Solutinarea Contestatilor In Achizitiile Publice.docx

Academia Forțelor Terestre ,,Nicolae Bălcescu” Sibiu

Facultatea de Științe Economice si Administrative Specializarea: Administrație Publică

Tema: Soluționarea contestațiilor în achizițiile publice Disciplina: Achiziții publice

Coordonator științific: LT. PRECUP LIVIU ALEXANDRU

Sd. Cap. Radu Ionuț Alexandru Grupa 25AP

Sibiu, 2019

Cuprins Introducere............................................................................................................................................. 3 Delimitări conceptuale .................................................................................................................. 4

I. II.

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor ................................................................. 5

III.

Soluționarea Contestațiilor ....................................................................................................... 6

Termenele pentru depunerea contestației formulată pe cale administrativ-jurisdicțională ...... 7 Concluzie ................................................................................................................................................ 9 Bibliografie ........................................................................................................................................... 10

2

Introducere Procesului de achiziții publice i se acordă din ce în ce mai multă importanță ca urmare a rezultatelor financiare favorabile înregistrate la nivelul organizațiilor, atât la nivelul cifrei de afaceri cât și al nivelului profitului înregistrat. Acest lucru se datorează trecerii progresive de la o economie de producție la o economie de piață, în cadrul căreia raportul dintre cerere și ofertă dictează distribuirea resurselor bănești și totodată prețul, a cărui valoare minimală devine un obiectiv principal. Ca urmare a importanței deosebite pe care achiziția publică o joacă în funcționarea instituțiilor publice, fiind o parte esențială a funcției de asigurare materială, este impetuos necesar ca procedura de achiziție să se deruleze conform prevederilor legale și normelor metodologice în vigoare. Astfel, capacitatea de a contesta executarea în mod deficitar sau abuziv a anumitor etape din cadrul procesului de achiziții reprezintă un aspect esențial pentru garantarea corectitudinii și legalității atribuirii contractelor de achiziții publice. Prezenta lucrare își propune drept scop prezentarea succintă a principalelor elemente corespunzătoare procedurii de contestație în achizițiile publice, în vederea înțelegerii modului de derulare a procesului și a rolului jucat de acesta pentru asigurarea corectitudinii și pentru a preveni sau soluționa eventualele neconformități. În acest sens, au fost consultate și analizate atât normele și reglementările legale din domeniu, cât și anumite lucrări de specialitate, considerate a fi reprezentative pentru problemele abordate.

3

I.

Delimitări conceptuale

În vederea înțelegerii contestațiilor în procesul achizițiilor publice, este necesar, mai înainte de toate, înțelegerea conceptului de achiziție publică. Astfel, „Achizițiile publice desemnează tot procesul de cumpărare de la agenții economici existenți pe piață, inclusiv aspectele logistice, și acoperă întreaga gamă de contracte, și sfârșitul duratei de viată a unui bun sau serviciu sau a unei lucrări.”1 Contestațiile reprezintă, așadar, semnalarea unor nereguli de partea sau pârțile care consideră că atribuirea contractelor de achiziții s-a făcut în mod neconform sau abuziv, cerându-se totodată rezolvarea neregulilor constatate. Conform ART.2, Alin.1, din Legea nr. 101/2016 din 19 mai 2016 și consolidată în 26 iunie 2018, „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativjurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi.”2 Totodată, contestațiilor pot fi considerate o formă de manifestare a principiului nediscriminării, principiu care se referă la „asigurarea condițiilor de manifestare a unei concurențe reale astfel încât orice operator economic (furnizor/executant/prestator), indiferent de naționalitate, să aibă dreptul de a participa la procedura de atribuire și să aibă șansa de a deveni contractant.”3 Termenele de înaintare a contestațiilor sunt de 10 zile (pentru procedurile de achiziții publice/sectoriale sau de concesiune egale sau mai mari decât pragurile valorice) sau 5 zile (în cazul procedurii de achiziție publică/sectorial sau de concesiune mai mică decât pragurile valorice), iar după recepționarea contestației, autoritatea contractantă are posibilitatea să formuleze soluții considerate optime în urma contestației, în cel mult trei zile de la primirea acesteia. Dispozițiile formulate trebuie transmise atât contestatarului, cât și operatorilor economici care participă în procedura atribuirii. În vederea aducerii la cunoștința operatorilor economici interesați, masurile care au fost luate înainte de data limită de depunere a solicitărilor de participare se publica în SEAP („Sistemul electronic de achiziții publice - desemnează sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin internet la o adresă dedicată, utilizat în scopul aplicării prin mijloace electronice a procedurilor de atribuire și în scopul publicării anunțurilor la nivel național”)4. Autoritatea contractantă nu poate încheia contractul decât după ce a comunicat hotărârea Consiliului referitoare la soluționarea contestației, respectând termenul de așteptare pentru încheierea lui și de asemenea nerespectarea prevederilor aduce cu sine nulitate. Conform ART.10 din legea 101/2016 , contestația trebuie să cuprindă:

1

Elvira Nica, Managementul Achizițiilor Publice, Editura Economică, 2012, p.61 Legea nr. 101/2016 din 19 mai 2016 si consolidată în 26 iunie 2018, ART.2, Alin.1 3 Dr. Gabriel Ioan Popa, Achiziții publice –curs universitar–, Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, 2013, p.20 4 Legea nr.98/2016 din 19 mai 2016 și consolidată în 4 iunie 2018 2

4

a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința, codul de identificare fiscală al contestatorului persoană fizică ori, după caz, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, numărul de înmatriculare în registrul comerțului, persoanele care le reprezintă și în ce calitate. Se indică și adresa de poștă electronică, numărul de telefon și numărul de fax, după caz, la care poate fi comunicat orice act procedural. Contestatorul care locuiește în străinătate indică, pentru celeritate, și domiciliul ales sau reședința din România unde urmează să i se transmită comunicările privind soluționarea contestației; b) denumirea și sediul autorității contractante; c) denumirea obiectului contractului, procedura de atribuire aplicată, după caz, numărul și data anunțului de participare din SEAP; d) precizarea actului atacat al autorității contractante; e) obiectul contestației; f) motivarea în fapt și în drept a contestației; g) mijloacele de probă pe care se sprijină contestația, în măsura în care este posibil; h) semnătura contestatorului persoană fizică sau a reprezentantului persoanei juridice.5 Dacă Consiliul apreciază că nu se regăsesc toate informațiile la care face referire respectivul articol, acesta poate solicita contestatarului în termen de 3 zile să completeze eventualele lipsuri; în caz contrar, contestația este anulată.

II.

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor

Este un organism independent cu activitate administrativ – jurisdicțională, a cărui organizare și funcționare este reglementată de Legea nr. 101/2016, privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului National de Soluționare a Contestațiilor, respectiv a regulamentului de organizare și funcționare aferent. În fruntea consiliului este un președinte, ales pe o perioada de 3 ani dintre membrii săi, prin vot secret, cu majoritate absolută. Acesta are posibilitatea de a emite ordine și e ajutat de un colegiu alcătuit din 3 membri. Totodată, în calitate de reprezentant al Consiliului și ordonator principal de credite, președintele, prin semnătura sa, îl angajează patrimonial față de terți. Președintele CNSC trebuie să întocmească un raport anual de activitate, pe care-l înaintează Parlamentului până la 31 martie anul următor, pentru a fi evaluată activitatea administrativă și organizatorică a Consiliului. In ART.42 din legea nr.101/2016 se menționează faptul că CNSC este finanțat de la bugetul de stat, Guvernul României având obligația să stipuleze în proiectul bugetului de stat resursele financiare necesare activităților Consiliului cu sediul la București. Tot în respectivul articol, se menționează că CNSC își prezintă, la cererea ANAP, punctul de vedere cu privire la actele normative care au drept inițiator alte autorități și instituții publice, ce conțin prevederi din domeniul său de activitate. Consiliul este alcătuit din 36 de membri, cel puțin jumătate trebuind să fie licențiați în drept, cu o experiență juridică de minim 9 ani (inclusiv președintele) și cel puțin 2 ani în domeniul achizițiilor publice și 64 de persoane cu funcții tehnico-administrative. Metoda de selecție a membrilor este concursul, selecționarea realizând-se în funcție de aptitudinile și buna

5

Legea nr. 101/2016 din 19 mai 2016 și consolidată în 26 iunie 2018, ART.10, Alin.1

5

reputație a candidaților, iar cei care reușesc să acceadă în funcție, își primesc numirea prin decizia prim-ministrului. Membrii CNSC au statut de funcționari publici cu statut special, având denumirea de consilieri de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice, fiind salarizați asemenea celor care ocupa funcția publică de consilier de concurență, iar funcția președintelui Consiliului corespunde celei de președinte al Consiliului Concurenței. Un alt aspect important referitor la statutul membrilor Consiliului este prevăzut în Art.47 din legea nr.101/2016 și anume interdicțiile care li se impun acestora. Astfel, ei nu au voie să aibă activități de natură comercială, sa fie membrii sau asociați organelor de conducere, administrare sau control al unor societăți care desfășoară activități cu caracter economic sau al unui grup cu interes economic, să fie membrii ai unui partid politic sau sa fie implicat în activități de natură politică, sa încadreze funcții publice sau private, excepție făcând cele didactice, de cercetare sau de creație literară și artistică, să aibă alte activități profesionale sau cu caracter consultativ. De asemenea, aceștia sunt obligați sa depună declarații de avere și de interese, în vederea dovedirii corectitudinii profesionale și a caracterului incoruptibil. Participarea la soluționarea contestațiilor este interzisă membrilor CNSC în cazul în care apar conflicte de interes, daca a existat un proces penal între ei și una din părți într-un interval de 5 ani până la rezolvarea prejudiciului, daca a făcut declarații publice referitoare la contestația respectivă sau dacă se dovedește ca au beneficiat de anumite avantaje din partea unuia dintre cei implicați. Decizia Consiliului poate deveni nulă prin adresarea unei plângeri împotriva acesteia către curtea de apel cu competențe în soluționarea plângerilor. Totodată, performanțele membrilor, identificarea și rezolvarea abaterilor disciplinare, formarea profesională și celelalte detalii de natură organizatorică sunt evaluate și reglementate prin regulamentul de organizare și funcționare.

III.

Soluționarea Contestațiilor

Modul de contestare și căile de atac în legătură cu atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii sunt descrise în detaliu în cuprinsul legii 101/2016 publicată MOF al României completată cu modificările ulterioare aduse de către ordonanța 45/2018, creată special pentru simplificarea și reducerea termenelor de soluționare a contestațiilor. Ca noutate apare elementul de cauțiune în valoare de 2% din valoarea contractului contestat. Cu alte cuvinte prin apariția acestei cauțiuni se speră ca cei care vor contesta contractele de achiziții publice să fie din ce în ce mai puțini, ținând seama că nu toți contestatarii au la îndemână suma necesară pentru alcătuirea integrală a valorii contestației. Conform legii „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori întrun interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară.”6 În prezent nu se mai face o notificare prealabilă a autorității contractante, contestația se depune direct la Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor cu denumirea simplificată de Consiliul, pentru soluționarea pe cale administrativ-jurisdicțională sau instanței de judecată.

6

Legea 101/2016 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016 Art.2 alin.1

6

Pentru soluționarea contestației pe cale judiciară, persoana care se consideră vătămată se poate adresa instanței de judecată competente, potrivit prevederilor prezentei legi.7

Termenele pentru depunerea contestației formulată pe cale administrativ-jurisdicțională Persoana care se consideră vătămată poate sesiza Consiliul și contesta în termen de:  10 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoștință în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică/sectorială sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice pentru care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare, conform legislației privind achizițiile publice, achizițiile sectoriale sau concesiunile de lucrări și servicii;  5 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoștință în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică/sectorială sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice pentru care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare, conform legislației privind achizițiile publice, achizițiile sectoriale sau concesiunile de lucrări și servicii; Măsurile de remediere pe care le consideră necesare autoritatea contractantă, în urma depunerii contestației de către persoana lezată de rezultatele actului autorității contractante, se iau în cel mult trei zile de la primirea contestației. Ele se comunică , după o zi lucrătoare de la data adoptării lor celui care a contestat respectivul act precum și celorlalți operatori economici implicați în procedura de atribuire și Consiliului prin publicarea în SEAP. „Până la soluționarea contestației de către Consiliul, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației. Cererea de intervenție depusă la Consiliul va fi comunicată și celorlalte părți ale cauzei în termen de două zile de la primire. În cazul procedurilor a căror inițiere nu se realizează prin publicare în SEAP, termenul de 10 zile se calculează de la data comunicării contestației.”8 Atunci când Consiliul constată că sunt necesare informații și mijloace de probă, contestatarul este obligat în termen de trei zile de la solicitare să le prezinte pentru a putea fi luate în considerare în analiza contestației. Depunerea acestora după acest termen este tardivă și nu se mai iau în considerație în analiza cauzei. Analiza dosarului făcându-se pe baza probelor depuse inițial. Soluționarea pe fond a contestației de către Consiliul se face în termen de 15 zile de la data primirii ei în condițiile art. 18 alin. (2), a dosarului achiziției publice, al achiziției sectoriale sau al concesiunii, respectiv în termen de 5 zile în situația incidenței unei excepții care împiedică analiza pe fond a contestației.9 În urma analizei dosarului, Consiliul examinează actul atacat și poate să pronunțe o decizie de anulare în tot sau în parte, poate obliga autoritatea contractantă să emită un act sau să adopte măsurile necesare restabilirii legalității, cu indicarea clară și precisă a operațiunilor care urmează a fi realizate de autoritatea contractantă sau poate anula procedura de atribuire. Deciziile Consiliului privind soluția sau dispuse în urma analizei contestației pot fi atacate de către oricare dintre părțile implicate, cu plângere la instanța de judecată competentă, 7

O.G.U.45/2018 din 24 mai 2018 Art.49 alin.1 O.G.U.45/2018 din 24 mai 2018 Art.17 alin.3 9 Idem Art.24 alin.1 8

7

atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare pentru părțile în cauză, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. În acest caz, depunerea în termen de 5 zile de la comunicarea plângerii de către pârât a întâmpinării este obligatorie. Trebuie să comunice instanței de judecată și petentului întâmpinarea. Nedepunerea întâmpinării în termen atrage decăderea din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții în afara celor de ordine publică. Primul termen de judecată este de maximum 20 de zile de la data înregistrării plângerii, iar termenele ulterioare nu pot depăși 15 zile.10

10

Idem Art.32 alin.5

8

Concluzie În concluzie, contestațiile în achizițiile publice garantează corectitudinea executării procedurilor, fiind totodată un element cheie al principiului nediscriminării. Astfel, legislația permite oricărei persoane care simte că drepturile i-au fost lezate și nu a primit tratamentul corespunzător, ori rezultatul final, respectiv încheierea contractului de achiziție publică s-a făcut într-un mod neconform sau abuziv, are dreptul să sesizeze autoritățile competente și, în cazul în care contestația sa e una justificată, sa fie repus în drepturi. Capacitatea de a contesta anumite nereguli este, nu în ultimul rând, un aspect cheie al regimului democratic și al economiei pieței libere care asigură prevenirea neregulilor și sancționarea abuzurilor. În economia de piață este dovedit faptul că respectarea regulilor și executarea corectă a operațiilor creează cadrul perfect pentru performanțe ridicate și randamente înalte. În primul rând o achiziție publică executată cu respectarea în totalitate a prevederilor legale asigură beneficiul și confortul ambelor părți participante la procesul de achiziție.

9

Bibliografie Lucrări de specialitate: 1. Elvira Nica, Managementul Achizițiilor Publice, Editura Economica, 2012; 2. Dr. Gabriel Ioan Popa, Achiziții publice –curs universitar–, Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, 2013. Legislație: 3. Legea 101/2016 din 19 mai 2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea consiliului național de soluționare a contestațiilor publicată în Monitorul Oficial al României, partea 1, nr. 393 din 23 mai 2016; 4. O.U.G. nr. 45/2018 din 24 mai 2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice publicată în: Monitorul Oficial al României nr. 459 din 4 iunie 2018; 5. Legea nr.98/2016 din 19 mai 2016 din 19 mai 2016 privind achizițiile publice publicată în Monitorul Oficial al României nr. 390 din 23 mai 2016 și consolidată în 4 iunie 2018.

10