Simulare Licenta Iulie 2009 Corect

Ai raspuns corect la 0 intrebari si incorect la 0 intrebari Nr. Crt.

1

Intrebarea 1. Psihicul uman este un sistem: a) static b) probabilist c) dinamic d) dinamic-evolutiv 1. a+b 2. c+d 3. b+d 4. a+b+d 2. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

2

3

1. integral innascut 2. dobandit in copilarie 3. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita 3. In definirea psihologica a constiintei esentiala este: a) dimensiunea teleonomica b) dimensiunea motivationala c) dimensiunea etica d) dimensiunea cognitiva 1. a+b+d 2. a+c+d 3. c+d 4. a+d

4

4. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaza constiinta: a) constiinta morala b) constiinta stiintifica c) constiinta de sine d) constiinta juridica e) constiinta lumii externe 1. a+b+c+e 2. b+d+e 3. a+c+d+e 4. b+d 5. c+e 5. Constiinta este:

5

1. suma functiilor si proceselor psihice particulare 2. suma proceselor cognitive 3. un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o emergenta integrativa ireductibila

6. Constiinta de sine este o functie: 6

1. proiectiva 2. autoreflexiva 3. reflexiva 7. Constiinta de sine:

7

1. genereaza identitatea Eului 2. deriva din identitatea Eului 3. nu are nicio legatura cu identitatea Eului 8. Sinteza interioara este un stadiu in formarea:

8

9

1. constiintei lumii externe 2. subconstientului 3. constiintei de sine 9. Functia reglatoare a constiintei consta in: a) sistematizarea informatiilor b) planificarea activitatii c) generarea unor proiecte noi d) evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse 1. b+c 2. a+b+d 3. a+c+d 4. b+d 10. Perceptia este:

10 1. o senzatie complexa 2. o structura cognitiva distincta 3. o suma de senzatii 11. Perceptia reflecta: 11 1. proprietati esentiale si generale ale obiectelor 2. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale 3. proprietati situational-accidentale 12. Determinantii perceptiei includ: 1. exclusiv factorii obiectivi externi 12 2. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni luati separat 3. exclusiv factori subiectivi interni 4. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelatiune

13. Perceptia monomodala consta in: 13 1. perceperea unui obiect o singura data 2. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori 3. perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator 14. Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna: 14

1. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului 2. incadrarea obiectului intr-o clasa 3. relationarea obiectului cu experienta anterioara 15. Invariantii de structura (buna forma) in perceptie rezulta din:

15 1. numarul elementelor componente 2. relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente 3. marimea elementelor componente 16. Iluziile sunt rezultatul: 1. halucinatiilor 16 2. excedentului de informatie 3. efectelor de camp 17. Rolul setului in perceptie este: 17 1. intotdeauna pozitiv 2. atat pozitiv, cat si negativ 3. intotdeauna negativ 18. Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra: 18

1. cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete) 2. cu ajutorul figurilor duble 3. cu ajutorul figurilor suprapuse 19. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca:

19 1. se fixeaza direct pe scop 2. foloseste procedee logico-formale 3. opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice 20. Care dintre scolile psihologice explica rezolvarea problemelor prin fenomenul „insight” 20 1. introspectionista 2. gestaltista 3. asociationista 4. behaviorista

21. Care a fost obiectivul principal al scolii de la Wűrzburg 1. sa demonstreze caracterul evolutiv al gandirii 21 2. sa ilustreze trecerea de la concret la abstract 3. sa demonstreze ca gandirea se trage din reprezentare 4. sa demonstreze caracterul pur al gandirii, desfasurarea ei fara nici un acompaniament imagistic 22. Notiunea este: 22 1. un model informational imagistic 2. un model informational izomorfic 3. un model informational homomorfic esentializat 23. Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul: 1. polaritatii 23 2. generalitatii 3. sinonimiei 4. contrastului 24. Continutul notiunilor se dezvaluie in: 24 1. succesiunea reprezentarilor 2. judecata 3. interactiunea dintre cuvant si imagine 25. Care este proprietatea dupa care J.Piaget a stabilit trecerea de la stadiul preoperator la cel operator in dezvoltarea ontogenetica a gandirii 25 1. finalitatea 2. structuralitatea 3. continuitatea 4. reversibilitatea 26. Procesarea de tip inductiv asigura: a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale b) identificarea obiectelor in contextul lor natural c) trecerea de la individual la general 26

1. b+c 2. a+c 3. a+b 4. a+b+c 27. Procesarea de tip deductiv asigura:

27 1. trecerea de la general la particular 2. trecerea de la concret la abstract 3. trecerea de la real la virtual

28. Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandirii consta in: 1. planul de desfasurare 28 2. continutul asupra caruia se aplica 3. rezultatul la care ne conduc 29. Operatia generalizarii consta in: 1. colectarea la un loc a mai multor genuri de informatii 29 2. evidentierea asemanarilor intre obiecte si fenomene 3. extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat de cazuri individuale asupra tuturor cazurilor individuale de acelasi fel 30. Abstractizarea consta in: 30 1. asamblarea insusirilor esentiale 2. detasarea unei insusiri din contextul celorlalte 3. extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora 31. Algoritmul este aplicabil: 31

1. oricarei probleme bine definite 2. oricarui gen de probleme 3. doar problemelor de matematica 32. Euristica se subordoneaza:

32 1. principiului tot sau nimic 2. principiului incercarilor si erorilor 3. principiului conexiunii inverse 33. Gandirea euristica este solicitata: 1. in orice situatie slab definita 33 2. doar in creatia artistica 3. doar in jocul de sah 34. Reteaua semantica se realizeaza: 1. pe baza relatiei de sinonimie 34 2. pe baza relatiei de subordonare - incluziune 3. pe baza apropierii spatiale a notiunilor 35. Ca activitate decizionala, gandirea: 35 1. ierarhizeaza notiunile in ordinea generalitatii 2. reduce incertitudinea in situatii alternative 3. realizeaza planificarea actiunilor 36. Comunicarea desemneaza: 36 1. schimburi de energie 2. orice fel de schimburi in societate 3. schimburi de informatie

37. Latura semantica a comunicarii consta in: 1. legatura unidirectionala intre emitent si receptor 37 2. legatura selectiv – determinata intre ceea ce se emite si ceea ce se receptioneaza 3. raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate 38. Latura pragmatica a comunicarii rezida in: 38 1. modul de folosire a alfabetelor si codurilor 2. valoarea mesajelor pentru receptor 3. coerenta succesiunii mesajelor 39. Corectitudinea comunicarii se reflecta in: 39 1. promptitudine 2. utilitate 3. fidelitate 40. Codarea, recodarea, decodarea – presupun: a) trecerea de la un mesaj la altul b) transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altul 40 c) intelegerea mesajului receptionat 1. a+b+c 2. b+c 3. a+b

41

41. Care din proprietatile de mai jos definesc algoritmul a) concretitudinea b) generalitatea c) fidelitatea d) finalitatea e) determinarea 1. a+b+c+d+e 2. a+c+d+e 3. b+c+d 4. a+c+e 5. b+d+e 42. Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei este:

42 1. rapiditatea aplicarii ei 2. presiunea timpului 3. functia de utilitate 43. Strategia minimax se aplica in: 43 1. formarea notiunilor 2. adoptarea deciziilor 3. rezolvarea problemelor slab definite

44. Potrivit legii lui Zipf, lungimea cuvintelor dintr-o limba este invers proportionala cu: 44 1. dificultatea articularii 2. locul ocupat in propozitie 3. frecventa folosirii in comunicare 45. Latura semantica exprima: 45

1. o legatura de similitudine 2. o legatura designativa 3. o legatura spatiala 46. Legatura cuvantului cu obiectul:

46

47

1. este predeterminata 2. este directa 3. este mediata prin imagine 4. este impusa din afara 47. Intelegerea structurilor verbale este determinata de: a) lungimea lor b) ordinea sintactica a cuvintelor c) compatibilitatea semantica dintre cuvinte 1. a+b 2. a+b+c 3. a+c 4. b+c 48. Modelul gramaticii generative presupune:

1. prevalenta regulilor sintactice asupra celor morfologice 48 2. corelarea laturii semantice cu cea pragmatica 3. interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii lingvistice 49. Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesul comunicarii este: 49 1. contextul 2. dispozitia interlocutorilor 3. obiectul comunicarii 50. Diferentialul lui J. Osgood vizeaza: 50 1. stabilirea raporturilor sintactice 2. stabilirea raporturilor semantice 3. stabilirea raportului particular – general

51

51. Veriga eferenta a limbajului include: a) componenta vizuala b) componenta motorie manuala c) componenta auditiva d) componenta fono - articulatorie 1. b+d 2. a+c 3. a+c+d 4. b+c+d 52. Functia reglatorie a limbajului consta in:

52 1. reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect 2. influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur 3. alternarea rolurilor intre emitent si receptor 53. Limbajul intern este: 53 1. vocabularul latent al unui subiect 2. premisa dezvoltarii limbajului extern 3. limbajul extern selectiv comprimat 54. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui: 54

55

1. J. Piaget 2. P.J. Guilford 3. O. Selz 4. W. Kőhler 55. Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a limbajului: a) auzul fonematic b) fono – articulatorie c) vizuala d) motricitatea manuala 1. b+c+d 2. a+b+d 3. a+c 4. b+d 5. a+b+c+d 56. Care din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune:

56

1. om 2. animal 3. mamifer 57. Afectivitatea reflecta:

57 1. proprietatile fizice ale stimulilor 2. variatiile mediului intern al organismului 3. raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern

58. Emotia poate fi provocata de: 58 1. actiunea oricarui stimul 2. actiunea stimulilor nocivi 3. actiunea stimulilor semnificativi . 59. Declansarea emotiei se produce: 59

1. in urma deliberarii subiectului 2. in mod involuntar, neintentionat 3. cand subiectul nu este atent 60. In prim – planul constiintei subiectului se impune:

60 1. semnul trairii emotionale 2. durata trairii emotionale 3. intensitatea trairii emotionale 61. Caracterul polar al emotiilor deriva din: 61

1. intensitatea stimulilor 2. starea de motivatie a subiectului 3. semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne 62. „Optimumul emotional” este determinat de:

62 1. intensitatea trairii 2. semnul trairii 3. imaginea obiectului 63. Proprietatea convertibilitatii se refera la: 63 1. schimbarea intensitatii emotiei 2. schimbarea semnului emotiei 3. schimbarea referentialului emotiei 64. Trairea emotionala: 64 1. urmeaza producerii reactiilor periferice 2. are loc concomitent cu reactiile periferice 3. precede reactiile periferice 65. Care din asertiunile de mai jos apartine teoriei James – Lange 65 1. „Fug pentru ca mi-e frica” 2. „Mi-e frica pentru ca fug” 66. In acceptiune restransa, motivatia desemneaza: 66

1. totalitatea mobilurilor interne care stau la baza conduitei 2. nevoia de hrana 3. semnalizarea unei stari de necesitate

67. Dinamica motivationala se subordoneaza: 67 1. principiului „tensiune – reductie” 2. legii efectului 3. legii contrastului 68. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai mare in timp: 68 1. interesul 2. idealul 3. aspiratia 4. trebuinta 69. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus: a) criteriul genetic b) criteriul prioritatii satisfacerii c) criteriul complexitatii 69 d) criteriul specificitatii umane 1. a+c+d 2. b+c 3. a+c 4. b+d 70. Optimumul motivational exprima: 1. intensitatea absoluta a motivului 70 2. caracterul homeostatic al motivului 3. raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultatea sarcinii

71

71. Rolul social exprima: A. conceptia despre viata B. imaginea de sine C. standarde comportamentale D. norme sociale a. A+B b. C+D c. B+C d. B+C+D

72. Conceperea Eului ca nucleu al personalitatii se refera la: A. locul Eului in structura personalitatii B. structura psihologica a Eului C. rolul Eului in structura personalitatii 72 D. particularitatile eului a. A+B b. B+C c. B+C+D d. A+C e. B+D 73. Extraversia este asociata cu tipul: A. astenic B. schizotim C. ciclotim 73 D. atletic a. A+C b. C+D c. C d. D 74. Legatura dintre biotip si psihotip este: A. o legatura genetica B. o legatura cauzala C. o corelatie statistica D. o corelatie cantitativa 74 E. o corelatie calitativa a. A+B b. C+D c. A+E d. B+E e. B+C

75. Inteligenta de tip A este: A. inteligenta innascuta B. inteligenta cristalizata C. rezultatul invatarii D. inteligenta fluida 75 E. deficitara in situatii structurate F. eficienta in situatii nestructurate a. A+B+F b. B+C+E c. A+D+F d. A+B e. C+D

76. Aptitudinile reprezinta: A. valori psihosociale B. valori morale C. valori functionale 76 D. valori socioculturale a. A b. C c. A+C d. A+D e. C+D

77

77. Persoanele inalt creative: A. aleg situatii problematice noi B. aleg situatii problematice ambigue C. folosesc nivelul constient D. folosesc nivelul inconstient

a. A+C b. A+D c. A+C+D d. B+C+D e. A+B+C 78. Intre inteligenta si aptitudinile speciale: A. intodeauna exista o corelatie pozitiva B. nu intotdeauna exista o corelatie pozitiva C. intotdeauna exista o corelatie negativa 78 D. nu intotdeauna exista o corelatie negativa a. A b. B c. C d. D

79

79. In conceptia lui Henri Ey, Eul este: A. constiinta de sine B. constiinta de lume C. constiinta reflexiva D. constiinta morala a. A b. B c. C d. A+C e. C+D

80

80. Tipul de activitate nervoasa superioara constituie baza neurofunctionala a: A. sistemului nervos B. inteligentei C. temperamentului E. activitatii a. A b. C c. A+C d. A+C+E e. A+B+C

81. Inteligenta emotioanala contine elemente: A. cognitive B. afective C. motivationale 81 D. sociale a. A b. B+C c. A+B+C d. B+C+D e. A+B+C+D

82. Modalitatea interna de raportare a unei persoane la diversele laturi ale vietii sociale, la altii, la sine, la activitate desemneaza: A. gandirea B. atitudinea C. opinia 82 D. inteligenta E. creativitatea a. A+D b. B+C c. D+E d. B e. E

83. Stadiul formativ si stadiul normativ al creativitatii se caracterizeaza prin: A. conformism B. nonconformism 83 C. convergenta D. divergenta a. A+C b. A+D c. B+C d. B+D

84. In reteaua de statute sociale, pozitia centrala o detine: A. statutul economic B. statutul profesional C. statutul familial 84

85

a. B+C b. A+B+C c. A d. B e. C 85. Eul este: A. gandire B. simtire C. reflexie D. emotie a. A+B b. C+D c. A+B+C d. A+B+C+D e. B+C+D 86. Frecventa trairilor psihice pe o anumita unitate de timp indica: A. tempoul trairilor psihice B. ritmul trairilor psihice C. intensitatea trairilor psihice

86 a. A b. A+B c. B d. B+C e. A+B+C

87

87. Realizarea activitatii la un nivel calitativ superior este o conditie specifica formarii: A. caracterului B. inteligentei C. aptitudinii D. atitudinii E. deprinderii a. A+D b. B+C c. B d. C e. C+D+E

88. Cea mai stabila componenta a personalitatii, in cadrul ontogenezei, este: A. inteligenta B. vointa C. temperamentul D. caracterul 88 E. gandirea a. A b. C c. A+E d. E e. A+C 89. Absolutizarea importantei mediului extern in formarea aptitudinilor corespunde abordarii: A. asociationiste B. gestaltiste C. genetiste D. ineiste 89 E. behavioriste a. A+D b. B+C c. C+E d. C e. E 90. In conceptia lui Jean Piaget, relatia adaptativa dintre organism si mediu constituie: A. inteligenta B. asimilarea C. acomodarea 90 D. echilibrul dintre asimilare si acomodare a. A+B b. A+C c. A+D d. A+B+C e. B+C 91. Corelarea si integrarea componentelor caracteriale se realizeaza prin mecanisme: A. de apreciere B. de selectie C. de compatibilizare D. de valorizare 91 E. de feedback a. C+E b. A+B c. B+C+D d. A+B+D e. B+C+D+E

92. In conceptia lui Fr. Baron, performanta si produsul creator trebuie sa: A. fie rar intalnite in activitatea respectiva B. fie frecvent intalnite in activitatea respectiva C. aiba un grad ridicat de neobisnuit D. aiba un grad relativ ridicat de neobisnuit E. fie adecvate realitatii 92 F. fie adecvate imaginatiei creatoare a. A+C+E b. B+D+E c. A+D+F d. B+C+E e. B+C+F 93. Manifestarea a doua atitudini in acelasi timp: A. este posibila prin ierarhizare B. este posibila prin compensare C. este posibila prin cooperare D. nu este posibila 93

94

a. A+B b. B+C c. A+B+C d. C e. D 94. Asociatiile de tip creativ, in conceptia lui Mednick, sunt: A. asemanarea B. contrastul C. serendipitatea D. medierea prin simboluri E. medierea prin imaginatie a. A+C+D b. A+C+E c. B+C+D d. B+C+E e. A+B+C+D+E 95. Componentele statutului social sunt: A. subiective B. obiective C. atitudinale D. comportamentale

95

a. A+B b. C+D c. A+C+D d. B+C+D e. A+B+C+D

96. In raportul dintre eu si constiinta, Eul: A. este o premisa fundamentala a constiintei B. creator de constiinta C. depasete constiinta D. este directionat de constiinta 96

a. A+B b. B+C c. A+B+C d. B+C+D e. A+B+C+D

97. Tipul sentimental se caracterizeaza prin: A. rezonanta afectiva primara B. rezonanta afectiva secundara C. activism D. nonactivism 97 E. anxietate a. A+C b. A+D+E c. B+D d. B+D+E e. B+C 98. Succesul unei activitati depinde de: A. prezenta mai multor aptitudini B. relatiile de compensare dintre aptitudini C. prezenta tuturor elementelor componente ale aptitudinilor D. organizarea elementelor componente ale aptitudinilor 98

a. A+C b. A+C+D c. B+C d. A+B+C e. A+B+D 99. Factorul general al inteligentei este: A. comun tuturor activitatilor B. specific unei activitati C. o combinatie a factorilor de grup

99 a. A+C b. B+C c. A d. C e. B

100. Temperamentul: A. favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor B. inhiba dezvoltarea aptitudinilor C. predetermina dezvoltarea aptitudinilor D. determina dezvoltarea aptitudinilor 100

a. A b. B c. A+B d. A+C e. A+B+C

101. Sternberg abordeaza inteligenta din pespectiva: A. genetica B. factoriala C. cognitiva D. psihometrica E. eclectica 101 F. sistemica a. E+F b. C+E c. A+F d. A+B+F e. C+E+F

102

02. Forma de manifestare a personalitatii este reprezentata prin: A. creativitate B. temperament C. atitudini D. aptitudini E. caracter a. B b. A+B+E c. C+E d. E e. B+C+E

103. Trasaturile caracteriale cardinale sunt: A. trasaturi comune B. trasaturi individuale C. durabile D. spontane E. in numar foarte mare 103 F. in numar foarte mic a. A+C+F b. B+D+E c. B+C+F d. A+B+C+F e. A+B+D+E

104. P. Matusseck considera ca factorii importanti in creatie sunt: A. factorii sociali B. factorii culturali C. factorii psihologici 104

105

a. A+B b. A+C c. B+C d. A+B+C 105. Intensitatea unei atitudini este cu atat mai mare cu cat: A. ne apropiem de polul pozitiv B. ne apropiem de polul negativ C. ne apropiem de extremele polilor pozitiv si negativ D. ne apropiem de jumatatea distantei dintre polii pozitiv si negativ a. A b. B c. C d. D e. C+D 106. Modelul tridimensional al intelectului este constituit din: A. operatii B. produse C. structuri D. continuturi

106

a. A+B b. A+C c. A+B+C d. A+B+D e. A+B+C+D

107. Predominarea functionala a primului sistem de semnalizare corespunde tipului: A. ganditor B. artistic C. motor-general D. echilibrat 107 E. excitabil a. A b. B c. C+D d. B+E e. A+D

108

108. Opozitia dintre statutele achizitionate si cele prescrise genereaza, la nivelul persoanei, conflicte: A. intrastatus B. interstatus C. intraindividuale D. interindividuale a. A+C b. B+C c. A+C+D d. B+C+D e. A+B+C+D 109. Spre deosebire de personalitate, Eul: A. este un fapt de constiinta sociala B. este un fapt de constiinta individuala C. exprima personalitatea D. este nucleu al personalitatii

109

a. A+D b. B+D c. A+C+D d. B+C+D e. A+B+C+D

110. Adaptarea rapida la imprejurari noi de viata este un indicator al tipului: A. echilibrat B. puternic C. mobil D. vioi E. schizotim 110 F. ciclotim a. B+C b. B+C+D c. C+D d. B+C+F e. A+C+E 111. Cea mai inalta forma de dezvoltare a aptitudinilor generale si speciale se realizeaza la nivelul: A. inteligentei B. geniului C. creativitatii 111 D. talentului a. A+C b. B+D c. B d. C e. D

112. Concordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la: A. sistemul atitudinal-valoric B. sistemul atitudinal-social C. sistemul atitudinal-moral 112 a. A b. B+C c. B d. A+C e. A+B+C

113

113. Procesul primar care asigura stimularea creativitatii prin combinarea gandurilor nemodulate in constient, se numeste: A. sublimare B. identificare C. regresie adaptativa D. regresie multipla a. A b. B c. C d. D

114. Componenta conativa a atitudinii caracteriale se refera la: A. convingeri B. obiectul atitudinii C. tendinta spre actiune D. informatii E. trebuinte 114 F. orientare constienta a. A+D+F b. B+E c. B+C+D d. C+F e. C+E+F 115. Capacitatea de transfer a creativitatii, de la un domeniu la altul, este evidentiata de catre: A. Allport B. Lowler C. Lowenfeld D. Guilford 115 E. Gardner a. A+D b. A+E c. B+D d. C+D e. C+E

116. Modul in care o persoana isi reprezinta rolul social se numeste: A. perceptia rolului B. conceptia rolului C. expectatia rolului 116

a. A b. B c. C

117. Persoanele pseudocreatoare se caracterizeaza prin: A. absenta atitudinii creatoare B. prezenta atitudinii creatoare C. absenta aptitudinilor creatoare 117 D. prezenta aptitudinilor creatoare a. A+C b. A+D c. B+C d. B+D 118. Existenta unei corelatii relativ scazute intre inteligenta si creativitate a fost demonstrata de: A. Piaget B. Jackson C. Guilford D. Vernon E. Getzels 118 F. Janet a. C+D b. A+F c. B+C d. B+E e. B+C+E

119

119. Trasaturile de personalitate care influenteaza abilitatile creative sunt: A. autodisciplina B. motivatia intrinseca C. independenta D. sociabilitatea a. A+B b. A+C c. C+D d. B+C+D e. A+B+C+D

120

120. In conceptia lui constantin Radulescu-Motru, Eul: A. se identifica cu starile de constiinta B. se identifica cu constiinta globala C. creeaza unitatea constiintei D. nu precede constiinta a. A+C b. A+D c. B+C d. B+D

121

121. Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului: A. hipertimic B. obsesiv C. agresiv D. senzitiv-introvertit a. A+C b. B c. C d. D e. B+C 122. Din punct de vedere biologic, temperamentul este rezultatul: A. genotipului B. fenotipului C. arhetipului

122 a. A b. B c. C d. A+B e. B+C

123

123. Dominanta Eului psihic implica centrarea pe: A. motivatie intrinseca B. cunoastere C. creatie D. sociabilitate E. afectivitate a. A+B+C b. A+C+E c. B+C d. A+B+E e. A+B

124. Stadiul operator marcheaza preponderenta aspectului operativ al gandirii 124 asupra aspectului figurativ, decentrarea gandirii copilului permitand coordonarea reversibila a actiunii interiorizate si constituirea sistemelor operatorii de transformari cu invariant.

125. In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un fenomen al amplificarii vitezei de crestere si diferentiere somatica a copiilor, paralel cu o 125 dezvoltare psihica precoce. Indicii cresterii somatice, ca si ai maturizarii sexuale, cunosc un devans semnificativ in raport cu perioade situate cu cateva decenii in urma. 126 126. Comportamentul deviant si delincvent sunt comportamente pentru care minorul poate raspunde penal. 127. Un moment esential al construirii identitatii este acela in care copilul 127 vorbeste despre sine folosind pronumele personal “eu“. 128. J.Piaget descrie functionarea inteligentei prin urmatorii termeni preluati din biologie: a) asimilare b) acomodare c) adaptare 128 d) crestere e) dezvoltare 1. a+b 2. a+b+c 3. a+b+c+d+e

129. Piaget prezinta dezvoltarea din perspectiva stadialitatii genetice. Stadiul in aceasta perspectiva presupune : a) ordinea diferitelor achizitii este neschimbata; b) exista o structura proprie a stadiului si nu doar o juxtapunere de proprietati ; c) aceasta structura reconverteste achizitiile anterioare care nu dispar ci se 129 manifesta in alta forma (in situatii regresive pot reaparea ) ; d) fiecare stadiu contine un moment de pregatire si unul de stabilitate ; e) fiecare stadiu contine germenii trecerii la urmatorul ; f) atat stadialitatea genetica cat si cea dinamica sunt subdivizate in substadii (abordarea pe varste). 1. a+b 2. a+b+c+d 3. a+b+c+d+e 130. Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J. Bowlby? a) preatasamentul b) atasamentul de actiune c) atasamantul delimitat 130 d) formarea de relatii reciproce 1. a+b 2. a+c+d 3. b+d 4. a+b+c+d

131. Imitatia amanata este: A. o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire; B. proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea 131 propriu-zisa: 1. a+b 2. b 132. Conceptul folosit in teoria lui J. Piaget pentru a descrie o stare prin care prorpiile placeri si dorinte ale copilului sunt suverane si lipsa intelegerii faprului ca ceilalti traiesc sentimente diferite si gandesc diferit, dificultatea de a corela punctul sau de vedere cu al altora este cel de: a) egocentrism 132 b) imagine mintala c) evocare verbala 1. a 2. a+b 3. a+b+c 133. Egocentrismul gandirii copilului poate fi in perioada de pana la 6/7 ani: a) logic b) ontologic 133 c) patologic 1. a+b 2. b 3. b+c 134. Egocentrismul copilului se manifesta prin: a) artificialismul gandirii b) sincretismul gandirii c) realism 134 d) animism 1. a+c 2. a+c+d 3. a+b+c+d 4. c+d

135. Operatiile logico-matematice care devin posibile in urma achizitiei reversibilitatii sunt : a) clasificarea b) serierea 135 c) conceptualizarea numarului 1. a+b 2. b 3. a+b+c

136. Pentru insusirea limbii romane metoda de invatare a scris-cititului trebuie sa fie: a) analitica b) sintetica 136 c) fonetica 1. a 2. a+b 3. a+b+c 137. Dezvoltarea gandirii copilului de la 6 la 12 ani este caracterizata printre altele de: a) decentrare socio-afectiva 137 b) decentrare intelectuala 1. a+b 2. b 138. Tipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei descrise de J.Rousselet sunt: a) conduita suportului b) coduita revoltei c) conduita inchiderii in sine 138 d) conduita exaltarii e) conduita afirmarii 1. a+b+d+e 2. b+c 3. b+c+d+e 4. d+e 5. e

139. Etapele socializarii in perioada adolescentei dupa G.Lefrancois sunt: a) etapa dependentei b) etapa conflictului c) etapa relativei independente 139 d) etapa maturizarii afectiv –emotionale 1. a 2. a+b+c 3. b+c+d 4. d 140. Imaginea de sine este structurata de: a) imaginea eului fizic b) intarirea pozitiva a comportamentului 140 c) imaginea eului psihic si psihosocial 1. a+b 2. a+c 3. b+c 141. Perioada adulta dominata de tinerete dupa R. W. White este caracterizata de urmatoarele directii de dezvoltare: a) stabilirea identitatii eului b) independenta relatiilor personale c) cresterea intereselor/preocuparilor 141 d) umanizarea valorilor 1. a 2. a+b+d 3. a+b+c+d 4. c+d 142. Operatiile postformale includ urmatoarele tipuri de rationamente: a) gandirea pozitiva b) gandirea relativista c) gandirea dualista 142 d) gandirea sistematica 1. a 2. a+b+d 3. b+c+d 4. d

143. Criteriile de maturitate ale personalitatii dupa Allport sunt: a) extensiunea simtului eului b) raportarea calda a eului la ceilalti c) securitatea emotionala d) perceptia realista 143 e) obiectivarea eului f) filosofia unificatoare a vietii 1. a+b+c 2. b+d+e 3. a+d+e+f 4. a+b+c+d+e+f 144. Mecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului, propuse de G.E. Vaillant sunt: a) altruismul b) sublimarea c) umorul 144 d) reprimarea e) rationalizarea 1. a 2. a+c+d 3. c+e 4. a+b+c+d 5. e 145. Nevoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilului sunt: a) Crearea de facilitati educationale, adaptate nevoilor copilului b) Stimularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugar si se face, 145 de regula, de catre parinti, in special de catre mama 1. a 2. a+b 3. b 146. La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui Piaget parcurge substadiile 5 si 6 ale dezvolttarii senzorio-motorii iar acestea cuprind: a) Conduita sforii b) Conduita suportului c) Reactiile circulare tertiare 146 d) Conduita bastonului 1. a+b+c+d 2. a+b+d 3. a+b+c 4. b+c+d

147

147. Conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiect a) este innascuta b) se formeaza 1. a+b 2. b 3. a 148. H. Wallon arata ca perioada 1 - 3 ani este definitorie pentru dezvoltarea personalitatii . Cele doua stadii descrise de Wallon sunt :

a) centripeta b) egocentrica 148 c) centriufuga 1. a+b+c 2. b+c 3. a+c 149. In teoria piagetiana a dezvoltarii egocentrismul ontologic se manifesta prin urmatoarele caracteristici ale gandirii: a) animismul 149 b) artificialism c) realismul 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 150. Care este perioada cand au loc urmatoarele transformari: se face trecerea de la emotii la sentimente ca stari afective stabile si generalizate ;se contureaza mai clar unele sentimente morale (rusinea, multumirea, prietenia si dragostea) iar conduita negativista intra intr-un proces de involutie si devine evidenta adancirea si nuantarea trairilor afective. 150 a) prescolaritate b) anteprescolaritate c) scolaritate mare 1. a 2. b 3. a+b+c

151. Cercetatorii subliniaza faptul ca dezvoltarea adultului se situeaza pe un nou nivel care a primit diferite denumiri: a) postformal b) multiliniar c) pragmatic d) metacognitiv 151 e) stadiul dialectic f) empatic 1. a+b+c+d+e+f 2. b+c+d+e 3. b+c+e 4. a+b+c+d+e 152. Invatarea transformativa prin reflectie critica implica: a) a fi mai reflexiv si mai critic b) a fi mai deschis la perspectiva celorlalti c) a fi mai putin defensiv 152 d) a fi mai deschis la ideile noi 1. b+c+d 2. a+b+c 3. a+b+c+d 153. Invatarea are noi functii in perioada adulta, asa cum afirma Bogdan Suchodolscki si anume: a) necesitate sociala 153 b) mijloc de invingere a alienarii c) mijloc de comunicare 1. a+b+c 2. b+c 3. a+b 154. Dezvoltarea miscarilor poate fi apreciata pe cateva mari directii: a) suplete, b) echilibru 154 c) calitatea miscarilor 1. a+b 2. a+b+c 3. a+c

155. Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si reprezentari a fost urmarita in evolutia desenului copiilor de la 2 la 8/10 ani, clasic pentru acest tip de studiu fiind G.H. Luquet (1927). Care sunt stadiile pe care el le descrie: a) stadiul mazgalelii b) stadiul realismului fortuit, c) stadiului realismului nereusit 155 d) stadiul realismului intelectual e) stadiul realismului vizual f) stadiul realismului izbutit 1. a+b+c+f 2. a+b+d+f 3. b+c+d+e 4. a+b+c+d+e 156. De la 7/8 la 10 /11 ani gandirea copilului trece in : a) stadiul operatiilor concrete b) stadiul preoperator 156 c) stadiul operatiilor formale 1. a+b+c 2. b+c 3. a 157. Formarea abilitatilor de scris- citit sunt parcurse in scoala etape: a) preabecedara b) abecedara 157 c) postabecedara 1. a+b 2. a+c 3. a+b+c 158. Identitatea de sine in perioada adolescentei se poate contura in trei maniere: pozitiva, negativa si incerta respectiv - criza de identitate, criteriul fiind autoperceptia, felul in care se percep tinerii in raport cu: a) societatea 158 b) mediul familial c) grupul de prieteni 1. a 2. a+b+c 3. b+c

159. Imaginea de sine comporta urmatoarele dimensiuni : a) perceptia si aprecierea subiectului asupra sa la un anumit moment b) felul in care subiectul ar dori sa fie sau sa para ca este c) felul in care subiectul considera ca este apreciat de ceilalti 159

1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 4. b

160. Analiza mediului scolar arata ca principalele dificultati intampinate de elevi in primul an de scoala pot fi clasificate astfel: a) dificultati afective b) dificultati cognitive 160 c) dificultati de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiuni d) dificultati de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasi varsta si de varste mai mari 1. a+b+c 2. a+c 3. b+c+d 4. a+b+c+d 161. Dezvoltarea personalitatii copilului dupa H. Wallon in perioada 3 - 6 ani corespunde stadiului personalismului. In cursul acestei perioade se pot distinge mai multe subtadii : a) perioada de opozitie b) perioada de tranzitie 161 c) perioada de gratie d) perioada de imitatie 1. a+b+c+d 2. a+b 3. a+c+d

162

162. Gandirea egocentrica este o gandire : a) prelogica b) intuitiva c) preconceptuala d) euristica 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 4. a

163

163. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii este legata de celelalte progrese in dezvoltarea intelectuala si socioafectiva? a) dezvoltare psihosociala b) psihomotricitate 1. a+b 2. b

164. Atributul de dinamic se referă la faptul că elementele ce aparţin inconştientului (idei, imagini) exercită continuu o presiune pentru a intra în 164 conştient şi se asociază între ele. 165. Mecanismul producerii fenomenelor psihice, evoluţia forţelor pulsionale, 165 reprezintă perspectiva economică în psihanaliză. 166.Principiul plăcerii stipulează că principalul scop al activităţii psihice este 166 evitarea neplăcerii şi obţinerea plăcerii. 167.Principiul realităţii stipulează că satisfacerea nevoii trebuie amânată în 167 funcţie de cerinţele realităţii 168.Perspectiva dinamică se referă la faptul că orice fenomen psihic posedă o 168 dimensiune cantitativă, conţinuturile psihice fiind investite cu o anumită cantitate de energie psihică 169.Investirea afectivă presupune detaşarea unei cantităţi de energie unui 169 conţinut psihic 170.Dezinvestirea afectivă presupune ataşarea cantităţii de energie de 170 reprezentarea aferentă 171.Simptomul nevrotic are un caracter represibil fiind mai puternic decât voinţa 171 pacientului 172 173

172.Vindecarea nevrozei depinde de voinţa pacientului de a depăşi stările prin care trece 173.Simptomele nevrotice au la bază perturbări în viaţa sexuală a individului

174.Imposibilitatea descărcării tensiunii sexuale pe cale normală duce la 174 descărcarea acestei tensiuni pe căi indirecte şi nespecifice prin atacuri de panică, simptome somatice etc. 175 175.În perioada adolescenţei individul renunţă la imaginile parentale idealizate şi la iluzia atotputerniciei

176. Punctul de vedere economic se referă la: a. cantitatea de energie investită într-un proces sau fenomen psihic 176 b. deplasarea şi condensarea energiei psihice c. caracterul irepresibil al simptomului nevrotic

177. Simptomul apare ca rezultat al: a. imposibilităţii descărcării tensiunii psihice datorită interdicţiei impuse de eu şi 177 supraeu b. echilibrului dinamic dintre sine, eu, supraeu şi realitatea exterioară; depinde de capacităţile adaptative ale eului c. energiei psihice libere care caută să se descarce sub formă de angoasă 178. Inconştientul este caracterizat de : a. procesele primare, mecanismele condensării, deplasării şi simbolizării 178 şi de principiul economiei psihice b. tendinţe interzise care caută continuu să devină conştiente c. evenimente din trecut 179. Conflictul specific stadiului oral este legat de: 179 a. înţărcare b. clivajul obiectului c. tendinţele agresive ale copilului 180. Principala funcţie psihică în stadiul anal este: 180 a. educarea toaletei b. dobândirea controlului asupra propriilor tendinţe c. inhibarea agresivităţii 181. Mecanismul psihozelor are la bază: a. conflictul dintre Eu şi realitate 181 b. proiectarea conflictului în exterior şi nu refularea lui c. absenţa tatălui

182. Schizofrenia este rezultatul: 182 a. unei fixaţii la stadiul schizoparanoid b. introiectării aspectelor rele ale obiectului c. clivajului

183. Perspectiva dinamică se referă la: a. explicarea mecanismului producerii fenomenelor psihice prin interacţiunea 183 dintre forţele ce tind către scăderea tensiunii psihice şi cele care se opun acestei descărcări b. principiul plăcerii şi principiul realităţii c. studiul pulsiunilor individului şi al evoluţiei lor în timp 184. Energia psihică aparţine: a. sinelui ca sediu al pulsiunilor 184 b. pulsiunii ca reprezentant psihic al instinctului c. fiecărei instanţe psihice, fiind repartizată între cele trei instanţa şi putând circula între ele 185. Pentru a menţine tensiunea psihică la un nivel constant, aparatul psihic: a. transformă energia liberă în energie ataşată unei reprezentări sau idei astfel 185 încât descărcarea să fie întârziată şi controlată b. tinde să descarce cât mai repede tensiunea prin satisfacţie pulsională directă c. recurge la mecanismul refulării 186. Între instanţele şi nivelurile psihice există următoarele relaţii: a. sinele este inconştient, eul şi supraeul aparţin conştientului 186 b. sinele este inconştient, eul este în parte inconştient în parte conştient, supraeul este sediul unor forţe inhibitorii care acţionează inconştient c. sinele ca sediu al pulsiunilor este inconştient, eul ca sediu al mecanismelor de apărare este inconştient, supraeul ca instanţă morală este conştient 187. Pulsiunea este constituită la nivel psihic din : 187 a. reprezentare pulsională şi afectul care o însoţeşte b. scopul şi obiectul pulsiunii c. forţă şi sursă pulsională 188. Prima teorie a lui Freud asupra pulsiunii ia în considerare: 188 a. un singur tip de pulsiune, libidoul b. două tipuri de pulsiune: libidoul şi interesul eului c. două tipuri de pulsiune: libido şi destrudo 189. Principala activitate psihică în stadiul oral este: 189 a. plăcerea obţinută prin stimularea zonei orale b. asimilarea de informaţii auditive, vizuale, cutanate c. identificarea cu obiectele din exterior 190. Funcţionarea psihică în plan cognitiv este caracterizată în stadiul oral de: 190 a. nediferenţierea dintre fantasmă şi realitate b. angoasa de a nu fi înghiţit sau devorat c. satisfacerea halucinatorie a dorinţei

191. Caracteristica afectivă în stadiul anal este: 191 a. agresivitatea b. masochismul c. ambivalenţa 192. Principala achiziţie psihoafectivă în stadiul anal este: a. identitatea sexuală 192 b. autonomia, capacitatea de a se impune asupra obiectelor şi persoanelor din jur c. controlul sfincterian

193. Declanşarea unei nevroze are loc când: a. există unui conflict intrapsihic, un anumit raport al forţelor implicate în acest 193 conflict, şi apare alegerea inconştientă a unei modalităţi de compromis prin care acest conflict se va exprima b. există o traumă psihică, o fixaţie şi apare senzaţia că ceva straniu i se întâmplă subiectului c. apare un conflict între Sine, Eu şi Supraeu 194. Psihoza maniaco-depresivă este explicată de Melanie Klein prin: 194 a. incapacitatea subiectului de a surmonta poziţia depresivă b. fixaţia la poziţia paranoid-schizoidă c. ruptura dintre Eu şi realitate 195. Refularea reprezintă: a. o barieră energetică care se opune trecerii conţinuturilor inconştiente în 195 conştient b. împingerea în inconştient a unor conţinuturi conştiente c. trecerea în conştiinţă a unor conţinuturi inconştiente 196. Pulsiunea reprezintă: 196 a. un răspuns automat la stimulările din mediu b. reprezentantul psihic al instinctului c. o imagine 197. Conflictul psihic se manifestă: 197 a. în nevroză b. în nevroză şi psihoză c. în nevroză, psihoză şi normalitate

198. Tulburările psihice apar când: a. forţele ce intră în conflict sunt egale ca intensitate 198 b. forţele de refulare sunt mai puternice decât cele ce tind spre descărcare c. nu există refulare

199. Între normal şi patologic există o deosebire: 199

a. cantitativă b. calitativă c. dinamică 200. Energia psihică se deplasează în aparatul psihic:

200

a. de la un element la altul prin intermediul lanţurilor asociative b. de la un neuron la altul c. între structurile psihice şi cele somatice 201. Procesul refulării constă în:

a. împingerea unei reprezentări în inconştient şi separarea ei de afectul ataşat 201 ei b. descărcarea afectului acumulat în psihism în urma unei traume c. eliberarea afectului sub formă de angoasă 202. Pulsiunea este un proces aflat la graniţa dintre: a. psihic şi somatic 202 b. afect şi reprezentare c. Eu şi Sine

203. Complexul Oedip presupune două conflicte: a. un conflict interior dat de regretul faţă de părintele respins şi unul exterior dat 203 de teama faţă de părintele respins b. un conflict pozitiv dat de atracţia faţă de părintele de sex opus şi un conflict negativ dat de atracţia faţă de părintele de acelaşi sex c. un conflict moral între Eu şi Supraeu şi un conflict 204. Narcisismul primar se referă la investirea afectivă a: 204 a. subiectului şi a corpului său b. Eului prin intermediul identificărilor c. obiectului asemănător cu sine

205. În stadiul oral relaţia de obiect este caracterizată de: 205 a. a înghiţi sau a fi înghiţit b. narcisismul secundar c. ambivalenţă 206. Obiectul pulsiunii în stadiul anal este reprezentat de: 206

a. obiectul parţial ce trebuie controlat în scopul afirmării autonomiei b. obiectul clivat în obiect bun şi obiect rău c. obiectul parţial incorporat în scopul identificării

207. Nevroza fobică are drept simptome: 207 a. idei sau acte indezirabile pe care subiectul se simte împins să le înfăptuiască dintr-o necesitate internă b. teama de necontrolată faţă de anumite obiecte sau situaţii c. elaborarea psihică a angoasei 208. Psihozele au ca specific: 208

a. nediferenţierea dintre realitatea psihică şi cea externă b. diferenţierea dintre obiectul bun şi cel rău c. regresia la narcisismul secundar

209. Care dintre urmatoarele droguri nu sunt derivate opiacee? 1. cocaina 2. amfetaminele 3. morfina 209 4. marihuana a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

210. Sevrajul la heroina se manifesta prin: 1. Crampe abdominale si diaree 2. Piele si mucoase uscate 210 3. Tahicardie si hipertensiune 4. Constrictie pupilarã a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

211. Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte: 1. Pierderea controlului asupra comportamentului respectiv 2. Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc 3. Obsesia sexuala sau fantezia sexuala ca mecanism primar de coping 211 4. Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

212.Alcoolismul este o boala primara, cronica care se caracterizeaza prin: 1. scaderea controlului asupra bautului 2. interesul pentru alcool 212 3. consumul de alcool in ciuda consecintelor adverse 4. distorsiuni în gândire – negarea a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 213. Dintre complicatiile alcoolismului fac parte: 1. Ulcerul 2. Scaderea numarului de tentative suicidare 3. Cresterea criminalitatii globale 213 4. Risc crescut de cancer cerebral a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

214.Printre tulburarile psihice induse de alcool se afla si: 1. Sevrajul complicat cu convulsii 2. Delirium tremens 214 3. Tulburare psihotica indusa de alcool 4. Tulburare amnezica persistenta a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

215. Intre tipurile de psihoterapie folosite in alcoolism se intalnesc urmatoarele: 1. ergoterapia 2. psihodrama 3. terapii comportamentale 215 4. terapii sistemice familiale a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

216. Intre instrumentele de evaluare ale pacientului alcoolic se afla: 1. AUDIT 2. CAGE 3. ADS 216 4. CIWA-r a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

217. Dintre drogurile din grupul substantelor psihodisleptice putem enumera: 1. psilocibina 2. mescalina 217 3. LSD 4. marihuana a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 218. Consumul de alcool si droguri poate produce o gama variata de tulburari psihice intre care se afla si: 1. dementa si delirium 2. tulburari de dispozitie si anxioase 218 3. disfunctii sexuale 4. tulburari psihotice a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 219. Indivizii cu tulburari de personalitate au urmatoarele trasaturi caracteristice: 1. Empatizeaza cu dificultate cu alte persoane 2. Rezistenta la tratament 219 3. Independenta excesiva 4. Dependenta excesiva a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

220. In grupa tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice sunt incluse urmatoarele tulburari de personalitate: 1. tulburarea de personalitate paranoida 220 2. tulburarea de personalitate borderline 3. tulburarea de personalitate schizotipala 4. tulburarea de personalitate histrionica a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 221. Din grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotionale fac parte urmatoarele tulburari de personalitate cu exceptia: 1. tulburarea de personalitate histrionica 2. tulburarea de personalitate schizotipala 221 3. tulburarea de personalitate antisociala 4. tulburarea de personalitate dependenta a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

222. Tulburarile de personalitate cu o prevalenta mai mare la barbati sunt: 1. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva 2. Tulburarea de personalitate schizotipala 222 3. Tulburarea de personalitate paranoida 4. Tulburarea de personalitate borderline a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 223. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte: 1. tulburarea de personalitate paranoida 2. tulburarea de personalitate histrionica 223 3. tulburarea de personalitate schizotipalã 4. tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

224. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica? 1. Îsi subliniaza repetat si exagerat calitatile. 2. Are pretentii exagerate de tratament favorabil. 224 3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri. 4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare. a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

225. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a: 1. intoxicatiilor 2. relatiilor afective negative intrafamiliale 225 3. afectiunilor lobilor frontal si temporal 4. abandonului matern a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

226. Între complicatiile tulburarilor de personalitate se afla si: 1. Tulburarea somatoformã 2. Alcoolismul 226 3. Episoadele psihotice tranzitorii 4. Tulburarea distimicã a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 227. În etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori: 1. factori perinatali 2. factori psihodinamici 227 3. factori de mediu 4. ereditatea a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

228. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de personalitate de tip borderline? 1. gândire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu normele subculturale. 2. instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului 3. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu 228 comportamentele legale 4. impulsivitate a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 229. Trasaturile tulburarii de personalitate de tip pasiv agresiv cuprind: 1. Comportament frecvent lamentativ 2. Iritabilitate, invidie si resentimente fata de colegi 229 3. Ambivalenta in decizii alternand intre sfidare si remuscare 4. Stima de sine scazuta a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 230. Dintre criteriile care definesc o psihoza fac parte urmatoarele: 1. Comportamentele bizare 2. Gandirea ilogica 3. Prezenta ideatiei delirante 230 4. Lipsa criticii fata de propria boala a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

231. In prezent, urmatoarele tulburari sint clasificate ca fiind psihoze: 1. Tulburarea schizoafectiva 2. Schizofrenia 231 3. Tulburarea deliranta 4. Tulburarea bipolara a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 232.Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante cronice neschizofrenice: 1. Paranoia 2. Psihoza paranoida 232 3. Parafrenia 4. Delirul senzitiv de relatie a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

233.Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin urmatoarele trasaturi: 1. Are o frecventa importanta - 5-10% din populatie 2. Are o mare probabilitate sa ramana cronica. 233 3. Are o rata de suicid de aproximativ 1% 4. Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii. a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 234.Simptomele caracteristice schizofreniei în viziunea principalilor psihiatri care au aprofundat aceasta boala sunt: 1. Saracire emotionala 2. Expansivitate si euforie 234 3. Incapacitatea de a se raporta la lumea externa 4. Logoree cu presiunea vorbirii a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 235. Simptomele negative din schizofrenie sunt reprezentate de: 1. scaderea expresivitatii emotionale 2. alogie 235 3. diminuarea capacitatii hedonice 4. idei delirante de tip paranoid a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 236. Tulburãrile asociate episodului depresiv major în cadrul tulburarii bipolare pot fi: 1. Tulburari fobice 2. Expresivitate panto-mimica caracteristica 3. Somatic: constipatie, acuze somatice multiple 236 4. Ideatie deliranta mai ampla - de saracie a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

237. In schizofrenie ideile delirante pot fi de mai multe tipuri. Dintre cele mai intalnite le mentionam pe cele: 1. mistice 2. de persecutie 237 3. de grandoare 4. kinestezice a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

238. Despre negativismul prezent în schizofrenia catatonica putem afirma urmatoarele: 1. Este gresit definit si prezetat ca opozitionism. 2. Nu este controlat de vointa bolnavului. 3. Ca dovada ca este în imposibilitatea de a da curs unei comenzi in plan verbal 238 sau motor, nici un mijloc de convingere/constrângere, nu poate da rezultate. 4. Este un fenomen incomprehensibil a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 239. In tulburarea afectiva bipolara, intre simptomele fazei maniacale se afla si: 1. Dezinhibitie sexuala 2. Fuga de idei 239 3. Necesitate scazuta de somn 4. Idei delirante de ruina a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 240. Majoritatea pacientilor aflati in episod maniacal prezinta si: 1. dispozitie expansiva 2. iritabilitate 3. labilitate emotionala 240 4. distractibilitate a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

241. Intre factorii de risc pentru depresie se inscriu: 1. consumul de alcool si de medicamente 2. perioada postpartum 3. comorbiditate medicala 241 4. vârsta de debut peste 40 de ani a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 242. Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei fac parte: 1. abulia 2. agnozia 242 3. anhedonia 4. tulburarile de memorie a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

243. Dintre etapele investigãrii dementei fac parte: 1. Istoricul familial 2. Istoricul psihiatric 3. Istoricul medical general 243 4. Istoricul toxicologic nutritional si medicamentos a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

244.In realizarea unui diagnostic pozitiv de depresie sint adevarate urmatoarele afirmatii: 1. Semnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din informatii obtinute de la apartinatori si prieteni. 2. Diagnosticul se pune prin excluderea altor tulburari majore. 244 3. Evenimente stresante de viata pot preceda instalarea unui episod major depresiv. 4. Evenimentele stresante de viata sunt de cele mai multe ori cauza episoadelor depresive majore. a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 245. Printre cele mai folosite instrumente de evaluare a depresiei se numara si: 1. Scala Hamilton 2. Scala Zung 245 3. Scala Montgomery - Asberg 4. Inventarul Beck a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 246. Despre factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii afective bipolare sunt adevarate urmatoarele afirmatii: 1. Relatiile familiale incordate pot agrava tulburarea afectiva bipolara 2. Factorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii 3. Daca un parinte sufera de PMD, riscul ca si copilul sa dezvolte PMD este de 246 aproximativ 12,5%. 4. Riscul unui copil cu ambii parinti cu PMD de a face boala este de in jur de 8090%. a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 247. Între etapele de investigare a dementei se afla: 1. Examinarea medicala 2. Anamneza 3. Antecedente heredo-colaterale 247 4. Antecedentele patologice a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

248. Dintre criteriile propuse pentru a distinge o nevroza de o psihoza amintim: 1. gravitatea tulburarii 2. critica individului asupra bolii sale 248 3. etiologia tulburarii 4. prezenta anxietatii a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 249. In cadrul clasificarii clasice a tulburarilor nevrotice dintre nevrozele nediferentiate fac parte: 1. nevroza anxioasa 2. nevroza depresiva 249 3. neurastenia 4. nevroza isterica a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 250. Dintre tulburarile disociative fac parte: 1. tulburarea de somatizare 2. personalitatea multipla 3. dismorfofobia 250 4. amnezia psihogena a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 251.Printre tulburarile anxioase (conform clasificãrii DSM-IV) se înscriu: 1. atacurile de panica 2. tulburarea obsesiv-compulsiva 3. reactia acuta la stres 251 4. tulburarea somatoforma a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 252. Între etapele de investigare a dementei se afla: 1. Examinarea medicala 2. Anamneza 252 3. Antecedente heredo-colaterale 4. Antecedentele penale a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

253. Printre cele mai comune simptome in tulburarea anxioasa generalizata se numara si: 1. palpitatii 2. derealizare si depersonalizare 253 3. nervozitatea 4. paroxismele anxioase cu frica de moarte a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

254.Printre cele mai intalnite simptome din distimie se afla: 1. Sentimente de vinovatie, ruminatii cu privire la trecut 2. Sentimente subiective de iritabilitate si furie excesiva 3. Activitate diminuata, eficienta si productivitate scazute 254 4. Dificultati de gândire, reflectate prin concentrare scazuta, indecizie, slaba capacitate de memorare a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

255.Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat în diverse situatii sociale, cum ar fi: 1. Vorbitul în public, 2. Urinatul în toaletele publice, 255 3. Vorbitul la telefon, 4. Prezenta intr-un loc aglomerat din care se poate iesi cu dificultate a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 256. Intre terapiile cognitive folosite in tratamentul fobiilor se folosesc si: 1. Terapia prin autoinstructie 2. Expunerea directa si imediata la cel mai puternic stimul declansator al fobiei 3. Terapia rational-emotiva 256 4. Desensibilizarea sistematica a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 257.Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup în PTSD: 1. Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma 2. Explorarea si validarea perceptilor si emotiilor 3.Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor 257 din prezent 4.Desensibilizarea sistematica a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

258. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica? 1. Îsi subliniazã repetat si exagerat calitatile 2. Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica. 258 3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri 4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare. a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 259.Continuumul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii care permite 259 obţinerea unor performanţe înalte. 260.Optimul motivaţional se referă la faptul ca orice element al muncii (salariu, condiţii de muncă, relaţii cu şeful sau superiorii etc.) are capacitatea de a 260 genera atât satisfacţie, cât şi insatisfacţie în munca în funcţie de contextul organizaţional la care ne raportăm. 261.Recrutarea internă reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu 261 condiţiile specifice ale activităţii instituţiei şi locului de muncă. 262.Selecţia de personal este o activitate a managementului resurselor umane care are rolul de a cauta şi de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile 262 psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale instituţiei, şi de atragere a acestora în cadrul instituţiei. 263 263.Recrutarea internă se referă la recrutarea candidaţilor din interiorul instituţiei fie prin afişarea postului liber urmat susţinerea concursului pe postul respectiv fie prin promovare sau transfer în cadrul instituţiei. 264.Prin metodele informale de recrutare internă instituţia angajeaza foşti salariaţi sau foşti studenţi care au lucrat în regim de colaborare în instituţia 264 respectivă. 265.Surse de recrutare externă pot fi: agenţiile de forţa de munca (oficiile de forţa de munca), centrele teritoriale de înregistrare a şomerilor, târgurile de 265 locuri de munca, asociaţiile profesionale, instituţiile de învaţamânt. 266.Criteriile avute în vedere în procesul de recrutare externă sunt: competenţa, 266 vechimea în muncă, şi potenţialul de dezvoltare al angajaţilor. 267.Teoria ERG spre deosebire de teoria ierarhizării trebuinţelor a lui A. Maslow arata ca: 1) în acelaşi timp asupra unui individ poate acţiona mai mult de o 267 necesitate; 2) nesatisfacerea unor trebuinţe de la nivelurile superioare duce la creşterea dorinţei de a satisface trebuinţele de la un nivel inferior 268.Conform teoriei performanţelor aşteptate, atunci când angajaţii percep o anumita inechitate, ei pot alege una din urmatoarele posibilitaţi: modificarea 268 efortului propriu; modificarea rezultatelor; distorsiunea percepţiei faţa de sine; parasirea domeniului.

269.Satisfacţia muncii este influenţată de: a. facilităţile economice şi socio-profesionale b. caracterul rutinier/ variat al muncii c. relaţiile la locul de muncă muncii 269 d. cadrul organizaţional în care se desfăşoară munca e. caracteristicile fizice ale locului de muncă a. a+b+c+d+e b. a+b+c c. b+c+d+e 270.Tipurile de trebuinţe din teoria ierarhizării trebuinţelor a lui A.Maslow sunt: a. trebuinţele de cooperare şi afiliere b. trebuinţele de stimă şi statut c. trebuinţele de hrană, locuinţă, îmbrăcăminte d. trebuinţele de autorealizare 270 e. trebuinţele de securitate a. a+b+c b. a+b+c+d+e c. d+e

271.Conform ..................... factorii de igienă (supravegherea, condiţiile de muncă, relaţiile interpersonale, securitatea muncii, etc.) şi factorii motivaţionali (realizările personale, recunoaşterea, munca însăşi, posibilităţile de avansare, etc) determină atât satisfacţie cât şi insatisfacţie în muncă; Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă: 1) Managementului ştiinţific 2) Teoriei X 271 3) Teoriei Y 4) Teoriei ierarhizării nevoilor 5) Teoriei bifactoriale 6)Teoriei echităţii 7) Teoriei aşteptării 8) Teoriei reîntăririi şi consolidării a. 1+2 b. 3+4 c. 5 d. 6+7+8

272.Interviul de selecţie este eficient în următoarele situaţii: a. relevarea unor calităţi ale candidaţilor ca de exemplu: ţinută, limbaj, conduită 272 nonverbală, motivaţii, interese şi aspiraţii de viitor, pregătire şi calificare profesională, experienţă b. relevarea cunoştinţele profesionale ale candidatului c. evidenţierea profilului psihologic al candidatului (aptitudini, abilităţi, trăsături de temperament şi personalitate, etc.)

273.Recrutarea internă prezintă o serie de avantaje care se regăsesc printre următoarele elemente: a. permite identificarea ºi atragerea unui numãr mai mare de candidaþi potenþiali; b. poate constitui un bun factor de motivare a angajaţilor în vederea viitoarei 273 promovari; c. încurajează un nou mod de gândire în cadrul organizaţiilor; d. punctele forte şi punctele slabe ale candidaţilor sunt cunoscute mult mai bine. Precizaţi care din combinaţiile de mai jos reflectă cel mai corect principalele avantaje ale recrutării interne: a. a+b+c b. b+d c. a+b+c+d 274. Care dintre elementele de mai jos reprezintă dezavantaje ale recrutării interne: a. costul recrutării personalului este mult mai ridicat; b. împiedică infuzia de “suflu proaspăt” şi nu favorizează promovarea unor “ idei noi”; c. la un ritm rapid de extindere a instituţiei, posibilitaţile de completare a posturilor din personalul existent, pot fi depaşite; 274 d. nu este nevoie de o perioadă de acomodare cu noul loc de muncă; e. se pot manifesta favoritisme, persoanele promovate menţinându-şi legaturile cu foştii colegii de munca; Precizaţi care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect principalele dezavantaje ale recrutarii interne: a. b+c+e b. a+b+c c. d+e 275.Conform ..................... munca este o parte importantă a vieţii oamenilor, pot folosi autocontrolul în atingerea obiectivelor organizaţiei, acceptă bucuroşi responsabilităţi în funcţie de recompensele asociate acestora şi pot da dovada de inventivitate şi creativitate în muncă. 1) Managementului ştiinţific 2) Teoriei X 3) Teoriei Y 4) Teoriei ierarhizării nevoilor 275 5) Teoriei bifactoriale 6)Teoriei echităţii 7) Teoriei aşteptării 8) Teoriei reîntăririi şi consolidării a. 2 b. 3 c. 6 d. 8

276.…………………………se bazează pe următoarele postulate: a. oamenii au o aversiune înnascuta fata de munca şi vor încerca să o evite; b. managerii trebuie sa-i dirijeze, sa-i controleze şi sa-i constrânga pe angajaţi pentru realizarea obiectivelor organizaţiei; c. angajaţii trebuie conduşi pentru ca evita responsabilitaţile; d. angajaţii sunt preocupaţi în general de securitatea personală. Alegeţi dintre variantele următoare pe cea corectă: 1. teoria X 276 2. managementul ştiinţific 3. teoria ERG 4. teoria Y 5. teoria echităţii 6. teoria consolidării a. 1 b. 3 c. 5 277. Recrutarea externă prezintă o serie de avantaje care se regăsesc printre elementele de mai jos: a. recrutarea personalului este mult mai rapidă şi cu costuri mai mici; b. permite identificarea şi atragerea unui număr mai mare de candidaţi potenţiali; c. încurajează un nou mod de gândire în cadrul organizaţiei; 277 d. creşte motivarea personalului; e. se realizează economii în costurile de pregătire pentru că se angajează profesionişti competenţi, bine pregătiţi, din exterior a. a+b+c b. b+c+e c. a+b 278. Care dintre elementele prezentate reprezintă dezavantaje ale recrutării externe: a. favorizează promovarea ideilor noi; b. timpul necesar acomodării, adaptării şi integrării pe posturi a noilor angajaţi este mult mai mare, ceea ce atrage costuri suplimentare; c. identificarea, atragerea şi evaluarea candidaţilor se realizează mult mai dificil; 278 d. nu implică elaborarea unor programe de pregătire profesională întrucât se angajează profesionişti din exterior; e. poate apărea respingerea noilor veniţi de către vechii angajaţi ceea ce creează dificultăţi de integrare, duce la scăderea motivaţiei afectând productivitatea muncii a. b+c+e b. a+b c. b+c+d

279.Care dintre următoarele metode sunt utilizate în recrutarea externă? a. observaţia b. anunţurile publicitare c. analiza produselor activităţii d. fişierul cu potenţiali angajaţi e. instituţii specializate în recrutarea/selecţia de personal/ consultanţă în 279 domeniul resurselor umane f.metoda timpilor şi a mişcărilor g.reţeaua de cunoştinţe h.internetul i. studiul de caz j.analiza postului k. head-huntingul a. a+b+c+d+e b. b+d+e+g+h+k c. e+f+g+h+i+j

280.Etapele planului de recrutare sunt: a. analiza prognozei cererii de resurse umane b. organizarea posturilor şi a oamenilor c. testarea psihologică d. prognoza ofertei de resurse umane e. organizarea interviului de selecţie 280 f. analiza evidenţei posturilor devenite disponibile datorita demisiilor, concedierilor, pensionarilor, deceselor g. acomodarea cu locul de muncă h. studiul posturilor i. calculul nevoilor directe de recrutare Alegeţi din următoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunţului de mai sus: a. a+b+d+f+h+i b. b+c+d+e+f c. g+h+i 281.Conform ..................... factorul care motivează oamenii în procesul muncii este salariul pe care aceştia îl primesc 1. Managementului ştiinţific 2. Teoriei X 3. Teoriei Y 4. Teoriei ierarhizării nevoilor 281 5. Teoriei bifactoriale 6.Teoriei echităţii 7. Teoriei aşteptării 8. Teoriei reîntăririi şi consolidării a. 1+2+3 b. 2 c. 1

282.Conform ..................... indivizii sunt preocupaţi nu numai de nivelul recompenselor pe care le primesc în schimbul efortului propriu ci şi de relaţia dintre recompensele pe care le primesc ei şi cele pe care le primesc ceilalţi. 1. Managementului ştiinţific 2. Teoriei X 3. Teoriei Y 4. Teoriei ierarhizării nevoilor 282 5. Teoriei bifactoriale 6.Teoriei echităţii 7. Teoriei aşteptării 8. Teoriei reîntăririi şi consolidării a. 1 b. 3 c. 5 d. 6 283.Etapele selecţiei de personal sunt următoarele: a. analiza scrisorii de intenţie şi a curriculumului vitae b. adaptarea în muncă c. interviul de selecţie d. identificarea cu munca e. testarea psihologică f. recrutarea internă g. probele de cunoştinţe profesionale h. probele de lucru 283 i. integrarea la locul de muncă j. examinările medicale k. asimilarea informaţiilor şi comportamentelor specifice muncii l. verificarea referinţelor m. decizia finală Alegeţi din următoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunţului de mai sus: a. a+b+c+d b. a+c+e+g+h+j+l+m c. h+i+j+k+l+m 284.Factorii care influenţează procesul de integrare sunt: a. scopurile instituţiei la care angajatul trebuie să adere; b. coeziunea şi coerenţa grupului în care angajatul îşi desfăşoară activitatea; c. contractul dintre angajat şi instituţie şi care stabileşte un echilibru între contribuţiile şi realizările cerute şi recompensele financiare şi nonfinanciare din 284 partea instituţiei; d. normele care definesc rolurile angajatului în instituţie; e. raporturile de putere şi de dependenţă cu colegii şi cu superiorii ierarhici a. a+d+e b. a+b+c+d+e c. b+c+d

285.Consolidarile în viziunea lui B.F Skinner sunt: a. facilităţile b. mutările disciplinare c. menţinerea unei echităţi efort-compensaţie d. premieri pentru merite deosebite e. concedierile 285 f. stingerile g. consolidările negative h. creşterile salariale i. sancţionările a. a+b+d+e+f+g+h+i b. d+e+f+g+h c. f+g+h+i

286. Tipurile de erori care pot apărea în timpul interviului de selecţie sunt: a. eroarea de similaritate b. discriminarea în funcţie de vârstă c. eroarea de contrast d. sublinierea elementelor negative 286 e. eroarea de tip halou f. eroarea datorată primei impresii g. discriminarea în funcţie de sex a. a+b+c+d+e+f+g b. b+c+d+e c. d+e+f+g 287.Stadiile procesului de integrare profesională în viziunea lui O. Hoffman sunt: a. adaptarea în muncă b. vizite în instituţie, conduse de şeful ierarhic, care îi va prezenta noului angajat activitatea acesteia, structura sa şi mai ales departamentele cu care va colabora c. asimilarea d. identificarea cu instituţia şi colectivul 287 e. oferirea noului angajat a unei «mape de întâmpinare» care să conţină informaţii referitoare la structura organizatorică a instituţiei, facilităţile existente, programul de lucru, modalităţile de evaluare, regulamentele instituţiei, date despre protecţia muncii, prevenirea accidentelor, etc. a. a+c+d b. b+c+d c. c+d+e

288.Teoria celor trei necesităţi a lui David McClelland are în vedere următoarele necesităţi: a. necesităţile de existenţă b. necesităţile de securitate c. necesităţile de putere 288 d. necesităţile de afiliere e. necesităţile de realizare f. necesităţile de stimă şi statut a. c+d+e b. a+b+c c. d+e+f 289................................constă în compararea fiecărui candidat cu predecesorul său/ predecesorii săi, neglijând comparaţia cu standardul prestabilit al interviului. Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă: 289 a. eroarea de similaritate b. eroarea de contrast c. eroarea de tip halou d. eroarea datorată primei impresii 290.Conform ..................... oamenii fac o comparaţie între efortul pe care îl depun (educaţie, calificare, abilitaţi, experienţa, timpul lucrat în organizaţie, etc) şi compensaţia pe care o primesc (salariu, beneficii, recunoaşteri, promovari). Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă 290 a. teoriei performanţelor aşteptate b. teoriei echităţii c. teoriei bifactoriale motivaţie igienă d. teoriei consolidării e. teoriei Y

291........................are la baza nevoia de a şti, de a cunoaşte, curiozitatea şi interesul intelectual faţa de o anumita profesiune 291 a. motivaţia intrinsecă b. motivaţia cognitivă c. motivaţia pozitivă d. motivaţia extrinsecă e. motivaţia afectivă 292.Sursa generatoare a ..........................se afla în trebuinţele personale ale individului şi este solidara cu activitaţile lui, individul exercitând o munca în conformitate cu propriile aptitudini şi abilitaţi. 292 a. motivaţiei intrinseci b. motivaţiei cognitive c. motivaţiei negative d. motivaţiei extrinseci e. motivaţiei afective

293.În viziunea lui B.F.Skinner..................este o formă de consolidare bazată pe ideea că un anumit comportament va dispărea daca va fi ignorat. a. Sancţiunea 293 b. Consolidarea pozitivă c. Extincţia d. Consolidarea negativă 294..............................este determinată de interacţiunea membrilor grupului de munca şi se refera la faptul ca munca favorizeaza realizarea contactelor sociale precum şi satisfacerea nevoilor de cooperare, afiliere, securitate, stima şi statut 294 social ale acestora a. Motivaţia economică b. Motivaţia profesională c. Motivaţia psihosocială 295.............................sunt acele persoane care nu trec de procesul de selecţie dar care în realitate demonstrează că sunt muncitori buni 295 a. Indivizii falşi negativi b. Indivizii falşi pozitivi 296.În cadrul interviului de selecţie………………………. se produce atunci când o anumită caracteristică a interviului impresionează foarte puternic, punându-şi amprenta asupra evaluării generale a candidatului. 296 a. Eroarea de contrast b. Eroarea de tip halou c. Eroarea de similaritate 297.………………..este alegerea conform anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru ocuparea unui post în cadrul unei instituţii prin analiza obiectivă a concordanţei dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi caracetristicile 297 fizice, psihice şi informaţionale pe care le prezintă solicitanţii postului. a. selecţia de personal b. recrutarea internă c. recrutarea externă 298..........................................explică motivarea în muncă ca pe un proces complex în care indivizii analizează şansele pe care le au în obţinerea anumitor rezultate şi măsura în care aceste rezultate sunt atrăgătoare pentru ei. a. Teoria Y b. Teoria echităţii c. Managementul ştiinţific 298 d. Teoria asteptării e. Teoria bifactorială motivaţie-igienă f. Teoria ERG a. a b. b c. c d. d

299.În explicarea comportamentului uman .............................utilizeaza un set redus de trebuinţe şi anume trebuinţe legate de existenţa, trebuinţe legate de relaţiile cu semenii şi trebuinţe de creştere. a. Teoria X b. Teoria echităţii 299 c. Teoria ERG d. Teoria asteptării e. Teoria bifactorială motivaţie-igienă f. Teoria celor trei necesităţi a. f b. e c. c 300...........................are la bază reacţii de respingere şi aversiune ale individului faţa de consecinţe neplacute care pot apărea la locul de muncă (concediere, 300 retrogradare, critica, teama de eşec sau pierdere a prestigiului, etc.) a. motivaţia extrinsecă pozitivă b. motivaţia extrinsecă negativă

301.Una dintre teoriile de mai jos are în vedere trei aspecte importante: 1. grupul este structura de bază în instituţie; 2. angajarea pe viaţă, polivalentă, cariera lentă, conturează motivaţia individuală; 3. respectul oamenilor pentru muncă şi grup este măsura propriului lor respect. 301 Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă: a. teorie ERG b. teoria celor trei necesităţi c. teoria Z d. teoria Y e. teoria performanţelor aşteptate 302.Una dintre teoriiile motivaţionale de mai jos porneşte de la premisa că motivaţia pentru muncă este determinată de patru tipuri de comparaţii: 1. comparaţia cu o situaţie anterioara în care s-a aflat individul în cadrul aceleiaşi organizaţii; 2. comparaţia cu o situaţie anterioara în care s-a aflat individul în afara organizaţiei; 3. comparaţia cu alta persoana sau grup de persoane din interiorul organizaţiei; 302 4. comparaţia cu alta persoana sau grup de persoane din afara organizaţiei. Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă: a. teorie echităţii b. teoria celor trei necesităţi c. teoria Z d. teoria bifactorială motivaţie-igienă e. teoria performanţelor aşteptate

303. Cercetarea personalitatii se concentreaza pe diferentele individuale ce au o mare semnificatie in relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce va permite studierea interactiunilor dintre factori sau trasaturi si situatiile concrete, 303 in care este plasat individul, precum si realizarea unor predictii diferentiate valide. 304. A. Angleitner a propus o taxonomie a relatiilor posibile intre itemi si trasatura, taxonomie ce cuprinde 7 categorii: descrieri de reactii, atribute ale 304 trasaturii, dorinte si trebuinte, fapte biografice, atitudini, reactii ale altora, itemi bizari. 305. Metoda empirica (strategia criteriului extern) presupune o selectie a 305 itemilor pe baza corelatiei factoriale dintre item si raspunsurile subiectilor. 306. In cazul Chestionarului de Personalitate California validarea nu este o etapa premergatoare obligatorie a interpretarii propriu-zise a foii de profil. 307. In viziunea lui R. B. Cattell cunoasterea modului de combinare a trasaturilor ii permit psihologului sa realizeze predictii asupra comportamentului 307 persoanei intr-o anumita situatie. 306

308. Realizand o analiza a diferitelor definitii ale personalitatii Perron a identificat o serie de caracteristici dominante ale acestora, si anume: a. omogenitatea b. globalitatea c. fluiditatea 308 d. coerenta e. permanenta (stabilitatea) temporala a. a+b+d b. a+b+c c. b+d+e d. b+c+e

309

309. Luand in consideratie interactiunea dintre teorei si metoda, principalele obiective ale metodelor de evaluare ale personalitatii sunt: a. descrierea b. explicarea c. predictia a. a+b b. a+b+c c. b+c

310. Notiunea de personalitate poate fi considerata: a. ca desemnand individul uman concret; b. un termen fara aplicabilitate concreta; 310 c. o constructie teoretica elaborata in psihologie in scopul intelegerii si explicarii, la nivelul teoriei stiintifice, a modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic, persoana umana.

311. In procesul de elaborare si constructie a unui test psihologic, un moment foarte important este cel in care se hotaraste tipul de proba, alegere ce este dependenta de urmatoarele aspecte: a. domeniul in care testul va fi folosit b. numarul de itemi 311 c. scopul testarii a. a+c b. a+b+c c. a+b

312. Evitarea surselor de eroare care pot afecta fidelitatea unui test, poate fi realizata prin urmatoarele strategii: a. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns; b. formularea unor intrebari cu raspunsuri deschise; c. elaborarea unor scale de validare a testului 312 d. elaborarea unor exemple introductive prin care ne asiguram ca au fost intelese solicitarile testului

313

a. a+b+c b. c+d c. a+c+d d. a+d 313. Etalonarea testului, prin care testul este aplicat unui esantion de subiecti, urmarindu-se aplicarea chestionarului, a exemplelor, experimentarea limitei de timp, se desfasoara in etapa: a. initiala b. de elaborare si constructie c. finala

314

314. Strategia de construire a chestionarelor de personalitate centrata pe criteriul intern si care presupune apelul la tehnici statistice prin care sunt identificati factorii care determina variatia semnificativa a comportamentului si prin care sunt construite scalele pentru a fi definite psihologic si evaluati factorii respectivi, este cunoscuta ca fiind: a. metoda intuitiva b. metoda analizei factoriale c. metoda empirica

315

315. Abordarea ce are ca obiectiv studierea a ceea ce indivizii au in comun, permitand identificarea trasaturilor sau tipurilor de personalitate si care contribuie la elaborarea unei structuri ipotetice a personalitatii umane este: a. abordarea idiografica b. abordarea nomotetica c. abordarea interactionista

316. Allport, Eysenck si Cattell au oferit explicatii referitoare la diagnoza comportamentala pornind de la trasatura considerata: 316 a. predispozitia de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari b. tendinta de a formula raspunsuri variate c. tendinta de a da raspunsuri afirmative 317. Principalele strategii de construire a itemilor din testele de personalitate, legate de problema limbajului, strategii identificate de Angleitner, Ostendorf si John intr-o cercetare din 1990 au fost urmatoarele: a. elaborarea unei grile de identificare prin care se exclud acei itemi care nu se potrivesc in anumite propozitii-criteriu 317 b. elaborarea unei taxonomii a tipurilor de caracteristici de personalitate care se regasesc la nivelul limbajului natural c. specificarea unor criterii de excludere a. a+b b. a+b+c c. b+c 318. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor psihologice, se impune o permanenta raportare a itemului la validitatea sa discriminativa. Acest lucru este posibil prin respectarea urmatoarelor conditii: a. continutul itemului sa fie cat mai explicit si sa includa aspecte relevante ale contextului situational b. definirea explicita a trasaturii din perspectiva unei teorii structurale 318 c. etalonul sa fie reprezentativ d. folosirea unor loturi de subiecti pentru fiecare categorie de itemi, pentru a elabora itemi care sa fie acceptati, tolerati de subiecti a. a+b+d b. c+d c. a+b 319. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor sunt urmatoarele: a. ambiguitatea b. lungimea c. compexitatea 319 d. formatul itemului care este dat de propozitie si tipul de raspuns a. a+b+c b. a+c+d c. b+c+d

320

320. Mischel promoveaza o teorie a invatarii sociale, conform careia persoanele asimileaza comportamentele in contextul raspunsurilor la anumite situatii, iar predictorii comportamentului unui individ sunt legati de experienta anterioara a persoanelor respective in situatii similare, autorul fiind adeptul orientarii: a. trasaturilor b. situationiste c. psihanalitice

321. Caracteristicile semantice ce pot influenta procesele cognitive importante in raspunsurile la itemi sunt: a. ambiguitatea b. gradul de referinta personala c. comprehensibilitatea d. lungimea 321 e. evaluarea f. nivelul de abstractizare a. a+b+c+e+f b. b+c+f c. d+e+f d. a+b+d+e+f

322

322. Principul conform caruia cercetarea trebuie sa se bazeze pe corectitudine, pe un contract neexploatativ si reciproc, fiind vorba de un adevarat contract social stabilit intre cercetator si subiect se refera la :

a. confidentialitate b. respectarea intimitatii c. consimtamantul informat 323. I. Dafinoiu aprecia ca modelele interactioniste ofera explicatii pornind de la determinismul dimensiunilor: a. psihologica b. sociala 323 c. biologica a. a b. a+b+c c. b+c 324. Orientarea ce analizeaza individul in globalitatea sa, luand in considerare toate componentele care intra in interactiune, promovand o abordare dinamica este: 324

a. perspectiva situationista b. perspectiva idiografica c. perspectiva situationista 325. R. B. Cattell a descris ...................ca fiind tendinte de a reactiona, relativ permanente si care formeaza unitatea fundamentala a personalitatii individului.

325 a. factorii b. trasaturile c. comportamentele

326. R. B. Cattell a considerat ca exista urmatoarele forte motivationale sau dinamice ale personalitatii: a. sentimentele b. ergii 326 c. caracterul a. a b. b+c c. a+b 327. Trasaturile-sursa de nivel mediu considerate atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii (familie, profesie, religie, etc.) erau considerate de R. B. Cattell ca fiind: 327

a. aspiratiile b. perceptiile c. sentimentele

328. Cercetarile realizate de R.B. Cattell si colaboratorii, cercetari ce au luat in considerare varsta si stabilitatea factoriala, au fost realizate prin doua tehnici: a. stabilirea corelatiilor dintre evaluari cantitative realizate in perioade de varsta diferite, specifice pentru perioada de dezvoltare inclusa in studiu (metoda longitudinala) b. tehnica ce se bazeaza pe datele intersectionale, prin care secventa de dezvoltare este stabilita prin subiecti care traiesc simultan in aceeasi perioada 328 de timp, pentru a se obtine o compilare a liniilor de tendinta legate de varsta. c. stabilirea tendintelor generale rezultate in urma administrarii unor sondaje de opinie a. a+c b. b+c c. a+b

329. Teoria lui R.B. Cattell asupra personalitatii se bazeaza pe date stiintifice, iar in cercetarea empirica autorul a cercetat subiecti ala caror comportament a fost studiat extensiv prin: a. chestionare b. sondaje de opinie 329 c. teste obiective d. observatii directe e. evaluari ale conduitei in situatii reale de viata. a. a+b b. b+c+d c. a+c+d+e

330. Trasaturile-sursa identificate de R.B. Cattell sunt urmatoarele: a. trasaturi constitutionale b. trasaturi populare c. trasaturi ce tin de mediu 330

a. a+c b. b+c c. a

331. Cercetarile extinse efectuate de R. B. Cattell l-au condus pe acesta catre stabilirea, pentru Chestionarul “C”, a unor corectii a notei generale de anxietate in functie de: a. sex b. profesie 331 c. varsta a. a b. b c. a+c 332. Teoria lui R. B. Cattell ce a stat la baza elaborarii Chestionarului “C” descrie anxietatea ca fiind: a. un sentiment-master 332 b. un factor primar c. un factor secundar

333

333. Factorul din Chestionarul “C” descris de R.B. Cattell ca redand dezvoltarea constiintei de sine, gradul de motivare a integrarii comportamentului in jurul acceptarii si imaginii de sine, definita constient prin raportare la standardele sociale acceptate este denumit de autor: a. C b. Q4 c. Q3 334. In chestionarul “C” al lui R.B. Cattell notele standard care indica instalarea anxietatii sunt cele care sunt mai mari dacat:

334

a. 6 b. 7 c. 5

335. Porot a identificat urmatoarele conditii esentiale existente in majoritatea definitiilor psihiatrice asupra anxietatii: a. sentimentul iminentei unui pericol nedeterminat, insotit de fantasme tragice, ce pot amplifica totul la proportiile unei tragedii reale b. starea de atentie fata de un pericol, o stare de alerta psihica, care cuprinde subiectul in intregime, ca si cum totul ar duce catre o catastrofa 335 b. convingerea de neputinta absoluta insotita de sentimentul de dezorganizare si aneantizare in fata pericolului a. a+b+c b. a+c c. b+c 336. Printre caracteristicile la care se refera anxietatea, in viziunea lui R.B. Cattell, se afla si urmatoarele: a. tensiunea interioara b. stabilitatea emotionala 336 c. lipsa de incredere in sine d. manifestari psihosomatice a. a+c+d b. b+c+d c. a+b

337

337. Unul dintre punctele de plecare pe care H. Gough le-a avut in derularea cercetarilor privind realizarea C.P.I a fost ansamblul acelor termeni pe care oamenii ii utilizeaza intre ei pentru a-si descrie moduri de comportament, caracteristice, obisnuite, care sunt denumite: a. “concepte obiective” b. “concepte populare” c. “concepte-sursa” 338. Scalele ce sunt folosite in prima etapa de interpretare a profilului C.P.I., cea de validare, scale ce dau acces spre o imagine anticipata asupra protocolului, sunt:

338

a. Sa, Cs, Do b. Do, Re, Fe c. Wb, Cm, Gi

339. Factorii cuprinsi in testul PF16 sunt: a. factori de natura exclusiv ereditara 339 b. factori ce pot fi diferentiati exclusiv calitativ c. constructe bipolare

340. In prima etapa a interpretarii protocolului C.P.I., etapa ce este una de validare, un scor scazut la Cm, sub notele T25 poate indica: a. subiectul a raspuns la intamplare b. subiectul nu a inteles continutul itemilor datorita unui Q.I. sub medie 340 c. subiectul prezinta un grad neobisnuit de stranietate in felul cum evalueaza lucrurile obisnuite

341

a. a+b+c b. a+c c. b+c 341. Chestionarul de Personalitate California a fost construit ca un instrument paralel in raport cu un alt instrument elaborat la Universitatea din Minnesota si care era destinat psihopatologiei, pornind de la variabile clinice, si anume este vorba de proba: a. FPI b. MMPI c. PF 16 342. In foaia de profil CPI, interpretarea perceptiei sociale a comportamentului sau analiza adjectivala se realizeaza pentru:

342 a. scoruri medii b. scoruri extremizate c. scoruri negative

343. Prima grupa de scale din foaia de profil CPI, de la Do la Wb, evidentiaza: 343

344

a. acceptarea cerintelor sociale b. ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine c. aspectele motivationale 344. In varianta din 1987 a CPI, H. Gough a mai adugat doua scale standard, care se adauga celorlalte, si anume: a. independenta b. dependenta c. empatia a. a+b b. b+c c. a+c

345. In foaia de profil CPI, a doua grupa de scale, de la Re la Cm, se refera la: a. gradul de constientizare si acceptare a cerintelor sociale, nivelul de 345 socializare atins, maturitatea sociala, modul autocontrolat de a relationa b. ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine c. modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau masculina a intereselor

346. In cadrul strategiilor corelative a dimensiunilor relevante din profilul CPI, evaluarea conditiei eului presupune un demers de cercetare pornind de la ipoteze legate de varsta si sexul subiectului si de la scalele implicate in conditia 346 eului, si anume: a. Ai, Ac, Ie b. Do, Re, Cm c. Sa, Wb, Fe 347. Grupa a III-a de scale din foaia de profil CPI, care este cuprinsa intre scalele Ac si Ie, cuprinde dimensiuni ce redau: a. ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine 347 b. modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau masculina a intereselor c. aspectele motivationale, potentialul de realizare personala, stilul de integrare, tipul de valori dominant

348

348. In cadrul strategiilor de interpretare corelativa a dimensiunilor ce au relevanta din profilul CPI, un prim demers este cel prin care se realizeaza o analiza globala care ne permite sa formulam primele ipoteze de lucru, pornind de la scorurile extreme, acest demers fiind denumit: a. analiza corelativa b. analiza configuratiei profilului c. analiza factoriala

349. Chestionarul de Personalitate California, unul din cele mai cunoscute si aplicate instrumente poate fi aplicat si in: a. scoli si colegii b. industrie si afaceri 349 c. institutii medicale si birouri de consiliere axate pe probleme de neadaptare sociala a. a+b+c b. b+c c. a+b 350. Varianta noua a CPI include, in afara procedurii standard de interpretare a scalelor, o noua posibilitate de interpretare, si anume un model al personalitatii denumit de H. Gough: 350 a. modelul tridimensional al intelectului b. piramida trebuintelor c. medelul cuboid

0 Raspuns Raspuns test corect

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Nr. Crt.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

70

71

72

73

74

75

76

77

78

79

80

81

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

103

104

105

106

107

108

109

110

111

112

113

114

115

116

117

118

119

120

121

122

123

124

125 126 127

128

129

130

131

132

133

134

135

136

137

138

139

140

141

142

143

144

145

146

147

148

149

150

151

152

153

154

155

156

157

158

159

160

161

162

163

164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175

176

177

178

179

180

181

182

183

184

185

186

187

188

189

190

191

192

193

194

195

196

197

198

199

200

201

202

203

204

205

206

207

208

209

210

211

212

213

214

215

216

217

218

219

220

221

222

223

224

225

226

227

228

229

230

231

232

233

234

235

236

237

238

239

240

241

242

243

244

245

246

247

248

249

250

251

252

253

254

255

256

257

258

259 260 261 262 263 264

265

266

267

268

269

270

271

272

273

274

275

276

277

278

279

280

281

282

283

284

285

286

287

288

289

290

291

292

293

294

295

296

297

298

299

300

301

302

303

304

305 306 307

308

309

310

311

312

313

314

315

316

317

318

319

320

321

322

323

324

325

326

327

328

329

330

331

332

333

334

335

336

337

338

339

340

341

342

343

344

345

346

347

348

349

350

Intrebarea 1. Psihicul uman este un sistem: a) static b) probabilist c) dinamic d) dinamic-evolutiv 1. a+b 2. c+d 3. b+d 4. a+b+d 2. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este: 1. integral innascut 2. dobandit in copilarie 3. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita 3. In definirea psihologica a constiintei esentiala este: a) dimensiunea teleonomica b) dimensiunea motivationala c) dimensiunea etica d) dimensiunea cognitiva 1. a+b+d 2. a+c+d 3. c+d 4. a+d 4. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaza constiinta: a) constiinta morala b) constiinta stiintifica c) constiinta de sine d) constiinta juridica e) constiinta lumii externe 1. a+b+c+e 2. b+d+e 3. a+c+d+e 4. b+d 5. c+e 5. Constiinta este:

1. suma functiilor si proceselor psihice particulare 2. suma proceselor cognitive 3. un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o emergenta integrativa ireductibila

6. Constiinta de sine este o functie: 1. proiectiva 2. autoreflexiva 3. reflexiva 7. Constiinta de sine: 1. genereaza identitatea Eului 2. deriva din identitatea Eului 3. nu are nicio legatura cu identitatea Eului 8. Sinteza interioara este un stadiu in formarea: 1. constiintei lumii externe 2. subconstientului 3. constiintei de sine 9. Functia reglatoare a constiintei consta in: a) sistematizarea informatiilor b) planificarea activitatii c) generarea unor proiecte noi d) evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse 1. b+c 2. a+b+d 3. a+c+d 4. b+d 10. Perceptia este: 1. o senzatie complexa 2. o structura cognitiva distincta 3. o suma de senzatii 11. Perceptia reflecta: 1. proprietati esentiale si generale ale obiectelor 2. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale 3. proprietati situational-accidentale 12. Determinantii perceptiei includ: 1. exclusiv factorii obiectivi externi 2. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni luati separat 3. exclusiv factori subiectivi interni 4. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelatiune

13. Perceptia monomodala consta in: 1. perceperea unui obiect o singura data 2. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori 3. perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator 14. Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna: 1. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului 2. incadrarea obiectului intr-o clasa 3. relationarea obiectului cu experienta anterioara 15. Invariantii de structura (buna forma) in perceptie rezulta din: 1. numarul elementelor componente 2. relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente 3. marimea elementelor componente 16. Iluziile sunt rezultatul: 1. halucinatiilor 2. excedentului de informatie 3. efectelor de camp 17. Rolul setului in perceptie este: 1. intotdeauna pozitiv 2. atat pozitiv, cat si negativ 3. intotdeauna negativ 18. Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra: 1. cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete) 2. cu ajutorul figurilor duble 3. cu ajutorul figurilor suprapuse 19. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca: 1. se fixeaza direct pe scop 2. foloseste procedee logico-formale 3. opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice 20. Care dintre scolile psihologice explica rezolvarea problemelor prin fenomenul „insight” 1. introspectionista 2. gestaltista 3. asociationista 4. behaviorista

21. Care a fost obiectivul principal al scolii de la Wűrzburg 1. sa demonstreze caracterul evolutiv al gandirii 2. sa ilustreze trecerea de la concret la abstract 3. sa demonstreze ca gandirea se trage din reprezentare 4. sa demonstreze caracterul pur al gandirii, desfasurarea ei fara nici un acompaniament imagistic 22. Notiunea este: 1. un model informational imagistic 2. un model informational izomorfic 3. un model informational homomorfic esentializat 23. Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul: 1. polaritatii 2. generalitatii 3. sinonimiei 4. contrastului 24. Continutul notiunilor se dezvaluie in: 1. succesiunea reprezentarilor 2. judecata 3. interactiunea dintre cuvant si imagine

25. Care este proprietatea dupa care J.Piaget a stabilit trecerea de la stadiul preoperator la cel operato in dezvoltarea ontogenetica a gandirii 1. finalitatea 2. structuralitatea 3. continuitatea 4. reversibilitatea 26. Procesarea de tip inductiv asigura: a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale b) identificarea obiectelor in contextul lor natural c) trecerea de la individual la general 1. b+c 2. a+c 3. a+b 4. a+b+c 27. Procesarea de tip deductiv asigura: 1. trecerea de la general la particular 2. trecerea de la concret la abstract 3. trecerea de la real la virtual

28. Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandirii consta in: 1. planul de desfasurare 2. continutul asupra caruia se aplica 3. rezultatul la care ne conduc 29. Operatia generalizarii consta in: 1. colectarea la un loc a mai multor genuri de informatii 2. evidentierea asemanarilor intre obiecte si fenomene 3. extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat de cazuri individuale asupra tuturor cazurilor individuale de acelasi fel 30. Abstractizarea consta in: 1. asamblarea insusirilor esentiale 2. detasarea unei insusiri din contextul celorlalte 3. extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora 31. Algoritmul este aplicabil: 1. oricarei probleme bine definite 2. oricarui gen de probleme 3. doar problemelor de matematica 32. Euristica se subordoneaza: 1. principiului tot sau nimic 2. principiului incercarilor si erorilor 3. principiului conexiunii inverse 33. Gandirea euristica este solicitata: 1. in orice situatie slab definita 2. doar in creatia artistica 3. doar in jocul de sah 34. Reteaua semantica se realizeaza: 1. pe baza relatiei de sinonimie 2. pe baza relatiei de subordonare - incluziune 3. pe baza apropierii spatiale a notiunilor 35. Ca activitate decizionala, gandirea: 1. ierarhizeaza notiunile in ordinea generalitatii 2. reduce incertitudinea in situatii alternative 3. realizeaza planificarea actiunilor 36. Comunicarea desemneaza: 1. schimburi de energie 2. orice fel de schimburi in societate 3. schimburi de informatie

37. Latura semantica a comunicarii consta in: 1. legatura unidirectionala intre emitent si receptor 2. legatura selectiv – determinata intre ceea ce se emite si ceea ce se receptioneaza 3. raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate 38. Latura pragmatica a comunicarii rezida in: 1. modul de folosire a alfabetelor si codurilor 2. valoarea mesajelor pentru receptor 3. coerenta succesiunii mesajelor 39. Corectitudinea comunicarii se reflecta in: 1. promptitudine 2. utilitate 3. fidelitate 40. Codarea, recodarea, decodarea – presupun: a) trecerea de la un mesaj la altul b) transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altul c) intelegerea mesajului receptionat 1. a+b+c 2. b+c 3. a+b 41. Care din proprietatile de mai jos definesc algoritmul a) concretitudinea b) generalitatea c) fidelitatea d) finalitatea e) determinarea

1. a+b+c+d+e 2. a+c+d+e 3. b+c+d 4. a+c+e 5. b+d+e 42. Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei este: 1. rapiditatea aplicarii ei 2. presiunea timpului 3. functia de utilitate 43. Strategia minimax se aplica in: 1. formarea notiunilor 2. adoptarea deciziilor 3. rezolvarea problemelor slab definite

44. Potrivit legii lui Zipf, lungimea cuvintelor dintr-o limba este invers proportionala cu: 1. dificultatea articularii 2. locul ocupat in propozitie 3. frecventa folosirii in comunicare

45. Latura semantica exprima: 1. o legatura de similitudine 2. o legatura designativa 3. o legatura spatiala 46. Legatura cuvantului cu obiectul: 1. este predeterminata 2. este directa 3. este mediata prin imagine 4. este impusa din afara 47. Intelegerea structurilor verbale este determinata de: a) lungimea lor b) ordinea sintactica a cuvintelor c) compatibilitatea semantica dintre cuvinte 1. a+b 2. a+b+c 3. a+c 4. b+c 48. Modelul gramaticii generative presupune: 1. prevalenta regulilor sintactice asupra celor morfologice 2. corelarea laturii semantice cu cea pragmatica 3. interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii lingvistice 49. Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesul comunicarii este: 1. contextul 2. dispozitia interlocutorilor 3. obiectul comunicarii 50. Diferentialul lui J. Osgood vizeaza: 1. stabilirea raporturilor sintactice 2. stabilirea raporturilor semantice 3. stabilirea raportului particular – general

51. Veriga eferenta a limbajului include: a) componenta vizuala b) componenta motorie manuala c) componenta auditiva d) componenta fono - articulatorie 1. b+d 2. a+c 3. a+c+d 4. b+c+d 52. Functia reglatorie a limbajului consta in: 1. reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect 2. influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur 3. alternarea rolurilor intre emitent si receptor 53. Limbajul intern este: 1. vocabularul latent al unui subiect 2. premisa dezvoltarii limbajului extern 3. limbajul extern selectiv comprimat 54. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui: 1. J. Piaget 2. P.J. Guilford 3. O. Selz 4. W. Kőhler 55. Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a limbajului: a) auzul fonematic b) fono – articulatorie c) vizuala d) motricitatea manuala 1. b+c+d 2. a+b+d 3. a+c 4. b+d 5. a+b+c+d 56. Care din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune: 1. om 2. animal 3. mamifer 57. Afectivitatea reflecta: 1. proprietatile fizice ale stimulilor 2. variatiile mediului intern al organismului 3. raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern

58. Emotia poate fi provocata de: 1. actiunea oricarui stimul 2. actiunea stimulilor nocivi 3. actiunea stimulilor semnificativi . 59. Declansarea emotiei se produce: 1. in urma deliberarii subiectului 2. in mod involuntar, neintentionat 3. cand subiectul nu este atent 60. In prim – planul constiintei subiectului se impune: 1. semnul trairii emotionale 2. durata trairii emotionale 3. intensitatea trairii emotionale 61. Caracterul polar al emotiilor deriva din: 1. intensitatea stimulilor 2. starea de motivatie a subiectului 3. semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne 62. „Optimumul emotional” este determinat de: 1. intensitatea trairii 2. semnul trairii 3. imaginea obiectului 63. Proprietatea convertibilitatii se refera la: 1. schimbarea intensitatii emotiei 2. schimbarea semnului emotiei 3. schimbarea referentialului emotiei 64. Trairea emotionala: 1. urmeaza producerii reactiilor periferice 2. are loc concomitent cu reactiile periferice 3. precede reactiile periferice 65. Care din asertiunile de mai jos apartine teoriei James – Lange 1. „Fug pentru ca mi-e frica” 2. „Mi-e frica pentru ca fug” 66. In acceptiune restransa, motivatia desemneaza: 1. totalitatea mobilurilor interne care stau la baza conduitei 2. nevoia de hrana 3. semnalizarea unei stari de necesitate

67. Dinamica motivationala se subordoneaza: 1. principiului „tensiune – reductie” 2. legii efectului 3. legii contrastului 68. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai mare in timp: 1. interesul 2. idealul 3. aspiratia 4. trebuinta 69. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus: a) criteriul genetic b) criteriul prioritatii satisfacerii c) criteriul complexitatii d) criteriul specificitatii umane 1. a+c+d 2. b+c 3. a+c 4. b+d 70. Optimumul motivational exprima: 1. intensitatea absoluta a motivului 2. caracterul homeostatic al motivului 3. raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultatea sarcinii 71. Rolul social exprima: A. conceptia despre viata B. imaginea de sine C. standarde comportamentale D. norme sociale a. A+B b. C+D c. B+C d. B+C+D 72. Conceperea Eului ca nucleu al personalitatii se refera la: A. locul Eului in structura personalitatii B. structura psihologica a Eului C. rolul Eului in structura personalitatii D. particularitatile eului a. A+B b. B+C c. B+C+D d. A+C e. B+D

73. Extraversia este asociata cu tipul: A. astenic B. schizotim C. ciclotim D. atletic a. A+C b. C+D c. C d. D 74. Legatura dintre biotip si psihotip este: A. o legatura genetica B. o legatura cauzala C. o corelatie statistica D. o corelatie cantitativa E. o corelatie calitativa a. A+B b. C+D c. A+E d. B+E e. B+C 75. Inteligenta de tip A este: A. inteligenta innascuta B. inteligenta cristalizata C. rezultatul invatarii D. inteligenta fluida E. deficitara in situatii structurate F. eficienta in situatii nestructurate a. A+B+F b. B+C+E c. A+D+F d. A+B e. C+D 76. Aptitudinile reprezinta: A. valori psihosociale B. valori morale C. valori functionale D. valori socioculturale a. A b. C c. A+C d. A+D e. C+D

77. Persoanele inalt creative: A. aleg situatii problematice noi B. aleg situatii problematice ambigue C. folosesc nivelul constient D. folosesc nivelul inconstient a. A+C b. A+D c. A+C+D d. B+C+D e. A+B+C 78. Intre inteligenta si aptitudinile speciale: A. intodeauna exista o corelatie pozitiva B. nu intotdeauna exista o corelatie pozitiva C. intotdeauna exista o corelatie negativa D. nu intotdeauna exista o corelatie negativa a. A b. B c. C d. D 79. In conceptia lui Henri Ey, Eul este: A. constiinta de sine B. constiinta de lume C. constiinta reflexiva D. constiinta morala a. A b. B c. C d. A+C e. C+D 80. Tipul de activitate nervoasa superioara constituie baza neurofunctionala a: A. sistemului nervos B. inteligentei C. temperamentului E. activitatii a. A b. C c. A+C d. A+C+E e. A+B+C

81. Inteligenta emotioanala contine elemente: A. cognitive B. afective C. motivationale D. sociale a. A b. B+C c. A+B+C d. B+C+D e. A+B+C+D

82. Modalitatea interna de raportare a unei persoane la diversele laturi ale vietii sociale, la altii, la sine, la activitate desemneaza: A. gandirea B. atitudinea C. opinia D. inteligenta E. creativitatea a. A+D b. B+C c. D+E d. B e. E 83. Stadiul formativ si stadiul normativ al creativitatii se caracterizeaza prin: A. conformism B. nonconformism C. convergenta D. divergenta a. A+C b. A+D c. B+C d. B+D 84. In reteaua de statute sociale, pozitia centrala o detine: A. statutul economic B. statutul profesional C. statutul familial a. B+C b. A+B+C c. A d. B e. C

85. Eul este: A. gandire B. simtire C. reflexie D. emotie a. A+B b. C+D c. A+B+C d. A+B+C+D e. B+C+D 86. Frecventa trairilor psihice pe o anumita unitate de timp indica: A. tempoul trairilor psihice B. ritmul trairilor psihice C. intensitatea trairilor psihice a. A b. A+B c. B d. B+C e. A+B+C 87. Realizarea activitatii la un nivel calitativ superior este o conditie specifica formarii: A. caracterului B. inteligentei C. aptitudinii D. atitudinii E. deprinderii a. A+D b. B+C c. B d. C e. C+D+E

88. Cea mai stabila componenta a personalitatii, in cadrul ontogenezei, este: A. inteligenta B. vointa C. temperamentul D. caracterul E. gandirea a. A b. C c. A+E d. E e. A+C

89. Absolutizarea importantei mediului extern in formarea aptitudinilor corespunde abordarii: A. asociationiste B. gestaltiste C. genetiste D. ineiste E. behavioriste a. A+D b. B+C c. C+E d. C e. E 90. In conceptia lui Jean Piaget, relatia adaptativa dintre organism si mediu constituie: A. inteligenta B. asimilarea C. acomodarea D. echilibrul dintre asimilare si acomodare a. A+B b. A+C c. A+D d. A+B+C e. B+C 91. Corelarea si integrarea componentelor caracteriale se realizeaza prin mecanisme: A. de apreciere B. de selectie C. de compatibilizare D. de valorizare E. de feedback a. C+E b. A+B c. B+C+D d. A+B+D e. B+C+D+E 92. In conceptia lui Fr. Baron, performanta si produsul creator trebuie sa: A. fie rar intalnite in activitatea respectiva B. fie frecvent intalnite in activitatea respectiva C. aiba un grad ridicat de neobisnuit D. aiba un grad relativ ridicat de neobisnuit E. fie adecvate realitatii F. fie adecvate imaginatiei creatoare a. A+C+E b. B+D+E c. A+D+F d. B+C+E e. B+C+F

93. Manifestarea a doua atitudini in acelasi timp: A. este posibila prin ierarhizare B. este posibila prin compensare C. este posibila prin cooperare D. nu este posibila a. A+B b. B+C c. A+B+C d. C e. D 94. Asociatiile de tip creativ, in conceptia lui Mednick, sunt: A. asemanarea B. contrastul C. serendipitatea D. medierea prin simboluri E. medierea prin imaginatie a. A+C+D b. A+C+E c. B+C+D d. B+C+E e. A+B+C+D+E 95. Componentele statutului social sunt: A. subiective B. obiective C. atitudinale D. comportamentale a. A+B b. C+D c. A+C+D d. B+C+D e. A+B+C+D 96. In raportul dintre eu si constiinta, Eul: A. este o premisa fundamentala a constiintei B. creator de constiinta C. depasete constiinta D. este directionat de constiinta a. A+B b. B+C c. A+B+C d. B+C+D e. A+B+C+D

97. Tipul sentimental se caracterizeaza prin: A. rezonanta afectiva primara B. rezonanta afectiva secundara C. activism D. nonactivism E. anxietate a. A+C b. A+D+E c. B+D d. B+D+E e. B+C 98. Succesul unei activitati depinde de: A. prezenta mai multor aptitudini B. relatiile de compensare dintre aptitudini C. prezenta tuturor elementelor componente ale aptitudinilor D. organizarea elementelor componente ale aptitudinilor a. A+C b. A+C+D c. B+C d. A+B+C e. A+B+D 99. Factorul general al inteligentei este: A. comun tuturor activitatilor B. specific unei activitati C. o combinatie a factorilor de grup a. A+C b. B+C c. A d. C e. B 100. Temperamentul: A. favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor B. inhiba dezvoltarea aptitudinilor C. predetermina dezvoltarea aptitudinilor D. determina dezvoltarea aptitudinilor a. A b. B c. A+B d. A+C e. A+B+C

101. Sternberg abordeaza inteligenta din pespectiva: A. genetica B. factoriala C. cognitiva D. psihometrica E. eclectica F. sistemica a. E+F b. C+E c. A+F d. A+B+F e. C+E+F 02. Forma de manifestare a personalitatii este reprezentata prin: A. creativitate B. temperament C. atitudini D. aptitudini E. caracter a. B b. A+B+E c. C+E d. E e. B+C+E 103. Trasaturile caracteriale cardinale sunt: A. trasaturi comune B. trasaturi individuale C. durabile D. spontane E. in numar foarte mare F. in numar foarte mic a. A+C+F b. B+D+E c. B+C+F d. A+B+C+F e. A+B+D+E 104. P. Matusseck considera ca factorii importanti in creatie sunt: A. factorii sociali B. factorii culturali C. factorii psihologici a. A+B b. A+C c. B+C d. A+B+C

105. Intensitatea unei atitudini este cu atat mai mare cu cat: A. ne apropiem de polul pozitiv B. ne apropiem de polul negativ C. ne apropiem de extremele polilor pozitiv si negativ D. ne apropiem de jumatatea distantei dintre polii pozitiv si negativ a. A b. B c. C d. D e. C+D 106. Modelul tridimensional al intelectului este constituit din: A. operatii B. produse C. structuri D. continuturi a. A+B b. A+C c. A+B+C d. A+B+D e. A+B+C+D 107. Predominarea functionala a primului sistem de semnalizare corespunde tipului: A. ganditor B. artistic C. motor-general D. echilibrat E. excitabil a. A b. B c. C+D d. B+E e. A+D 108. Opozitia dintre statutele achizitionate si cele prescrise genereaza, la nivelul persoanei, conflicte: A. intrastatus B. interstatus C. intraindividuale D. interindividuale a. A+C b. B+C c. A+C+D d. B+C+D e. A+B+C+D

109. Spre deosebire de personalitate, Eul: A. este un fapt de constiinta sociala B. este un fapt de constiinta individuala C. exprima personalitatea D. este nucleu al personalitatii a. A+D b. B+D c. A+C+D d. B+C+D e. A+B+C+D 110. Adaptarea rapida la imprejurari noi de viata este un indicator al tipului: A. echilibrat B. puternic C. mobil D. vioi E. schizotim F. ciclotim a. B+C b. B+C+D c. C+D d. B+C+F e. A+C+E 111. Cea mai inalta forma de dezvoltare a aptitudinilor generale si speciale se realizeaza la nivelul: A. inteligentei B. geniului C. creativitatii D. talentului a. A+C b. B+D c. B d. C e. D 112. Concordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la: A. sistemul atitudinal-valoric B. sistemul atitudinal-social C. sistemul atitudinal-moral a. A b. B+C c. B d. A+C e. A+B+C

113. Procesul primar care asigura stimularea creativitatii prin combinarea gandurilor nemodulate in constient, se numeste: A. sublimare B. identificare C. regresie adaptativa D. regresie multipla a. A b. B c. C d. D

114. Componenta conativa a atitudinii caracteriale se refera la: A. convingeri B. obiectul atitudinii C. tendinta spre actiune D. informatii E. trebuinte F. orientare constienta a. A+D+F b. B+E c. B+C+D d. C+F e. C+E+F 115. Capacitatea de transfer a creativitatii, de la un domeniu la altul, este evidentiata de catre: A. Allport B. Lowler C. Lowenfeld D. Guilford E. Gardner a. A+D b. A+E c. B+D d. C+D e. C+E 116. Modul in care o persoana isi reprezinta rolul social se numeste: A. perceptia rolului B. conceptia rolului C. expectatia rolului a. A b. B c. C

117. Persoanele pseudocreatoare se caracterizeaza prin: A. absenta atitudinii creatoare B. prezenta atitudinii creatoare C. absenta aptitudinilor creatoare D. prezenta aptitudinilor creatoare a. A+C b. A+D c. B+C d. B+D 118. Existenta unei corelatii relativ scazute intre inteligenta si creativitate a fost demonstrata de: A. Piaget B. Jackson C. Guilford D. Vernon E. Getzels F. Janet a. C+D b. A+F c. B+C d. B+E e. B+C+E 119. Trasaturile de personalitate care influenteaza abilitatile creative sunt: A. autodisciplina B. motivatia intrinseca C. independenta D. sociabilitatea a. A+B b. A+C c. C+D d. B+C+D e. A+B+C+D 120. In conceptia lui constantin Radulescu-Motru, Eul: A. se identifica cu starile de constiinta B. se identifica cu constiinta globala C. creeaza unitatea constiintei D. nu precede constiinta a. A+C b. A+D c. B+C d. B+D

121. Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului: A. hipertimic B. obsesiv C. agresiv D. senzitiv-introvertit a. A+C b. B c. C d. D e. B+C 122. Din punct de vedere biologic, temperamentul este rezultatul: A. genotipului B. fenotipului C. arhetipului a. A b. B c. C d. A+B e. B+C 123. Dominanta Eului psihic implica centrarea pe: A. motivatie intrinseca B. cunoastere C. creatie D. sociabilitate E. afectivitate a. A+B+C b. A+C+E c. B+C d. A+B+E e. A+B

124. Stadiul operator marcheaza preponderenta aspectului operativ al gandirii asupra aspectului figurativ, decentrarea gandirii copilului permitand coordonarea reversibila a actiunii interiorizate si constituirea sistemelor operatorii de transformari cu invariant. 125. In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un fenomen al amplificarii vitezei de crestere si diferentiere somatica a copiilor, paralel cu o dezvoltare psihica precoce. Indicii cresterii somatice, ca si ai maturizarii sexuale, cunosc un devans semnificativ in raport cu perioade situate cu cateva decenii in urma. 126. Comportamentul deviant si delincvent sunt comportamente pentru care minorul poate raspunde penal. 127. Un moment esential al construirii identitatii este acela in care copilul vorbeste despre sine folosind pronumele personal “eu“.

128. J.Piaget descrie functionarea inteligentei prin urmatorii termeni preluati din biologie: a) asimilare b) acomodare c) adaptare d) crestere e) dezvoltare 1. a+b 2. a+b+c 3. a+b+c+d+e 129. Piaget prezinta dezvoltarea din perspectiva stadialitatii genetice. Stadiul in aceasta perspectiva presupune : a) ordinea diferitelor achizitii este neschimbata; b) exista o structura proprie a stadiului si nu doar o juxtapunere de proprietati ; c) aceasta structura reconverteste achizitiile anterioare care nu dispar ci se manifesta in alta forma (in situatii regresive pot reaparea ) ; d) fiecare stadiu contine un moment de pregatire si unul de stabilitate ; e) fiecare stadiu contine germenii trecerii la urmatorul ; f) atat stadialitatea genetica cat si cea dinamica sunt subdivizate in substadii (abordarea pe varste). 1. a+b 2. a+b+c+d 3. a+b+c+d+e 130. Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J. Bowlby? a) preatasamentul b) atasamentul de actiune c) atasamantul delimitat d) formarea de relatii reciproce 1. a+b 2. a+c+d 3. b+d 4. a+b+c+d 131. Imitatia amanata este: A. o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire; B. proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea propriu-zisa: 1. a+b 2. b

132. Conceptul folosit in teoria lui J. Piaget pentru a descrie o stare prin care prorpiile placeri si dorinte ale copilului sunt suverane si lipsa intelegerii faprului ca ceilalti traiesc sentimente diferite si gandesc diferit, dificultatea de a corela punctul sau de vedere cu al altora este cel de: a) egocentrism b) imagine mintala c) evocare verbala 1. a 2. a+b 3. a+b+c 133. Egocentrismul gandirii copilului poate fi in perioada de pana la 6/7 ani: a) logic b) ontologic c) patologic 1. a+b 2. b 3. b+c 134. Egocentrismul copilului se manifesta prin: a) artificialismul gandirii b) sincretismul gandirii c) realism d) animism 1. a+c 2. a+c+d 3. a+b+c+d 4. c+d 135. Operatiile logico-matematice care devin posibile in urma achizitiei reversibilitatii sunt : a) clasificarea b) serierea c) conceptualizarea numarului 1. a+b 2. b 3. a+b+c

136. Pentru insusirea limbii romane metoda de invatare a scris-cititului trebuie sa fie: a) analitica b) sintetica c) fonetica 1. a 2. a+b 3. a+b+c 137. Dezvoltarea gandirii copilului de la 6 la 12 ani este caracterizata printre altele de: a) decentrare socio-afectiva b) decentrare intelectuala 1. a+b 2. b 138. Tipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei descrise de J.Rousselet sunt: a) conduita suportului b) coduita revoltei c) conduita inchiderii in sine d) conduita exaltarii e) conduita afirmarii 1. a+b+d+e 2. b+c 3. b+c+d+e 4. d+e 5. e 139. Etapele socializarii in perioada adolescentei dupa G.Lefrancois sunt: a) etapa dependentei b) etapa conflictului c) etapa relativei independente d) etapa maturizarii afectiv –emotionale 1. a 2. a+b+c 3. b+c+d 4. d 140. Imaginea de sine este structurata de: a) imaginea eului fizic b) intarirea pozitiva a comportamentului c) imaginea eului psihic si psihosocial 1. a+b 2. a+c 3. b+c

141. Perioada adulta dominata de tinerete dupa R. W. White este caracterizata de urmatoarele directii de dezvoltare: a) stabilirea identitatii eului b) independenta relatiilor personale c) cresterea intereselor/preocuparilor d) umanizarea valorilor 1. a 2. a+b+d 3. a+b+c+d 4. c+d 142. Operatiile postformale includ urmatoarele tipuri de rationamente: a) gandirea pozitiva b) gandirea relativista c) gandirea dualista d) gandirea sistematica 1. a 2. a+b+d 3. b+c+d 4. d 143. Criteriile de maturitate ale personalitatii dupa Allport sunt: a) extensiunea simtului eului b) raportarea calda a eului la ceilalti c) securitatea emotionala d) perceptia realista e) obiectivarea eului f) filosofia unificatoare a vietii 1. a+b+c 2. b+d+e 3. a+d+e+f 4. a+b+c+d+e+f 144. Mecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului, propuse de G.E. Vaillant sunt: a) altruismul b) sublimarea c) umorul d) reprimarea e) rationalizarea 1. a 2. a+c+d 3. c+e 4. a+b+c+d 5. e

145. Nevoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilului sunt: a) Crearea de facilitati educationale, adaptate nevoilor copilului b) Stimularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugar si se face, de regula, de catre parinti, in special de catre mama 1. a 2. a+b 3. b 146. La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui Piaget parcurge substadiile 5 si 6 ale dezvolttarii senzorio-motorii iar acestea cuprind: a) Conduita sforii b) Conduita suportului c) Reactiile circulare tertiare d) Conduita bastonului 1. a+b+c+d 2. a+b+d 3. a+b+c 4. b+c+d 147. Conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiect a) este innascuta b) se formeaza 1. a+b 2. b 3. a

148. H. Wallon arata ca perioada 1 - 3 ani este definitorie pentru dezvoltarea personalitatii . Cele doua stadii descrise de Wallon sunt : a) centripeta b) egocentrica c) centriufuga 1. a+b+c 2. b+c 3. a+c 149. In teoria piagetiana a dezvoltarii egocentrismul ontologic se manifesta prin urmatoarele caracteristici ale gandirii: a) animismul b) artificialism c) realismul 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c

150. Care este perioada cand au loc urmatoarele transformari: se face trecerea de la emotii la sentimente ca stari afective stabile si generalizate ;se contureaza mai clar unele sentimente morale (rusinea, multumirea, prietenia si dragostea) iar conduita negativista intra intr-un proces de involutie si devine evidenta adancirea si nuantarea trairilor afective. a) prescolaritate b) anteprescolaritate c) scolaritate mare 1. a 2. b 3. a+b+c 151. Cercetatorii subliniaza faptul ca dezvoltarea adultului se situeaza pe un nou nivel care a primit diferite denumiri: a) postformal b) multiliniar c) pragmatic d) metacognitiv e) stadiul dialectic f) empatic 1. a+b+c+d+e+f 2. b+c+d+e 3. b+c+e 4. a+b+c+d+e 152. Invatarea transformativa prin reflectie critica implica: a) a fi mai reflexiv si mai critic b) a fi mai deschis la perspectiva celorlalti c) a fi mai putin defensiv d) a fi mai deschis la ideile noi 1. b+c+d 2. a+b+c 3. a+b+c+d 153. Invatarea are noi functii in perioada adulta, asa cum afirma Bogdan Suchodolscki si anume: a) necesitate sociala b) mijloc de invingere a alienarii c) mijloc de comunicare 1. a+b+c 2. b+c 3. a+b

154. Dezvoltarea miscarilor poate fi apreciata pe cateva mari directii: a) suplete, b) echilibru c) calitatea miscarilor 1. a+b 2. a+b+c 3. a+c

155. Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si reprezentari a fost urmarita in evolutia desenului copiilor de la 2 la 8/10 ani, clasic pentru acest tip de studiu fiind G.H. Luquet (1927) Care sunt stadiile pe care el le descrie: a) stadiul mazgalelii b) stadiul realismului fortuit, c) stadiului realismului nereusit d) stadiul realismului intelectual e) stadiul realismului vizual f) stadiul realismului izbutit 1. a+b+c+f 2. a+b+d+f 3. b+c+d+e 4. a+b+c+d+e 156. De la 7/8 la 10 /11 ani gandirea copilului trece in : a) stadiul operatiilor concrete b) stadiul preoperator c) stadiul operatiilor formale 1. a+b+c 2. b+c 3. a 157. Formarea abilitatilor de scris- citit sunt parcurse in scoala etape: a) preabecedara b) abecedara c) postabecedara 1. a+b 2. a+c 3. a+b+c

158. Identitatea de sine in perioada adolescentei se poate contura in trei maniere: pozitiva, negativa si incerta respectiv - criza de identitate, criteriul fiind autoperceptia, felul in care se percep tinerii in raport cu: a) societatea b) mediul familial c) grupul de prieteni 1. a 2. a+b+c 3. b+c 159. Imaginea de sine comporta urmatoarele dimensiuni : a) perceptia si aprecierea subiectului asupra sa la un anumit moment b) felul in care subiectul ar dori sa fie sau sa para ca este c) felul in care subiectul considera ca este apreciat de ceilalti 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 4. b

160. Analiza mediului scolar arata ca principalele dificultati intampinate de elevi in primul an de scoala pot fi clasificate astfel: a) dificultati afective b) dificultati cognitive c) dificultati de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiuni d) dificultati de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasi varsta si de varste mai mari 1. a+b+c 2. a+c 3. b+c+d 4. a+b+c+d 161. Dezvoltarea personalitatii copilului dupa H. Wallon in perioada 3 - 6 ani corespunde stadiului personalismului. In cursul acestei perioade se pot distinge mai multe subtadii : a) perioada de opozitie b) perioada de tranzitie c) perioada de gratie d) perioada de imitatie 1. a+b+c+d 2. a+b 3. a+c+d

162. Gandirea egocentrica este o gandire : a) prelogica b) intuitiva c) preconceptuala d) euristica 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 4. a 163. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii este legata de celelalte progrese in dezvoltarea intelectuala si socioafectiva? a) dezvoltare psihosociala b) psihomotricitate 1. a+b 2. b 164. Atributul de dinamic se referă la faptul că elementele ce aparţin inconştientului (idei, imagini) exercită continuu o presiune pentru a intra în conştient şi se asociază între ele. 165. Mecanismul producerii fenomenelor psihice, evoluţia forţelor pulsionale, reprezintă perspectiva economică în psihanaliză. 166.Principiul plăcerii stipulează că principalul scop al activităţii psihice este evitarea neplăcerii şi obţinerea plăcerii.

167.Principiul realităţii stipulează că satisfacerea nevoii trebuie amânată în funcţie de cerinţele realităţi

168.Perspectiva dinamică se referă la faptul că orice fenomen psihic posedă o dimensiune cantitativă, conţinuturile psihice fiind investite cu o anumită cantitate de energie psihică 169.Investirea afectivă presupune detaşarea unei cantităţi de energie unui conţinut psihic 170.Dezinvestirea afectivă presupune ataşarea cantităţii de energie de reprezentarea aferentă 171.Simptomul nevrotic are un caracter represibil fiind mai puternic decât voinţa pacientului 172.Vindecarea nevrozei depinde de voinţa pacientului de a depăşi stările prin care trece 173.Simptomele nevrotice au la bază perturbări în viaţa sexuală a individului

174.Imposibilitatea descărcării tensiunii sexuale pe cale normală duce la descărcarea acestei tensiuni pe căi indirecte şi nespecifice prin atacuri de panică, simptome somatice etc. 175.În perioada adolescenţei individul renunţă la imaginile parentale idealizate şi la iluzia atotputernicie

176. Punctul de vedere economic se referă la: a. cantitatea de energie investită într-un proces sau fenomen psihic b. deplasarea şi condensarea energiei psihice c. caracterul irepresibil al simptomului nevrotic

177. Simptomul apare ca rezultat al: a. imposibilităţii descărcării tensiunii psihice datorită interdicţiei impuse de eu şi supraeu b. echilibrului dinamic dintre sine, eu, supraeu şi realitatea exterioară; depinde de capacităţile adaptative ale eului c. energiei psihice libere care caută să se descarce sub formă de angoasă 178. Inconştientul este caracterizat de : a. procesele primare, mecanismele condensării, deplasării şi simbolizării şi de principiul economiei psihice b. tendinţe interzise care caută continuu să devină conştiente c. evenimente din trecut 179. Conflictul specific stadiului oral este legat de: a. înţărcare b. clivajul obiectului c. tendinţele agresive ale copilului 180. Principala funcţie psihică în stadiul anal este: a. educarea toaletei b. dobândirea controlului asupra propriilor tendinţe c. inhibarea agresivităţii 181. Mecanismul psihozelor are la bază: a. conflictul dintre Eu şi realitate b. proiectarea conflictului în exterior şi nu refularea lui c. absenţa tatălui

182. Schizofrenia este rezultatul: a. unei fixaţii la stadiul schizoparanoid b. introiectării aspectelor rele ale obiectului c. clivajului

183. Perspectiva dinamică se referă la:

a. explicarea mecanismului producerii fenomenelor psihice prin interacţiunea dintre forţele ce tind către scăderea tensiunii psihice şi cele care se opun acestei descărcări b. principiul plăcerii şi principiul realităţii c. studiul pulsiunilor individului şi al evoluţiei lor în timp 184. Energia psihică aparţine: a. sinelui ca sediu al pulsiunilor b. pulsiunii ca reprezentant psihic al instinctului c. fiecărei instanţe psihice, fiind repartizată între cele trei instanţa şi putând circula între ele 185. Pentru a menţine tensiunea psihică la un nivel constant, aparatul psihic:

a. transformă energia liberă în energie ataşată unei reprezentări sau idei astfel încât descărcarea să fie întârziată şi controlată b. tinde să descarce cât mai repede tensiunea prin satisfacţie pulsională directă c. recurge la mecanismul refulării 186. Între instanţele şi nivelurile psihice există următoarele relaţii:

a. sinele este inconştient, eul şi supraeul aparţin conştientului b. sinele este inconştient, eul este în parte inconştient în parte conştient, supraeul este sediul unor forţ inhibitorii care acţionează inconştient c. sinele ca sediu al pulsiunilor este inconştient, eul ca sediu al mecanismelor de apărare este inconştient, supraeul ca instanţă morală este conştient 187. Pulsiunea este constituită la nivel psihic din : a. reprezentare pulsională şi afectul care o însoţeşte b. scopul şi obiectul pulsiunii c. forţă şi sursă pulsională 188. Prima teorie a lui Freud asupra pulsiunii ia în considerare: a. un singur tip de pulsiune, libidoul b. două tipuri de pulsiune: libidoul şi interesul eului c. două tipuri de pulsiune: libido şi destrudo 189. Principala activitate psihică în stadiul oral este: a. plăcerea obţinută prin stimularea zonei orale b. asimilarea de informaţii auditive, vizuale, cutanate c. identificarea cu obiectele din exterior 190. Funcţionarea psihică în plan cognitiv este caracterizată în stadiul oral de: a. nediferenţierea dintre fantasmă şi realitate b. angoasa de a nu fi înghiţit sau devorat c. satisfacerea halucinatorie a dorinţei

191. Caracteristica afectivă în stadiul anal este: a. agresivitatea b. masochismul c. ambivalenţa 192. Principala achiziţie psihoafectivă în stadiul anal este: a. identitatea sexuală b. autonomia, capacitatea de a se impune asupra obiectelor şi persoanelor din jur c. controlul sfincterian

193. Declanşarea unei nevroze are loc când:

a. există unui conflict intrapsihic, un anumit raport al forţelor implicate în acest conflict, şi apare alegere inconştientă a unei modalităţi de compromis prin care acest conflict se va exprima b. există o traumă psihică, o fixaţie şi apare senzaţia că ceva straniu i se întâmplă subiectului c. apare un conflict între Sine, Eu şi Supraeu

194. Psihoza maniaco-depresivă este explicată de Melanie Klein prin: a. incapacitatea subiectului de a surmonta poziţia depresivă b. fixaţia la poziţia paranoid-schizoidă c. ruptura dintre Eu şi realitate 195. Refularea reprezintă: a. o barieră energetică care se opune trecerii conţinuturilor inconştiente în conştient b. împingerea în inconştient a unor conţinuturi conştiente c. trecerea în conştiinţă a unor conţinuturi inconştiente 196. Pulsiunea reprezintă: a. un răspuns automat la stimulările din mediu b. reprezentantul psihic al instinctului c. o imagine 197. Conflictul psihic se manifestă: a. în nevroză b. în nevroză şi psihoză c. în nevroză, psihoză şi normalitate

198. Tulburările psihice apar când: a. forţele ce intră în conflict sunt egale ca intensitate b. forţele de refulare sunt mai puternice decât cele ce tind spre descărcare c. nu există refulare

199. Între normal şi patologic există o deosebire: a. cantitativă b. calitativă c. dinamică 200. Energia psihică se deplasează în aparatul psihic: a. de la un element la altul prin intermediul lanţurilor asociative b. de la un neuron la altul c. între structurile psihice şi cele somatice 201. Procesul refulării constă în: a. împingerea unei reprezentări în inconştient şi separarea ei de afectul ataşat ei b. descărcarea afectului acumulat în psihism în urma unei traume c. eliberarea afectului sub formă de angoasă 202. Pulsiunea este un proces aflat la graniţa dintre: a. psihic şi somatic b. afect şi reprezentare c. Eu şi Sine

203. Complexul Oedip presupune două conflicte: a. un conflict interior dat de regretul faţă de părintele respins şi unul exterior dat de teama faţă de părintele respins b. un conflict pozitiv dat de atracţia faţă de părintele de sex opus şi un conflict negativ dat de atracţia faţă de părintele de acelaşi sex c. un conflict moral între Eu şi Supraeu şi un conflict 204. Narcisismul primar se referă la investirea afectivă a: a. subiectului şi a corpului său b. Eului prin intermediul identificărilor c. obiectului asemănător cu sine

205. În stadiul oral relaţia de obiect este caracterizată de: a. a înghiţi sau a fi înghiţit b. narcisismul secundar c. ambivalenţă 206. Obiectul pulsiunii în stadiul anal este reprezentat de: a. obiectul parţial ce trebuie controlat în scopul afirmării autonomiei b. obiectul clivat în obiect bun şi obiect rău c. obiectul parţial incorporat în scopul identificării 207. Nevroza fobică are drept simptome: a. idei sau acte indezirabile pe care subiectul se simte împins să le înfăptuiască dintr-o necesitate internă b. teama de necontrolată faţă de anumite obiecte sau situaţii c. elaborarea psihică a angoasei 208. Psihozele au ca specific: a. nediferenţierea dintre realitatea psihică şi cea externă b. diferenţierea dintre obiectul bun şi cel rău c. regresia la narcisismul secundar 209. Care dintre urmatoarele droguri nu sunt derivate opiacee? 1. cocaina 2. amfetaminele 3. morfina 4. marihuana a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

210. Sevrajul la heroina se manifesta prin: 1. Crampe abdominale si diaree 2. Piele si mucoase uscate 3. Tahicardie si hipertensiune 4. Constrictie pupilarã a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

211. Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte: 1. Pierderea controlului asupra comportamentului respectiv 2. Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc 3. Obsesia sexuala sau fantezia sexuala ca mecanism primar de coping 4. Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 212.Alcoolismul este o boala primara, cronica care se caracterizeaza prin: 1. scaderea controlului asupra bautului 2. interesul pentru alcool 3. consumul de alcool in ciuda consecintelor adverse 4. distorsiuni în gândire – negarea a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 213. Dintre complicatiile alcoolismului fac parte: 1. Ulcerul 2. Scaderea numarului de tentative suicidare 3. Cresterea criminalitatii globale 4. Risc crescut de cancer cerebral a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 214.Printre tulburarile psihice induse de alcool se afla si: 1. Sevrajul complicat cu convulsii 2. Delirium tremens 3. Tulburare psihotica indusa de alcool 4. Tulburare amnezica persistenta a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 215. Intre tipurile de psihoterapie folosite in alcoolism se intalnesc urmatoarele: 1. ergoterapia 2. psihodrama 3. terapii comportamentale 4. terapii sistemice familiale a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

216. Intre instrumentele de evaluare ale pacientului alcoolic se afla: 1. AUDIT 2. CAGE 3. ADS 4. CIWA-r a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

217. Dintre drogurile din grupul substantelor psihodisleptice putem enumera: 1. psilocibina 2. mescalina 3. LSD 4. marihuana a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

218. Consumul de alcool si droguri poate produce o gama variata de tulburari psihice intre care se afla si: 1. dementa si delirium 2. tulburari de dispozitie si anxioase 3. disfunctii sexuale 4. tulburari psihotice a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 219. Indivizii cu tulburari de personalitate au urmatoarele trasaturi caracteristice: 1. Empatizeaza cu dificultate cu alte persoane 2. Rezistenta la tratament 3. Independenta excesiva 4. Dependenta excesiva a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 220. In grupa tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice sunt incluse urmatoarele tulburari de personalitate: 1. tulburarea de personalitate paranoida 2. tulburarea de personalitate borderline 3. tulburarea de personalitate schizotipala 4. tulburarea de personalitate histrionica a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

221. Din grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotionale fac parte urmatoarele tulburari de personalitate cu exceptia: 1. tulburarea de personalitate histrionica 2. tulburarea de personalitate schizotipala 3. tulburarea de personalitate antisociala 4. tulburarea de personalitate dependenta a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 222. Tulburarile de personalitate cu o prevalenta mai mare la barbati sunt: 1. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva 2. Tulburarea de personalitate schizotipala 3. Tulburarea de personalitate paranoida 4. Tulburarea de personalitate borderline a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 223. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte: 1. tulburarea de personalitate paranoida 2. tulburarea de personalitate histrionica 3. tulburarea de personalitate schizotipalã 4. tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 224. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica? 1. Îsi subliniaza repetat si exagerat calitatile. 2. Are pretentii exagerate de tratament favorabil. 3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri. 4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare. a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 225. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a: 1. intoxicatiilor 2. relatiilor afective negative intrafamiliale 3. afectiunilor lobilor frontal si temporal 4. abandonului matern a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

226. Între complicatiile tulburarilor de personalitate se afla si: 1. Tulburarea somatoformã 2. Alcoolismul 3. Episoadele psihotice tranzitorii 4. Tulburarea distimicã a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 227. În etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori: 1. factori perinatali 2. factori psihodinamici 3. factori de mediu 4. ereditatea a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 228. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de personalitate de tip borderline? 1. gândire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu normele subculturale. 2. instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului 3. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale 4. impulsivitate a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 229. Trasaturile tulburarii de personalitate de tip pasiv agresiv cuprind: 1. Comportament frecvent lamentativ 2. Iritabilitate, invidie si resentimente fata de colegi 3. Ambivalenta in decizii alternand intre sfidare si remuscare 4. Stima de sine scazuta a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 230. Dintre criteriile care definesc o psihoza fac parte urmatoarele: 1. Comportamentele bizare 2. Gandirea ilogica 3. Prezenta ideatiei delirante 4. Lipsa criticii fata de propria boala a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

231. In prezent, urmatoarele tulburari sint clasificate ca fiind psihoze: 1. Tulburarea schizoafectiva 2. Schizofrenia 3. Tulburarea deliranta 4. Tulburarea bipolara a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 232.Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante cronice neschizofrenice: 1. Paranoia 2. Psihoza paranoida 3. Parafrenia 4. Delirul senzitiv de relatie a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 233.Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin urmatoarele trasaturi: 1. Are o frecventa importanta - 5-10% din populatie 2. Are o mare probabilitate sa ramana cronica. 3. Are o rata de suicid de aproximativ 1% 4. Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii.

a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 234.Simptomele caracteristice schizofreniei în viziunea principalilor psihiatri care au aprofundat aceast boala sunt: 1. Saracire emotionala 2. Expansivitate si euforie 3. Incapacitatea de a se raporta la lumea externa 4. Logoree cu presiunea vorbirii a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 235. Simptomele negative din schizofrenie sunt reprezentate de: 1. scaderea expresivitatii emotionale 2. alogie 3. diminuarea capacitatii hedonice 4. idei delirante de tip paranoid a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

236. Tulburãrile asociate episodului depresiv major în cadrul tulburarii bipolare pot fi: 1. Tulburari fobice 2. Expresivitate panto-mimica caracteristica 3. Somatic: constipatie, acuze somatice multiple 4. Ideatie deliranta mai ampla - de saracie a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

237. In schizofrenie ideile delirante pot fi de mai multe tipuri. Dintre cele mai intalnite le mentionam pe cele: 1. mistice 2. de persecutie 3. de grandoare 4. kinestezice a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 238. Despre negativismul prezent în schizofrenia catatonica putem afirma urmatoarele: 1. Este gresit definit si prezetat ca opozitionism. 2. Nu este controlat de vointa bolnavului. 3. Ca dovada ca este în imposibilitatea de a da curs unei comenzi in plan verbal sau motor, nici un mijloc de convingere/constrângere, nu poate da rezultate. 4. Este un fenomen incomprehensibil a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 239. In tulburarea afectiva bipolara, intre simptomele fazei maniacale se afla si: 1. Dezinhibitie sexuala 2. Fuga de idei 3. Necesitate scazuta de somn 4. Idei delirante de ruina a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 240. Majoritatea pacientilor aflati in episod maniacal prezinta si: 1. dispozitie expansiva 2. iritabilitate 3. labilitate emotionala 4. distractibilitate a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

241. Intre factorii de risc pentru depresie se inscriu: 1. consumul de alcool si de medicamente 2. perioada postpartum 3. comorbiditate medicala 4. vârsta de debut peste 40 de ani a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 242. Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei fac parte: 1. abulia 2. agnozia 3. anhedonia 4. tulburarile de memorie a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 243. Dintre etapele investigãrii dementei fac parte: 1. Istoricul familial 2. Istoricul psihiatric 3. Istoricul medical general 4. Istoricul toxicologic nutritional si medicamentos a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

244.In realizarea unui diagnostic pozitiv de depresie sint adevarate urmatoarele afirmatii: 1. Semnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din informatii obtinute de la apartinatori si prieteni. 2. Diagnosticul se pune prin excluderea altor tulburari majore. 3. Evenimente stresante de viata pot preceda instalarea unui episod major depresiv. 4. Evenimentele stresante de viata sunt de cele mai multe ori cauza episoadelor depresive majore. a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 245. Printre cele mai folosite instrumente de evaluare a depresiei se numara si: 1. Scala Hamilton 2. Scala Zung 3. Scala Montgomery - Asberg 4. Inventarul Beck a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

246. Despre factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii afective bipolare sunt adevarate urmatoarele afirmatii: 1. Relatiile familiale incordate pot agrava tulburarea afectiva bipolara 2. Factorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii 3. Daca un parinte sufera de PMD, riscul ca si copilul sa dezvolte PMD este de aproximativ 12,5%. 4. Riscul unui copil cu ambii parinti cu PMD de a face boala este de in jur de 80-90%. a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 247. Între etapele de investigare a dementei se afla: 1. Examinarea medicala 2. Anamneza 3. Antecedente heredo-colaterale 4. Antecedentele patologice a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 248. Dintre criteriile propuse pentru a distinge o nevroza de o psihoza amintim: 1. gravitatea tulburarii 2. critica individului asupra bolii sale 3. etiologia tulburarii 4. prezenta anxietatii a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 249. In cadrul clasificarii clasice a tulburarilor nevrotice dintre nevrozele nediferentiate fac parte: 1. nevroza anxioasa 2. nevroza depresiva 3. neurastenia 4. nevroza isterica a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 250. Dintre tulburarile disociative fac parte: 1. tulburarea de somatizare 2. personalitatea multipla 3. dismorfofobia 4. amnezia psihogena a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

251.Printre tulburarile anxioase (conform clasificãrii DSM-IV) se înscriu: 1. atacurile de panica 2. tulburarea obsesiv-compulsiva 3. reactia acuta la stres 4. tulburarea somatoforma a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 252. Între etapele de investigare a dementei se afla: 1. Examinarea medicala 2. Anamneza 3. Antecedente heredo-colaterale 4. Antecedentele penale a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 253. Printre cele mai comune simptome in tulburarea anxioasa generalizata se numara si: 1. palpitatii 2. derealizare si depersonalizare 3. nervozitatea 4. paroxismele anxioase cu frica de moarte a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 254.Printre cele mai intalnite simptome din distimie se afla: 1. Sentimente de vinovatie, ruminatii cu privire la trecut 2. Sentimente subiective de iritabilitate si furie excesiva 3. Activitate diminuata, eficienta si productivitate scazute 4. Dificultati de gândire, reflectate prin concentrare scazuta, indecizie, slaba capacitate de memorare a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

255.Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat în diverse situatii sociale cum ar fi: 1. Vorbitul în public, 2. Urinatul în toaletele publice, 3. Vorbitul la telefon, 4. Prezenta intr-un loc aglomerat din care se poate iesi cu dificultate a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4

256. Intre terapiile cognitive folosite in tratamentul fobiilor se folosesc si: 1. Terapia prin autoinstructie 2. Expunerea directa si imediata la cel mai puternic stimul declansator al fobiei 3. Terapia rational-emotiva 4. Desensibilizarea sistematica a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 257.Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup în PTSD: 1. Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma 2. Explorarea si validarea perceptilor si emotiilor 3.Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor din prezent 4.Desensibilizarea sistematica a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 258. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica? 1. Îsi subliniazã repetat si exagerat calitatile 2. Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica. 3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri 4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare. a. 1+2+3 c. 1+3 b. 2+4 d. 1+2+3+4 259.Continuumul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii care permite obţinerea unor performanţe înalte.

260.Optimul motivaţional se referă la faptul ca orice element al muncii (salariu, condiţii de muncă, relaţ cu şeful sau superiorii etc.) are capacitatea de a genera atât satisfacţie, cât şi insatisfacţie în munca în funcţie de contextul organizaţional la care ne raportăm. 261.Recrutarea internă reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi cu condiţiile specifice ale activităţii instituţiei şi locului de muncă.

262.Selecţia de personal este o activitate a managementului resurselor umane care are rolul de a caut şi de a identifica acei candidaţi care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale instituţiei, şi de atragere a acestora în cadrul instituţiei. 263.Recrutarea internă se referă la recrutarea candidaţilor din interiorul instituţiei fie prin afişarea postului liber urmat susţinerea concursului pe postul respectiv fie prin promovare sau transfer în cadru instituţiei. 264.Prin metodele informale de recrutare internă instituţia angajeaza foşti salariaţi sau foşti studenţi care au lucrat în regim de colaborare în instituţia respectivă.

265.Surse de recrutare externă pot fi: agenţiile de forţa de munca (oficiile de forţa de munca), centrele teritoriale de înregistrare a şomerilor, târgurile de locuri de munca, asociaţiile profesionale, instituţiile d învaţamânt.

266.Criteriile avute în vedere în procesul de recrutare externă sunt: competenţa, vechimea în muncă, ş potenţialul de dezvoltare al angajaţilor.

267.Teoria ERG spre deosebire de teoria ierarhizării trebuinţelor a lui A. Maslow arata ca: 1) în acelaş timp asupra unui individ poate acţiona mai mult de o necesitate; 2) nesatisfacerea unor trebuinţe de la nivelurile superioare duce la creşterea dorinţei de a satisface trebuinţele de la un nivel inferior

268.Conform teoriei performanţelor aşteptate, atunci când angajaţii percep o anumita inechitate, ei pot alege una din urmatoarele posibilitaţi: modificarea efortului propriu; modificarea rezultatelor; distorsiunea percepţiei faţa de sine; parasirea domeniului. 269.Satisfacţia muncii este influenţată de: a. facilităţile economice şi socio-profesionale b. caracterul rutinier/ variat al muncii c. relaţiile la locul de muncă muncii d. cadrul organizaţional în care se desfăşoară munca e. caracteristicile fizice ale locului de muncă a. a+b+c+d+e b. a+b+c c. b+c+d+e 270.Tipurile de trebuinţe din teoria ierarhizării trebuinţelor a lui A.Maslow sunt: a. trebuinţele de cooperare şi afiliere b. trebuinţele de stimă şi statut c. trebuinţele de hrană, locuinţă, îmbrăcăminte d. trebuinţele de autorealizare e. trebuinţele de securitate a. a+b+c b. a+b+c+d+e c. d+e 271.Conform ..................... factorii de igienă (supravegherea, condiţiile de muncă, relaţiile interpersonale, securitatea muncii, etc.) şi factorii motivaţionali (realizările personale, recunoaşterea, munca însăşi, posibilităţile de avansare, etc) determină atât satisfacţie cât şi insatisfacţie în muncă; Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă: 1) Managementului ştiinţific 2) Teoriei X 3) Teoriei Y 4) Teoriei ierarhizării nevoilor 5) Teoriei bifactoriale 6)Teoriei echităţii 7) Teoriei aşteptării 8) Teoriei reîntăririi şi consolidării a. 1+2 b. 3+4 c. 5 d. 6+7+8

272.Interviul de selecţie este eficient în următoarele situaţii: a. relevarea unor calităţi ale candidaţilor ca de exemplu: ţinută, limbaj, conduită nonverbală, motivaţii, interese şi aspiraţii de viitor, pregătire şi calificare profesională, experienţă b. relevarea cunoştinţele profesionale ale candidatului c. evidenţierea profilului psihologic al candidatului (aptitudini, abilităţi, trăsături de temperament şi personalitate, etc.)

273.Recrutarea internă prezintă o serie de avantaje care se regăsesc printre următoarele elemente: a. permite identificarea ºi atragerea unui numãr mai mare de candidaþi potenþiali; b. poate constitui un bun factor de motivare a angajaţilor în vederea viitoarei promovari; c. încurajează un nou mod de gândire în cadrul organizaţiilor; d. punctele forte şi punctele slabe ale candidaţilor sunt cunoscute mult mai bine. Precizaţi care din combinaţiile de mai jos reflectă cel mai corect principalele avantaje ale recrutării interne: a. a+b+c b. b+d c. a+b+c+d 274. Care dintre elementele de mai jos reprezintă dezavantaje ale recrutării interne: a. costul recrutării personalului este mult mai ridicat; b. împiedică infuzia de “suflu proaspăt” şi nu favorizează promovarea unor “ idei noi”; c. la un ritm rapid de extindere a instituţiei, posibilitaţile de completare a posturilor din personalul existent, pot fi depaşite; d. nu este nevoie de o perioadă de acomodare cu noul loc de muncă; e. se pot manifesta favoritisme, persoanele promovate menţinându-şi legaturile cu foştii colegii de munca; Precizaţi care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect principalele dezavantaje ale recrutarii interne: a. b+c+e b. a+b+c c. d+e

275.Conform ..................... munca este o parte importantă a vieţii oamenilor, pot folosi autocontrolul în atingerea obiectivelor organizaţiei, acceptă bucuroşi responsabilităţi în funcţie de recompensele asociate acestora şi pot da dovada de inventivitate şi creativitate în muncă. 1) Managementului ştiinţific 2) Teoriei X 3) Teoriei Y 4) Teoriei ierarhizării nevoilor 5) Teoriei bifactoriale 6)Teoriei echităţii 7) Teoriei aşteptării 8) Teoriei reîntăririi şi consolidării a. 2 b. 3 c. 6 d. 8

276.…………………………se bazează pe următoarele postulate: a. oamenii au o aversiune înnascuta fata de munca şi vor încerca să o evite; b. managerii trebuie sa-i dirijeze, sa-i controleze şi sa-i constrânga pe angajaţi pentru realizarea obiectivelor organizaţiei; c. angajaţii trebuie conduşi pentru ca evita responsabilitaţile; d. angajaţii sunt preocupaţi în general de securitatea personală. Alegeţi dintre variantele următoare pe cea corectă: 1. teoria X 2. managementul ştiinţific 3. teoria ERG 4. teoria Y 5. teoria echităţii 6. teoria consolidării a. 1 b. 3 c. 5 277. Recrutarea externă prezintă o serie de avantaje care se regăsesc printre elementele de mai jos:

a. recrutarea personalului este mult mai rapidă şi cu costuri mai mici; b. permite identificarea şi atragerea unui număr mai mare de candidaţi potenţiali; c. încurajează un nou mod de gândire în cadrul organizaţiei; d. creşte motivarea personalului; e. se realizează economii în costurile de pregătire pentru că se angajează profesionişti competenţi, bin pregătiţi, din exterior a. a+b+c b. b+c+e c. a+b 278. Care dintre elementele prezentate reprezintă dezavantaje ale recrutării externe:

a. favorizează promovarea ideilor noi; b. timpul necesar acomodării, adaptării şi integrării pe posturi a noilor angajaţi este mult mai mare, cee ce atrage costuri suplimentare; c. identificarea, atragerea şi evaluarea candidaţilor se realizează mult mai dificil; d. nu implică elaborarea unor programe de pregătire profesională întrucât se angajează profesionişti d exterior; e. poate apărea respingerea noilor veniţi de către vechii angajaţi ceea ce creează dificultăţi de integrare, duce la scăderea motivaţiei afectând productivitatea muncii a. b+c+e b. a+b c. b+c+d

279.Care dintre următoarele metode sunt utilizate în recrutarea externă? a. observaţia b. anunţurile publicitare c. analiza produselor activităţii d. fişierul cu potenţiali angajaţi e. instituţii specializate în recrutarea/selecţia de personal/ consultanţă în domeniul resurselor umane f.metoda timpilor şi a mişcărilor g.reţeaua de cunoştinţe h.internetul i. studiul de caz j.analiza postului k. head-huntingul a. a+b+c+d+e b. b+d+e+g+h+k c. e+f+g+h+i+j 280.Etapele planului de recrutare sunt: a. analiza prognozei cererii de resurse umane b. organizarea posturilor şi a oamenilor c. testarea psihologică d. prognoza ofertei de resurse umane e. organizarea interviului de selecţie f. analiza evidenţei posturilor devenite disponibile datorita demisiilor, concedierilor, pensionarilor, deceselor g. acomodarea cu locul de muncă h. studiul posturilor i. calculul nevoilor directe de recrutare Alegeţi din următoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunţului de mai sus: a. a+b+d+f+h+i b. b+c+d+e+f c. g+h+i 281.Conform ..................... factorul care motivează oamenii în procesul muncii este salariul pe care aceştia îl primesc 1. Managementului ştiinţific 2. Teoriei X 3. Teoriei Y 4. Teoriei ierarhizării nevoilor 5. Teoriei bifactoriale 6.Teoriei echităţii 7. Teoriei aşteptării 8. Teoriei reîntăririi şi consolidării a. 1+2+3 b. 2 c. 1

282.Conform ..................... indivizii sunt preocupaţi nu numai de nivelul recompenselor pe care le primesc în schimbul efortului propriu ci şi de relaţia dintre recompensele pe care le primesc ei şi cele p care le primesc ceilalţi. 1. Managementului ştiinţific 2. Teoriei X 3. Teoriei Y 4. Teoriei ierarhizării nevoilor 5. Teoriei bifactoriale 6.Teoriei echităţii 7. Teoriei aşteptării 8. Teoriei reîntăririi şi consolidării a. 1 b. 3 c. 5 d. 6 283.Etapele selecţiei de personal sunt următoarele: a. analiza scrisorii de intenţie şi a curriculumului vitae b. adaptarea în muncă c. interviul de selecţie d. identificarea cu munca e. testarea psihologică f. recrutarea internă g. probele de cunoştinţe profesionale h. probele de lucru i. integrarea la locul de muncă j. examinările medicale k. asimilarea informaţiilor şi comportamentelor specifice muncii l. verificarea referinţelor m. decizia finală Alegeţi din următoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enunţului de mai sus: a. a+b+c+d b. a+c+e+g+h+j+l+m c. h+i+j+k+l+m 284.Factorii care influenţează procesul de integrare sunt: a. scopurile instituţiei la care angajatul trebuie să adere; b. coeziunea şi coerenţa grupului în care angajatul îşi desfăşoară activitatea; c. contractul dintre angajat şi instituţie şi care stabileşte un echilibru între contribuţiile şi realizările cerute şi recompensele financiare şi nonfinanciare din partea instituţiei; d. normele care definesc rolurile angajatului în instituţie; e. raporturile de putere şi de dependenţă cu colegii şi cu superiorii ierarhici a. a+d+e b. a+b+c+d+e c. b+c+d

285.Consolidarile în viziunea lui B.F Skinner sunt: a. facilităţile b. mutările disciplinare c. menţinerea unei echităţi efort-compensaţie d. premieri pentru merite deosebite e. concedierile f. stingerile g. consolidările negative h. creşterile salariale i. sancţionările a. a+b+d+e+f+g+h+i b. d+e+f+g+h c. f+g+h+i 286. Tipurile de erori care pot apărea în timpul interviului de selecţie sunt: a. eroarea de similaritate b. discriminarea în funcţie de vârstă c. eroarea de contrast d. sublinierea elementelor negative e. eroarea de tip halou f. eroarea datorată primei impresii g. discriminarea în funcţie de sex a. a+b+c+d+e+f+g b. b+c+d+e c. d+e+f+g

287.Stadiile procesului de integrare profesională în viziunea lui O. Hoffman sunt: a. adaptarea în muncă b. vizite în instituţie, conduse de şeful ierarhic, care îi va prezenta noului angajat activitatea acesteia, structura sa şi mai ales departamentele cu care va colabora c. asimilarea d. identificarea cu instituţia şi colectivul e. oferirea noului angajat a unei «mape de întâmpinare» care să conţină informaţii referitoare la structura organizatorică a instituţiei, facilităţile existente, programul de lucru, modalităţile de evaluare, regulamentele instituţiei, date despre protecţia muncii, prevenirea accidentelor, etc. a. a+c+d b. b+c+d c. c+d+e 288.Teoria celor trei necesităţi a lui David McClelland are în vedere următoarele necesităţi: a. necesităţile de existenţă b. necesităţile de securitate c. necesităţile de putere d. necesităţile de afiliere e. necesităţile de realizare f. necesităţile de stimă şi statut a. c+d+e b. a+b+c c. d+e+f

289................................constă în compararea fiecărui candidat cu predecesorul său/ predecesorii săi, neglijând comparaţia cu standardul prestabilit al interviului. Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă: a. eroarea de similaritate b. eroarea de contrast c. eroarea de tip halou d. eroarea datorată primei impresii

290.Conform ..................... oamenii fac o comparaţie între efortul pe care îl depun (educaţie, calificare, abilitaţi, experienţa, timpul lucrat în organizaţie, etc) şi compensaţia pe care o primesc (salariu, beneficii, recunoaşteri, promovari). Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă a. teoriei performanţelor aşteptate b. teoriei echităţii c. teoriei bifactoriale motivaţie igienă d. teoriei consolidării e. teoriei Y

291........................are la baza nevoia de a şti, de a cunoaşte, curiozitatea şi interesul intelectual faţa d o anumita profesiune a. motivaţia intrinsecă b. motivaţia cognitivă c. motivaţia pozitivă d. motivaţia extrinsecă e. motivaţia afectivă 292.Sursa generatoare a ..........................se afla în trebuinţele personale ale individului şi este solidara cu activitaţile lui, individul exercitând o munca în conformitate cu propriile aptitudini şi abilitaţi. a. motivaţiei intrinseci b. motivaţiei cognitive c. motivaţiei negative d. motivaţiei extrinseci e. motivaţiei afective 293.În viziunea lui B.F.Skinner..................este o formă de consolidare bazată pe ideea că un anumit comportament va dispărea daca va fi ignorat. a. Sancţiunea b. Consolidarea pozitivă c. Extincţia d. Consolidarea negativă 294..............................este determinată de interacţiunea membrilor grupului de munca şi se refera la faptul ca munca favorizeaza realizarea contactelor sociale precum şi satisfacerea nevoilor de cooperare, afiliere, securitate, stima şi statut social ale acestora a. Motivaţia economică b. Motivaţia profesională c. Motivaţia psihosocială 295.............................sunt acele persoane care nu trec de procesul de selecţie dar care în realitate demonstrează că sunt muncitori buni a. Indivizii falşi negativi b. Indivizii falşi pozitivi

296.În cadrul interviului de selecţie………………………. se produce atunci când o anumită caracteristică a interviului impresionează foarte puternic, punându-şi amprenta asupra evaluării generale a candidatului. a. Eroarea de contrast b. Eroarea de tip halou c. Eroarea de similaritate

297.………………..este alegerea conform anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru ocuparea unui post în cadrul unei instituţii prin analiza obiectivă a concordanţei dintre caracteristicile profesionale ale unui post şi caracetristicile fizice, psihice şi informaţionale pe care le prezintă solicitanţii postului. a. selecţia de personal b. recrutarea internă c. recrutarea externă

298..........................................explică motivarea în muncă ca pe un proces complex în care indivizii analizează şansele pe care le au în obţinerea anumitor rezultate şi măsura în care aceste rezultate sun atrăgătoare pentru ei. a. Teoria Y b. Teoria echităţii c. Managementul ştiinţific d. Teoria asteptării e. Teoria bifactorială motivaţie-igienă f. Teoria ERG a. a b. b c. c d. d 299.În explicarea comportamentului uman .............................utilizeaza un set redus de trebuinţe şi anume trebuinţe legate de existenţa, trebuinţe legate de relaţiile cu semenii şi trebuinţe de creştere. a. Teoria X b. Teoria echităţii c. Teoria ERG d. Teoria asteptării e. Teoria bifactorială motivaţie-igienă f. Teoria celor trei necesităţi a. f b. e c. c 300...........................are la bază reacţii de respingere şi aversiune ale individului faţa de consecinţe neplacute care pot apărea la locul de muncă (concediere, retrogradare, critica, teama de eşec sau pierdere a prestigiului, etc.) a. motivaţia extrinsecă pozitivă b. motivaţia extrinsecă negativă

301.Una dintre teoriile de mai jos are în vedere trei aspecte importante: 1. grupul este structura de bază în instituţie; 2. angajarea pe viaţă, polivalentă, cariera lentă, conturează motivaţia individuală; 3. respectul oamenilor pentru muncă şi grup este măsura propriului lor respect. Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă: a. teorie ERG b. teoria celor trei necesităţi c. teoria Z d. teoria Y e. teoria performanţelor aşteptate

302.Una dintre teoriiile motivaţionale de mai jos porneşte de la premisa că motivaţia pentru muncă est determinată de patru tipuri de comparaţii: 1. comparaţia cu o situaţie anterioara în care s-a aflat individul în cadrul aceleiaşi organizaţii; 2. comparaţia cu o situaţie anterioara în care s-a aflat individul în afara organizaţiei; 3. comparaţia cu alta persoana sau grup de persoane din interiorul organizaţiei; 4. comparaţia cu alta persoana sau grup de persoane din afara organizaţiei.

Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă: a. teorie echităţii b. teoria celor trei necesităţi c. teoria Z d. teoria bifactorială motivaţie-igienă e. teoria performanţelor aşteptate 303. Cercetarea personalitatii se concentreaza pe diferentele individuale ce au o mare semnificatie in relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce va permite studierea interactiunilor dintre factori sau trasaturi si situatiile concrete, in care este plasat individul, precum si realizarea unor predictii diferentia valide. 304. A. Angleitner a propus o taxonomie a relatiilor posibile intre itemi si trasatura, taxonomie ce cuprinde 7 categorii: descrieri de reactii, atribute ale trasaturii, dorinte si trebuinte, fapte biografice, atitudini, reactii ale altora, itemi bizari. 305. Metoda empirica (strategia criteriului extern) presupune o selectie a itemilor pe baza corelatiei factoriale dintre item si raspunsurile subiectilor. 306. In cazul Chestionarului de Personalitate California validarea nu este o etapa premergatoare obligatorie a interpretarii propriu-zise a foii de profil. 307. In viziunea lui R. B. Cattell cunoasterea modului de combinare a trasaturilor ii permit psihologului sa realizeze predictii asupra comportamentului persoanei intr-o anumita situatie.

308. Realizand o analiza a diferitelor definitii ale personalitatii Perron a identificat o serie de caracteristici dominante ale acestora, si anume: a. omogenitatea b. globalitatea c. fluiditatea d. coerenta e. permanenta (stabilitatea) temporala a. a+b+d b. a+b+c c. b+d+e d. b+c+e

309. Luand in consideratie interactiunea dintre teorei si metoda, principalele obiective ale metodelor de evaluare ale personalitatii sunt: a. descrierea b. explicarea c. predictia a. a+b b. a+b+c c. b+c

310. Notiunea de personalitate poate fi considerata: a. ca desemnand individul uman concret; b. un termen fara aplicabilitate concreta; c. o constructie teoretica elaborata in psihologie in scopul intelegerii si explicarii, la nivelul teoriei stiintifice, a modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic, persoana umana.

311. In procesul de elaborare si constructie a unui test psihologic, un moment foarte important este ce in care se hotaraste tipul de proba, alegere ce este dependenta de urmatoarele aspecte: a. domeniul in care testul va fi folosit b. numarul de itemi c. scopul testarii a. a+c b. a+b+c c. a+b

312. Evitarea surselor de eroare care pot afecta fidelitatea unui test, poate fi realizata prin urmatoarele strategii: a. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns; b. formularea unor intrebari cu raspunsuri deschise; c. elaborarea unor scale de validare a testului d. elaborarea unor exemple introductive prin care ne asiguram ca au fost intelese solicitarile testului a. a+b+c b. c+d c. a+c+d d. a+d

313. Etalonarea testului, prin care testul este aplicat unui esantion de subiecti, urmarindu-se aplicarea chestionarului, a exemplelor, experimentarea limitei de timp, se desfasoara in etapa: a. initiala b. de elaborare si constructie c. finala 314. Strategia de construire a chestionarelor de personalitate centrata pe criteriul intern si care presupune apelul la tehnici statistice prin care sunt identificati factorii care determina variatia semnificativa a comportamentului si prin care sunt construite scalele pentru a fi definite psihologic si evaluati factorii respectivi, este cunoscuta ca fiind: a. metoda intuitiva b. metoda analizei factoriale c. metoda empirica

315. Abordarea ce are ca obiectiv studierea a ceea ce indivizii au in comun, permitand identificarea trasaturilor sau tipurilor de personalitate si care contribuie la elaborarea unei structuri ipotetice a personalitatii umane este:

a. abordarea idiografica b. abordarea nomotetica c. abordarea interactionista 316. Allport, Eysenck si Cattell au oferit explicatii referitoare la diagnoza comportamentala pornind de l trasatura considerata: a. predispozitia de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari b. tendinta de a formula raspunsuri variate c. tendinta de a da raspunsuri afirmative 317. Principalele strategii de construire a itemilor din testele de personalitate, legate de problema limbajului, strategii identificate de Angleitner, Ostendorf si John intr-o cercetare din 1990 au fost urmatoarele: a. elaborarea unei grile de identificare prin care se exclud acei itemi care nu se potrivesc in anumite propozitii-criteriu b. elaborarea unei taxonomii a tipurilor de caracteristici de personalitate care se regasesc la nivelul limbajului natural c. specificarea unor criterii de excludere a. a+b b. a+b+c c. b+c

318. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor psihologice, se impune o permanenta raportare a itemului la validitatea sa discriminativa. Acest lucru este posibil prin respectarea urmatoarelor conditii: a. continutul itemului sa fie cat mai explicit si sa includa aspecte relevante ale contextului situational b. definirea explicita a trasaturii din perspectiva unei teorii structurale c. etalonul sa fie reprezentativ d. folosirea unor loturi de subiecti pentru fiecare categorie de itemi, pentru a elabora itemi care sa fie acceptati, tolerati de subiecti a. a+b+d b. c+d c. a+b 319. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor sunt urmatoarele: a. ambiguitatea b. lungimea c. compexitatea d. formatul itemului care este dat de propozitie si tipul de raspuns a. a+b+c b. a+c+d c. b+c+d

320. Mischel promoveaza o teorie a invatarii sociale, conform careia persoanele asimileaza comportamentele in contextul raspunsurilor la anumite situatii, iar predictorii comportamentului unui individ sunt legati de experienta anterioara a persoanelor respective in situatii similare, autorul fiind adeptul orientarii: a. trasaturilor b. situationiste c. psihanalitice 321. Caracteristicile semantice ce pot influenta procesele cognitive importante in raspunsurile la itemi sunt: a. ambiguitatea b. gradul de referinta personala c. comprehensibilitatea d. lungimea e. evaluarea f. nivelul de abstractizare a. a+b+c+e+f b. b+c+f c. d+e+f d. a+b+d+e+f

322. Principul conform caruia cercetarea trebuie sa se bazeze pe corectitudine, pe un contract neexploatativ si reciproc, fiind vorba de un adevarat contract social stabilit intre cercetator si subiect se refera la : a. confidentialitate b. respectarea intimitatii c. consimtamantul informat

323. I. Dafinoiu aprecia ca modelele interactioniste ofera explicatii pornind de la determinismul dimensiunilor: a. psihologica b. sociala c. biologica a. a b. a+b+c c. b+c

324. Orientarea ce analizeaza individul in globalitatea sa, luand in considerare toate componentele car intra in interactiune, promovand o abordare dinamica este: a. perspectiva situationista b. perspectiva idiografica c. perspectiva situationista 325. R. B. Cattell a descris ...................ca fiind tendinte de a reactiona, relativ permanente si care formeaza unitatea fundamentala a personalitatii individului. a. factorii b. trasaturile c. comportamentele

326. R. B. Cattell a considerat ca exista urmatoarele forte motivationale sau dinamice ale personalitatii a. sentimentele b. ergii c. caracterul a. a b. b+c c. a+b 327. Trasaturile-sursa de nivel mediu considerate atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii (familie, profesie, religie, etc.) erau considerate de R. B. Cattell ca fiind: a. aspiratiile b. perceptiile c. sentimentele

328. Cercetarile realizate de R.B. Cattell si colaboratorii, cercetari ce au luat in considerare varsta si stabilitatea factoriala, au fost realizate prin doua tehnici: a. stabilirea corelatiilor dintre evaluari cantitative realizate in perioade de varsta diferite, specifice pentr perioada de dezvoltare inclusa in studiu (metoda longitudinala) b. tehnica ce se bazeaza pe datele intersectionale, prin care secventa de dezvoltare este stabilita prin subiecti care traiesc simultan in aceeasi perioada de timp, pentru a se obtine o compilare a liniilor de tendinta legate de varsta. c. stabilirea tendintelor generale rezultate in urma administrarii unor sondaje de opinie a. a+c b. b+c c. a+b

329. Teoria lui R.B. Cattell asupra personalitatii se bazeaza pe date stiintifice, iar in cercetarea empiric autorul a cercetat subiecti ala caror comportament a fost studiat extensiv prin: a. chestionare b. sondaje de opinie c. teste obiective d. observatii directe e. evaluari ale conduitei in situatii reale de viata. a. a+b b. b+c+d c. a+c+d+e 330. Trasaturile-sursa identificate de R.B. Cattell sunt urmatoarele: a. trasaturi constitutionale b. trasaturi populare c. trasaturi ce tin de mediu a. a+c b. b+c c. a

331. Cercetarile extinse efectuate de R. B. Cattell l-au condus pe acesta catre stabilirea, pentru Chestionarul “C”, a unor corectii a notei generale de anxietate in functie de: a. sex b. profesie c. varsta a. a b. b c. a+c 332. Teoria lui R. B. Cattell ce a stat la baza elaborarii Chestionarului “C” descrie anxietatea ca fiind: a. un sentiment-master b. un factor primar c. un factor secundar

333. Factorul din Chestionarul “C” descris de R.B. Cattell ca redand dezvoltarea constiintei de sine, gradul de motivare a integrarii comportamentului in jurul acceptarii si imaginii de sine, definita constien prin raportare la standardele sociale acceptate este denumit de autor: a. C b. Q4 c. Q3

334. In chestionarul “C” al lui R.B. Cattell notele standard care indica instalarea anxietatii sunt cele car sunt mai mari dacat: a. 6 b. 7 c. 5

335. Porot a identificat urmatoarele conditii esentiale existente in majoritatea definitiilor psihiatrice asupra anxietatii: a. sentimentul iminentei unui pericol nedeterminat, insotit de fantasme tragice, ce pot amplifica totul la proportiile unei tragedii reale b. starea de atentie fata de un pericol, o stare de alerta psihica, care cuprinde subiectul in intregime, ca si cum totul ar duce catre o catastrofa b. convingerea de neputinta absoluta insotita de sentimentul de dezorganizare si aneantizare in fata pericolului a. a+b+c b. a+c c. b+c 336. Printre caracteristicile la care se refera anxietatea, in viziunea lui R.B. Cattell, se afla si urmatoarele: a. tensiunea interioara b. stabilitatea emotionala c. lipsa de incredere in sine d. manifestari psihosomatice a. a+c+d b. b+c+d c. a+b

337. Unul dintre punctele de plecare pe care H. Gough le-a avut in derularea cercetarilor privind realizarea C.P.I a fost ansamblul acelor termeni pe care oamenii ii utilizeaza intre ei pentru a-si descrie moduri de comportament, caracteristice, obisnuite, care sunt denumite: a. “concepte obiective” b. “concepte populare” c. “concepte-sursa” 338. Scalele ce sunt folosite in prima etapa de interpretare a profilului C.P.I., cea de validare, scale ce dau acces spre o imagine anticipata asupra protocolului, sunt: a. Sa, Cs, Do b. Do, Re, Fe c. Wb, Cm, Gi 339. Factorii cuprinsi in testul PF16 sunt: a. factori de natura exclusiv ereditara b. factori ce pot fi diferentiati exclusiv calitativ c. constructe bipolare 340. In prima etapa a interpretarii protocolului C.P.I., etapa ce este una de validare, un scor scazut la Cm, sub notele T25 poate indica: a. subiectul a raspuns la intamplare b. subiectul nu a inteles continutul itemilor datorita unui Q.I. sub medie c. subiectul prezinta un grad neobisnuit de stranietate in felul cum evalueaza lucrurile obisnuite a. a+b+c b. a+c c. b+c

341. Chestionarul de Personalitate California a fost construit ca un instrument paralel in raport cu un a instrument elaborat la Universitatea din Minnesota si care era destinat psihopatologiei, pornind de la variabile clinice, si anume este vorba de proba: a. FPI b. MMPI c. PF 16 342. In foaia de profil CPI, interpretarea perceptiei sociale a comportamentului sau analiza adjectivala se realizeaza pentru: a. scoruri medii b. scoruri extremizate c. scoruri negative

343. Prima grupa de scale din foaia de profil CPI, de la Do la Wb, evidentiaza: a. acceptarea cerintelor sociale b. ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine c. aspectele motivationale

344. In varianta din 1987 a CPI, H. Gough a mai adugat doua scale standard, care se adauga celorlalt si anume: a. independenta b. dependenta c. empatia a. a+b b. b+c c. a+c

345. In foaia de profil CPI, a doua grupa de scale, de la Re la Cm, se refera la: a. gradul de constientizare si acceptare a cerintelor sociale, nivelul de socializare atins, maturitatea sociala, modul autocontrolat de a relationa b. ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine c. modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau masculina a intereselor 346. In cadrul strategiilor corelative a dimensiunilor relevante din profilul CPI, evaluarea conditiei eului presupune un demers de cercetare pornind de la ipoteze legate de varsta si sexul subiectului si de la scalele implicate in conditia eului, si anume: a. Ai, Ac, Ie b. Do, Re, Cm c. Sa, Wb, Fe

347. Grupa a III-a de scale din foaia de profil CPI, care este cuprinsa intre scalele Ac si Ie, cuprinde dimensiuni ce redau:

a. ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine b. modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau masculina a intereselor c. aspectele motivationale, potentialul de realizare personala, stilul de integrare, tipul de valori dominan 348. In cadrul strategiilor de interpretare corelativa a dimensiunilor ce au relevanta din profilul CPI, un prim demers este cel prin care se realizeaza o analiza globala care ne permite sa formulam primele ipoteze de lucru, pornind de la scorurile extreme, acest demers fiind denumit: a. analiza corelativa b. analiza configuratiei profilului c. analiza factoriala

349. Chestionarul de Personalitate California, unul din cele mai cunoscute si aplicate instrumente poat fi aplicat si in: a. scoli si colegii b. industrie si afaceri c. institutii medicale si birouri de consiliere axate pe probleme de neadaptare sociala a. a+b+c b. b+c c. a+b 350. Varianta noua a CPI include, in afara procedurii standard de interpretare a scalelor, o noua posibilitate de interpretare, si anume un model al personalitatii denumit de H. Gough: a. modelul tridimensional al intelectului b. piramida trebuintelor c. medelul cuboid

Raspuns Pagina

3

3

4

5

3

2

1

3

4

2

2

4

3

1

2

3

2

1

3

2

4

3

2

2

4

2

1

2

3

3

1

2

1

2

2

3

3

2

3

2

5

3

2

3

2

3

4

3

3

2

1

2

3

2

4

2

3

3

2

1

3

1

2

3

2

3

1

4

4

3

b

d

c

b

c

b

c

b

d

c

d

d

a

d

d

a

b

b

c

c

d

a

e

a

e

b

c

e

c

c

e

a

c

d

c

d

b

a

d

c

c

a

c

d

d

b

c

d

b

b

c

b

c

t

t f t

2

3

4

1

1

1

3

3

3

1

3

2

2

3

3

4

4

2

1

2

3

3

1

4

3

3

2

4

3

3

2

3

4

3

3

2

f f t t f t f f f f f t

a

b

a

a

b

b

a

a

c

a

b

a

b

b

a

c

b

a

a

b

b

c

a

a

a

a

a

a

a

a

a

b

a

b

c

a

d

c

d

d

d

a

d

d

c

b

a

c

a

c

d

d

b

d

d

d

d

b

c

a

d

a

d

a

d

a

b

d

c

d

a

d

a

a

b

a

a

c

d

a

c

a

c

f f f f t f

t

t

t

f

a

b

c

a

b

a

b

a

b

a

b

a

c

d

b

b

a

a

a

a

b

b

b

a

c

c

a

b

a

d

c

b

c

a

t

t

f f t

c

b

c

a

c

c

b

b

a

b

a

c

b

a

c

b

b

b

c

c

c

c

a

c

c

c

b

a

a

b

c

c

a

b

b

b

c

a

c

c

b

a

c

Instructiuni: Pentru a folosi acest fisier, treceti raspunsurile pe care le considerati corecte in pagina “Ra coloana verde, apoi mergeti in pagina “Test” si completati coloana galbena (Raspuns test) cu raspunsu Pentru reluarea testului, stergeti raspunsurile date si continuati. Actualizarea raspunsurilor, in cazul in modiifcarea, se face in pagina “Raspunsuri”, coloana verde. Va urez succes!