Rezolvari-2t.docx

1. Diagonala oblică normală

 se caracterizează prin aceea că unghiul de înclinare ce-l face cu linia de bază este egal cu unghiul inimii de încrucişare, iar ea constituie un aliniament Cunoscute : a, b,  şi d Necunoscute: x – distanţa dintre centrele matematice ale schimbătoarelor de cale; f – distanţa dintre rădăcina inimii de încrucişare a unui aparat de cale şi capătul contraacului vecin; g – distanţa dintre rădăcina ultimului aparat de cale şi începutul curbei de racordare; t – tangenta curbei de racordare; X şi Y – coordonatele centrelor matematice ale schimbătoarelor de cale.

x

R

 Y3

Y2

Y4

X2

0

l

l

l

X3 X4 L

x b f a 

d

3

d

2

d

1

f 

a



f

a b

4

b a

b

t

g

x

x

t

d d  f   a  b  sin  sin 

1

similar g 

d   b  t  , iar t = R tg sin  2

Dacă se consideră centrul matematic al primului aparat de cale ca originea sistemului de axe se pot stabili coordonatele celorlalte centre astfel: X2  l

Y2  d

X 3  2l

Y3  2d

X 4  3l

Y4  3d.

Pentru linia de bază (1) avem că: X1  0 şi Y1  0. Ţinând seama de numărul liniilor din grupă n se poate scrie: Yn n  1d

tg 

Y4 Y  X4  4 . X4 tg

L  a  X4  t  L  a 

n  1d  t , tg

Avantaje: - liniile grupei se racordează cu diagonala prin însăşi curba aparatului de cale respectiv; - primirea – expedierea trenurilor în condiţii de siguranţă datorită bunei vizibilităţi a zonei aparatelor de cale. Dezavantaje: - cu cât numărul de linii din grupă este mai mare cu atât lungimea utilă a liniei din partea exterioară a grupei este mai mică; - centralizarea electrodinamică greoaie datorită distanţei mari dintre aparatele de cale. În concluzie, numărul liniilor care formează grupa nu poate fi mai mare de 4-5 iar distanţa dintre axele liniilor nu poate depăşi 5 – 7 m.

2

2. Diagonala cu amplasarea aparatelor de cale pe linia de bază

4

C4 t4 d C3

3

t3 g4

R

t2

g3 g2

a

 b

d f

a

 b

x

f

Y

x

X

L

Elementele cunoscute : a, b, d,  şi R Necunoscute: f, g, t, x, X, Y şi L

sin   t  Rtg

d d d  x b f a   f   b  a  x sin  sin 

 2

X  xn  2 

d ; Y d tg

L  a  xn  2  b  g2  t2 cos   t2 .  L  a  xn  2 

d  t2 . tg

b  g2  t2 sin   d  g2 => g2=d/sin  -(b+t2) b  g3  t3 sin   2d  g3

si

b  g4  t4 sin   3d  g4 . 3

2

d 1

 b

a

d

C2

3. Diagonala cu înclinare 2 α Este un sistem de două diagonale, dintre care prima se ramifică din linia de bază cu o înclinare , iar a doua se ramifică din prima diagonală tot cu o înclinare , adică o înclinare totală de 2  faţă de linia de bază. C6

6

t6 t5 g6

f b  a YO4

b

a

O2

b 

t3

4

O5 3

g3

f

b

a

O3

2

 YO3

YO2

1

a O XO2 1 XO3 XO4 XO5 XC3 XC6

Abscisele:

5

g5 b 

C3

O4

YO5

a

C5

XC5

X O1  0 X O2  b  a  cos 

X O3  X O2  b  a cos  X O4  X O2  b  f  a  cos 2 X O5  X O4  b  f  a  cos .

4

Ordonatele: Y0 YO2  b  a  sin  YO3  YO2  b  a sin  YO4  YO2  b  f  a sin 2 YO5  YO4  b  f  a sin .

Pentru vârfurile unghiurilor, C3, C5 şi C6 obţinem următoarele coordonate: Abscisele: X C3  X O3  b  g 3  t 3  cos  X C5  X O5  b  g 5  t 5  cos  X C6  X O4  b  g 6  t 6  cos 2.

Ordonatele: YC3  YO3  b  g 3  t 3 sin  YC5  YO5  b  g 5  t 5 sin  YC6  YO4  b  g 6  t 6  sin 2.

5

4. Grupa în formă de trapez şi trapezoid Grupa în formă de trapez

4 3 2

I x

x

m

m

lu

x

x

Lt

Grupa în formă de trapez reprezintă forma cea mai simplă a grupei unilaterale cu lungimea utilă a liniilor neegală care se micşorează pe măsură ce se depărtează de linia de bază. Ultima linie din grupă (linia 4) trebuie să aibă o lungime utilă care să permită gararea celui mai lung tren care circulă pe secţie. x reprezintă proiecţia pe linia de bază a distanţei dintre centrele matematice ale schimbătoarelor de cale; m – proiecţia distanţei de la centrul matematic al ultimului aparat de cale până la marca de siguranţă a ultimei linii ramificate; lu – lungimea utilă de proiectare pe care trebuie să o aibă linia cea mai scurtă liniedin grupă; Lt – lungimea totală a grupei. L t  2n  2x  2m  l u ,

unde n reprezintă numărul de linii din grupă. Valoarea 2n  2 x se determină cu relaţia: x

d , tg

unde d este distanţa dintre linii.

6

Grupa în formă de trapezoid

6 5 4 3 2 I

x

x

x

x

lu

m

m

x

Lt

Avantajul unei astfel de grupe este acela că se obţine o lungime utilă mai mare a liniilor grupei şi la ieşire se poate trece pe linia de bază fără construcţia diagonalei, ca în cazul paralelogramului. Lungimea totală a unei grupe în formă de trapezoid este: L t  n  1x  2m  l u .

5. Dimensionarea liniilor din staţii (lungimiea totală, lungimea utilă în sens par şi impar, amplasarea axei staţiei) La dimensionarea lungimii liniilor este necesar să se ţină seama de felul trenurilor care circulă pe secţiile adiacente staţiei respective. Pentru liniile din staţii se deosebesc: - lungimea totală, sau de construcţie, Lt; - lungimea utilă, Lu. Lungimea constructivă reprezintă distanţa dintre vârfurile aparatelor de cale extreme. Pentru liniile înfundate, lungimea constructivă este distanţa de la vârful aparatului de cale până la opritorul liniei.

Lt

7

Lt

Lungimea utilă reprezintă o parte a lungimii constructive, necesară garării unui tren sau grup de vagoane, fără pericolul de a fi acostate de un alt tren care se garează la o linie adiacentă. Această lungime este cuprinsă între mărcile de siguranţă a două linii vecine ,iar în cazul existenţei semnalelor de ieşire, lungimea utilă este cuprinsă între semnalul de ieşire şi marca de siguranţă Lu3 3 4

3

II

2

1

LuII Lu1

CC

BM

p Lu3

L iu3

Sens par

3 II 1 Liu1

BM

8

CC

1

6. Marca de siguranţa. Sabotul de deraiere. Opritorul fix Marca de siguranta: -indica pe teren lungimea utila a unei linii si se amplaseaza in locul unde distanta dintre axele liniilor convergente este de 3,5 m. - este realizata din beton,vopsita in alb si la capete cu negru.

C.M.S.C. 

d

3,5m

l = 3,5 ctg 

l

Saboţii de deraiere sunt instalaţii cu ajutorul cărora se protejează liniile din staţie de eventualele vagoane care ar fugi de pe liniile industriale sau de pe liniile de manipulaţie publică. Un exemplu de amplasare a unui sabot de deraiere este prezentat în figura 2.78. BM

CC

LI

MM

Sabotul de deraiere poate fi manevrat manual sau automat prin instalaţia de Centralizare Electrodinamică, când este corelat şi cu poziţia aparatul de cale care dă acces în staţie. Opritorul fix este o instalaţie aşezată la capătul unei linii şi are ca scop oprirea materialului rulant care nu a putut fi oprit prin frânare. Acesta este considerat mai mult ca semnal . (pot fi observate cu uşurinţă la capetele liniilor în Gara de Nord din Bucureşti).

9

7. Linii de garaj industriale şi linii de manipulaţie publică. (definiţii, condiţii de proiectare şi amplasare, scheme constructive) Proiectarea, amplasarea şi racordarea liniilor de garaj industriale la reţeaua generală de căi ferate trebuie să asigure atât pentru agentul economic cât şi pentru calea ferată o desfăşurare simultană a activităţii în condiţii de perfectă autonomie şi o eventuală corelare a activităţilor în vederea realizării scopului comun; deplasarea cât mai rapidă a mărfurilor.

8. Staţii de triaj (funcţiile staţiilor de triaj, clasificarea după numarul completelor de trierescheme, clasificarea după modul de amplasare al grupelor-scheme) Staţiile de triaj sunt puncte de secţionare ale unei căi ferate care au un complex de construcţiişiinstalaţii cu ajutorul cărora se asigură prelucrarea tehnologică a trenurilor şi vagoanelor de marfă. Funcţiile staţiilor de triaj sunt: - prelucrarea prin triere pe direcţii şi staţii a vagoanelor; - formarea trenurilor directe de marfă, locale şi convoaie; - transbordarea mărfurilor – când acest lucru se impune; - curăţarea şi dezinfectarea vagoanelor (în care au fost transportate mărfuri cu specific deosebit – vietăţi, mărfuri urât mirositoare etc.); - încărcarea – descărcarea mărfurilor; - schimbarea locomotivelor şi partidelor acestora; - întreţinerea şi repararea locomotivelor şi vagoanelor. A. După numărul completelor de triere staţiile de triaj sunt: 1) – simple (unilaterale sau monocomplete, fig. 4.1. a); 2) – duble (bilaterale sau bicomplete, fig. 4.1. b ). a

A

B

D

) C

10

A

B

D

C b

) C1

A

B

D

1

1

1

B) După modul de amplasare a grupelor de linii: - cu amplasarea grupelor de linii în serie (sau succesive; sunt schemele prezentate mai înainte); - cu amplasarea grupelor de linii în paralel (acestea pot fi de tipul grupa A în paralel cu grupa D, fig. 4.2. sau grupa B în paralel cu grupa D).

B

A

C D

Fig. 4. 2. Triaj cu amplasarea grupei A în paralel cu D

9. Grupa de primire A (rol, operatii, calculul nr. de linii) Dispunerea liniilor din grupa de primire (sau grupa A) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să asigure intrarea trenurilor din toate direcţiile; b) realizarea de mişcări simultane, cum ar fi:

11

- împingerea la triere simultan cu primirea trenurilor; - scoaterea locomotivelor de la trenurile care sosesc, simultan cu trierea; - expedierea trenurilor în tranzit prin grupa A, prin păstrarea poziţiei locomotivei sau prin rebrusare; - aducerea convoaielor de la diferite staţii din complex sau agenţi economici.

Calculul numărului de linii ale grupei A ţine seama de: - graficul de circulaţie a trenurilor din perioada de intensitate maximă; - durata proceselor tehnologice care se realizează în grupa A; - capacitatea de prelucrare a cocoaşei de triere. Numărul de linii din grupa de primire se determină cu relaţia:

N lA



N

tr ,i t oc,i

i

1440  

 n cl  n rebr ,

(4.1)

unde Ntr, i reprezintă numărul de trenuri din categoria i (trenuri cu prelucrare totală, parţială, fără prelucrare şi trenuri locale); toc,i - timpul cât ocupă linia trenul de categoria i: exemplu trenurile cu prelucrare totală;  - coeficient care ţine seama de necesitatea existenţei unei rezerve de timp pentru a reduce aşteptările în vederea prelucrării,  = 0,7  0,8; ncl - numărul de linii pentru circulaţia locomotivelor (1 linie); nrebr - numărul de linii pentru realizarea rebrusmentului (1 linie). 10. Energia cinetică şi lucrul mecanic al forţelor care acţionează asupra vagonului Planul înclinat de triere are rolul de a imprima vagonului (sau grupului de vagoane) energia cinetică necesară mişcării lor până la oprire pe liniile grupei de triere.

12

În momentul începerii coborârii vagoanelor pe planul înclinat de triere acestea au viteza iniţială v0 (viteza cu care ele sunt împinse la triere). Astfel, energia cinetică în momentul începerii coborârii este: E ci 

mv 02 , 2

(4.22)

iar la un moment dat, când considerăm că ia sfârşit o anumită mişcare, aceasta este: E cs 

mv s2 . 2

Lucrul mecanic dezvoltat de forţele care acţionează asupra vehiculelor în mişcare va fi (fig. 4.23.):

L  GS  Gh S  h 0   GwS,

în care S este distanţa pe orizontală, de la vârful A la un punct oarecare B; h0 – ordonata punctului A’ faţă de MN; hs – ordonata punctului B, faţă de MN; vs – viteza în punctul B; 13

w – rezistenţa specifică [kgf/t sau ‰], care reprezintă o sumă a rezistenţelor specifice întâmpinate de vagoane în timpul mişcării pe planul înclinat. Prin egalarea variaţiei lucrului mecanic cu cea a energiei cinetice, pe porţiunea considerată se poate scrie: L  E c . G h s  h 0   GwS  m

Se cunoaşte: h 0 

v s2  v 02 . 2

v 02 , 2g

G h s  h 0  , este lucrul mecanic al forţei gravitaţionale, GwS, este lucrul mecanic al rezistenţelor care se opun mişcării;

 Gh S  h 0  wS 

G v s2  v 02 g 2

prin simplificare se obţine: hs  h0 

v s2  v 02  wS , 2g

deci:

hs 

 hS 

v02 vs2 v02    wS 2g 2g 2g

v s2  wS. 2g

11. Dimensionarea frânelor de cale (vezi platforma de la proiect) Lungimea frânei de cale se calculează cu relaţia:

Lcale fr  n tronsoane  l tronson  2  l capat unde:

ntronsoane este numărul de tronsoane necesar

ltronson

– lungimea unui tronson, ltronson = 2,8 m

lcapăt – lungimea de capăt, lcapăt = 0,8 m. Numărul de tronsoane necesare se calculează cu formula:

14

Lteoretică n tronsoane  frânare l tronson unde: Lteoretică frânare – lungimea teoretică de frânare

Lteoretică frânare 

H fr  20 h fr

unde: hfr este cuprinsă între 0,14 ÷ 0,17 şi reprezintă înălțimea energetică absorbită de 1m de frână de cale Înălțimea energetică a vagonului bun alergător în punctul de calcul se calculează în așa fel încât în acest punct viteza să fie 1,5 m/s.

h

pc BA

v  



h

PC BA

2  1,5 



PC 2 BA ' BA

2g

1 20

1  0,0056 m 2  9,6 20

H fr  H mas  0,0056 m

Lteoretică frânare 

H fr  20 h fr

n tronsoane 

Lteoretică frânare l tronson

12. Calculul înălţimii cocoasei de triere (vezi platforma de la proiect)

v02 Hc  [ Ld (r0 RA  rmRA )  20n  12  ] *10  , 2 g RA 0

3

Ld- lungimeadiagonaleidispozitivului de triere ; r0RA - rezistenta specifică la rulare a vagonului RA triat pe dispozitivul de triere (5.5daN/t) rmRA- rezistentamedie a vântului in cazulvagonului RA

rmRA  0,067

S RA (vvg  vv ) 2 QRA

SRA - suprafaţa vagonului RA in contact cu aerul; 15

QRA – masa vagonului RA (9t); Vvg – viteza de rulare a vagonului (3,5 m/s); Vv – vitezavântului (3 m/s); n – numărul de schimbătoare de cale ale diagonalei principale;



o

 2(2,5       )

v0 – vitezainiţiala de lansare a vagonului (1,3 m/s); g’RA- acceleraţiegravitaţionalarelativapentruvagon RA (8,9 m/s2) 13. Calculul planului înclinat de împingere (vezi platforma de la proiect)

imp med

i



Fo  Q(rvg  rdvg  rc  rmac )  GL (rL  rdL ) Q  GL

F0 - forţa la obada a locomotivei (22500 kgf);

16

Q – tonajul brut al trenului de marfa; GL – masa locomotivei (114 tone); rvg – rezistentaspecifica la rulare a vagoanelortriatepedispozitivul de triere (3 kgf/tona) rdvg – rezistenta la demarare a vagonului( 3 kgf/tona);

700 * Lc * 2 R rc – rezistenta date de curbe rc  [kgf/tone]; ltren ltr – lungimeatrenului Lc – lungimeacurbei de racordare a schimbătorului de cale cu tg 1/10; Lc 

 R ; 180 o

R - razacurbei de racordareaschimbătorului de cale cu tg 1/10; rmac – rezistentaîntâmpinata de tren la trecerea peste un schimbător de cale; rmac 

20n l tren

n – numărul de schimbătoare de cale (n=4);

i1imp 

imp l impimed  l 2impi2imp

l imp  l 2imp

unde: limp- lungimea de impingereatrenului pana la varfulcocoasei de triere l imp  l tren

l2imp – lungimea de împingere corespunzătoare unei declivitati i2 17

i2imp – declivitateauneiporţiunidinplanulinclinat de împingere la triere

(8-20 0/00)

imedimp – declivitateamedie a planuluiînclinat de împingere

14. Să se determine lungimea utilă a tuturor liniilor pentru statia din figura următoare: 6 5 4 3 2 I 1000 m

Se cunosc: tg 

1 şi distanţa dintre axele liniilor de 5 m. 10

1 5 = =>x= 50 10 x Lu2=1000- 35*2= 930 m Lu3=1000-50*2-2*35=830 m Lu4=1000-50*4-2*35=730m Lu5=1000-50*6-2*35=630 m Lu6=1000-50*8-2*35=530 m tg 

15. Să se transforme unghiul de 5, 7125 grade sexagesimale (şi grade centesimale) în: 1 – grade, minute și secunde sexagesimale 2 – grade, minute și secunde centesimale 1) Raspuns: 5 grade 42 minute 45 de secunde 0.7125*60=42.75 => scoatem partea intreaga 42 0.75*60=45 18

2) 42/60=0.7 45/3600=0.0125  5+0.7+0.0125=5.7125

16. Pentru schema din figura următoare să se determine x02, x03 şi x04. Se cunoaşte x01 =0. Y C5

O1

O2 α

α O4

d

C4

α

O3

5

d

C3

d

α

d

4 3 2 I

X O1  0 X O2  b  a  cos 

X O3  X O2  b  f  a  cos 2

X O4  X O2  b  a  cos  17. Să se transforme unghiul 9º 27’ 45’’ în număr zecimal. Să se explice modul de calcul. x’......45’’ 1’....60 ’’ => x=0.75’

0,75’....x grade 60’....1 grad => x=0.0125 grade

x grade....27’ 1 grad....60’ => x=0.45 grade 9º 27’ 45’’=9+0.45+0.0125=9.4625 grade 19

X

18. Să se determine lungimea utilă a celei mai scurte linii din următoarea schemă. Se cunoaște că toate aparatele de cale au tangenta 1/10 și distanța dintre linii este de 7 m. 6 5 4 3 2 I 1200 m

tg x=

1

10

tg x=

1

10

7

= => x=70m => 70*8= 560 𝑥

=

3.5 𝑚

=> m=35 m

Lu6=LuI-560-2*35=570 m

19. Să se transforme unghiul 9,462323º din număr zecimal în grade, minute și secunde sexagesimale. Să se justifice modul de calcul. 0.462323 grade.....x’ 1 grad...................60’ => x=27.73938 0.73938’....x’’ 1’...............60’’ => x=44.3628 9.462323=9 27’ 44’’

20

20. Pentru diagonala din figura următoare să se determine proiecţiile pe orizontală ale coordonatelor centrelor aparatelor de cale O1 şi O2 şi coordonatele vârfurilor de unghi C1, C2 şi C3. Se cunosc: a, b, g, t, α și β.

β-α C3

3

C2

2

α O2 C1 O1

α

β

1

β-α

X O1  0

X O2  b  g 1  t1  cos   t1  f  a  cos 

X C1  b  g1  t 1  cos  X C2  X O2  b  g 2  t 2  cos    X C3  X O3  b  g 3  t 3  cos(  )

YC1  b  g1  t 1 sin  YC2  YO2  b  g 2  t 3  sin      d sau d1 YC3  YO3  b  g 3  t 3 sin     2d sau d1  d

21

21. La proiectarea unei staţii se cunosc caracteristicile trenurilor care vor tranzita, date în următorul tabel şi lungimea de potrivire a trenurilor pe linie 20 m. Fel tren TMf1 TMf2 TMf3 TMf4 TMf5 Se cere:

Vagon cu 4 osii Nr. Lung (m) 10 16 15 16 16 16 14 16 12 16

Vagon cu 2 osii Nr. Lung (m) 20 10 14 10 15 10 18 10 24 10

Locomotive Nr. Lung (m) 2 20 2 20 1 30 1 30 1 30

a) Să se determine lungimea utilă minimă a liniilor de primire şi expediere a trenurilor de marfă; b) Cunoscând că tonajul pe metru admis de linie este 2t/m, să se determine tonajul brut al trenurilor care tranzitează prin staţie a) Lu1=10*16+20*10+2*20=400 m Lu2=15*16+14*10+2*20=420 m Lu3=16*16+15*10+1*30=436 m Lu4=14*16+18*10+1*30=434m Lu5=12*16+24*10+1*30=462m TMf1=400*2=800 t TMf2= 420*2=840 t TMf3= 436*2=872 t TMf4= 434*2=868 t TMf5= 462*2=924 t

22

23. Pentru diagonala din figura următoare să se determine: f, t și X. 3 d 2 d

d

α

α

I

x X

Se cunosc: a, b, d, α și R. 4

C4

t4

d C3

t3

3

g4

t2

g3 g2

a

 b

d f

a

x

 b

f

C2

a

R

Y

2

d 1

 b

x X L

Fig. 2.62. Diagonală cu amplasarea aparatelor de cale pe linia de bază

sin  

d d d xbf a f   b  a  x sin  sin 

t  Rtg

 . 2

X  x n  2 

d

d ; Yd tg ;

23

24. Grupa A a unei staţii de triaj are 6 linii, din care una este alocată circulaţiei locomotivelor şi una alocată operaţiei de rebrusment. Se cunoaşte că în grupă garează 20 trenuri cu prelucrare totală şi trenuri locale care au durata de prelucrare de 30 minute (trenurile cu prelucrare totală) respectiv 45 minute (trenurile locale). Coeficientul care ţine seama de rezerva de timp este 0,8. Să se determine numărul de trenuri locale care garează în grupa A.

Ce semnificație are noțiunea de rebrusment? REBRUSMÉNT Schimbare a direcției traseului unei căi ferate, astfel încât cele două ramuri ale traseului să aibă o tangentă comună în punctul de schimbare a direcției.

Rebrusment=Schimbare a sensului de mers al trenurilor prin intoarcerea locomotivei si legarea ei la capatul opus.

25. Grupa de retriere C. Grupa de retriere este folosită pentru prelucrarea vagoanelor din trenurile locale de mărfuri. Ea poate lipsi dintre completele de triere. Grupa de retriere se compune dintr-un plan înclinat de triere cu ajutorul căruia se realizează retrierea vagoanelor care se introduc în trenurile locale de marfă. La capătul opus planului înclinat, liniile grupei C pot fi înfundate sau legate printr-o linie de tragere Modalităţile de amplasare ale grupei C în raport cu celelalte grupe ale triajului pot fi: 1)pe partea stângă a completelor de triere, între grupele B şi D 2) pe partea dreaptă a completelor de triere între grupele B şi D; 3) pe părţile laterale ale triajelor bilaterale; 4) în continuarea grupei de triere

24

26. Pe diagrama înălţimilor energetice într-un punct oarecare A valoarea înălţimii energetice este de 37 mm. La o depărtare de 15 m faţă de punctul A se află punctul B în care valoarea înălţimii energetice este de 28 mm. Cunoscând g = 9,6 m/s2 să se determine: 1) viteza vagonului în punctele A şi B: ( 2gh ) 2) durata de deplasare a vagoanelor între punctul A şi punctul B 3) de ce acceleraţia gravitaţională are valoarea 9,6 m/s2? 1) VA=√2 ∙ 9.6 ∙ 0.037 =0.843 m/s VB=√2 ∙ 9.6 ∙ 0.028=0.733 2) ti 

d 15 =(0.843+0.733)/2=19.03 s vi 1  vi 2

3) Pentru ca nu este o miscare simpla, este o miscare compusa( miscare de translatie+translatie) 27. Grupa de expediere D. Poziţia grupei de expediere faţă de celelalte complete de triere este în funcţie de condiţiile topografice. Cea mai favorabilă amplasare este cea în serie (grupa A urmată de grupa B şi apoi grupa D). Liniile grupei de expediere se pot împărţi în subgrupe cu următoarele destinaţii: - linii pentru terenurile în tranzit; - linii pentru expedierea trenurilor formate în grupa de triere sau retriere; - linii pentru circulaţia locomotivelor. Numărul liniilor din grupa D se determină în aşa fel încât să aibă capacitate suficientă pentru gararea trenurilor care se expediază.

N lD



N

tr ,i

 t oc,i

i

1440 

 n cl  n l tranzit ,

unde Ntr,i reprezintă numărul de trenuri din categoria i, care solicită grupa D. Acestea pot fi trenuri cu prelucrare totală (Ntr,1)şi trenuri cu prelucrare parţială (Ntr,2);

25

toc,i - durata de ocupare a grupei D de către trenurile din categoria i (indicele 1 reprezintă trenurile cu prelucrare totală, iar 2 pentru trenurile cu prelucrare parţială).

toc, 1 = t B-D aducere + tst. proc. tehn. + t ieşire, unde

t B-D aducere reprezintă durata de aducere a garniturii acumulate în grupa B în grupa D; tst. proc. tehn - durata procesului tehnologic de prelucrare la expediere; t ieşire

- durata de ieşire a trenului din grupa de expediere.

toc, 2 = t intrare + t st. proc. tehn. + t ieşire, unde t intrare reprezintă durata de intrare a trenului în grupa D. n1 tranzit - numărul de linii de tranzit (nltrz = 1 linie).

28. Pentru diagonala din figura următoare să se determine coordonatele centrelor aparatelor de cale O1, O2 și O3 şi coordonatele vârfurilor de unghi C3 şi C4. Se cunosc: a, b, f, g, t, α şi razele de racordare care vor fi marcate pe desen.

C4

4 d C3

3 d

α α

α

2

O3 d

O2

1

O1

26