4
5.11.2008 Cursul 5 Obiectul este fapt al realitatii , se tine seama de relatie de raport. Reprezentamenul reprezinta faptele realitatii Are loc o mediere care se realizeaza cu ajutorul interpretantului Concept= element mintal = reprezentamen in semiotica. Hipos = cal = defineste clasa de obiecte din realitate care avea o anumita intensitate (totalitatea trasaturilor particulare , trasaturi conceptuale). Pentru Pierce interpretantul nu este un interpret adica o persoana care interpreteaza
datele
realitatii
si
le
confunda
cu
semnul
,
adica
cu
reprezentamenul.Interpretantul lui Pearce este o abstractiune , o entitate abstracta , cu ajutorul careia se produce semnificarea.El este un semn la randul sau producand mai departe o alta categorie de semen mergand pana la infinit Producerea de semne si…… Semioza informatiei ca process de semnificare si de actiune adaptata asupra realitatii ,deschide calea pentru interpretarea relatiei dintre sistemele semiotice printre care si limba , gandirea si actiunea . A dezvoltat categoriile logice ale lui Aristotel ………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………. Actiunea asupra realitatii in interpretare se realizeaza prin intermediul unor operatii complexe ale gandirii logice care mediaza actiunea cu ajutorul unor rationamente .Este vorba de un alt mod de a spune ca actiunea asupra realitatii nu se realizeaza prin intuire imediata , accesul nostru la realitate este produsul unor rationamente complexe. Acest rationament se produce la nivelul inconstientului fara sa ne dam seama si in mod automat.De fiecare data cand invatam ceva nou in legatura cu realul facem
4
prin
intermediul
unor
serii
de
operatii
conceptuale
care
se
numesc
INFERENTE.(infera ,-re = a adduce in atentie , a proiecta atentia asupra realului ). Elementele care intra in joc in procesul inferential sunt 3 la numar; 1. In primul rand CAZUL (precedent) 2.In al doilea rand este REGULA care face legatura intre caz si efectul lui Ex: focul precede fumul (raport intre caz si effect) 3.Efectul In functie de dispozitia celor 3 elemente Pierce , considera 3 tipuri de inferenta: 1) Deductie 2) Inductie 3) Abductie Pierce introduce cele 3 tipuri de inferenta prin intermediul unui exemplu devenit celebru , numit de semioticieni , exemplul fasolelor. I.
Sa ne imaginam ca ne gasim intr-o camera unde pe o masa exista un sac de panza pe care sta scris fasole alba .Deci vom sti din capul locului ca in interiorul sacului se afla numai fasole alba.In consecinta daca scoatem un pumn de fasole si mai scoatem inca unul vom avea siguranta ca inauntru toate boabele sunt albe .Aceasta este structura infererentei numita DEDUCTIE
DEDUCTIE : 1.Regula : Toate boabele din acest sac sunt albe . 2.Cazul: Aceste boabe sunt din acest sac. 3. Rezultatul: Aceste boabe sunt albe (in mod sigur). Asa cum vedem rationamentul de tip deductiv nu se bazeaza pe o crestere a nivelului de cunoastere pentru ca stiam inca de la inceput ca boabele din acel sac
4
sunt albe.Consecinta logica a cestei asertiuni este daca extragem boabe din sac acestea vor fi in mod necesar albe. INDUCTIA. Este un process divers : ne imaginam ca nu stim ce se afla in
II.
sac pentru ca lipseste scrierea .Pentru a descoperi
vom proceda prin
experienta (experimental, adica bagam mana in sac , extragem un pumn de fasole si constatam ca este fasole alba .Dar in momentul primei constatari nu suntem sigurica vom gasi tot fasole .Repetam operatia, din nou fasole alba .De fiecare data cand extragem un nou pumn de fasole alba marim posibilul de a fi in sac numai fasole alba , dar nu vom fi siguri pana in momentul in care vom fi extras ultimul pumn de fasole din acel sac . INDUCTIE: 1) Cazul : Aceste boabe de fasole sunt din acest sac 2) Rezultatul: Aceste boabe sunt albe 3) Regula:Toate boabele de fasole din acest sac sunt albe dar numai ca probabil toate sunt boabe de fasole . Inductia spune Pierce ne da posibilitatea de a largi pe orizontala cunoasterea noastra asupra lumii esenta inductiei este generalizarea , adica ne imaginam ca ceea ce este adevarat pentru un caz exemplar este adevarat pentru toate celelalte componente ale intregului .De fapt facem un salt logic care este posibil oricand de a fi supus greseli .Ne vom ocupa de ultima dintre inferentele propus de Pierce , aceasta se numeste ABDUCTIE III.
ABDUCTIE .Pe acelasi exemplu ne imaginam ca intram intr-o camera si vedem o masa .Pe masa sunt cateva boabe de fasole alba .Nu stim inca provenienta lor .Pe aceeasi masa exista un sac de panza fara nici o indicatie asupra continutului .Care este operatia pe care o facem? Lansam o ipoteza formala in felul urmator : Lansam ipoteza ca acel sac contine fasole alba si ca in consecinta fasolea pe care o gasim pe masa a cazut din acel sac .In felul acesta am realizat o ipoteza logica dubla si anume :
4
1, Imaginam in mod contemporar doua lucruri: a) In sac se gasesc boabe albe de fasole (regula ) b) Boabele de pe masa au cazut din acel sac ceea c ear fi tocmai cazul in rapor cu regula generala. Ne aflam in situatia de a putea gresi in ambele cazuri . 1. ABDUCTIE(LANSARE DE IPOTEZA): 1.Rezultatul: Aceste boabe sunt albe . 2. Regula : Toate boabele care provin din acest sac sunt albe . 3.Cazul: Aceste boabe de fasole provin din acest sac. Raportul causal itre 1 si 2 este un salt logic deosebit de riscant.Abductia este u rationament riscant pentru ca implica un salt logic indraznet regula pe care o…………poate da semne de un fapt constatat si poate fi valida .Insa ne gasim pe terenul in care pot fi formulate si alte reguli pentru atunci cand lansam o ipoteza avem nevoie de a controla baza de adevar a formularii noastre si anume : Daca boabele de fasole care provin din acel sac s-ar intampla sa fie albe inseamna ca experienta ne-a confirmat experienta .Aceasta ipoteza este numai
in
momentul
in
care
am
terminat
pana
la
sfarsit.
Validiatatea ei, este comfirmata numai in prom …….in care nu mai exista nici un dubiu . In fond acest experiment a luiPierce da seama de modul in care ca indivizi suntem constransi sa lansam intotdeauna ipoteze pe baza unor reguli déjà cunoscute .Mecanismul de abductie intra in joc oricand avem de aface interpretare .Nu toate abductiile sunt la fel de creative Marea majoriatea a abductiilor noastre de zi cu zi se produc in mod aproape automat . De exemplu : Atunci cand ne intalnim cu o persoana cunoscuta , stim cine ste acea persoana si cum trebuie sa ne comportam cu ea fara sa avem vreo dificultate de interrelationare .In general , o abductie este cu atat mai
4
originala cu cat se departeaza de parcursurile(cai) interpretative pe care le-am strabatut anterior .Ipotezele de multe ori riscante sau excentrice au insa o capacitate explicative superioara.