redusă pentru trecerea peste schimbătoarele de cale în abatere, precum şi asupra vitezei indicate de semnalul luminos următor cu care este în dependenţă.

7.2.1. Semnale luminoase de intrare Semnalele luminoase de intrare dau următoarele indicaţii:

12

Figura 27. OPREŞTE fără a depăşi semnalul! Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren

Figura 28. LIBER cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren

Figura 29. LIBER cu viteza stabilită. ATENŢIE! Semnalul următor ordonă oprirea Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren

13

Figura 30. LIBER cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza redusă Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare galben-clipitor, spre tren

Figura 31. LIBER cu viteza redusă. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită sau redusă Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde şi o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren

Figura 32. LIBER cu viteza redusă. ATENŢIE! Semnalul următor ordonă oprirea Ziua şi noaptea - două unităţi luminoase de culoare galbenă spre tren

14

7.2.2. Semnale luminoase de parcurs Indicaţiile semnalelor luminoase de parcurs sunt aceleaşi cu ale semnalelor luminoase de intrare.

7.2.3. Semnale luminoase de ieşire şi semnale luminoase de ramificaţie Semnalele luminoase de ieşire şi semnale luminoase de ramificaţie dau indicaţii diferite, după cum staţia este situată pe linie: a. înzestrată cu bloc de linie automat; b. neînzestrată cu bloc de linie automat. În cazul unei staţii situate pe o linie înzestrată cu bloc de linie automat indicaţiile semnalelor luminoase de ieşire sau ale semnalelor luminoase de ramificaţie sunt aceleaşi cu ale semnalelor luminoase de intrare. În cazul unei staţii situate pe o linie neînzestrată cu bloc de linie automat indicaţiile semnalelor luminoase de ieşire sau ale semnalelor luminoase de ramificaţie sunt următoarele: a. roşu - OPREŞTE fără a depăşi semnalul! b. verde - LIBER cu viteza stabilită. c. verde galben - LIBER cu viteza redusă.

7.2.4. Semnale luminoase de trecere Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat dau următoarele indicaţii:

Figura 33. OPREŞTE fără a depăşi semnalul! - primul sector de bloc din faţă este ocupat Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren

Figura 34. LIBER cu viteza stabilită. ATENŢIE! Semnalul următor ordonă oprirea - primul sector de bloc din faţă este liber, dar al doilea este ocupat Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren

15

Figura 35. LIBER cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită - cel puţin primele două sectoare de bloc din faţă sunt libere Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren

Blocul de linie automat poate fi cu trei sau cu patru indicaţii. La BLA cu 4 indicaţii pe lângă indicaţia de roşu, galben şi verde mai apare şi indicaţia de verde clipitor şi are următoarea semnificaţie: LIBER cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită primele două sectoare de bloc din faţă sunt libere. Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat care fac şi funcţie de semnale prevestitoare dau în plus indicaţia de galben-clipitor. Figura 36. LIBER cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza redusă Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare galben - clipitor, spre tren

7.2.5. Semnale luminoase de înscriere pe bloc În staţiile situate pe secţii dotate cu bloc de linie automat, la care accesul în linie curentă este permis prin semafoare, se foloseşte pentru înscrierea pe blocul de linie automat un semnal luminos de înscriere pe bloc, prevăzut cu reper de culoare albă

7.2.6. Semnale luminoase prevestitoare pe linii neînzestrate cu bloc de linie automat Semnalul luminos prevestitor se montează înaintea semnalelor luminoase de intrare sau de ramificaţie de pe liniile neînzestrate cu bloc de linie automat. Semnalul luminos prevestitor se poate monta şi înaintea semafoarelor de intrare, sau de ramificaţie de pe liniile neînzestrate cu bloc de linie automat. Semnalul luminos prevestitor dă următoarele indicaţii:

16

Figura 37. LIBER cu viteza stabilită! ATENŢIE! Semnalul următor ordonă oprirea Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre tren

Figura 38. LIBER cu viteza stabilită! Semnalul următor este pe liber cu viteza redusă Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare galben - clipitor, spre tren

Figura 39. LIBER cu viteza stabilită! Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren

17

7.2.7. Semnale luminoase repetitoare Semnalele luminoase repetitoare se pot monta înaintea semnalelor luminoase sau a semafoarelor. Semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din staţii dă una dintre următoarele indicaţii:

Figura 40. Semnalul următor este pe oprire Ziua şi noaptea - o bandă verticală cu lumină albă care are la capătul de sus o bandă orizontală cu lumină albă, îndreptată spre dreapta sensului de mers

Figura 41. Semnalul următor este pe liber cu viteza redusă Ziua şi noaptea - o bandă verticală cu lumină albă, care are la capătul de sus o bandă oblică cu lumină albă îndreptată în jos spre dreapta sensului de mers

Figura 42. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită Ziua şi noaptea - o bandă verticală cu lumină albă, care are la capătul de sus o bandă oblică cu lumină albă, îndreptată în sus spre dreapta sensului de mers

Semnalele luminoase repetitoare ale semnalelor de trecere ale blocului de linie automat au acelaşi aspect ca semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din staţii şi dau indicaţiile următoare: a. semnalul luminos următor este pe indicaţia roşu; semnalul luminos repetitor are aspectul din figura 40. b. semnalul luminos următor este pe indicaţia galben sau galben-clipitor; semnalul luminos repetitor are aspectul din figura 41. c. semnalul luminos următor este pe indicaţia verde; semnalul luminos repetitor are aspectul din figura 42. Semnalele luminoase repetitoare ale semafoarelor au acelaşi aspect ca semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din staţii şi dau indicaţiile următoare: a. semaforul următor este pe oprire; semnalul luminos repetitor are aspectul din figura 40. b. semaforul următor este pe liber cu două braţe ridicate la 45º; semnalul luminos repetitor are aspectul din figura 41. c. semaforul următor este pe liber cu un braţ ridicat la 45º; semnalul luminos repetitor are aspectul din figura 42. La semafoarele de ieşire de grup şi la semafoarele de ieşire cu două direcţii nu se montează semnal luminos repetitor.

7.2.8. Indicaţia de chemare a semnalelor luminoase Indicaţia de chemare se foloseşte în cazurile de defectare a semnalului luminos de intrare, dacă semnalul nu afişează nici o indicaţie sau dacă semnalul afişează indicaţia roşu.

18

Figura 43. LIBER cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţie, până la semnalul următor! Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare alb-lunar clipitor, spre tren

Cu indicaţia de chemare se mai pot dota şi: a. semnalele luminoase de ieşire din staţiile aflate pe secţii de circulaţie pe cale dublă, fără bloc de linie automat sau cu bloc de linie automat specializat; b. semnalele luminoase de ieşire din staţiile aflate pe secţii de circulaţie pe cale simplă, fără bloc de linie automat; c. semnalele de parcurs şi ramificaţie. În cazul semnalelor de ieşire aflate într-o staţie unde se ramifică mai multe direcţii de mers, sau al semnalelor de ramificaţie, dacă cel puţin una dintre direcţii este înzestrată cu bloc de linie automat banalizat, semnalul de ieşire sau semnalul de ramificaţie nu se dotează cu indicaţie de chemare. În cazul semnalelor de parcurs care fac şi funcţia de semnal de ieşire pentru o direcţie de mers, dacă în direcţia respectivă linia curentă este înzestrată cu bloc de linie automat banalizat, semnalele respective nu se dotează cu indicaţie de chemare. În cazul semnalelor de intrare care fac şi funcţia de semnal de ramificaţie pentru o direcţie de mers, dacă în direcţia respectivă linia curentă este înzestrată cu bloc de linie automat banalizat, semnalele respective se dotează cu indicaţie de chemare care se va folosi numai pentru intrarea trenurilor în staţie. Acest lucru va fi precizat şi în planul tehnic de exploatare a staţiei. Pe cale dublă, dacă se circulă pe baza blocului de linie automat specializat, indicaţia de chemare a semnalului luminos de ieşire sau ramificaţie permite circulaţia trenului cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţie, până la semnalul următor. Pe cale dublă cât şi pe cale simplă, fără bloc de linie automat, indicaţia de chemare a semnalului luminos de ieşire sau ramificaţie, permite circulaţia trenului cu viteza de cel mult 20 km/h cu deosebită atenţie peste schimbătoarele de cale. Indicaţia de chemare a semnalului luminos de parcurs, permite circulaţia trenului cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţie până la semnalul următor.

7.2.9. Semnale luminoase de manevră Indicaţiile date de semnalul luminos de manevră sunt următoarele:

Figura 44. OPREŞTE fără a depăşi semnalul la manevră! Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare albastră, spre convoiul de manevră

19

Figura 45. Manevra permisă dincolo de semnal Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare alb-lunar, spre convoiul de manevră

Semnalul luminos de manevră pe catarg sau pitic poate fi prevăzut cu unitate luminoasă de culoare roşie în loc de unitate luminoasă de culoare albastră.

7.2.10. Semnale luminoase de triere

Figura 46. Trierea oprită! Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie, spre locomotivă

Figura 49. Împinge convoiul de vagoane la vârful cocoaşei! Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare alb – lunar clipitor spre locomotivă

Figura 47. Împinge încet convoiul de vagoane la triere! Ziua şi noaptea – o unitate luminoasă de culoare galbenă, spre locomotivă

Figura 50. Trage convoiul de vagoane de pe cocoaşă înapoi pe liniile grupei de sosire! Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşu - clipitor spre locomotivă 20

Figura 48. Împinge mai repede convoiul de vagoane la triere! Ziua şi noaptea – o unitate luminoasă de culoare verde, spre locomotivă

Figura 51. Manevra permisă dincolo de semnal. Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare alb-lunar spre locomotivă

7.2.11. Semnale luminoase repetitoare ale semnalelor de triere Semnalele luminoase repetitoare ale semnalelor de triere dau aceleaşi indicaţii cu cele ale semnalelor luminoase de triere, în cazul în care semnalele luminoase de triere sunt la regim de triere. Semnalele luminoase repetitoare din mijlocul grupei de primiri, dau indicaţia alb-lunar, dacă semnalele luminoase de triere nu sunt trecute la regim de triere. La semnalele luminoase de ieşire din staţiile de triaj, dacă îndeplinesc şi funcţia de semnale luminoase repetitoare ale semnalelor de triere, se prevede şi un indicator de direcţie luminos. La indicator apare litera "T" iluminată alb, dacă semnalul repetă indicaţiile semnalului de triere sau litera care indică direcţia spre care se expediază trenul, dacă acesta face funcţia de semnal de ieşire.

7.2.12. Semnale de avarie la trecerile la nivel La trecerile la nivel din linie curentă înzestrate cu instalaţii de semnalizare automată sunt montate semnale de avarie. Semnalele de avarie au rolul de a avertiza existenţa unui pericol pentru circulaţia trenurilor la trecerea la nivel. Semnalul de avarie la trecerile la nivel, se compune dintr-un stâlp care are la partea de sus un panou în formă de romb pe care este aşezată o unitate luminoasă; Indicaţia dată de semnalul de avarie este următoarea:

Figura 52. Pericol la trecerea la nivel! Ia toate măsurile pentru oprire! Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren

Dacă nu există pericol la trecerea la nivel, semnalul de avarie nu afişează nici o indicaţie; circulaţia trenurilor se va face conform indicaţiilor date de semnalele de circulaţie. La observarea indicaţiei roşu a semnalului de avarie, mecanicul va lua imediat toate măsurile pentru oprirea trenului. Trenul oprit, poate continua mersul cu viteza de cel mult 20 km/h până la depăşirea trecerii la nivel, mecanicul fiind gata să oprească imediat trenul, dacă observă un obstacol pe trecerea la nivel. După depăşirea trecerii la nivel, circulaţia trenurilor se va face, în continuare, cu viteza indicată de semnalele de circulaţie existente.

7.2.13. Semnale de avarie la tuneluri Semnalele de avarie la tuneluri are rolul de a avertiza existenţa unui pericol pentru circulaţia trenurilor prin tuneluri. Semnalul se compune dintr-un stâlp care are la partea de sus un panou în formă pătrată pe care este aşezată o unitate luminoasă. Indicaţia dată de semnalul de avarie la tuneluri este următoarea:

21

Figura 53. Pericol la tunel! Ia toate măsurile pentru oprire! Ziua şi noaptea - o unitate luminoasă de culoare roşie, spre tren

Dacă nu există pericol la tunel, semnalul de avarie la tunel nu afişează nici o indicaţie, circulaţia trenurilor se face conform indicaţiilor date de semnalele de circulaţie. La observarea indicaţiei de culoare roşie a semnalului de avarie la tunel mecanicul va lua imediat toate măsurile pentru oprirea trenului. Trenul îşi poate continua mersul numai după înlăturarea pericolului şi semnalul de avarie la tuneluri nu afişează nici o indicaţie.

7.2.14. Numerotarea semnalelor luminoase Denumirea semnalelor de circulaţie luminoase se face cu litera X, pentru cele corespunzătoare sensului de la Bucureşti şi cu litera Y, pentru cele corespunzătoare sensului spre Bucureşti. Denumirea acestor semnale se completează cu cifre şi litere care, după caz, vor preciza numărul sau destinaţia liniei, direcţia şi altele asemenea. Semnalele de intrare, de parcurs sau ieşire de la liniile directe se numerotează cu cifre romane, iar semnalele de la celelalte linii, cu cifre arabe. Denumirea şi numerotarea concretă se prevede în planul tehnic de exploatare a staţiei.

Figura 54

7.2.15. Semnale fixe care nu sunt în exploatare Semnalele fixe care nu sunt în exploatare se semnalizează cu două şipci încrucişate aplicate pe braţul, respectiv pe paleta semafoarelor, pe stâlpii semnalelor luminoase sau pe fundaţia semnalelor luminoase pitice. Semnalele luminoase nu trebuie să afişeze nici o indicaţie, iar semafoarele trebuie să fie fixate în poziţie de oprire şi neiluminate. Semnalele prevestitoare şi repetitoare se prevăd cu şipci încrucişate numai dacă şi semnalul pe care îl preced nu este în exploatare. Semnalele fixe care nu sunt în exploatare nu se vor lua în considerare de către personalul de locomotivă. Figura 55. Exemple de semnale care nu sunt în exploatare Ziua - două şipci încrucişate, fixate pe semnale Noaptea - două şipci încrucişate, fixate pe semnale luminoase fără indicaţie sau semafoare neiluminate

22

7.3. Defectarea semafoarelor şi a semnalelor fixe 7.3.1. Defectarea semaforului de intrare Semaforul de intrare se poate defecta astfel: a. în poziţia pe oprire ; b. în poziţia pe liber. În toate cazurile de defectare a semaforului de intrare, intrarea trenului în staţie este permisă numai pe baza condiţiilor stabilite în ordinul de circulaţie înmânat mecanicului de către un agent autorizat, după oprirea trenului în faţa semaforului defect. După primirea ordinului de circulaţie, mecanicul va lua la cunoştinţă, sub semnătură, prevederile din ordinul de circulaţie şi va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţie, va supraveghea permanent linia şi va regla viteza în funcţie de vizibilitate, astfel încât să oprească imediat trenul în cazul în care: a. constată că nu este asigurat gabaritul de liberă trecere; b. observă semnale fine de tren, semnale mobile ori semnale date cu instrumente portative care ordonă oprirea trenului, sau orice altă situaţie de pericol. Defectarea semaforului de intrare în poziţia pe oprire. Dacă semaforul de intrare se defectează în poziţia pe oprire, semnalul prevestitor care este în dependenţă cu semaforul de intrare va fi adus în poziţia corespunzătoare, iar noaptea şi ziua, dacă vizibilitatea este redusă din cauza ceţii, viscolului etc., felinarul semnalului defect pe oprire trebuie să fie iluminat. Primirea trenului în staţie, în acest caz, se face pe baza ordinului de circulaţie. Defectarea semaforului de intrare în poziţia pe liber. Dacă un semafor de intrare se defectează în poziţia pe liber, braţul lui trebuie să fie adus în poziţia pe oprire, iar semnalul prevestitor care este în dependenţă cu semaforul de intrare trebuie să fie adus în poziţia corespunzătoare. După aducerea semaforului de intrare în poziţia pe oprire, primirea trenului în staţie se va face în baza ordinului de circulaţie. Dacă aducerea semaforul de intrare în poziţia pe oprire nu este posibilă, se procedează după cum urmează: a. mecanicul va fi încunoştinţat din staţia vecină, în scris, prin ordin de circulaţie, să oprească trenul înaintea semaforului defect pe liber, pentru a fi primit în staţie cu ordin de circulaţie; b. tot timpul cât semaforul de intrare este defect pe liber, ziua şi noaptea, în faţa semaforului se va amplasa un semnal mobil de oprire, respectiv un disc roşu; c. în timpul nopţii, semaforul de intrare defect pe liber nu se va ilumina. Dacă defectarea semaforului de intrare în poziţia pe liber se produce după plecarea trenului din staţia vecină, din care cauză mecanicul nu a putut fi încunoştinţat în scris să oprească trenul înaintea semaforului defect pe liber, impiegatul de mişcare va comunica mecanicului prin radiotelefon despre defectarea semaforului de intrare în poziţia pe liber şi va cere confirmarea recepţionării mesajului de către mecanic.

Figura 56 În cazul în care mecanicul nu poate fi încunoștinţat prin radiotelefon despre defectarea semaforului de intrare în poziţia pe liber, agentul staţiei va amplasa semnalul mobil de oprire în faţa semaforului de intrare şi va merge în întâmpinarea trenului pentru a da semnale de oprire.

7.3.2. Acoperirea semaforului de intrare în poziţia pe liber 23

Dacă defectarea semaforului de intrare în poziţia "pe liber" se produce după plecarea trenului din staţia vecină, din care cauză mecanicul nu a putut fi încunoştinţat în scris să oprească trenul la semaforul defect "pe liber", agentul staţiei va amplasa semnalul mobil de oprire în faţa semaforului de intrare şi va merge 1200 m în întâmpinarea trenului care trebuie oprit, unde va aşeza pe şine trei capse de alarmare CFR, prima la 1200 m pe şina din dreapta, a două la 1220 m pe şina din stânga iar a treia la 1240 m pe şina din dreapta, în sensul de mers al trenului. După aşezarea pe şină a ultimei capse de alarmare, agentul staţiei va merge încă 50 m înaintea trenului care trebuie oprit, de unde va da semnale de oprire la apariţia trenului.

Figura 57 Dacă trenul care trebuie oprit înainte de intrarea în staţie soseşte mai înainte ca agentul staţiei să fi avut timpul necesar pentru amplasarea pe teren, în faţa semaforului de intrare a semnalului mobil de oprire, acesta va amplasa semnalul mobil de oprire între şinele liniei respective şi capsele de alarmare acolo unde a putut ajunge prin alergare şi va da în acelaşi timp semnale de oprire. După oprirea trenului şi ridicarea de pe şine de către agentul care le-a aşezat a capselor de alarmare rămase neîntrebuinţate, mecanicul conduce trenul până la semnalul de intrare, dar nu va intra în staţie decât după ce agentul staţiei îi înmânează ordinul de circulaţie. Dacă, odată cu ordinul de oprire a trenului la semnalul de intrare defect "pe liber", impiegatul de mişcare nu a dispus şi primirea trenului în staţie, agentul staţiei trimis la acoperire, după oprirea trenului, se va înapoia la postul său, pentru a primi dispoziţie de înmânare a ordinului de circulaţie.

7.3.3. Defectarea semnalului luminos de intrare La defectarea semnalului luminos de intrare, permiterea intrării trenului în staţie se face pe baza indicaţiei de chemare. Dacă şi indicaţia de chemare nu funcţionează, trenul se primeşte în staţie cu ordin de circulaţie, ca şi în cazul defectării semafoarelor de intrare.

7.3.4. Defectarea semaforului de ieşire în poziţia pe oprire sau pe liber Trecerea unui tren pe lângă un semafor de ieşire defect pe oprire sau pe liber este admisă cu viteza de cel mult 20 km/h, peste schimbătoarele de cale la ieşire, pe baza ordinului de circulaţie emis de către impiegatul de mişcare din staţia al cărei semafor de ieşire este defect. Dacă semaforul de ieşire se defectează în poziţia pe liber, va fi adus în poziţia pe oprire. Dacă semaforul de ieşire defect pe liber nu poate fi adus în poziţia pe oprire, toate trenurile, atât cele cu trecere cât şi cele cu oprire în staţie, vor fi oprite la semaforul de intrare.

Figura 58 După ce impiegatul de mişcare s-a convins că trenul a oprit la intrare, va încunoștinţa prin radiotelefon mecanicul privind defectarea semaforului de ieşire pe liber, va manevra semaforul de intrare pe liber şi va opri trenul în staţie cu semnale date cu instrumente portative, pentru a-i înmâna mecanicului ordinul de circulaţie.

Figura 59 Semaforul de ieşire defect în poziţia pe liber nu se va ilumina. 24

În cazul în care semaforul de ieşire este defect în poziţia pe oprire, iar semaforul de intrare nu dă indicaţii asupra poziţiei semaforului de ieşire, la semaforul de intrare trenurile care au trecere prin staţie vor fi oprite, procedându-se ca şi în cazul trenurilor oprite la semnalul de intrare precizat mai sus.

7.3.5. Defectarea semnalului luminos de ieşire Trecerea unui tren pe lângă un semnal luminos de ieşire defect, într-o staţie aflată pe o linie neînzestrată cu instalaţii de bloc de linie automat, se face pe baza indicaţiei de chemare sau dacă indicaţia de chemare nu poate fi afişată, în baza ordinului de circulaţie înmânat mecanicului de către impiegatul de mişcare din staţia al cărei semnal este defect, cu viteza de cel mult 20 km/h peste schimbătoarele de cale la ieşire, după care trenul poate să circule cu viteza stabilită, dacă nu este reglementat altfel.

7.3.6. Defectarea semaforului de parcurs La defectarea semaforului de parcurs, se va proceda la fel ca şi în cazul defectării semaforului de ieşire. În plus, la semaforul de parcurs care acoperă o zonă a staţiei ce se găseşte între primul macaz de intrare şi clădirea staţiei, tot timpul cât acesta este defect pe liber, ziua şi noaptea, în faţa semaforului se va monta un semnal mobil de oprire, respectiv un disc roşu.

7.3.7. Defectarea semnalului luminos de parcurs În cazul defectării semnalului luminos de parcurs, depăşirea acestuia este permisă pe baza indicaţiei de chemare dată de către acesta sau dacă indicaţia de chemare nu poate fi afişată, trenul se expediază cu ordin de circulaţie Mecanicul va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţie.

7.3.8. Defectarea semaforului de ramificaţie Trecerea unui tren pe lângă semafoarele de ramificaţie defecte pe oprire sau pe liber, se face cu viteza de cel mult 20 km/h pe baza menţiunii de defectare a semaforului, făcută în scris, prin ordin de circulaţie de către impiegatul de mişcare din staţia care expediază trenul. Dacă mecanicul trenului nu a putut fi încunoştinţat în scris prin ordin de circulaţie despre defectarea acestor semnale, se va proceda la fel ca şi în cazul defectării semafoarelor de intrare pe oprire sau pe liber, după caz.

7.3.9. Defectarea semnalului luminos de ramificaţie În cazul defectării semnalului luminos de ramificaţie se procedează la fel ca la defectarea semnalului luminos de intrare.

7.3.10. Defectarea semaforului prevestitor Semaforul prevestitor defect trebuie să fie adus în poziţia corespunzătoare poziţiei pe oprire a semaforului următor şi să fie iluminat pe timp de noapte. Dacă semaforul prevestitor defect nu poate să fie adus în poziţia corespunzătoare indicaţiei de oprire a semaforului următor, impiegatul de mişcare din staţia vecină va încunoştinţa mecanicul de locomotivă prin ordin de circulaţie. Pe timp de noapte semaforul prevestitor nu va fi iluminat.

7.3.11. Defectarea semnalului luminos prevestitor Semnalul luminos prevestitor - de pe secţii fără bloc de linie automat - defect, va fi adus la cunoştinţa mecanicului de locomotivă, prin ordin de circulaţie, de către impiegatul de mişcare din staţia expeditoare. La trecerea pe lângă aceste semnale, mecanicul va lua măsuri de reducere a vitezei trenului, astfel încât să poată opri sigur la semnalul următor, în cazul în care acesta ordonă oprirea.

7.3.12. Defectarea semaforului repetitor În cazul defectării semaforului repetitor, se procedează la fel ca la defectarea semaforului prevestitor..

7.3.13. Defectarea semnalului luminos repetitor În cazul defectării semaforului repetitor, se procedează la fel ca la defectarea semaforului prevestitor

7.3.14. Defectarea semnalului luminos de înscriere pe bloc La defectarea semnalului luminos de înscriere pe bloc, trecerea unui tren pe lângă un astfel de semnal, este admisă numai pe baza menţiunii de defectare a semnalului, făcută în scris prin ordin de circulaţie de către staţia al cărei semnal de înscriere pe bloc este defect.

7.3.15. Defectarea semnalului de manevră sau a semnalului luminos de triere 25

În cazul defectării semnalului de manevră sau a semnalului luminos de triere, se va aviza în scris mecanicul, prin ordin de circulaţie, despre acest lucru, iar mişcările de manevră sau de triere se vor executa pe baza semnalelor date de agenţi cu instrumente portative.

7.3.16. Continuarea mersului, pe parcurs asigurat, la anularea indicaţiei permisive şi trecerea pe oprire cu depăşire a semnalelor luminoase În cazul anulării indicaţiei permisive şi trecerea pe oprire cu depăşire a semnalelor luminoase de intrare, ieşire, parcurs şi ramificaţie, continuarea mersului se face pe parcurs asigurat, în baza ordinului de circulaţie, conform prevederilor privind defectarea acestora.

7.3.17. Semnale neiluminate sau cu indicaţii dubioase Semnalele luminoase care nu afişează nici o indicaţie, semafoarele neiluminate pe timp de noapte, semnalele care dau indicaţii care se contrazic, semnalele care dau indicaţii dubioase, precum şi semnalizarea nereglementară ordonă oprirea. Excepţie de la ordinul de a opri necondiţionat în faţa semnalelor care nu dau nici o indicaţie sau care dau indicaţii dubioase, fac semnalele prevestitoare pe liniile neînzestrate cu bloc de linie automat şi semnalele repetitoare, care, în cazurile de mai sus, indică reducerea vitezei pentru a putea opri la semnalul pe care îl preced, dacă acesta este pe oprire. Dacă pe timp de noapte, mecanicul se convinge că indicaţia de zi a unui semafor este pe liber, iar cea de noapte pe oprire, respectiv reducere de viteză, sau felinarele sunt neiluminate, va lua în considerare indicaţia de zi, dacă semnalul respectiv nu a fost avizat ca fiind defect. În cazul semnalelor alăturate pe aceeaşi parte a căii, dacă unul dintre ele nu dă nici o indicaţie sau dă o indicaţie dubioasă, mecanicul va opri trenul în faţa acestor semnale, pentru a se convinge de poziţia corectă a semnalului care dă indicaţie pentru trenul respectiv.

26

7.4. Semnalizarea porţiunilor de linie închisă pentru circulaţie 7.4.1. Semnale mobile pentru semnalizarea porţiunilor de linie închisă Orice porţiune de linie închisă, din cauza obstacolelor, evenimentelor sau accidentelor feroviare ori a executării lucrărilor la linii, instalaţii sau material rulant, trebuie să fie semnalizată cu semnale mobile de oprire, sau asigurată prin blocarea controlată a parcursurilor de circulaţie către linia curentă închisă, în staţiile centralizate electrodinamic sau electronic, obligatoriu din ambele staţii care delimitează linia curentă respectivă, indiferent dacă se aşteaptă sau nu trecerea unui tren. Trenurile, în timpul pregătirii lor tehnice, după compunere, precum şi vagoanele introduse pe liniile de încărcaredescărcare se semnalizează cu semnale mobile de oprire. Semnalizarea liniei închise se face cu următoarele semnale mobile: a. discul galben pe o parte şi alb pe cealaltă parte; b. discul roşu pe o parte şi alb pe cealaltă parte; c. discul roşu pe ambele părţi. Discurile galbene şi roşii pot fi realizate cu materiale reflectorizante. Discurile galbene şi roşii cu margine albă necesare semnalizării porţiunilor de linie închisă pentru circulaţie sunt prezentate în figura 60 şi în figura 61. Figura 60. MICŞOREAZĂ VITEZA! Urmează o porţiune de linie închisă care impune oprirea Ziua şi noaptea - un disc galben, spre tren

Figura 61. OPREŞTE fără a depăşi semnalul! Linia este închisă Ziua şi noaptea - un disc roşu, spre tren

Amplasarea discurilor galbene şi roşii trebuie să fie astfel realizată încât să se asigure vizibilitatea la o distanţă de cel puţin 200 m, iar în caz contrar se vor amplasa la o distanţă mai mare, suficientă pentru asigurarea vizibilităţii, menţinându-se între ele o distanţă de cel puţin 1200 m. Discul galben nu se montează pe teren dacă locul de amplasare prezentat în figura 63 se situează în incinta staţiei.

7.4.2. Acoperirea porţiunilor de linie curentă închisă în condiţii de vizibilitate redusă Dacă vizibilitatea este redusă sau dacă staţiile vecine nu au fost încunoştinţate despre existenţa unor semnale de acoperire a unei porţiuni de linie închisă, aceste semnale se pot completa de către agenţii de semnalizare la discurile roşii, atât ziua cât şi noaptea cu trei capse de alarmare, care se vor aşeza ca în figura 62 după cum urmează: - prima capsă de alarmare se aşează la cel puţin 1200 m de obstacol, pe şina din dreapta, în sensul de mers al trenului; - a doua capsă de alarmare se aşează la 20 m de la prima capsă de alarmare, adică la 1220 m de obstacol, pe şina din stânga, în sensul de mers al trenului; - a treia capsă de alarmare se aşează la 20 m de la a doua capsă de alarmare, adică la 1240 m de obstacol pe şina din dreapta, în sensul de mers al trenului.

Figura 62

27

În acest caz, capsele de alarmare trebuie să fie supravegheate de către agenţi, care se postează la 50 m de la prima capsă de alarmare în direcţia trenului şi care sunt înzestraţi cu rechizite de semnalizare - steguleţ, lanternă, fluier de mână, capse de alarmare, extras din mersul de tren pe linia respectivă.

7.4.3. Semnalizarea porţiunilor de linie închisă în linie curentă din cauza obstacolelor, accidentelor şi evenimentelor feroviare sau lucrărilor Semnalizarea porţiunilor de linie închisă pentru circulaţie, în linie curentă, se realizează cu discuri roşii, precedate de discuri galbene. Atunci când este posibilă blocarea efectuării parcursurilor de expediere către linia curentă închisă, nu este necesară semnalizarea pe teren a porţiunii de linie curentă închisă şi nici a liniei curente închise, în afară de cazul în care urmează să se deplaseze un vehicul feroviar pe linie curentă închisă. În această situaţie se va amplasa numai discul roşu la 200 m faţă de porţiunea închisă, în direcţia de unde soseşte vehiculul feroviar. Amplasarea discurilor roşii şi a discurilor galbene se face după cum urmează: a. la distanţa de cel puţin 200 m de la limitele porţiunii de linie închisă, se aşează în ambele părţi, între şinele căii, câte un disc cu faţa roşie spre tren; b. la distanţa de cel puţin 1200 m de la discul roşu se aşează în ambele părţi, pe partea dreaptă a liniei, în sensul de mers al trenului, câte un disc cu faţa galbenă spre tren. În afară de semnalizările din linie curentă, ieşirile din ambele staţii vecine obstacolului spre linia închisă, trebuie să fie semnalizate cu discuri cu ambele feţe roşii, amplasate între acele ultimului macaz spre linia curentă închisă. Dacă în staţiile menţionate mai sus, este necesar să se execute mişcări de manevră peste macazurile de ieşire, discul cu ambele feţe roşii se amplasează între şinele liniei curente, în dreptul semnalului de intrare. Amplasarea, supravegherea şi ridicarea discurilor roşii se efectuează de către agenţi autorizaţi care au asupra lor radiotelefon, rechizite de semnalizare - steguleţ, lanternă sau felinar, fluier de mână şi ceas. Schema semnalizării porţiunii de linie închisă în linie curentă, pe linie simplă

Figura 63. În cazul porţiunilor de linie închisă pe ambele fire ale unei căi duble sau mai multe fire ale căii multiple, semnalizarea se va face pentru fiecare fir în parte ca în figura 63, iar în cazul porţiunilor de linie închisă numai pe unul din fire, semnalizarea din figura 63 se aplică numai pentru firul respectiv. Circulaţia locomotivelor de ajutor, a mijloacelor de intervenţie, a trenurilor de intervenţie, pe linie curentă închisă către zona cu obstacole se va face în baza condiţiilor stabilite prin ordin de circulaţie.

7.4.4. Acoperirea unui obstacol neprevăzut dacă la locul obstacolului nu există semnale mobile de oprire În cazul constatării unui obstacol neprevăzut, dacă la locul obstacolului nu există semnale mobile de oprire, locul obstacolului poate fi acoperit imediat, din ambele părţi, prin aşezarea a câte trei capse de alarmare la distanţa de 1200 m, 1220 m şi respectiv 1240 m de obstacol. Schema acoperirii unui obstacol neprevăzut cu capse de alarmare

Figura 64 Pe cale simplă, capsele de alarmare se aşează în primul rând în partea de unde se aşteaptă trenul. Dacă nu se ştie din care parte vine trenul, capsele de alarmare se aşează în primul rând pe partea în pantă spre punctul obstacolului, iar în palier, pe porţiunea în curbă sau în debleu. 28

Pe cale dublă sau multiplă cu obstacol pe mai multe linii, capsele de alarmare se aşează pe toate liniile, dar în primul rând pe liniile şi în partea de unde se aşteaptă primul tren. Dacă obstacolul este numai pe o singură linie, capsele de alarmare se aşează numai pe linia respectivă, mai întâi din partea sensului normal de circulaţie. După aşezarea capselor de alarmare dintr-o direcţie, dacă agentul vede sau aude trenul apropiindu-se aleargă înaintea lui şi transmite semnale de oprire; dacă nu vede sau nu aude trenul, agentul este obligat să acopere locul obstacolului şi din direcţia opusă, după care se întoarce la locul obstacolului. Dacă agentul vede sau aude trenul apropiindu-se şi nu are timpul necesar pentru a aşeza capsele de alarmare la distanţa reglementară de 1200 m de obstacol, ele pot să fie aşezate la distanţa până la care ajunge agentul prin alergare şi se vor da în acelaşi timp semnale de oprire a trenului. După aşezarea capselor de alarmare în toate direcţiile şi pe toate liniile cu obstacole, agentul care a descoperit obstacolul va rămâne la locul obstacolului până la sosirea şi oprirea primului tren de pe fiecare linie cu obstacol sau până la acoperirea obstacolului şi cu semnale mobile pentru linie închisă.

7.4.5. Semnalizarea unui obstacol din apropierea semnalului de intrare Dacă obstacolul, locul evenimentului sau accidentului feroviar ori locul de executare a lucrărilor în linie curentă se găseşte în apropierea staţiei, iar distanţa între semnalul de intrare şi obstacol este mai mică de 1200 m, atunci dinspre linia curentă el se semnalizează conform prevederilor pct. 7.4.4, iar dinspre staţie numai cu discul roşu amplasat în dreptul semnalului de intrare, ca în figura de mai jos. Schema semnalizării obstacolelor din apropierea semnalului de intrare

Figura 65

7.4.6. Acoperirea vagoanelor rămase pe linie curentă – desprinse din tren sau fugite din staţie şi/sau oprite pe linie În cazul ruperii trenului şi rămânerii pe linie a părţilor rupte, fără ca mecanicul să aibă cunoştinţă, precum şi în cazul vagoanelor fugite din staţie şi oprite pe linie, agentul de la urma trenului, sau în lipsa acestuia oricare agent care constată vagoane rămase pe linie curentă, trebuie să ia măsuri de acoperire a lor, din ambele părţi, atât pe linie simplă cât şi pe linie dublă. Acoperirea se va face în acelaşi mod ca şi în cazul obstacolelor neprevăzute. Unităţile sunt obligate să doteze personalul care lucrează în legătură directă cu circulaţia trenurilor şi activitatea de manevră cu capse de alarmare, în cazul în care nu au fost dotaţi cu radiotelefoane pe frecvenţa de circulaţie. Se interzice personalului care lucrează în legătură directă cu circulaţia trenurilor şi activitatea de manevră să ia în primire serviciul, dacă nu posedă rechizitele necesare.

7.4.7. Semnalizarea porţiunilor de linie curentă închisă în condiţii de vizibilitate redusă Dacă vizibilitatea este redusă agenţii autorizaţi responsabili cu amplasarea, ridicarea şi supravegherea discurilor roşii care semnalizează porţiunea de linie închisă, trebuie să anunţe prin radiotelefon sau alte mijloace de telecomunicaţii impiegaţii de mişcare din ambele staţii şi mecanicii trenurilor expediate care ar urma să circule pe linia curentă închisă, asupra condiţiilor de vizibilitate. Ca măsură suplimentară de siguranţă, trenurile (mijloacele de intervenţie, UAM etc.) care circulă pe linia curentă închisă, vor avea semnalele de cap şi fine de tren, iluminate.

7.4.8. Semnalizarea porţiunilor de linie închisă pentru circulaţie pe liniile din incinta staţiilor Obstacolele, zonele închise pentru circulaţie, precum şi locurile de executare a lucrărilor la linii, instalaţii sau material rulant, care necesită închiderea circulaţiei pe liniile respective şi pe schimbătoarele de cale din staţie, trebuie să fie semnalizate cu discuri roşii de oprire şi/sau prin blocarea/eclisarea macazurilor de acces în poziţie de evitare a zonei, indiferent dacă se aşteaptă sau nu un tren ori mişcări de manevră. AMPLASAREA DISCURILOR ROŞII PENTRU ACOPERIREA PORŢIUNILOR DE LINIE ÎNCHISĂ PENTRU CIRCULAŢIE, DE PE LINIILE DIN INCINTA STAŢIILOR 29

1.

Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrării, care se află pe o linie din incinta staţiei

Art.110 Art.111 Art.112 Art.113

(1) (1) (1) (1)

Figura 66. 2.

Acoperirea obstacolelor sau a locului de executare a lucrării, dacă macazurile sunt îndreptate cu vârfurile spre obstacol sau spre locul de executare a lucrării.

Figura 67 În cazul în care macazurile se găsesc la o distanţă mai mică de 50 m de obstacol sau de locul de executare a lucrării, discurile roşii se aşează între vârfurile macazurilor respective.

3.

Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrării, dacă acesta se află pe un schimbător de cale

Figura 68

4.

Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrării, dacă acesta se află pe un schimbător de cale, iar în apropierea lui se găseşte un alt schimbător de cale, care poate să fie astfel fixat încât să nu permită trecerea materialului rulant spre schimbătorul de cale cu obstacol

Figura 69 5. Acoperirea unui obstacol sau a locului de executare a lucrării, dacă acesta se află pe schimbătorul de cale de intrare

30

Figura 70 6. Acoperirea unui obstacol sau a locului de executare a lucrării, dacă acesta se află între schimbătorul de cale de la intrarea în staţie şi semnalul de intrare.

6.5. Indicatoare de cale şi de semnalizare Figura 71

7.5 INDICATOARE DE CALE SI DE SEMNALIZARE 7.5.1. Indicatorul "aşteaptă" Indicatorul "aşteaptă" indică limita dintre o zonă a staţiei unde manevra se execută pe bază de semnale luminoase de manevră şi o altă zonă unde manevra se execută pe bază de semnale date de agenţi cu instrumente portative. Indicatorul este o placă dreptunghiulară pe fond galben cu marginea albă, care are înscrisă pe faţă litera „A” de culoare neagră; indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante.

Figura 72 Acest indicator se montează la limita celor două zone de manevră din staţie, cu faţa pe care este înscrisă litera A spre zona de manevră unde mişcările se execută pe bază de semnale luminoase. Depăşirea de către convoiul de manevră a acestui indicator este permisă numai pe baza semnalelor date de agenţi cu instrumente portative.

7.5.2. Indicatorul permanent pentru acoperirea punctelor de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor Indicatorul permanent pentru acoperirea punctelor de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor acoperă un punct de secţionare pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor. Indicatorul este un disc galben, cu marginea albă, având o fantă pentru felinar, spre linia curentă. Acest indicator este vopsit alb pe partea opusă şi este fixat pe un stâlp; indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante. Acesta se amplasează la o distanţă cuprinsă între 400-700 m faţă de primul macaz de intrare, măsurată de la vârful macazului atacat pe la vârf sau de la marca de siguranţa a macazului atacat pe la călcâi, în funcţie de pantă şi vizibilitate. Circulaţia trenului peste schimbătoarele de cale la intrarea în staţie se face cu viteza de 30 km/h dacă în livretul de mers sau în ordinul de circulaţie este prevăzut ca trenul să intre la linia directă şi cu viteza de 20 km/h dacă este prevăzut să intre pe linie abătută.

Figura 73. Indicatorul permanent pentru acoperirea punctului de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor Ziua: Un disc cu faţa galbenă spre tren Noaptea: O lumină galbenă spre tren

La ieşirea trenului din staţie de pe linia directă se va respecta viteza din livret, iar la ieşirea de pe linie abătută se va respecta viteza de 20 km/h.

7.5.3. Indicatorul "numărul liniei" Indicatorul "numărul liniei” serveşte pentru recunoaşterea de către personalul de locomotivă şi tren a numărului liniei pe care este garat trenul. Indicatorul "numărul liniei" este o placă dreptunghiulară albă pe care este înscris cu cifre negre numărul liniei, placă montată pe stâlp. Dacă nu este gabarit, acest indicator poate fi pitic; indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante. 31

Indicatorul "numărul liniei" se montează, de regulă, în staţiile centralizate electrodinamic, lângă marca de siguranţă a liniilor de expediere, prevăzute cu semnale luminoase de grup.

Figura 74.

32

7.5.4. Indicatoare pentru poziţia macazurilor, saboţilor de deraiere şi a opritorului fix Macazurile, saboţii de deraiere şi opritorii ficşi trebuie să fie prevăzuţi cu indicatoare; excepţie fac macazurile şi saboţii centralizaţi din staţiile centralizate electrodinamic şi electronic, cu parcursuri de manevră centralizate la care nu se montează nici un fel de indicator de macaz sau de sabot. Indicatoarele pentru poziţia macazurilor pot fi felinare sau tăbliţe indicatoare. Indicaţiile date de felinarele macazurilor servesc personalului de staţie, linie, tren şi locomotivă, pentru a lua cunoştinţă de poziţia macazurilor. Pentru indicarea poziţiei macazului pe linia directă, felinarul este prevăzut cu geam alb-lăptos sau material reflectorizant alb, iar pentru linia în abatere, cu geam galben sau material reflectorizant galben. Indicaţiile date de felinarele de macazuri sunt: a. schimbător de cale simplu situat în linia directă sau curentă;

Figura 75. Macazul este în poziţie pe directă şi este atacat pe la vârf sau pe la călcâi Ziua şi noaptea - un dreptunghi de culoare alb-lăptos, poziţionat cu baza mică pe faţa îngustă a felinarului

Figura 76. Macazul este în poziţia de abatere la dreapta şi este atacat pe la vârf Ziua şi noaptea - o săgeată de culoare galbenă, înclinată spre dreapta, pe faţa lată a felinarului

Figura 77. Macazul este în poziţie de abatere la stânga, şi este atacat pe la vârf Ziua şi noaptea - o săgeată de culoare galbenă, înclinată spre stânga, pe faţa lată a felinarului

33

Figura 78. Macazul este în poziţie de abatere şi este atacat pe la călcâi Ziua şi noaptea - un dreptunghi de culoare galbenă, poziţionat cu baza mare, pe faţa lată a felinarului b. schimbător de cale simplu-simetric situat în linia directă sau curentă;

Figura 79. Macazul este în poziţie de abatere la dreapta şi este atacat pe la vârf Ziua şi noaptea - o săgeată de culoare galbenă, înclinată spre dreapta, pe faţa lată a felinarului

Figura 80. Macazul este în poziţie de abatere la stânga şi este atacat pe la vârf Ziua şi noaptea - o săgeată de culoare galbenă, înclinată spre stânga, pe faţa lată a felinarului

Figura 81. Macazul este în poziţie de abatere la dreapta şi este atacat pe la călcâi Ziua şi noaptea - un unghi de culoare galbenă pe faţa lată a felinarului, ale cărui laturi indică parcursul peste macaz

34

Figura 82. Macazul este în poziţie de abatere la stânga şi este atacat pe la călcâi Ziua şi noaptea - un unghi de culoare galbenă pe faţa lată a felinarului, ale cărui laturi indică parcursul peste macaz

c.

macazurile simple şi simple-simetrice, amplasate pe liniile de primire-expediere sau alte linii, în afară de cele din linii directe şi curente, sunt înzestrate cu felinare de macazuri care indică poziţia lor pe teren ca şi macazurile din liniile directe şi curente, cu deosebirea că, atât la indicaţia pentru directă cât şi la cea de abatere, geamurile sau materialul reflectorizant al felinarelor sunt de culoare alb-lăptos;

d.traversare-joncţiune.

Figura 83. Macazurile sunt în poziţie pe directă, pentru trecerea de la stânga spre dreapta Ziua şi noaptea - felinarul indică două benzi de culoare alb-lăptos, în prelungire, înclinate spre dreapta Figura 84. Macazurile sunt în poziţie pe directă, pentru trecerea de la dreapta spre stânga Ziua şi noaptea - felinarul indică două benzi de culoare alb-lăptos, în prelungire, înclinate spre stânga

Figura 85. Macazurile sunt în poziţie de abatere, pentru trecere de la stânga la stânga Ziua şi noaptea - felinarul indică un unghi de culoare alb-lăptos, ale cărui laturi indică parcursul

Figura 86. Macazurile sunt în poziţie de abatere pentru trecerea de la dreapta la dreapta Ziua şi noaptea - felinarul indică un unghi de culoare alb-lăptos, ale cărui laturi indică parcursul

35

Indicatoarele saboţilor de deraiere şi ale opritorilor ficşi dau următoarele indicaţii: a. Indicatorul sabotului de deraiere. Figura 87.Trecerea oprită! Sabotul de deraiere este aşezat pe şină Ziua şi noaptea - felinarul indică un cerc de culoare alb-lăptos cu o bandă neagră orizontală la mijloc

Figura 88. Trecerea liberă, sabotul de deraiere este răsturnat de pe şină Ziua şi noaptea - felinarul indică un cerc de culoare alb-lăptos, cu o bandă neagră verticală la mijloc

b.Indicatorul opritorului fix.

Figura 89. Trecerea oprită! Ziua şi noaptea - felinarul fixat pe opritor indică un cerc de culoare alb-lăptos, cu o bandă neagră orizontală la mijloc

7.6 Iluminarea dispozitivelor de semnalizare Iluminarea dispozitivelor de semnalizare trebuie să asigure vizibilitatea clară de pe locomotivă a semafoarelor şi indicatoarelor atât ziua cât şi noaptea. Agenţii responsabili cu întreţinerea şi iluminarea semafoarelor şi indicatoarelor răspund pentru iluminarea lor corespunzătoare la timp şi fără întrerupere. După iluminarea dispozitivelor de semnalizare, agenţii responsabili cu această operaţie sunt obligaţi să verifice dacă dispozitivele de semnalizare dau indicaţii corecte. Toate dispozitivele de semnalizare care dau indicaţii de noapte, diferite de cele de zi, trebuie să fie iluminate după următorul calendar: Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie

Iluminare de la ora... la ora... Ora de iarnă Ora de vară 16.50 – 7.50 17.50 – 7.50 18.20 – 6.30 19.20 – 7.30 19.30 – 5.00 20.30 – 6.00 21.00 – 5.30 21.30 – 5.00 21.30 – 5.10 20.50 – 6.00 19.00 – 5.30 20.00 – 6.30 17.40 – 6.30 18.40 – 7.30 16.50 – 7.00 36

Decembrie

16.40 – 7.50

În cazuri de vizibilitate redusă - ceaţă deasă, viscol, furtună, ploaie torenţială, nori - dispozitivele de semnalizare trebuie iluminate şi în afara orelor prevăzute în calendarul de iluminare.

7.7. Bariera mecanică 7.7.1. Descrierea si manipularea barierei mecanice Barierele sunt instalaţii montate la pasajele de nivel peste calea ferata în scopul interzicerii trecerii vehiculelor rutiere peste calea ferata,la apropierea trenului. Bariera este acţionată din cabinele de acari sau canton, prin intermediul unei transmisii de sarma, antrenată cu ajutorul unei macarale cu manivela, montată pe aparatul de manevra. La posturile de macazuri din staţie care deservesc şi bariera mecanică, cheia barierei intră în programul de înzăvorâre al parcursului. După închiderea barierei cheia acesta se introduce în încuietoarea din aparatul de manevră sau tabloul mecanic, se încuie şi se poate elibera cheia pentru punerea pe liber a semaforului, iar deschiderea barierei se poate face numai după aducerea semaforului în poziţia pe oprire şi blocării cheii de semnal în aparat, fapt ce duce la deblocarea cheii de barieră.

Figura 90

7.8. Bariera automată 7.8.1. Descrierea şi funcţionarea instalaţiei de semnalizare cu lumini roşii clipitoare şi semibarieră Instalaţiile de semnalizate la trecerile de nivel sunt de două tipuri: 1. treceri la nivel cu instalaţii automate de semnalizare rutieră cu semibariere –tip BAT; 2. treceri la nivel cu instalaţii automate de semnalizare rutieră fără semibariere –tip SAT; Instalaţiile de tip BAT şi SAT sunt instalaţii care permit sau interzic circulaţia rutieră prin pasaj şi avertizează existenţa vreunui pericol pentru circulaţia trenurilor prin pasaj. Instalaţiile automate de semnalizare rutieră sunt de 2 feluri : - cu semibariere – tip BAT ; - fără semibariere – tip SAT.

37

Figura 91 Instalaţia SAT se compune din: - 3 unităţi luminoase amplasate pe un catarg, - un indicator – crucea sfântului Andrei – dacă trecerea la nivel se face cu o linie CF sau, 2 indicatoare crucea sfântului Andrei – dacă trecerea la nivel se face cu 2 sau mai multe linii CF, - o instalaţie de avertizare sonoră. Când pasajul este liber, circulaţia rutieră este permisă prin pasaj, instalaţia afişează o lumină alb clipitoare în partea de sus a catargului. Când pasajul este ocupat, se apropie tren, interzicerea circulaţiei prin pasaj este semnalizată prin 2 lumini clipitoare de culoare roşie, şi avertizarea sonoră de interzicere a trecerii prin pasaj. Instalaţia BAT mai are în plus o semicumpănă care coboară după un interval de aproximativ 12 - 15 secunde de la declanşarea indicaţiei de interzicere a circulaţiei prin pasaj. Aceste instalaţii dau indicaţii mecanicului de locomotivă în cazul existenţei unui pericol la trecerea trenului prin pasaj, prin intermediul semnalului de avarie. În cazul în care există un pericol semnalul de avarie indică spre tren, o lumină de culoare roşie care ordonă mecanicului să ia măsuri pentru oprirea trenului. Dacă nu există pericol pentru trecerea trenului prin pasaj, semnalul de avarie nu afişează nici o indicaţie. În funcţie de configuraţia staţiei, unele instalaţii BAT sau SAT, sunt cuprinse în instalaţiile CED, CE sau in dependenţă cu acestea. Pe fiecare sens de circulaţie cu acces la trecerea la nivel cu calea ferată se amplasează câte o instalaţie de semnalizare automată care să aibă asigurată vizibilitatea în conformitate cu reglementările in vigoare. Semibarierele se execută din lemn sau din alt material uşor; Lungimea semibarierei se stabileşte astfel încât, în poziţie orizontală,să acopere cel mult jumătate din dreapta parţii carosabile a sensului de mers; Semibariera se vopseşte in benzi alternative roşii si albe, în lungime de 60 cm, începând cu culoarea roşie de la axul de rotaţie. Pe corpul semibarierei se montează trei unităţi luminoase, prevăzute cu lămpi cu incandescenţă, astfel: - unitatea luminoasă din vârf este de culoarea roşie către drum si galbenă către calea ferata; - celelalte unităţi luminoase sunt îndreptate numai către drum şi sunt de culoare roşie.

7.8.2. Manipularea instalaţiei în condiţii normale Instalaţia de semnalizare automată la trecerea la nivel trebuie sa declanşeze în mod automat semnalizarea de interzicere a circulaţiei rutiere, peste trecerea la nivel, la apropierea trenului şi să o menţină pe durata timpului de avertizare si a celui necesar trenurilor să elibereze trecerea la nivel. Semnalizarea de interzicere a circulaţiei rutiere trebuie să intre in funcţiune automat,pentru fiecare tren ce se apropie de trecerea la nivel, atât pe linii de cale ferată simple cât şi pe linii de cale ferată duble. Funcţionarea instalaţiilor de semnalizare la trecerile la nivel se confirmă prin semnalizarea de control dată de dispozitivul cu lumina intermitentă albă in ritm de 30-40 pulsaţii pe minut. Starea si funcţionarea instalaţiilor de semnalizare automata se verifică prin dispozitive de control amplasate la una din staţiile de cale ferata adiacente. În absenţa trenurilor pe distanţa de avertizare pe toate sensurile de mers, când instalaţia automată funcţionează normal, trebuie să se declanşeze semnalizarea de control dată de dispozitivul cu lumina intermitentă albă. Semnalizarea de întârziere a circulaţiei rutiere dată de instalaţia SAT se realizează : - optic, prin funcţionarea dispozitivelor cu lumini alternativ roşu intermitent şi stingerea semnalizării de control; - acustic, prin emiterea de semnale sonore intermitente date de dispozitivul de avertizare sonoră. Semnalizarea de interzicere a circulaţiei rutiere dată de instalaţia BAT, se realizează: - prin coborârea în poziţie orizontală a semibarierei; - optic, prin funcţionarea dispozitivelor cu lumini alternativ intermitente roşii şi stingerea semnalizării de control; aprinderea continuă a unităţii luminoase din vârful semibarierei; aprinderea alternativ intermitentă a unităţilor luminoase pe corpul semibarierei; - acustic, prin emiterea de semnale intermitente a dispozitivului de avertizare sonoră pe durata de la declanşarea semnalizării optice şi până la ajungerea semibarierei in poziţie orizontală. 38

Semnalizarea de interzicere a circulaţiei rutiere se consideră realizată chiar şi numai în una din următoarele situaţii: - prin aprinderea unei singure unităţi luminoase a dispozitivului cu lumina intermitenta roşie; - prin funcţionarea semnalului sonor; - prin poziţia orizontală a unei singure semibariere. Circulaţia rutieră se consideră de asemenea interzisă şi în situaţia în care barierele sau semibarierele sunt în curs de coborâre ori de ridicare.

7.8.3. Manipularea instalaţiei în condiţii deosebite La apariţia unui deranjament personalul care deserveşte instalaţia de semnalizare, trebuie să procedeze conform prevederilor din PTE şi din Instrucţia de manipulare a instalaţiei. În cazul ocupării pasajului de la o trecere la nivel înzestrată cu instalaţii BAT, de către vehicule rutiere, semicumpăna nu mai poate coborî corespunzător, sau în cazul lovirii semicumpenei de către vehiculele rutiere, se produce talonarea barierei. La talonarea barierei nu se mai realizează contactele electrice necesare închiderii circuitului de control al funcţionării corespunzătoare a instalaţiei. În acest caz IDM sau agentul care o manipulează nu are mai are controlul asupra poziţiei (indicaţiei) instalaţiei BAT. În acest caz nu se pot manipula nici semnalele care acoperă un parcurs care cuprinde trecerea la nivel respectivă

7.9. Instalaţii de asigurare cu încuietori cu chei cu şi fără bloc (fără interblocare) pentru controlul poziţiei macazurilor şi semnalelor. 7.9.1. Aparatul de manevră cu contragreutate Aparatul de manevră serveşte la manipularea acelor macazului. Se compune din următoarele părţi: Suport, manivelă sau pârghie, contragreutate, indicatorul de macaz, bara de conexiune, bara de tracţiune

Figura 92 Suportul, o piesă turnată din fontă pe care se montează celelalte piese Manivela, este o pârghie de manipulare a aparatului de manevră, prevăzută în partea de jos cu un deget (o tijă) care face posibilă mişcarea acelor Contragreutatea, o greutate fixă pe manivelă la capătul de sus şi serveşte la deplasarea manivelei până la cursa maximă în vederea lipirii acelor de contraace, şi nedezlipirea lor sub acţiunea vibraţiilor şi a şocurilor materialului rulant Indicatorul de macaz este fixat pe suport la capătul de sus şi dă indicaţii asupra poziţiei macazurilor Bara de conexiune, uneşte cele două ace ale macazului şi asigură mişcarea lor simultană Bara de tracţiune, face legătura între manivelă şi bara de conexiune În staţiile necentralizate, macazurile se manevrează de către acari, la faţa locului, acţionând aparatul de manevră cu contragreutate. El constă din mai multe pârghii cu o contragreutate, care printr-un sistem de bare acţionează limbile macazului. Acesta se montează pe traverse, prin intermediul unei capre din fontă şi are la partea superioară un felinar,cu ferestre de diferite forme, indicând mecanicului de locomotivă traseul pe care-l va urma.

7.9.2. Încuietori de macaz Încuietorile de macaz, servesc la controlul poziţiei macazurilor. O încuietoare de macaz se compune din: corpul încuietorii, casa încuietorii, semiax cu ciocul respectiv ochelarii, cutia protectoare. Sunt două feluri de încuietori: simple cu o cheie şi duble cu două chei. La încuietorile simple, cheia poate fi scoasă din încuietoare numai dacă ciocul încuietorii este ridicat în poziţia verticală şi dacă cheia este răsucită spre dreapta, situaţie în care macazul este încuiat. Pentru a putea descuia macazul, se introduce cheia în încuietoare şi se răsuceşte spre stânga, apoi se roteşte ciocul încuietorii în poziţie orizontală, macazul fiind astfel descuiat. La încuietorile duble, cheia din stânga denumită "cheia înzăvorâtoare" serveşte la încuierea macazului, iar cheia din dreapta denumită "cheia de control" serveşte la descuierea macazului. Cheia de control poate fi scoasă din încuietoare numai dacă macazul este încuiat cu cheia înzăvorâtoare, care în acest caz rămâne blocată în încuietoare. 39

Cheia de control, eliberată prin încuierea macazului, serveşte la încuierea macazului următor din parcurs, în acest mod se continuă până la ultimul macaz din parcursul comandat. Cheia de la ultimul macaz se numeşte "cheia de parcurs" şi ea se introduce în încuietoarea de pe aparatul de manevră sau tabloul mecanic, corespunzând liniei parcursului comandat. Acest sistem se numeşte „cu încuietori simple” atunci când pentru control este necesar a se aduce impiegatului de mişcare toate cheile încuietorilor de la macazurile ce intră în parcursul comandat şi „cu încuietori conjugate", atunci când pentru control este suficienţă o singură cheie, deoarece macazurile ce intră în parcurs au fost încuiate cu cheia scoasă din încuietoarea macazului precedent. In acest caz, se utilizează încuietori cu două chei; La încuietorile duble, cheia din stânga denumită "cheia înzăvorâtoare" serveşte la încuierea macazului, iar cheia din dreapta denumită "cheia de control" serveşte la descuierea macazului. Cheia de control poate fi scoasă din încuietoare numai dacă macazul este încuiat cu cheia înzăvorâtoare, care în acest caz rămâne blocată în încuietoare. Cheia de control, eliberată prin încuierea macazului, serveşte la încuierea macazului următor din parcurs, în acest mod se continuă până la ultimul macaz din parcursul comandat. Cheia de la ultimul macaz se numeşte "cheia de parcurs" şi ea se introduce în încuietoarea de pe aparatul de manevră sau tabloul mecanic, corespunzând liniei parcursului comandat. La descuierea macazurilor, cheia de parcurs se scoate din încuietoarea aparatului de manevră, se introduce în încuietoarea ultimului macaz încuiat din parcurs şi se răsuceşte spre stânga. Apoi se roteşte ciocul încuietorii în poziţie orizontală, macazul fiind astfel descuiat. Se scoate cheia (exterioară) din încuietoare şi se descuie cu aceasta macazul următor. Se continuă astfel, în ordine inversă ca la încuierea macazurilor, la descuierea tuturor macazurilor din parcurs. Pentru încuierea macazului în una dintre cele două poziţii finale, acesta este înzestrat cu un dispozitiv special, montat la vârful macazului, numit „încuietoare de macaz”. După ce încuietoarea de macaz a fost încuiată, se scoate din ea cheia de control, realizându-se astfel controlul poziţiei macazului. Pentru executarea unei comenzi, acarul manevrează şi încuie în poziţie corespunzătoare toate macazurile din parcurs, obţinând în final una sau mai multe chei de control pe care le depune pe tabloul de chei, sub supravegherea revizorului de ace sau le introduce în tabloul mecanic de chei sau aparatul de manevră. În acest mod, impiegatul de mişcare are controlul executării corecte a parcursului comandat şi poate pune pe liber sau autoriza punerea pe liber a semnalului care comandă parcursul respectiv. Instalaţiile cu încuietori se numesc şi instalaţii de asigurare şi pot fi: - cu încuietori fără bloc; - cu încuietori şi bloc. La aceste instalaţii, macazurile se manevrează cu mâna la faţa locului şi sunt prevăzute cu încuietori de control. Încuietoarea de macaz cu o cheie este prezentată în figura 94 Încuietoarea de macaz cu două chei este compusă din aceleaşi părţi ca şi cea cu o cheie, cu deosebirea că are corpul mai lung, din cauza broaştei. Broasca încuietorii este compusă din zăvor, două grupuri de câte patru verturi, un sector care blochează alternativ una dintre chei, două ştifturi pentru conducerea cheilor şi două ştifturi în jurul cărora oscilează cele două grupuri de verturi.

Figura 93

40

Figura 94

41

Figura 95 Încuietoare de macaz cu o cheie 1- Corpul încuietorii; 2- orificiu de ungere; 3 – şuruburi de prindere la şină; 4 – şanţ pentru fixarea la talpa şinei, 5 – piuliţa şurubului de prindere; 8 – ochelari; 19 – cheie;

7.9.3. Cheie de macaz. Cheie de parcurs Când cheile se depun pe un tablou, se pot folosi încuietori cu o singură cheie, în care caz se obţine câte o cheie de control pentru fiecare macaz. Dacă se folosesc încuietori cu una sau două chei, conjugate între ele, se poate obţine după încuierea tuturor macazurilor din parcurs, o singură cheie, numita cheia de parcurs, care se va introduce în aparatul de manevra instalat în cabină. Semafoarele se manevrează prin pârghii montate pe postamentul aparatului de manevră sau pe o capră exterioară numita . Încuietoarea de macaz este dispozitivul montat la vârful macazului prin care acesta poate fi încuiat în poziţie normală (pe plus) sau in poziţie manevrată (pe minus). Prin aceste dispozitive, impiegatul de mişcare sau revizorul de ace poate controla executarea corectă a unui parcurs, prin aducerea cheilor de către acari. Cheia încuietorii are patru trepte de adâncimi diferite, care se numerotează cu cifre de la 1 la 4: treapta cea mai adâncă cu 1, urmată de 2 şi 3, iar treapta care are acelaşi nivel cu partea plină a bărbii se numerotează cu 4. Fiecare tip de cheie poartă un număr gravat pe barba cheii. Pentru a exclude posibilitatea descuierii macazurilor cu chei aparţinând altor macazuri, se interzice utilizarea de încuietori având chei identice în limitele aceleiaşi staţii, iar în staţiile mari în limita posturilor de macaz vecine.

Figura 96

7.9.4. Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească încuietorile de macaz şi cheile Încuietorile de macaz trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de siguranţă: - atât acul lipit,cât şi cel dezlipit,să fie asigurate împotriva deplasărilor în plan orizontal; - să permită scoaterea cheii de control numai când macazul este încuiat; - să asigure încuierea macazului numai în poziţiile arătate de cheia scoasă din încuietoare; - să nu admită posibilitatea încuierii macazului când între acul lipit şi contraacul său este un joc de 4mm sau mai mare măsurat în dreptul barei de tracţiune; - să fie bine fixată de talpa şinei, cu plumbul de control în bună stare şi să aibă cutie de protecţie; - ciocul să fie în stare bună,să nu fi suferit nici un fel de reparaţie şi să fie bine fixat pe ax; - ciocul să nu poată fi ridicat între ac şi contraac; - ştiftul opritor al ochelarilor să fie întreg şi să fie asigurat contra deşurubării; -să nu poată fi descuiate şi încuiate decât cu o singură cheie ,anume destinată; - să nu se poată demonta când sunt încuiate; - piuliţa de bronz să nu se poată roti sub talpa şinei; - să fie montate în primul spaţiu liber dintre traversele de la vârful acului; - cheia să aibă imprimat NR.MACAZULUI si POZIŢIA în care se încuie.

7.9.5. Tablou de chei Tablourile de chei servesc pentru controlul executării parcursurilor comandate şi se montează la posturile deservite de revizorii de ace sau de impiegaţii de mişcare. Controlul executării parcursului se face prin verificarea existenţei pe tablou a cheilor încuietorilor de la macazurile ce intră în parcurs, după cum urmează: - pentru intrări sau treceri fără oprire, cheile de control ale încuietorilor de la macazurile atacate pe la vârf şi pe la călcâi, precum şi de la cele de acoperire; - pentru ieşiri, după oprire în staţie, cheile rezultate prin încuierea macazurilor atacate pe la vârf, precum şi a celor de acoperire. Cheile macazurilor care nu intră în parcursul de primiri sau expedieri şi ale macazurilor care deservesc liniile de depozitare a trenurilor de ajutor, de intervenţie, de combatere a incendiilor şi a vagoanelor încărcate cu mărfuri periculoase, din categoria explozive, se păstrează de către impiegatul de mişcare. După modul de construcţie, tablourile pot fi: - cu ştifturi pentru agăţarea cheilor; - mecanice, cu broaşte de chei; Tablouri cu ştifturi pentru agăţarea cheilor

43

Tablourile de acest tip se compun dintr-un panou de lemn pe care este desenată schiţa staţiei şi programul de înzăvorâre. În dreptul fiecărei linii sunt desenate dreptunghiuri, în interiorul cărora se agaţă cheile încuietorilor de la macazurile ce întră în parcursul respectiv .

Figura 97 Pentru ca fiecare cheie să poată fi agăţată pe tablou numai în locaşul indicat, urechea sa are trei găuri: în una din ele intră ştiftul de agăţare, mai gros, iar în celelalte două intră ştifturile de control, care se aranjează diferit pentru fiecare cheie . Ştifturile sunt nituite pe o plăcuţă metalică ce se prinde pe panou cu şuruburi. Inscripţiile şi plăcuţele sunt vopsite în negru, iar fondul tabloului în alb.

Figura 98

44

Figura 99

7.9.6. Tablou mecanic de chei Tabloul mecanic de chei se compune dintr-o cutie metalică dreptunghiulară, în interiorul căreia se găsesc linealele de parcurs, aşezate orizontal, linearele de înzăvorâre,aşezate vertical şi broaştele de chei, montate în partea de sus şi de jos a tabloului. Prin introducerea şi răsucirea cheii scoase din încuietoare, zăvorul deplasează corespunzător linealul de înzăvorâre respectiv, care culisează în nişte gărzi, în formă de pieptene. Linearele de parcurs, câte unul pentru fiecare linie, sunt deplasate la stânga sau la dreapta (pentru intrări sau pentru ieşiri) de către un buton de parcurs solidar cu linearul. Butonul se mişcă într-o tăietură orizontală a capacului, putând ocupa trei poziţii: normală (la mijlocul tăieturii) şi manevrată la stânga sau la dreapta. Prin deplasarea linearului de parcurs se înzăvorăsc linealele de înzăvorâre, iar cheile respective se blochează în broaşte. Prin aceste tablouri de chei se pot realiza dependenţe între poziţia macazurilor şi poziţia semnalelor.

Figura 100 În acest scop cheile semnalelor, care în poziţie normală a butoanelor de parcurs sunt blocate în broaştele lor, pot fi scoase numai după deplasarea corespunzătoare a butoanelor; cât timp cheile semnalelor sunt scoase din tablou, butonul de parcurs rămâne blocat.

45

Din punctul de vedere al siguranţei circulaţiei, tablourile mecanice de chei sunt superioare celor cu ştifturi de agăţare, pentru următoarele motive: - verifică aducerea tuturor cheilor din parcursul comandat; - cheia semnalului nu poate fi scoasă (şi deci semnalul nu poate fi pus pe liber) decât după ce cheile macazurilor din parcurs au fost blocate în broaşte; - construcţia tabloului nu permite decât eliberarea cheii semnalului corespunzător parcursului efectuat (intrare sau ieşire).

7.9.7. Aparatul de manevră Manevrarea macazului se face ca şi la manevrarea macazului neasigurat, cu ajutorul pârghiei cu contragreutate, însă manevrarea se face numai dacă macazul este descuiat.

7.9.8. Programul de înzăvorâre Asigurarea parcurselor prin încuietori de macazuri se poate face în două feluri: a) prin încuietori simple şi b) prin încuietori conjugate. a)

Asigurarea prin încuietori simple

La acest tip de asigurare, fiecare macaz din parcursul liniilor de primirea, trecerea şi expedierea trenurilor trebuie să fie prevăzut cu încuietori simple cu o cheie, înzăvorând macazul într-o poziţie sau în ambele, după necesitate. După încuierea macazurilor din parcursul comandat, toate cheile de la aceste încuietori se aduc la biroul de mişcare şi sunt atârnate pe un tablou pe care sunt trecute parcursele şi în dreptul parcurselor numărul macazurilor din parcurs şi poziţia în care trebuie să fie încuiate. Fiecare cheie se atârnă pe tablou la locui ei, astfel că impiegatul, privind tabloul, poate constata, prin prezenţa cheilor, dacă parcursul respectiv este bine executat şi dacă este asigurat. Pentru a se evitai ca o cheie să fie atârnată, din greşeală în locul alteia, în afară de cuiul de susţinere mai sunt fixate pe tablou, pentru fiecare loc de cheie încă două cuie de control. Urechea cheii are, în afară de orificiul pentru cuiul de susţinere, încă două orificii care corespund exact cu cuiele de control de pe tablou. Amplasamentul cuielor de control, precum şi al orificiilor respective de la cheie, este astfel încât nu se poată atârna pe tablou o cheie în locul alteia. b) Asigurarea prin încuietori conjugate.

Figura 101 La acest tip de asigurare, macazurile trebuiesc închise, în mod obligatoriu, într-o anumită ordine. In acest scop, ele sunt prevăzute cu încuietori cu două chei, cu excepţia acelora cu care începe asigurarea unui parcurs, care au încuietori cu o singură cheie. Încuierea macazurilor pentru un anumit parcurs se face conform indicaţilor din figura 102. In figura 101, este arătată situaţia normală, când toate macazurile sunt neînzăvorâte. Macazul nr. 1,are două încuietori şi câte o cheie pentru înzăvorârea macazului pe directă şi abătută. Macazul nr. 3 are două încuietori cu câte două chei, pentru înzăvorârea lui pe diagonală sau pe linia II şi macazul Nr. 5, o încuietoare pentru înzăvorârea lui pe linia III. Cercul gol însemnă că lipseşte, cheia din broască, iar cercul plin că se găseşte cheia în broască.

46

Figura 102 In figura 102 este arătat mersul operaţiunilor pentru încuierea macazurilor pentru linia III. In acest caz, se manevrează macazul nr. 1 pe diagonală, se închide în această poziţie cu încuietoarea „b", se scoate cheia din încuietore şi se merge la macazul nr. 3, care este aşezat pe diagonală, introducem cheia scoasă din încuietoarea „b" în broasca din stânga încuietorii „d" şi închidem încuietoarea. Prin această operaţie se eliberează cheia de control a încuietorii „d", cu care mergem la macazul nr. 5. Manevrăm macazul pe linia III, introducem cheia în încuietoarea „e" şi încuiem. încuietoarea. Prin această operaţie, se eliberează cheia de control a acestei încuietori, pe oare o ducem la biroul de mişcare. Această ultimă cheie de control se numeşte şi cheie de parcurs, deoarece impiegatul, fiind în posesia ei, ştie că parcursul respectiv este bine executat şi toate macazurile din acest parcurs sunt înzăvorâte. In caz contrar, nu ar fi putut obţine această cheie, parcursul respectiv neputându-se executa decât în ordinea arătată mai sus, cheile depinzând una de alta. Cheia de parcurs poate fi pusă în dependenţă cu semnalele care comandă parcursul respectiv, prin blocuri electromecanice sau mecanice.

7.9.9. Sabotul de deraiere conjugat Saboţii de deraiere se montează în scopul împiedicării trecerii materialului rulant peste anumite puncte. În mod obişnuit, saboţii de deraiere se instalează la liniile pe care se depozitează vagoane sau la liniile pe care se execută manevre, spre a evita ieşirea materialului rulant în linia curentă sau spre liniile de circulaţie ale staţiei. Saboţii de deraiere trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de siguranţă: - sa fie bine fixaţi la şină şi să nu se poată demonta când sunt încuiaţi pe linie; - să aibă felinar,care să dea indicaţii conform poziţiei sabotului; - broaştele sabotului să nu poată fi acţionate de chei străine; - nici una din cheile sabotului să nu poată fi scoasă din broasca decât după deblocarea celeilalte chei şi după ce placa de deraiere a sabotului este blocată în poziţie corespunzătoare inscripţiei de pe cheia respectivă.

7.9.10 Manipularea instalaţiilor de asigurare cu încuietori cu chei fără bloc, în condiţii normale La aceste instalaţii, macazurile sunt înzestrate cu încuietori de ace şi în general, nu există nici-o dependenţă între poziţia macazurilor şi semnalele de intrare, aceasta din urmă manevrând-se de impiegatul de mişcare. Controlul executării comenzilor îl are impiegatul de mişcare, prin posesia cheilor încuietorilor de la macazurile ce intră în parcursul trenului aşteptat sau care urmează a fi expediat. Pentru ca acest control să fie eficace, încuietorile de ace trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 1. să asigure controlul poziţiei acelor macazurilor ; 2. să permită scoaterea cheii numai atunci când acul este încuiat, iar la încuietorile cu 2 chei, când şi cheia de control a rămas blocată (în încuietoare) ; 3. să permită încuierea acului numai când acul este perfect lipit de contra-ac ; 4. să permită atacarea falsă fără a deteriora macazul si a încuietorii şi să dea posibilitatea de a se constata, la faţa locului, această atacare falsă ; 5. în aceiaşi staţie săi nu existe două chei de control identice. Acest sistem se numeşte „cu încuietori simple” atunci când pentru control este necesar a se aduce impiegatului de mişcare toate cheile încuietorilor de la macazurile ce intră în parcursul comandat şi „cu încuietori conjugate", atunci când pentru control este suficienţă o singură cheie, deoarece macazurile ce intră în parcurs au fost încuiate cu cheia scoasă din încuietoarea macazului precedent. In acest caz, se utilizează încuietori cu două chei;

7.9.11. Manipularea instalaţiilor de asigurare cu încuietori cu chei fără bloc, în condiţii deosebite Manipularea instalaţiilor de asigurare cu încuietori cu chei fără bloc în cazul apariţiei unui deranjament sau defecţiuni se face conform instrucţiei de manipulare. 47

7.9.12 Manipularea instalaţiilor de asigurare cu încuietori cu chei şi bloc, în condiţii normale La aceste instalaţii macazurile pot fi înzestrate sau cu încuietori sau cu zăvoare şi există o dependenţă conformă între poziţia macazurilor şi poziţia semnalelor. In stare normală, semnalele ce comandă parcursele sânt blocate pe oprire; punerea semnalelor de acoperire pe liber se poate efectua numai după ce macazurile corespunzătoare parcursului comandat au fost just manevrate şi blocate, iar semnalele ce deservesc parcurse incompatibile cu cel comandat au fost de asemenea blocate pe oprire. Dacă macazurile sunt înzestrate cu încuietori, ele nu pot fi decât conjugate. Legătura între agentul care execută comenzile impiegatului de mişcare şi acesta se face prin aparatele de manevră şi blocurile de comandă. Dependenţa între macazuri şi semnale se poate realiza fie la aparatele de manevră, fie la blocul de comandă. Instalaţia este compusă din instalaţii interioare şi instalaţii exterioare. A. Instalaţii interioare. A.1. În biroul de mişcare: Aparatul de comandă: de unde se comanda si se controlează de către I.D.M. executarea parcursurilor de circulaţie (intrări, ieşiri şi treceri ). Aparatul de comandă trebuie să asigure: - zăvorârea parcursurilor la dispoziţia IDM; zăvorârea reciprocă a macazurilor si a semnalelor comandate pe posturi de macazuri diferite. A.2. În cabinele de la extremităţile staţiei : se găsesc aparatele de manevră de unde se asigura electric parcursurile, se blochează macazurile din parcursul comandat de IDM, se închide bariera mecanică daca există şi se manipulează semnalele mecanice de intrare şi ieşire si după caz semnalele prevestitoare şi repetitoare. B. Instalaţii exterioare. Aceste instalaţii sunt dispuse pe teren fiind controlate şi comandate prin intermediul aparatului de comandă si a aparatelor de manevra. B.1.Incuietori de macazuri cu una si doua chei. B.2. Saboţi de deraiere care protejează liniile staţiei de eventualele scăpări de vagoane de pe liniile industriale, daca există. B.3. Semnale mecanice si eventual semnale prevestitoare luminoase ale semnalelor de intrare. B.4. Bariera mecanica. B.5. Instalaţia de autostop tip "INDUŞI". Serveşte pentru controlul punctual al vitezei trenurilor şi vigilenţei mecanicului de locomotivă. B. 6. Transmisiile mecanice, compensatori, coturi de abatere prin intermediul cărora se manipulează semnalele mecanice si bariera mecanica. B.7. Reţeaua de cabluri. Această reţea de cabluri este formată din părţi la vedere (picheţi, distribuitori) şi părţi ascunse (cabluri pozate în canale si şanţuri). Prin intermediul reţelei de cabluri se transmit comenzile de la aparatul de comandă spre aparatele de manevră de la cabine. Se realizează dependenţa electrica între aparatul de comanda si aparatele de manevra. B.8. Dulapuri exterioare pentru aparataj. Descrierea aparatelor de manevra de la cabine. Aparatele de manevra amplasate in cabine servesc la executarea pe teren a parcursurilor de circulaţie, comandate pin aparatul de comanda de către I.D.M. Aceste aparate se compun din : Postament metalic pe care sunt montate registrele mecanice in care se afla liniare, elemente, piedici iar in fata sunt montate broaşte pentru cheile de parcurs, rezultate in urma executării pe teren a parcursurilor comandate, manete de direcţie pentru intrări si ieşiri si, daca exista barieră, o maneta pentru controlul închiderii barierei si deblocarea pârghiilor pentru manipularea pe liber a semnalelor mecanice. In spatele registrelor mecanice se găsesc regletele cu contactele electrice ale cheilor, manetelor si a pârghiilor de semnale. Tot pe postamentul metalic se mai află montate pârghii pentru manipularea semnalelor mecanice de intrare, de ieşire şi eventual repetitoare si prevestitoare. Pe registrul mecanice se găsesc montate cutiile electrice in care se găsesc montate câmpuri electrice, inductor pentru producerea energiei electrice, cablajul care face legătura intre câmpuri, contactele cheilor de parcurs si cablurile de dependinţă cu aparatul de comanda. Amplasarea câmpurilor electrice la aparatul de manevra este prevăzută în instrucţia de manipulare. Pentru fiecare câmp sunt montate tăbliţe inscripţionate arătând funcţia câmpului electric respectiv . Principalele câmpuri de la cabina sunt cele de parcurs si cele de consimţământ. Planşetele de lemn fixate de cutiile electrice pe care sunt montate sonerii in legătura cu butoanele aferente de la aparatul de comanda si butoane de acţionare a soneriilor aflate la aparatul de comanda. 48

Figura 103 Notă: Comanda parcursurilor de circulaţie se face prin intermediul semnalelor mecanice de intrare si ieșire,manipulate cu ajutorul pârghiilor anume destinate, manipulate de către acarii de la aparatele de manevra,in urma comenzilor date de I.D.M. prin aparatul de comanda. Pentru fiecare semnal de intrare sunt prevăzute câte o pârghie cu doua braţe. In stare normala pârghiile sunt blocate,deblocarea acestora si manipularea semnalelor se face cu respectarea strictă a succesiunilor operaţiilor. Pentru fiecare semnal de ieșire sunt prevăzute câte o pârghie cu câte un braţ. In stare normala pârghiile sunt blocate, deblocarea acestora si manipularea semnalelor pe liber se face aducându-se pârghia rotii de manipulare di poziţia de jos in sus. In stare normala la aparatul de comanda manetele de parcurs sunt nemanipulate, iar câmpurile electrice neacţionate (la ferestruicile câmpurilor indica culoarea roşu). La aparatele de manevra cab.1 si cab.2 cheile de parcurs se găsesc in încuietorile macazurilor , mai puţin cheile macazurilor de acoperire, acestea fiind blocate in aparate prin câmpurile de consimţământ aferente, la dispoziţia IDM, iar câmpurile electrice neacţionate (la ferestruicile câmpurilor indica culoarea roșu). Semnalele de circulaţie indica poziţia pe oprire. Executarea parcursurilor de intrare I.D.M.

ACAR cab.1.sau cab.2.

1. După îndeplinirea îndatoririlor prevăzute in instrucţia de mișcare si P.T.E. al staţiei, transmite comanda la posturile de macazuri.

1. Acarul de la cab.1.sau cab.2. aduce macazurile cerute pentru parcursul comandat in poziţie corespunzătoare si le încuie, introduce cheile de parcurs in broaștele destinate de pe aparatul de manevra si le răsucește. Macazurile de acoperire vor fi manevrate in poziţia corespunzătoare si le încuie, introduce cheile in broaștele destinate de pe aparatul de manevra si le răsucește după care transmite câmpul de consimţământ aferent la aparatul de comanda. Macazurile care intra in parcursul comandat se revizuiesc urmărindu-se sa îndeplinească condiţiile stabilite in R.E.T. şi Regulamentul de mişcare.

2. IDM înclină maneta de parcurs spre direcţia intrări la linia unde urmează a se efectua parcursul. Apasă pe butonul soneriei aferent cab.1. sau cab.2 si învârte manivela inductorului de 2-3 ori. 49

2. La soneria de la cab. 1.sau cab.2. cade clapa şi sună soneria. Inclina maneta de direcţie spre intrări blocându-se in acest mod cheile de parcurs in broaștele lor pe aparatul de manevra. 3. Apasă pentru intrări pe pârghia câmpului de asigurare a parcurselor şi în acelaşi timp învârte manivela inductorului de 10-12 ori până ce la ferestruica câmpului de asigurare la aparatul de manevră se schimbă culoarea din roşu în alb. La aparatul de comanda ferestruica câmpului de deblocare se schimba din roșu in alb. Maneta de parcurs se blochează in poziţie inclinata. 4. La cab.1.inchide bariera (dacă există) cu ajutorul motorului de bariera, amplasat in partea stângă a aparatului de manevra si inclina maneta de blocare a barierei. 5. Manevrează pârghia semaforului de intrare, cu un braţ sau doua braţe, in funcţie de parcursul executat. Şi apoi pe cele ale semafoarelor prevestitoare. Semnalele prevestitoare luminoase ale semafoarelor vor avea indicaţia corespunzătoare poziţiei semaforului;

La aparatul de comanda indicatorul (busola) pentru controlul poziţiei semaforului de intrare respectiv indica manevrarea semaforului pe liber.

În momentul depăşirii de către tren a macazurilor şi gararea între mărcile de siguranţă, a liniei la care a fost efectuat parcursul, instalaţia se readuce la normal. Readucerea instalaţiei la normal

La aparatul de comanda. IDM

La aparatul de manevra. Acarul. 1. După gararea trenului manevrează pârghia semafoarelor in poziţia iniţiala (de dinainte) , pe teren semaforul se manipulează pe oprire. Prin intermediul motorului de bariera la cab.1.se va deschide bariera de la trecerea la nivel. Readuce maneta barierei in poziţie normala.

În biroul de mişcare busola de control va indica poziţia pe oprire a semaforului de intrare . 1. Apasă la intrări pe pârghia câmpului de despiedecarea parcurselor din direcţia dinspre care s-a efectuat parcursul de intrare şi în acelaşi timp învârte manivela inductorului de 10-12 ori până ce câmpul se schimbă complet din alb în roşu iar la cabine câmpul de asigurări din alb în roşu.

2. Readuce maneta de direcţie in poziţie normala. Răsucește cheile de parcurs, le scoate din broaștele lor,după care se deplasează pe teren si descuie macazurile. Macazurile (in intervale libere de circulaţie) vor fi descuiate.

2.Readuce maneta de parcurs intrări pentru parcursul executat în poziţia normală.

Asemănător se execută şi restul parcurselor posibile. (ieşire, trecere). Manevra se execută cu semnale de mână.

7.9.13 Manipularea instalaţiilor de asigurare cu încuietori cu chei și bloc, în condiţii deosebite La constatarea unei defecţiuni la instalaţia S.B.W. şi autostop, IDM este obligat să avizeze în cel mai scurt timp organul SCB despre defecţiunea constatată şi să noteze în Registrul de Revizie a Instalaţiilor de Siguranţa Circulaţiei (RRLISC), cu număr curent, data, ora, defecţiunea şi numele organului SCB avizat. Dacă până la sosirea organului SCB s-ar produce întârzieri de trenuri IDM este obligat să respecte prevederile instrucţiilor, a ordinelor în vigoare şi a instrucţiilor de manipulare în scopul producerii unor perturbaţii minime în circulaţie, în depline condiţii

50

de siguranţa circulaţiei. În caz că, defecţiunea constatată nu produce întârzieri de trenuri, sau perturbaţii în activitatea de manevră, IDM va aştepta organul SCB pentru remedierea defecţiunii. Organul SCB pe baza celor constatate asupra instalaţiei defecte ia măsuri de restabilire a funcţionării instalaţiei, numai după înscrierea în RRISC a lucrării ce urmează să o efectueze, precizând modul în care se execută circulaţia şi manevra trenurilor până la restabilirea funcţionării normale a instalaţiei defecte.

7.9.14. Condiţii de siguranţă realizate de instalaţia de asigurări cu încuietori cu chei şi bloc Instalaţiile de asigurare cu încuietori cu chei şi bloc îndeplineşte următoarele condiţii de siguranţă: nici un tren nu poate intra, trece sau ieşi din staţie, de pe liniile asigure, fără consimţământul IDM, dat prin aparatul de comandă. asigură zăvorârea reciprocă a macazurilor şi semnalelor, prin intermediul încuietorilor de control pentru macazuri şi semnale astfel încât dacă macazurile nu sunt încuiate în poziţie corespunzătoare să nu se poată pune semnalul pe liber. exclude efectuarea parcursurilor incompatibile. nu permite punerea pe liber a semnalului sau scoaterea cheii în acest scop decât după ce acarul asigură parcursul, blocând câmpul de asigurare nu permite descuierea macazurilor, după intrarea sau ieşirea trenului şi readucerea la normal a semnalului, decât cu consimţământul IDM. nu permite scoaterea cheii din încuietorile semnalelor în timp ce semnalul este pe liber şi să nu permită punerea pe liber a semnalului decât cu cheia anume destinată

7.9.15. Plumburile (sigiliile) de control Pentru asigurarea integrităţii instalaţiilor se aplică plumbi de control sau sigilii, personalul care le deserveşte trebuie să verifice şi să asigure integritatea acestora. Ruperea plumburilor de control la instalaţia S.B.W. se face în scopul readucerii instalaţiei în stare normală şi anume:  La aparatul de comandă: pentru câmpurile de despiedicare si a câmpurilor de consimţământ ale macazurilor si saboţilor controlaţi de I.D.M. Pentru readucerea la normal, se desfac ferestruicile acestora, se apasă pe pârghia câmpului de despiedicare, apoi cu degetul se mişcă alternativ indicatorul câmpului până ce se schimbă câmpul respectiv complet din alb în roşu. După aceasta se readuce maneta de parcurs in stare normala.  La aparatul de manevra: pentru readucerea la normal a câmpurilor de asigurare a parcursurilor,se desfac ferestruicile câmpurilor respective, apoi cu degetul se mişcă alternativ indicatorul câmpului până ce câmpul se schimbă din alb în roşu. Personalul de mişcare trebuie să verifice dacă următoarele plumburi de control sunt intacte: Plumbul bulonului de prindere la talpa şinei a încuietorilor pentru controlul poziţiei macazurilor. Plumburile de la încuietorile pârghiilor de semnal Plumburile de la ferestrele câmpurilor de bloc Plumburile de la capacele cutiilor aparatelor de comandă şi manevră

7.10. Manipularea instalaţiilor de centralizare electromecanică – CEM, cu şi fără BLA, BLAS sau CELS 7.10.1. Tipuri de instalaţii de centralizare electromecanică folosite pe reţeaua CFR Pe reţea există două tipuri de instalaţii CEM: tip CFR şi tip FT – Fabrica de telefoane. La instalaţiile CEM CFR, una din particularităţile principale este faptul că talonarea macazului se vede la pârghia de macaz. La instalaţia de centralizare electromecanică a macazurilor şi semnalelor tip Fabrica de Telefoane, comenzile din biroul de mişcare la cabinele posturilor de macazuri se fac pe cale electrica, iar manipularea şi zăvorârea macazurilor şi semnalelor se face pe cale mecanică.

7.10.2. Aparatul de manevră Aparatul de manevra se compune din următoarele părţi: Câmpurile electrice În ordine de la exterior spre interiorul staţiei denumirile câmpurilor sunt :    

şina izolată la intrare. intrări (semnal). asigurări parcurse la intrări. asigurări parcurse la ieşiri. 51

 

ieşiri (semnal). şina izolata la ieşiri. Unele câmpuri au tijele de apăsare cuplate printr-o pârghie dubla. La apăsarea acestor pârghii se acţionează ambele câmpuri deodată. Releele pentru şinele izolată. Inductorul se află în interiorul cutiei electrice şi este acţionat prin manivela sa din exterior; el produce curentul necesar pentru câmpuri electrice şi sonerie, mai există un inductor de mare putere care alimentează circuitele de cale, când nu există curent electric de la sursa de bază. Acest inductor se cuplează cu inductorul principal printr-o manetă de către acar. Indicatorii electrici de linie, sunt aşezaţi deasupra cutiei mecanice în dreptul manetelor de parcurs. La darea comenzii de la blocul central la fereastra respectivă a indicatorului apare linia de circulaţie pe care se face primirea sau expedierea unui tren. Dedesubtul fiecărei ferestre este indicat numărul liniei de circulaţie, numerele macazurilor ce intră în parcurs în poziţia (+) sau manevrată (-), precum şi semnalele ce se manevrează pentru linia respectivă. Pe planşeta de lemn, deasupra indicatorului se află o sonerie în legătură cu butonul de comanda de la blocul central. Indicatorii mai sunt în legătură cu butonul de sonerie, manetele de direcţie şi butonul de comandă de la blocul central. Indicatorii mai sunt şi în legătură şi cu manetele de parcurs care îi readuc în poziţie normală la anularea comenzii. Cutia mecanică, aşezată deasupra postamentului metalic (capra aparatului de manevră), sub cutia electrică, având în faţă manete de parcurs, câte una pentru două linii centralizate. În poziţie normală aceste manete stau vertical în crestătura de la mijlocul rozetei. La executarea unei comenzi maneta se înclină la dreapta pentru o linie, iar la stânga pentru altă linie, corespunzător liniei comandate; această operaţie este posibilă numai după ce mai înainte s-au manevrat macazurile din parcurs şi de acoperire în poziţie justă, pentru parcursul respectiv şi blochează mecanic pârghiile acestor macazuri. Capra aparatului de manevră, pe care sunt aşezate pârghiile pentru manevrarea macazurilor, zăvoarelor, saboţilor de deraiere, barierei şi semnalelor şi de care este prinsă cutia mecanică cu liniarele zăvorâtoare pentru realizarea dependinţelor între pârghiile de macaz şi de semnal. Ordinea de aşezare a pârghiilor: 1. Pârghiile de semnal intrare 2. Pârghia semnalului manevră 3. Pârghia sabotului 4. Pârghiile de macaz 5. Pârghiile pentru zăvoarele centralizate 6. Pârghiile pentru semafoarele de ieşire Toate pârghie sunt prevăzute cu tăbliţele care este indicat numărul macazului, a zăvorului, sabotului sau litera semnalului respectiv. Pârghiile de macaz, sabot şi semnal sunt cu doua poziţii iar pârghia semaforului de intrare cu 2 braţe are trei poziţii. Pârghiile de macaz sunt vopsite cu culoare neagra, cele de zăvor şi sabot cu culoare galbena, cele de semnal cu culoare roşie, inclusiv ale semnalelor de manevra. Poziţia normală a pârghiilor macazurilor diferă între instalaţiile CEM CFR şi CEM FT. La CEM tip FT poziţia normală a pârghiilor macazurilor este cu braţul îndreptat în jos. Pentru macazuri aceasta poziţie corespunde cu poziţia normală a macazurilor indicata în planul tehnic de exploatare al staţiei. Pentru sabotul de deraiere corespunde cu poziţia închis pe linie a sabotului, iar pentru semnale corespunde cu poziţia pe oprire. La instalaţiile CEM tip CFR poziţia pârghiilor de macaz şi sabot este invers decât la cele tip FT. Pârghiile zăvoarelor în poziţie normală (deszăvorâte stau sus), iar în poziţie manevrata (înzăvorâte) stau în jos. La instalaţiile CEM tip CFR poziţia pârghiilor de macaz şi sabot este invers decât la cele tip FT. Pârghia semaforului cu doua braţe este dublă, pentru manevrarea cu 1 braţ se ridică pârghia 1 din poziţia de jos (normală) în sus, iar pentru manevrarea cu 2 braţe aduce pârghia 2 în poziţie normală de sus în poziţie manevrata jos:

7.10.3. Dispozitivul de şină izolată Pentru împiedicarea manevrării macazurilor sub tren, instalaţia CEM este înzestrată cu un dispozitiv de şină izolată, în compunerea căruia intră un câmp de şină izolată care prin blocarea sa înzăvorăște încă o dată pârghia de parcurs. Câmpul de şină izolată se blochează prin apăsare şi se deblochează prin curent continuu. Releele pentru şinele izolată, montate pe planşeta cutiei electrice care nu permite deszăvorârea câmpului de şină izolată decât după ce ultima osie a trenului a depăşit şina izolată respectiva. Fereastra de control al releului în stare normala are culoarea alba, iar în stare acţionată roşie. Reglementări de amănunt privind executarea parcursurilor precum şi alte probleme privind exploatarea instalaţiilor în condiţii normale şi de deranjament se găsesc în instrucţiile de manipulare ale instalaţiilor din staţii.

7.10.4. Manipularea instalaţiilor de centralizare electromecanică, în condiţii normale Executarea şi asigurarea parcursului se face cu aparatul de manevră la postul de macazuri. După primirea comenzii, acarul manevrează pârghiile macazurilor în poziţia cerută de parcursul comandat. Pe teren macazurile se vor aşeza în poziţie corespunzătoare, iar în registrul mecanic plăcile de program vor coborî.

52

Acarul înclină apoi pârghia de parcurs pentru parcursul comandat, deplasând liniarul de parcurs care înzăvorăște plăcile de program ale macazurilor din parcursul comandat. În acelaşi timp sunt deszăvorâte plăcile de program ale pârghiilor de semnal, de asemenea şi autoblocajele câmpurilor de asigurare şi de şină izolată. Apoi se apasă pe tija de apăsare a câmpului de asigurare din aparatul de manevră şi învârteşte manivela inductorului. Câmpul de asigurare se va bloca, iar câmpul de despiedicare respectiv, din aparatul de comandă se va debloca. Odată cu blocarea câmpului de asigurare, prin intermediul autoblocajului de sub câmp, este înzăvorâtă pârghia de parcurs şi se poate manevra semnalul pe liber. Deblocarea câmpului de despiedicare din aparatul de comandă produce blocarea liniarului respectiv, deci înzăvorârea manetei de parcurs în poziţie manevrată şi se pregăteşte circuitul pentru acţionarea câmpurilor de semnal. Figura 104 Consimţământul pentru manevrarea semnalului pe liber se dă de către IDM, după ce primeşte în aparatul de comandă asigurarea parcursului. Câmpul de semnal de la staţie se blochează iar cel de la aparatul de manevră se deblochează ceea ce duce la eliberarea pârghiei de semnal. Manevrarea semnalului pe liber se face din cabină, după ce acarul primeşte consimţământul pentru manevrarea semnalului pe liber, apasă tija de blocare a câmpului de şină izolată, care se blochează prin simpla apăsare. Această operaţie este condiţionată de faptul că s-a executat asigurarea parcursului şi s-a deblocat câmpul de semnal. Prin intermediul transmisiei, pe teren semnalul trece pe liber, iar în aparatul de manevră se înzăvorăsc tijele câmpurilor respective, care nu pot fi acţionate atât timp cât semnalul este pe liber. Anulare parcursului are loc după trecerea trenului. Succesiunea operaţiilor este inversă faşă de comanda dată. Se manevrează mai întâi semnalele care au comandat parcursul respectiv, pe oprire. Blocarea câmpului de semnal în aparatul de manevră nu se poate face decât dacă a fost deblocat în prealabil câmpul de şină izolată. Deblocarea câmpului de şină izolată se produce numai după ce trenul pentru care s-a comandat parcursul a trecut peste şina izolată corespunzătoare şi apoi a eliberat-o.

7.10.5. Manipularea instalaţiilor de centralizare electromecanică, în condiţii deosebite În cazul apariţiei unor deranjamente la instalaţia CEM, blocarea câmpurilor, ruperea transmisiei, etc. se va proceda conform prevederilor din PTE şi din Instrucţia de manipulare a instalaţiei.

7.10.6. Condiţii de siguranţă realizate de instalaţiile de centralizare electromecanică Condiţiile de siguranţă îndeplinite de instalaţiile CEM sunt: - nu permit punerea pe liber a semnalului corespunzător parcursului comandat, dacă macazurile care intră în acest parcurs precum şi macazurile de acoperire nu sunt aşezate şi înzăvorâte în poziţie corectă, iar semnalele de acoperire ale parcursurilor incompatibile nu sunt blocate pe oprire. - după ce semnalul care acoperă un parcurs este pus pe liber, nu se mai permite acţionarea macazurilor din parcursul şi a acelor de acoperire, sau a semnalelor unor parcursuri incompatibile. - nu permit deszăvorârea macazurilor din parcurs, înainte de a fi depăşite de tren, chiar dacă semnalul a fost adus pe oprire. - să asigure talonarea pârghiilor de macaz, în cazul atacării false a macazurilor. - să excludă posibilitatea manevrării macazului atacat fals, până la readucerea acesteia şi a pârghiei sale în stare normală de funcţionare. - să blocheze macazul în una din poziţiile extreme şi să readucă semnalele pe oprire, în cazul ruperii transmisiei de sârmă.

7.10.7. Plumburile de control Pentru asigurarea integrităţii elementelor componente ale instalaţiei, care dau dependenţe funcţionare, elementele de acces spre acestea sunt sigilate, prevăzute cu plumburi de control. Anumite plumburi pot fi rupţi de personalul care manipulează instalaţia numai dacă aceasta nu funcţionează corespunzător, cu înscrierea în prealabil în RRLISC. 53

7.10.8. Funcţionarea blocului de linie automat BLA – bloc de linie - realizează dependinţe de excludere între două staţii adiacente, împiedicând expedierile de tren contra tren sau a ajungerii trenurilor din urmă; Pe teren sunt formate din sectoare de bloc controlate prin circuite de cale şi acoperite cu semnale de bloc, instalaţii de autostop, instalaţii BAT, instalaţii SAT, iar la interior echipamentele de telecomandă şi telecontrol. Constructiv există BLA banalizat - pe linii simple sau duble -, în care circulaţia pe acelaşi fir poate fi făcută în ambele sensuri şi BLA specializat, numai pe linii duble, unde circulaţia pe bază de BLA se face numai pe firul din dreapta al căii duble. Instalaţiile de bloc de linie automat – denumite în continuare BLA - permit ocuparea liniei curente de către mai multe trenuri care circulă în acelaşi sens de mers pe distanţa dintre două staţii vecine, prin secţionarea acesteia în porţiuni de linie denumite sectoare de bloc de linie automat, acoperite de semnale luminoase. Instalaţiile de bloc de linie automat sau semiautomat nu trebuie să permită punerea pe liber a unui semnal de ieşire sau de ramificaţie, înainte de eliberarea de către tren a sectorului de bloc de linie automat, respectiv a liniei curente în cazul blocului de linie semiautomat, pe care le acoperă. Pe liniile cu cale simplă dotate cu bloc de linie automat sau semiautomat, pe distanta dintre două staţii vecine, după punerea pe liber a semnalului de ieşire dintr-o staţie pentru un sens de mers trebuie să fie exclusă posibilitatea punerii pe liber a semnalelor de ieşire din staţia vecină cât şi a semnalelor de trecere din linie curentă pentru sensul contrar de mers, acolo unde există. Fiecare semnal al blocului de linie automat trebuie să treacă automat pe oprire la intrarea trenului pe sectorul pe care îl acoperă precum şi în cazul întreruperii funcţionării circuitului de cale ale acestui sector. La arderea unui bec de la o indicaţie permisivă, semnalul de bloc trebuie să treacă automat pe o indicaţie mai restrictivă. Toate semnalele blocului de linie automat trebuie să fie completate cu instalaţii de control punctual al vitezei trenurilor şi autostop.

7.10.9. Funcţionarea blocului de linie semiautomat La blocul de linie semiautomat ieşirea în linie curentă sau trecerea unui tren de pe un sector pe altul se face tot prin punerea pe liber a semnalului. Punerea pe liber a semnalului se face de asemenea manual sub controlul agentului postului vecin, cu deosebirea că semnalul care ocupă un sector nu poate fi pus pe liber decât după ce trenul anterior a eliberat sectorul respectiv.

7.10.10. Instalaţia pentru controlul electric al liniilor şi semnalelor Instalaţiile CEM pot fi completate cu instalaţii de control electric al liniilor de garare şi a zonelor de macazuri denumita CELS. Prin aceste completări aduse instalaţiilor, acestea nu permit: executarea unui parcurs de intrare,dacă linia de garare la care s-a comandat parcursul este ocupată cu material rulant sau dacă zona de macazuri este ocupată ori dacă există un deranjament la una din secţiunile care intră în parcursul comandat; executarea unui parcurs de ieşire dacă zona de macazuri este ocupată cu material rulant sau secţiunile din parcurs sunt defecte. Instalaţia pentru control electric al liniei de garare şi a zonelor de macazuri, controlează permanent condiţiile de siguranţa circulaţiei starea de liber a liniei de garare şi a zonei de macazuri, atât timp cât avem tensiune de la reţea.

Figura 105

7.11. Instalaţii de mecanizare şi automatizare a trierii vagoanelor 54

7.11.1. Grupe ale staţiei de triaj Staţia de triaj este organizată pe grupe, astfel: - grupa A, grupa de primire - unde se asigură sosirea garniturilor de trenuri în vederea trierii vagoanelor; - grupa B, grupa de triere - unde are loc trierea propriu zisă a vagoanelor pe un plan înclinat pe care este amplasată instalaţia de automatizare a trierii peste cocoaşă - grupa C, grupa de retriere – unde are loc retrierea vagoanelor triate greşit, sau pentru aranjarea vagoanelor într-o anumită ordine, impusă de reglementările privind compunerea trenurilor, sau în funcţie de poziţia geografică a staţiilor din parcurs. - grupa D, grupa de expediere unde are loc pregătirea garniturilor de tren pentru expediere şi expedierea trenurilor.

7.11.2. Cocoaşa de triere Cocoaşa de triere reprezintă instalaţia peste care sunt trecute vehiculele dintr-o garnitură care urmează să fie triate în scopul compunerii de trenuri pe grupe de destinaţie şi după depăşirea căreia vagoanele se deplasează pe principiul gravitaţiei până pe liniile destinate compunerii trenurilor în funcţie de curenţii de vagoane care se specializează.

7.11.3. Secţiuni izolate Secţiunile izolate de pe teren sunt delimitate pe luminoschema aparatului de comandă, prin întreruperea benzii de culoare maro ce reprezintă linia. Secţiunile izolate de macaz sunt reprezentate pe luminoschemă prin două celule dispuse după configuraţia macazului şi iluminate în funcţie de poziţia acestuia pe teren, astfel: în cazul în care secţiunea izolată este liberă (neocupată de material rulant), celula de poziţie a macazului este iluminată GALBEN. dacă secţiunea este ocupată, celula respectivă se iluminează în ROŞU.

7.11.4. Manipularea instalaţiilor de mecanizare şi automatizare a trierii vagoanelor în condiţii normale Cu ajutorul instalaţiei de automatizarea procesului de triere se realizează automat sub supravegherea operatorului de mişcare toate parcursurile de la vârful cocoaşei la linia de destinaţie, pentru fiecare vagon sau grup de vagoane din garnitura împinsă la triere.

Figura 106

7.11.5. Manipularea instalaţiilor de mecanizare şi automatizare a trierii vagoanelor, în condiţii deosebite În situaţia în care manevrarea electrică a macazului nu este posibilă ca urmare a unor defecţiuni tehnice,macazul poate fi manevrat individual pe teren cu ajutorul manivelei. Pentru acest lucru,agentul M autorizat va proceda la ruperea plumbului de la manivelă,după ce în prealabil a avizat organul SCB şi a înscris în RRISC cauza ruperii acestui plumb şi a celui de la capacul electromecanismului.

55

7.11.6. Frâna de cale Frâna de cale asigură moderarea vitezei vagoanelor lansate pe cocoaşă de la un pupitru de comandă, pentru evitarea tamponărilor violente.

7.11.7. Manipularea frânelor de cale Manipularea frânelor de cale se face de către un agent, din cabina, prin acţionarea frânelor de cale corespunzătoare de pe fascicolul respectiv, pentru reducerea vitezei vagoanelor. Reducerea vitezei se face în funcţie de viteza vagonului, greutatea vagonului, starea timpului, distanţa de oprire, etc.

Figura 107

7.11.8. Plumburile de control Plumburile de control care trebuie verificate de personalul care le deserveşte sunt prevăzuţi în instrucţia de manipulare a instalaţiei

7.12. Masa de manevră 7.12.1. Descrierea şi funcţionarea instalaţiei. Masele de manevră se folosesc de regulă în staţiile de dimensiuni mari. Ele au rolul de a facilita transmiterea de competenţe limitate unor agenţi autorizaţi pentru executarea de mişcări de manevră într-o anumită zonă a staţiei, degrevând astfel IDM de aceste sarcini, acolo unde se execută mişcări intense de manevră. Masele de manevră sunt situate în clădiri speciale amplasate în capătul X şi/sau Y al staţiei. Masele de manevră oferă posibilitatea de comandă şi control asupra secţiunilor, macazurilor şi semnalelor de manevră din zona de manevră inclusă în masă. Mişcarile de manevră comandate de la masa de manevră sunt separate de mişcarile efectuate în incinta staţiei prin macazuri de acoperire. Instalaţia nu permite manevrarea macazurilor sub tren. Pentru a putea fi manipulate înstalaţiile incluse în masa de manevră trebuie să fie acordată permisiunea de la aparatul de comandă central al staţiei.

7.12.2. Pupitrul de comandă. Pupitrul de comandă este asemănător pupitrului de comandă central din staţie. Masele de manevra conţin elemente tipizate cu ajutorul cărora este reprodusă geometric schiţa zonei de manevra, elementele pentru comanda semnalelor şi macazurilor amplasate în punctele corespumnzătoare obiectelor comandate, precum şi elementele de control privind poziţia macazurilor şi semnalelor. Pe pupitrul CED din biroul de mişcare sunt prevăzuţi indicatori şi butoane pentru transmiterea macazurilor la masa de manevră. Transmiterea macazurilor la comanda locala este posibilă numai în cazul când nu sunt executate parcursurile de circulaţie sau manevră, incompatibile cu mişcările de manevră din zona de manevră respectivă.

56

Din momentul transmiterii macazurilor la comanda locală, agentul de la masa de manevră poate manevra macazurile de la masa de manevră respectivă prin apăsarea butoanelor de macaz în poziţia de plus sau minus. Pe luminoschemă repetitorii semnalelor de manevră care acoperă macazurile transmise la comanda locală, dau indicaţia albă tot timpul cât macazurile sunt transmise la comanda locală, iar semnalele de pe teren dau indicaţii permisive . Dacă în timpul când macazurile sunt date la comandă locală, IDM doreşte să controleze poziţia acestora, IDM apasă pe butonul de control secţiuni izolate manevra locală după care se luminează pe luminoschemă trasa acestor secţiuni. La executarea manevrelor, agentul de mişcare de la masa de manevră se orientează după schiţa zonei macazurilor respective aflate pe aparatul de manevră.

7.12.3. Manipularea masei de manevră în condiţii normale Executarea manevrei de la masa de manevră. Pentru efectuarea unui parcurs de la masa de manevră, agentul autorizat la masă, va executa următoarele: - se convinge dacă butonul de consimţământ este apăsat pe poziţia manevră locală (becul de control este aprins şi arde cu lumină roşie continuă) fără de care nu se pot manevra macazurile de la masa de manevră; - se convinge că, macazurile sunt libere şi nu există pericol ca materialul rulant în mişcare să atace macazul în timpul manevrării; - manevrarea macazurile în poziţia cerută de parcursul de manevră apăsând butoanele în poziţia de plus sau minus pentru parcursul comandat. La aparat apare indicaţia de control a lipirii acului de contraac (bec verde pentru controlul poziţiei de plus şi un bec galben pentru controlul poziţiei de minus). Transmiterea macazurilor de la masa de manevră la pupitrul central. După terminarea manevrei, agentul care manipulează masa de manevră execută trecerea manevrei macazurilor de la comanda locală la comanda centrală în felul următor : - readuce butoanele macazurilor în poziţie normală; - readuce butonul de consimţământ în poziţia normală ceea ce conduce la stingerea becului roşu al butonului mesei de manevră de pe luminoschemă. IDM trage inafară butonul de transmitere a macazurilor la comanda locală ceea ce are ca efect stingerea becului roşu şi stingerea becului verde de control de la postul de manevră.

7.12.4. Manipularea masei de manevră în condiţii deosebite Orice întrerupere în funcţionarea normală a instalaţiilor se consideră deranjament. Deranjamentele la masele de manevră constatate de către agentul care le manipulează se aduc imediat la cunoştinţa IDM dispozitor. Detectarea deranjamentelor se poate face cu ajutorul indicaţiilor date de luminmoschema şi pupitrul ajutător. În cazuri speciale sau în cazuri de nefuncţionare a masei de manevră, când personalul SCB nu se află la faţa locului, anumite plumburi de control pot fi rupte de către agentul care le manipulează din dispoziţia scrisă a IDM dispozitor cu condiţia respectării prevederilor reglementărilor în vigoare şi instrucţiilor de manipulare a instalaţiilor. Manipularea masei de manevră în condiţii deosebite se face numai cu respectarea condiţiilor stabilite în instrucţia de manipulare.

57

7.13. Coloana de manevră Coloanele de manevră servesc pentru a transmite competenţe limitate unor agenţi autorizaţi pentru executarea de mişcări de manevră într-o anumită zonă a staţiei. Macazurile din zona respectivă se comandă de pe teren de la coloana de manevră, în fiecare coloană de manevră existând o schiţă cu macazurile care se pot manevra de la aceasta, de către agentul M. Atenţie! În aceste situaţii manevrarea macazurilor se face „la vedere”, instalaţia permite manevrarea macazului ocupat cu material rulant. Se întâlnesc de regulă în staţiile de dimensiuni medii. Figura 108

7.13.1. Primirea consimţământului de la IDM Pentru transmiterea manevrării macazurilor la comanda locală, IDM apasă butonul fără fixaţie a sirenei coloanei de manevră respective anunţând prin aceasta agentul M autorizat să se prezinte la coloana de manevră. Agentul M verifică ca toate manetele de manevrare a macazurilor să fie pe poziţia de “plus”,înclină maneta de consimţământ în poziţie „manevra liberă”, după care comunică telefonic la IDM că a înclinat maneta de consimţământ în poziţie corespunzătoare. În caz că agentul M nu a înclinat maneta de consimţământ în poziţie corespunzătoare, becul roşu din interiorul butonului de transmitere la comanda locală arde cu o lumină roşie clipitoare. Prin aceste operaţii, macazurile au fost transmise la comanda locală a coloanei de manevră respective; din acest moment, agentul poate manevra macazurile de la coloana de manevră prin înclinarea manetei de macaz în poziţie ”plus” sau ”minus”. În cazul când la acţionarea manetei de macaz,acesta nu se manevrează, agentul M va aduce imediat maneta macazului respectiv în poziţia iniţială şi va anunţa imediat personalul SCB, pentru remedierea deficienţelor. Agentul M va fi atent ca materialul rulant să nu staţioneze pe secţiunile izolate din zona de manevră, pentru a nu provoca acostări. Se va acorda o atenţie sporită în situaţia când macazurile ce pot fi manevrate de la coloană nu se găsesc pe poziţia de ”plus”, deoarece la transmiterea macazurilor la comanda locală, cele aflate pe ”minus” se manevrează automat pe”plus”, existând pericolul manevrării macazurilor sub materialul rulant. Figura 109

7.13.2 Executarea parcurselor de manevră de la coloana de manevră Pentru efectuarea manevrei de la coloana de manevră, agentul M autorizat va efectua următoarele operaţii: - se va convinge dacă becul de control de la maneta de consimţământ şi becul pentru control poziţie macaz este aprins; - să se convingă că macazurile sunt libere şi că nu există pericol ca materialul rulant în mişcare să atace macazul în timpul manevrării; - manevrează macazurile în poziţia cerută, înclinând maneta în poziţia”plus”sau”minus”; - la coloană apare indicaţia de control a lipirii acului de contraac (fantă cu lumină VERDE pentru controlul poziţiei pe „plus” sau GALBENĂ pentru controlul poziţiei pe ”minus”). La macazurile care nu au control (macaz întredeschis), becurile de control NU SE APRIND (sunt stinse). După manevrarea macazurilor şi înzăvorârea lor, se aprinde becul ALB LUNAR al SEMNALULUI DE MANEVRĂ corespunzător parcursului de manevră executat. În cazul în care becurile de control nu se aprind din diferite motive (ex. bec ars, etc.), agentul autorizat este obligat să verifice dacă macazul s-a manevrat şi înzăvorât în poziţia cerută şi ia legătura prin telefon cu IDM pentru verificarea existenţei controlului la macaz pe aparatul de comandă şi numai după aceea va începe mişcările de manevră. La pierderea controlului unui macaz, agentul autorizat va anunţa imediat pe IDM, considerându-se DERANJAMENT, fiind INTERZISĂ efectuarea manevrei de la coloana de manevră până la intervenţia şi înlăturarea deranjamentului de către personalul CT.

7.13.3 Darea consimţământului către IDM La terminarea manevrei, agentul M autorizat execută trecerea manevrării macazurilor de la coloana de manevră către IDM în felul următor: - readuce manetele macazurilor în poziţia normală(pe PLUS);

58

- readuce maneta de consimţământ în poziţie normală prin tragerea butonului de transmitere a macazurilor la comanda locală şi comunică telefonic la IDM terminarea manevrei şi readucerea manetei în poziţie normală. Această operaţiune are ca efect şi STINGEREA becului ROŞU de la acest buton, în caz contrar macazurile nu vor putea fi aduse la comanda centralizată. La retransmiterea macazurilor la comanda centralizată se va avea în vedere ca toate secţiunile izolate din zona coloanei de manevră să rămână libere, respectiv gararea între mărcile de siguranţă a materialului rulant. În caz de deranjament,când un macaz nu se poate manevra pe poziţia”plus”, sau când o secţiune izolată din cuprinsul coloanei de manevră rămâne ocupată pe aparat dar este liberă pe teren, preluarea coloanei la comanda centralizată de către IDM se face prin butonul de deszăvorâre artificială din capătul respectiv, de către IDM, după înscrierea în RRISC cu privire la acest fapt şi ruperea plumbului de la butonul respectiv.

7.14. Instalaţii de telecomunicaţii 7.14.1. Instalaţii telefonice între IDM şi posturile de macazuri din staţie sau linie curentă Comunicarea pentru primirea si transmiterea comenzilor si dispoziţiilor necesare desfăşurării activităţilor de circulaţie si manevra, precum si a ordinelor si dispoziţiilor referitoare la buna desfășurare a activităţii, se realizează prin telefoanele fixe care sunt situate la fiecare post. Înregistrarea acestora, atunci când este necesar, se va face in scris in registrul de comenzi al postului respectiv.

7.14.2. Instalaţii telefonice între IDM şi posturile de barieră din staţie sau linie curentă Pe aceste instalaţii telefonice se transmit comunicările între IDM şi păzitorii de barieră, legate de circulaţie trenurilor. IDM transmite comanda pentru închiderea barierei către păzitorul de barieră, respectiv alte comunicări: avizarea circulaţiei, dispoziţie privind suspendarea, reluarea activităţii de mişcare, etc.

7.14.3. Instalaţii de comunicaţie exterioare (megafoane, difuzoare) pentru piaţa de manevră Sunt instalaţii folosite pentru transmiterea comunicărilor între IDM şi personalul care efectuează manevra şi care nu sunt lângă un post telefonic, ci sunt pe teren – piaţa de manevră: acari, manevranţi, şefi de manevră. Pe piaţa de manevră sunt amplasate megafoane sau difuzoare, prin care agenţii pot auzi comunicările IDM, iar aceştia pot lua legătura cu IDM prin coloanele de convorbiri aflate, în zona pieţei de manevră

7.14.4. Instalaţii de radiocomunicaţii Instalaţiile de radiocomunicaţii utilizate în transportul feroviar sunt constituite în reţele, în conformitate cu Regulamentul Radiocomunicaţiilor din România şi se utilizează în următoarele situaţii: a. conducerea operativă a trenurilor în circulaţie; b. organizarea şi desfăşurarea activităţii de manevră; c. desfăşurarea altor activităţi feroviare sau conexe acestora. Pentru fiecare tip de activitate sau, după caz, în cadrul aceleiaşi activităţi, se vor aloca frecvenţe diferite, astfel încât să nu poată exista posibilitatea interferării diferitelor comunicaţii . Instalaţiile de radiocomunicaţii pot fi utilizate în dirijarea circulaţiei trenurilor dacă satisfac normele tehnice internaţionale şi dacă asigură înregistrarea mesajelor. Radiocomunicaţiile se utilizează în siguranţa circulaţiei trenurilor conform reglementărilor specifice.

7.14.5. Efectuarea convorbirilor pe instalaţiile de telecomunicaţii Este interzisă utilizarea instalaţiilor de telecomunicaţii pentru siguranţa circulaţiei trenurilor în scopul realizării de convorbiri, care nu sunt în directă legătura cu aceasta. Se interzice conectarea altor posturi în legăturile locale din incinta staţiilor pentru circulaţia trenurilor, în afara posturilor de manevrare a macazurilor, a semnalelor şi a barierelor din incinta staţiei, precum şi a impiegaţilor de mişcare. Pe circuitele operatorilor care conduc circulaţia trenurilor se permite să se conecteze numai telefoanele impiegaţilor de mişcare dispozitori, ale operatorilor care conduc circulaţia pe secţiile vecine, ale şefilor de tură şi ale dispecerilor energetici.

7.15. Executarea lucrărilor la instalaţiile din dotarea posturilor de macazuri Executarea lucrărilor de întreţinere si reparaţie cu scoaterea din funcţie a instalaţiilor SCB se face planificat sau accidental Planificat - se face pe baza aprobării de scoatere din funcţie si a prescripţiilor aprobate de organele competente in care se va menţiona detaliat modul de executare al circulaţiei pe perioada cât instalaţia SCB este scoasa din funcţie.

59

Accidental - in caz de deranjament sau când se constata cu ocazia reviziilor sau a lucrărilor de întreţinere si reparaţie defecţiuni care periclitează siguranţa circulaţiei . In înscrierea care se va face in RRISC de către organul SCB se va preciza modul de executare al circulaţiei pe perioada cit instalaţia este scoasa din funcţie.

7.15.1 Avizarea IDM şi a şefului de staţie despre defectarea sau executarea lucrărilor la instalaţii În cazul defectării sau scoaterii din funcţiune a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, IDM este obligat să avizeze pe şeful staţiei care va lua măsuri de organizare şi supraveghere a activităţii de circulaţie a trenurilor şi de manevră a vehiculelor feroviare. În situaţia în care instalaţiile sunt utilizate/manipulate de către personal aparţinând operatorilor de transport feroviar sau operatorului de manevră feroviară, măsurile de organizare şi supraveghere a activităţii se iau de către reprezentantul operatorului care are în subordine personalul ce manipulează aceste instalaţii, cu avizul şefului de staţie.

60

7.15.2 Încuviinţarea IDM pentru executarea lucrărilor Se interzice efectuarea lucrărilor de modificare, mutare, reparare, verificare sau de înlocuire a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, precum şi a altor lucrări care ar provoca scoaterea lor temporară din funcţiune, înainte de înregistrarea operaţiilor respective în RRLISC şi fără încuviinţarea IDM dispozitor. Încuviinţarea pentru executarea lucrărilor la instalaţiile SCB, TC şi IFTE se dă, în scris, de către IDM dispozitor cu notarea orei de la care se încuviinţează începerea lucrării, după luarea la cunoştinţă sub semnătură a înscrierii făcute de personalul de întreţinere, în RRLISC. Posturile îndepărtate de biroul de mişcare, deservite de IDM şi posturile înzestrate cu masă de manevră sau instalaţie de comandă automată a macazurilor deservite de agenţi, pot fi dotate cu RRLISC; prevederi de amănunt privind ruperea sigiliilor, scoaterea din funcţiune şi executarea lucrărilor la instalaţiile SCB, TC sau IFTE în staţiile în care se folosesc mai multe RRLISC, se stabilesc în PTE. Personalul SCB, TC şi IFTE care efectuează lucrări în raza de activitate a posturilor cu masa de manevră sau comandă automata a macazurilor, face înscrierile corespunzătoare executării lucrărilor în RRLISC, iar IDM sau agentul care manipulează instalaţia respectivă le transmite cu număr şi oră către IDM dispozitor, în vederea încuviinţării executării lucrărilor şi respectării măsurilor impuse de situaţie. În toate cazurile în care urmează să se execute lucrări la posturile sau instalaţiile exterioare, IDM dispozitor trebuie să dea dispoziţie scrisă personalului care deserveşte aceste posturi precizând că s-a încuviinţat executarea lucrărilor, intervalul de timp al executării acestora şi condiţiile stabilite pentru efectuarea circulaţiei trenurilor şi a manevrei vehiculelor feroviare. Personalul care deserveşte aceste posturi nu trebuie să admită executarea lucrărilor la aparatele de cale şi la instalaţiile SCB, TC şi IFTE din raza postului, fără dispoziţia scrisă a IDM dispozitor.

7.15.3. Executarea manevrei şi a circulaţiei trenurilor în perioada executării lucrărilor În intervalul de timp cât se lucrează la instalaţiile SCB, TC şi IFTE, circulaţia trenurilor şi executarea manevrei se face cu respectarea înscrierilor făcute, după caz de personalul SCB, TC şi IFTE în RRLISC, cât şi a reglementărilor specifice în vigoare. Răspunzător pentru înscrierile făcute în RRLISC este personalul SCB, TC şi IFTE, după caz, iar pentru respectarea acestor înscrieri, IDM dispozitor sau personalul care deserveşte postul respectiv.

7.15.4. Consimţământul scris pentru executarea manevrei sau a circulaţiei În cazul în care, potrivit înscrierilor făcute de personalul SCB şi IFTE, parcursurile de circulaţie şi manevră se execută numai după primirea consimţământului dat în scris de către acesta, comanda se poate executa de către IDM dispozitor sau agentul postului, numai după primirea consimţământului scris. Personalul care execută lucrări va fi avizat de către IDM dispozitor sau agentul postului, cu suficient timp înainte, pentru asigurarea condiţiilor necesare executării parcursurilor de circulaţie sau manevră şi pentru înscrierea consimţământului. Consimţământul scris se dă de către personalul care execută lucrări, după caz, în: a) registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare; b) condica de comenzi a postului de macazuri sau de barieră, în cazul în care lucrările se execută în zona de activitate a postului respectiv; înscrierile se transmit către IDM dispozitor cu număr şi oră de către personalul postului; c) condica portativă a staţiei, în cazul în care lucrările se execută, după caz, la instalaţiile SCB, TC şi IFTE aflate în afara zonei de activitate a biroului de mişcare, a posturilor de macazuri sau de barieră. Consimţământul scris dat în condica portativă a staţiei se transmite prin instalaţiile TC, cu număr şi oră, către IDM dispozitor. IDM dispozitor înregistrează consimţământul pentru executarea parcursului în registrul unificat de căi libere, comenzi şi mişcare. IDM consemnează în RRLISC predarea condicii portative către personalul care execută lucrări. În anumite situaţii, conducerea structurii regionale a administratorului infrastructurii feroviare poate aproba ca într-o staţie să existe mai multe condici portative, caz în care predarea condicii portative se poate face de către un alt agent al administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare. Prevederi de amănunt se stabilesc în PTE.

7.15.5. Verificarea instalaţiilor la terminarea lucrărilor După terminarea lucrărilor, personalul care deserveşte posturile trebuie să verifice, în prezenţa personalului care a executat lucrările, integritatea aparatelor de cale şi a instalaţiilor SCB, TC sau IFTE şi să se convingă că acestea funcţionează corespunzător şi sunt sigilate, după care raportează starea lor către IDM dispozitor. În toate cazurile, după terminarea lucrărilor, înainte de repunerea în funcţiune a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, trebuie să se facă verificarea şi proba funcţionării acestora cu acordul şi sub supravegherea IDM dispozitor sau, după caz, a personalului de serviciu care le utilizează, a operatorului de circulaţie în cazul secţiilor cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor sau a dispecerului în cazul secţiilor de circulaţie cu instalaţie dispecer.

7.15.6. Înscrierile referitoare la terminarea lucrărilor După terminarea lucrărilor pe teren, personalul care a executat lucrarea înscrie data şi ora terminării lucrărilor, precum şi eventualele condiţii pentru efectuarea circulaţiei trenurilor şi a manevrei, după caz, în: a) RRLISC de la IDM dispozitor; 61

b) RRLISC de la posturile exterioare dotate cu astfel de registre; c) condica de comenzi a postului; d) condica portativă. Înscrierea referitoare la terminarea lucrărilor şi eventualele condiţii privind circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare se transmite prin instalaţii TC de către agenţii posturilor către IDM dispozitor sau de către personalul care a executat lucrarea, direct către IDM dispozitor, prin instalaţiile TC, cu număr şi oră. IDM dispozitor consemnează în RRLISC înscrierea transmisă, confirmând primirea cu număr, oră şi semnătură. După terminarea lucrărilor la postul exterior, personalul care a executat lucrările este obligat să înapoieze condica portativă, după caz, către IDM dispozitor sau către agentul administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, care i-a înmânat-o. Personalul care a executat lucrările verifică dacă înscrierea din RRLISC privind terminarea acestora, corespunde cu comunicarea făcută de pe teren, iar în caz de neconcordanţă face corecturile şi completările necesare, printr-un nou înscris în RRLISC, după care semnează şi menţionează ora. Scoaterea din funcţiune a blocului de linie automat - denumit în continuare BLA - se face numai de către personalul de întreţinere SCB. Comunicarea scoaterii din funcţiune sau a restabilirii funcţionării acestuia se transmite de către personalul de întreţinere SCB şi de pe teren, prin mijloacele TC existente, după înscrierea în condica portativă sau după deplasarea acestuia la una din staţii, în scris, cu număr şi oră, către fiecare dintre IDM dispozitori din staţiile vecine, conform instrucţiunilor de manipulare a instalaţiilor SCB. Instalaţia BLA se consideră repusă în funcţiune numai după ce: a) IDM dispozitor a primit de la personalul SCB comunicarea de repunere în funcţiune a BLA; b) IDM dispozitor a efectuat probele de funcţionare a BLA cu staţia vecină; c) instalaţia de centralizare dă indicaţii de control asupra bunei funcţionări a BLA, conform instrucţiunilor de manipulare a instalaţiei. În situaţia în care în linie curentă se execută lucrări de intervenţie sau revizie fără scoaterea din funcţiune a instalaţiilor BLA, terminarea lucrărilor se poate înscrie şi în RRLISC din staţia vecină, iar IDM dispozitor transmite conţinutul acestei înscrieri, prin telefonogramă cu număr şi oră din RRLISC, către IDM dispozitor din staţia în care s-a făcut înscrierea începerii lucrării.

7.15.7. Transmiterea telefonogramelor către IDM Începerea, terminarea lucrărilor şi repunerea în funcţiune a instalaţiilor de siguranţa circulaţiei la posturile exterioare din incinta staţiei se transmit către IDM printr-o telefonogramă, care se înscrie în condica de comenzi a postului sau în condica portativă, de către personalul ce execută lucrarea şi se înregistrează de către IDM în RRLISC.

7.16. Desigilarea şi sigilarea instalaţiilor SCB, TC şi IFTE 7.16.1. Ruperea sigiliilor Instalaţiile SCB care realizează dependenţe funcţionale de siguranţa circulaţiei trebuie să fie închise şi sigilate. Ruperea sigiliilor de la instalaţiile SCB, TC şi/sau IFTE se poate face după caz, de către: a) personalul care asigură întreţinerea şi repararea instalaţiilor; b) personalul care manipulează instalaţiile - numai în cazurile şi pentru sigiliile prevăzute în instrucţiunile de manipulare a instalaţiei. Personalul nominalizat mai sus care poate rupe sigiliile, are obligaţia ca înainte de ruperea sigiliilor să înregistreze această operaţie în RRLISC.

7.16.2. Desigilarea instalaţiilor Desigilarea instalaţiilor de către personalul care le manipulează se poate face în următoarele situaţii: a) în caz de nefuncţionare a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, anumite sigilii prevăzute în instrucţiunile de manipulare a instalaţiei respective pot fi rupte de către IDM dispozitor sau de către agentul care manipulează aceste instalaţii din ordinul scris al IDM dispozitor, numai după consemnarea în RRLISC. Ruperea sigiliilor se avizează imediat personalului care asigură întreţinerea şi repararea instalaţiilor; b) din dispoziţia scrisă, transmisă cu număr şi oră de către dispecerul energetic feroviar, pentru deschiderea sau închiderea separatoarelor liniei de contact; c) în cazul în care personalul de întreţinere a instalaţiilor solicită în scris acest lucru. După desigilarea şi manipularea instalaţiei conform instrucţiunilor de manipulare se procedează astfel: a) în cazul în care se constată că instalaţia funcţionează corespunzător, aceasta se sigilează cu sigiliile staţiei şi se avizează personalul de întreţinere a instalaţiilor. Sigilarea trebuie consemnată imediat în RRLISC; b) în cazul în care se constată că instalaţia nu funcţionează corespunzător şi deranjamentul persistă, IDM avizează imediat pe şeful staţiei şi pe operatorul de circulaţie, după care execută serviciul conform situaţiei create, cu respectarea prevederilor din reglementările specifice, din instrucţiunile de manipulare a instalaţiilor şi din PTE. Pentru integritatea sigiliilor prevăzute în instrucţiunile de manipulare a instalaţiei respective răspunde personalul de serviciu care utilizează aceste instalaţii.

7.16.3. Registrul pentru revizia liniilor şi instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei – RRLISC. 62

Este un registru în care se înscriu datele legate de reviziile defectările, deranjamentele, lucrările care se execută la linii şi instalaţii. Înscrierea se face conform rubricilor existente în registru, cu număr de ordine, dată, oră, numele, prenumele, funcţia şi semnătura personalului care face înscrieri, eventual a celui care ia la cunoştinţă înscrierile din RRLISC:

VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) 16) 17) 18) 19) 20) 21) 22) 23) 24) 25) 26) 27) 28) 29) 30) 31) 32) 33) 34) 35) 36) 37) 38) 39) 40) 41) 42) 43) 44) 45) 46) 47)

48) 49) 50) 51) 52) 53)

Care sunt indicatiile date de semaforul de intrare (ziua si noaptea)? Care sunt indicatiile date de semaforul de iesire cu un brat (ziua si noaptea)? Care sunt indicatiile date de semaforul de iesire cu doua brate (ziua si noaptea)? Cu ce viteza permite iesirea sau trecerea indicaţia de liber a semafoarelor de ieşire? Cind are semaforul de ramificaţie două braţe? Cand are semaforul de ramificaţie un braţ? Care sunt indicatiile date semaforul de ramificaţie cu un braţ? Care sunt indicatiile date semaforul de ramificaţie cu doua braţe? Cand permite trecerea indicaţia "LIBER" a unui semafor de ramificaţie cu un braţ? Cand permite trecerea indicaţia "LIBER" a unui semafor de ramificaţie cu doua braţe? Care sunt indicatiile date semaforul de parcurs cu un braţ? Care sunt indicatiile date semaforul de parcurs cu doua braţe? Unde se amplasează semafoarele prevestitoare? Care sunt indicatiile date de semaforul prevestitor cu două indicaţii? Care sunt indicatiile date de semaforul prevestitor cu trei indicaţii? Care sunt indicatiile date de semaforul de intrare, înzestrat cu paletă prevestitoare a semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs? Care sunt indicatiile date de semaforul de parcurs cu un braţ cu paletă prevestitoare a semaforului de ieşire? Unde se amplaseaza semaforul repetitor? Care sunt indicatiile date semaforul repetitor? Care sunt indicatiile date de semnalul mecanic de manevră? Cum se face numerotarea semnalelor mecanice de circulaţie? Cum se face supravegherea unităţilor luminoase a indicaţiilor de noapte ale semafoarelor? Cum sunt luminile de control? Care sunt indicatiile date de semnalele luminoase de intrare? Care sunt indicatiile date de semnale luminoase de parcurs? Care sunt indicatiile date de semnale luminoase de iesire si semnale luminoase de ramificatie? Care sunt indicatiile date de semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat? Unde se folosesc semnale luminoase de înscriere pe bloc? Unde se monteaza semnalul luminos prevestitor? Care sunt indicatiile date semnalul luminos prevestitor? Care sunt indicatiile date de semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din staţii? Care sunt indicatiile date de semnalele luminoase repetitoare ale semnalelor de trecere ale blocului de linie automat? Cand se foloseste indicaţia de chemare a semnalelor luminoase? Ce semnale se pot dota cu indicaţia de chemare? Care sunt indicaţiile date de semnalul luminos de manevră? Care sunt indicatiile date de semnalele luminoase de triere? Care sunt indicatiile date semnalele luminoase repetitoare ale semnalelor de triere? Ce rol au semnalele de avarie si unde se monteaza? Care este indicaţia dată de semnalul de avarie? Care este indicaţia dată de semnalul de avarie la tuneluri? Cum se face numerotarea semnalelor luminoase? Cum se semnalizeaza semnalele fixe care nu sunt în exploatare? Cum se procedeaza in toate cazurile de defectare a semaforului de intrare? Cum se procedeaza dacă semaforul de intrare se defectează în poziţia pe oprire? Cum se procedeaza dacă semaforul de intrare se defectează în poziţia pe liber? Cum se procedeaza dacă aducerea semaforul de intrare în poziţia pe oprire nu este posibilă? Cum se procedeaza dacă defectarea semaforului de intrare în poziţia "pe liber" se produce după plecarea trenului din staţia vecină, din care cauză mecanicul nu a putut fi încunoştinţat în scris să oprească trenul la semaforul defect "pe liber? Cum se procedeaza la defectarea semnalului luminos de intrare? Cum este admisa trecerea unui tren pe lângă un semafor de ieşire defect pe oprire sau pe liber? Cum se face trecerea unui tren pe lângă un semnal luminos de ieşire defect, într-o staţie aflată pe o linie neînzestrată cu instalaţii de bloc de linie automat? Cum se va proceda la defectarea semaforului de parcurs? Cum se procedeaza in cazul defectării semnalului luminos de parcurs? Cum se face trecerea unui tren pe lângă semafoarele de ramificaţie defecte pe oprire sau pe liber? 63

Cum se procedeaza in cazul defectării semnalului luminos de ramificaţie? Cum se va proceda la defectarea semaforului repetitor? Cum se procedeaza in cazul defectării semnalului luminos repetitor? Cum se face trecerea unui tren pe langa semnalul luminos de înscriere pe bloc defect? Cum se procedeaza in cazul defectării semnalului de manevră sau a semnalului luminos de triere? Cum se face continuarea mersului in cazul anulării indicaţiei permisive şi trecerea pe oprire cu depăşire a semnalelor luminoase de intrare, ieşire, parcurs şi ramificaţie? 60) Care sunt indicatiile date de semnalele luminoase care nu afişează nici o indicaţie, semafoarele neiluminate pe timp de noapte, semnalele care dau indicaţii care se contrazic, semnalele care dau indicaţii dubioase, precum şi semnalizarea nereglementară? 61) Cum trebuie sa fie orice porţiune de linie închisă, din cauza obstacolelor, evenimentelor sau accidentelor feroviare ori a executării lucrărilor la linii, instalaţii sau material rulant? 62) Care sunt semnalele mobile pentru semnalizarea liniei închise? 63) Care sunt indicatiile date de discul galben? 64) Care sunt indicatiile date de discul rosu? 65) Cum trebuie realizata amplasarea discurilor galbene şi roşii? 66) Cand se pot completa de către agenţii de semnalizare la discurile roşii, atât ziua cât şi noaptea cu trei capse de alarmare? 67) Cum se face semnalizarea porţiunilor de linie închisă pentru circulaţie, în linie curentă? 68) Cand nu este necesară semnalizarea pe teren a porţiunii de linie curentă închisă şi nici a liniei curente închise? 69) Cum se face amplasarea discurilor roşii şi a discurilor galbene la semnalizarea porţiunilor de linie închisă pentru circulaţie, în linie curentă? 70) Cum se face circulaţia locomotivelor de ajutor, a mijloacelor de intervenţie, a trenurilor de intervenţie, pe linie curentă închisă către zona cu obstacole? 71) Cum se poate acoperi imediat in cazul constatării unui obstacol neprevăzut, dacă la locul obstacolului nu există semnale mobile de oprire, locul obstacolului? 72) Cum se semnalizeaza obstacolul, locul evenimentului sau accidentului feroviar ori locul de executare a lucrărilor în linie curentă daca se găseşte în apropierea staţiei, iar distanţa între semnalul de intrare şi obstacol este mai mică de 1200 m? 73) Cum se semnalizeaza linia in cazul ruperii trenului şi rămânerii pe linie a părţilor rupte, fără ca mecanicul să aibă cunoştinţă, precum şi în cazul vagoanelor fugite din staţie şi oprite pe linie? 74) Ce trebuie sa faca agenţii autorizaţi responsabili cu amplasarea, ridicarea şi supravegherea discurilor roşii care semnalizează porţiunea de linie închisă dacă vizibilitatea este redusă? 75) Cum trebuie sa fie semnalizate obstacolele, zonele închise pentru circulaţie, precum şi locurile de executare a lucrărilor la linii, instalaţii sau material rulant, care necesită închiderea circulaţiei pe liniile respective şi pe schimbătoarele de cale din staţie? 76) Ce indica indicatorul "aşteaptă"? 77) Ce este indicatorul "aşteaptă" si unde se amplaseaza? 78) Ce acopera indicatorul permanent pentru acoperirea punctelor de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor? 79) Ce este si unde se amplaseaza indicatorul permanent pentru acoperirea punctelor de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor? 80) Cum este permisa depăşirea de către convoiul de manevră a acestui indicatorului asteapta? 81) La ce serveste indicatorul "numărul liniei”? 82) Ce este indicatorul "numărul liniei” si unde se monteaza? 83) La ce servesc indicaţiile date de felinarele macazurilor? 84) Care sunt indicaţiile date de felinarele de macazuri schimbător de cale simplu situat în linia directă sau curentă? 85) Care sunt indicaţiile date de felinarele de macazuri schimbător de cale simplu-simetric situat în linia directă sau curentă? 86) Care sunt indicaţiile date de felinarele de macazuri la macazurile simple şi simple-simetrice, amplasate pe liniile de primire-expediere sau alte linii, în afară de cele din linii directe şi curente? 87) Care sunt indicaţiile date de felinarele de macazuri traversare-joncţiune? 88) Care sunt indicatiile date de indicatoarele saboţilor de deraiere şi ale opritorilor ficşi? 89) Ce trebuie sa asigure iluminarea dispozitivelor de semnalizare? 90) Ce sunt barierele? 91) Cum se procedeaza la posturile de macazuri din staţie care deservesc şi bariera mecanică? 92) De cate tipuri sunt instalaţiile de semnalizare la trecerile de nivel? 93) Din ce se compune instalaţia SAT? 94) Din ce se compune instalaţia BAT? 95) Cum se realizeaza semnalizarea de interzicere a circulaţiei rutiere dată de instalaţia BAT? 96) Cum se realizeaza semnalizarea de interzicere a circulaţiei rutiere dată de instalaţia SAT? 97) Cum se procedeaza personalul care deserveşte instalaţia de semnalizare la apariţia unui deranjament? 98) La serveşte aparatul de manevră si din cate parti se compune? 99) La ce servesc incuietorile de macaz? 100) Din ce se compune o încuietoare de macaz? 101) De cate feluri sunt incuietorile de macaz? 102) Cum se procedeaza pentru a putea descuia macazul cu incuietoare simpla? 54) 55) 56) 57) 58) 59)

64

103) Cum se procedeaza pentru a putea descuia macazul cu incuietoare dubla? 104) De cate feluri sunt instalatiile cu incuietori? 105) Din ce este compusa broasca încuietorii? 106) Ce fel de incuietori se pot folosi când cheile se depun pe un tablou? 107) Ce se poate obţine după încuierea tuturor macazurilor din parcurs dacă se folosesc încuietori cu una sau două chei, conjugate între ele? 108) Prin ce se se manevrează semafoarele? 109) Ce este incuietoarea de macaz? 110) Ce condiţii de siguranţă trebuie să îndeplinească incuietorile de macaz? 111) La ce servesc tablourile de chei? 112) Cum se face controlul executării parcursului? 113) Care chei se păstrează de către impiegatul de mişcare? 114) Din ce se compun tablourile cu ştifturi pentru agăţarea cheilor? 115) Din ce se compune tabloul mecanic de chei? 116) Pentru ce motive tablourile mecanice de chei sunt superioare celor cu ştifturi de agăţare din punctul de vedere al siguranţei circulaţiei? 117) Cum se face asigurarea parcurselor prin încuietori de macazuri? 118) Cum se procedeaza la asigurarea prin încuietori simple? 119) Cum se procedeaza la asigurarea prin încuietori conjugate? 120) La ce linii se instaleaza saboţii de deraiere? 121) Ce conditii trebuie să îndeplinească sabotii de deraiere? 122) Cum se face manipularea instalatiilor de asigurare cu incuietori cu chei fara bloc, in conditii normale? 1 2 3 ) Ce conditii trebuie sa indeplineasca î n c u i e t o r i l e d e a c e p e n t r u c o n t r o l u l e x e c u t ă r i i c o m e n z i l o r ? 124) Cum se face manipularea instalaţiilor de asigurare cu încuietori cu chei fără bloc în cazul apariţiei unui deranjament sau defecţiuni? 125) Cum se face manipularea instalatiilor de asigurare cu incuietori cu chei si bloc, in conditii normale? 126) Din ce se compune instalatia interioara din biroul de miscare a instalatiilor de asigurare cu incuietori cu chei si bloc? 127) Din ce se compune instalatia exterioara de pe teren a instalatiilor de asigurare cu incuietori cu chei si bloc? 128) La ce servesc si din ce se compun aparatele de manevra amplasate in cabine? 129) Cum se procedeaza la executarea parcursurilor de intrare? 130) Cum se readuce instalaţia la normal in momentul depăşirii de către tren a macazurilor şi gararea între mărcile de siguranţă, a liniei la care a fost efectuat parcursul? 131) Ce este obligat IDM la constatarea unei defecţiuni la instalaţia S.B.W. şi autostop? 132) Ce condiţii de siguranţă indeplinesc instalaţiile de asigurare cu încuietori cu chei şi bloc? 133) Cu ce scop se face ruperea plumburilor de control la instalatia S.B.W.? 134) Cum se procedeaza la readucerea in stare normala a instalatiei S.B.W.? 135) Ce tipuri de instalatii de centralizare electromecanica se folosesc pe reteaua C.F.R.? 136) Din cate parti se compune aparatul de manevra? 137) Care sunt denumirile campurilor in ordine de la exterior spre interiorul staţiei? 138) Unde se afla si ce rol are inductorul? 139) Unde se afla si ce rol au indicatorii electrici de linie? 140) Unde se afla cutia mecanica? 141) Ce rol are capra aparatului de manevra? 142) Care este ordinea de aşezare a pârghiilor? 143) Care este poziţia normală a pârghiilor macazurilor la CEM tip FT? 144) Cu ce este inzestrata instalatia CEM pentru împiedicarea manevrării macazurilor sub tren? 145) Cum se face manipularea instalatiilor de centralizare electromecanica in conditii normale? 146) Cum se face manipularea instalatiilor de centralizare electromecanica in conditii deosebite? 147) Care sunt condiţiile de siguranţă îndeplinite de instalaţiile CEM? 148) Pentru ce sunt folosite plumburile de control? 149) Cum functioneaza blocul de linie automat? 150) Ce permit instalaţiile de bloc de linie automat – denumite în continuare BLA? 151) Ce nu trebuie sa permita instalaţiile de bloc de linie automat sau semiautomat? 152) Cum functioneaza blocul de linie semiautomat? 153) Ce rol au si nu permit instalaţiile de control electric al liniilor de garare şi a zonelor de macazuri denumita CELS? 154) Care sunt grupele unei statii de triaj? 155) Ce reprezinta cocoasa de triere? 156) Cum sunt reprezentate pe luminoschema sectiunile izolate de linie si de macazuri? 157) Ce se realizeaza cu ajutorul instalaţiei de automatizarea procesului de triere? 158) Cum se face manipularea instalaţiilor de mecanizare şi automatizare a trierii, în condiţii deosebite? 159) Ce asigura frana de cale? 160) De catre cine se face manipularea franei de cale? 161) Care plumburi de control trebuie verificate de personalul care le deserveşte? 162) Unde se folosesc si ce rol au masele de manevra? 163) Ce contin masele de manevra? 65

164) Cum se face executarea manevrei de la masa de manevră? 165) Cum se face manipularea masei de manevra in conditii deosebite? 166) La ce servesc coloanele de manevra? 167) Ce face IDM pentru transmiterea manevrării macazurilor la comanda locală? 168) Ce obligatii are agentul M de la coloana de manevra? 169) Ce operatii va efectua agentul M autorizat pentru efectuarea manevrei de la coloana de manevră? 170) Ce face agentul M La terminarea manevrei? 171) Prin ce se realizeaza comunicarea pentru primirea si transmiterea comenzilor si dispoziţiilor necesare desfăşurării activităţilor de circulaţie si manevra, precum si a ordinelor si dispoziţiilor referitoare la buna desfășurare a activităţii? 172) La ce folosesc instalaţiile telefonice între IDM şi posturile de barieră din staţie sau linie curentă? 173) La ce folosesc instalaţiile de comunicaţie exterioare (megafoane, difuzoare) pentru piaţa de manevră? 174) In ce situatii se utilizeaza instalaţiile de radiocomunicaţii în transportul feroviar? 175) Ce se interzice la utilizarea instalaţiilor de telecomunicaţii? 176) Cum se face executarea lucrărilor de întreţinere si reparaţie cu scoaterea din funcţie a instalaţiilor SCB? 177) Ce este obligat IDM in cazul defectării sau scoaterii din funcţiune a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE? 178) Cand se interzice efectuarea lucrărilor de modificare, mutare, reparare, verificare sau de înlocuire a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, precum şi a altor lucrări care ar provoca scoaterea lor temporară din funcţiune? 179) Cum se da incuviinţarea pentru executarea lucrărilor la instalaţiile SCB, TC şi IFTE? 180) Cum se procedeaza cand personalul SCB, TC şi IFTE efectuează lucrări în raza de activitate a posturilor cu masa de manevră sau comandă automata a macazurilor? 181) Ce trebuie sa faca IDM dispozitor in toate cazurile în care urmează să se execute lucrări la posturile sau instalaţiile exterioare? 182) Cum se face circulaţia trenurilor şi executarea manevrei in intervalul de timp cât se lucrează la instalaţiile SCB, TC şi IFTE? 183) Cand se poate executa de către IDM dispozitor sau agentul postului in cazul în care, potrivit înscrierilor făcute de personalul SCB şi IFTE, parcursurile de circulaţie şi manevră se execută numai după primirea consimţământului dat în scris de către acesta? 184) Unde se da consimtamintul scris? 185) Ce trebuie sa verifice personalul care deserveşte posturile, în prezenţa personalului care a executat lucrările dupa terminarea lucrarilor? 186) Unde înscrie data şi ora terminării lucrărilor personalul care a executat lucrarea după terminarea lucrărilor pe teren? 187) Ce este obligat personalul care a executat lucrările după terminarea lucrărilor la postul exterior? 188) De catre cine se face scoaterea din funcţiune a blocului de linie automat? 189) Cand se considera instalaţia BLA se consideră repusă în funcţiune? 190) Cum se transmit catre IDM inceperea, terminarea lucrărilor şi repunerea în funcţiune a instalaţiilor de siguranţa circulaţiei la posturile exterioare din incinta staţiei? 191) Cum trebuie sa fie instalaţiile SCB care realizează dependenţe funcţionale de siguranţa circulaţiei? 192) De catre cine se poate face ruperea sigiliilor de la instalaţiile SCB, TC şi/sau IFTE? 193) In ce situatii se poate face desigilarea instalaţiilor de către personalul care le manipulează? 194) Ce este RRLISC?

66

67