Revolutia Comerciala

Intre 1500 ~i 1750, Europa de Vest a cunoscut progrese economice ~i sociale deosebite. Comertul a inflorit, ora~ele s-au extins, fiind create condifiile pentru revolufia industrialit care avea sit urmeze. p

rogresul economic pe plan european a fost foarte rapid. Dupa o avansare economica sigura in timpul Evului Mediu, in secolul al14-lea au urmat un declin global ~i dezastre.jnsa, pana la sfar~itul secolului al 15-lea, s-au realizat noi progrese, iar dupa anul 1500, ritmul schimbarilor s-a intensificat. Noile descoperiri geografice au creat noi contacte cu Africa, Asia ~i cele doua Americi, provocand schimbari ale centrului de gravitate in Europa. Italia ~i Germania au devenit rnai putin importante, iar conducerea econo,mica a fost preluat:I de statele care aveau O Amsterdam in secolul 1 7. Ora~ul, capitala financiar3 ~i comercial3 a Europei la acea vreme, a devenit de patru ori mai mare la inceputul secolului, ocupand astfel fosta pozi1ie pe care o avusese Antwerp-ul in lume.

O lIustra,ie din De Re Metallica 1556, primul tratat despre minerit. Anglia a provocat in Europa o expansiune rapida a produc,iei de carbune in secolul 16. Pompele cu apa ~i sistemele de ventila,ie facilitau explorarea pu,urilor mai adanci.

O Jean-Baptiste Colbert ( 1619-83), primul ministru al lui Ludovic al XIV-Iea, a implicat statui in via,a economica a Fran,ei. Printre realizarile sale s-au numarat infiin,area companiilor comerciale ~i a coloniilor .

acces la Atlantic -Portugalia ~i Spania, Olanda, Anglia ~i Franta. Comertul a dus la aparitia unei clase mijlocii prospere ~i la cre~terea nurru1rului de ora~e, care au 1ncurajat dezvoltarea unei piete monetare ~i a unei productii agricole pentru piata, 1n schimbul celei particulare. Utilizarea din ce 1n ce mai mare a banilor ~i problemele care derivau din aceasta, ca de exemplu inflatia, tindeau s~ tulbure ordinea traditional~, iar acest lucru a accentuat procesul prin care relatiile bazate pe bani (patron ~i angajat, cump~rator ~i van~tor) le-au inlocuit pe cele bazate pe aranjamente feudale, patronaj ~i rang. Ritmul acestor schimb~ri a variat 1ntr-o mare rru1sura de la o tar~ la alta. Chiar ~i in anul 1800, agricultura era inc~ principala activitate economic~ aproape in toata Europa. Majoritatea oamenilor lucrau p~mantul, iar rangul mo~tenit ~i statutul continuau s~

reprezinte o sursa de prestigiu ~i putere. "Revolu1;iacomerciala", insa, a avut ~i un impact asupra calita1;iivietii, care a fost sirotita chiar ~i in secolul al 16-lea. 5i mai important a fost insa faptul ca aceastaa pus bazele marii revolutii industriale care, incepand in Marea Britanie a secolului 18, avea sa transforme Europa ~i in cele din urma intreaga lume. Me~te~ugarii pana in secolul 18, expansiuneas-a realizat cu precadere in domeniul commercial ~i in cel al rela1;iilor comeciale, semnalandu-se o dezvoltare modesta a fabricilor. Atelierele care puteau fi numite pe drept cuvant fabrici erau foarte putine, iar majoritatea bunurilor fabricate erau produse de grupuri de me~te~ugari relativ mici, in ora~e.Multi muncitori "industriali" erau mai pu1;in specializa1;i,ramaneau la caselelor ~i i~ica~tigau o parte din venituri cultivand suprafete restranse de teren. Printre ace~tia se numarau filatorii ~i tesatorii, care primeau materialele neprelucrate pentru a le transforma fu textile pentru comercianti. Cu toate acestea,s-au realizat progresein tehnologie, in special in prelucrarea fierului ~i as alamei, stimulata de folosirea artileriei ~i de O 119

REVOLUTIA COMERCIALA

jncepand cu sfa~itul secolului 17, Olanda a fost ajuns~ din urm~ de Anglia (Marea Britanie din 1707), iar rnai tarziu de Franta. jns~ Franta nu a reu~it s~ tin~ pasul cu Marea Britanie ~i suprematia comercial~ ~i imperial~ a ajuns s~ fie detinuta de Marea Britanie. Nu este foarte clar de ce s-a Intaroplat acest lucru, de~i Marea Britanie s-a bucurat de unele avantaje iroportante pe termen lung. Insulele britanice aveau o pozitie central~ 1n reteaua de rute maritime nord-atlantice. Marea Britanie era protejat~ de Canal Iropotriva rivalilor s~i putemici ~i a razboaielor care distrugeau restul Europei. Din punct de vedere istoric, statuI britanic era puternic ~i stabil, comparativ cu celelalte. ~i -probabil cel rnai important factor -societatea britanic~ era mult rnai deschis~ ~i rnai accesibil~ decat celelalte. De~i In Marea Britanie doronea aristocratia, oamenii de conditie uroil~ care reu~eau s~ cu 1494,intre marile puteri, fund inevitabil de produc~ averi ~i s~ realizeze ceva erau vreme ce marile descoperiri geografice au recunoscuti ca fiind gentlemeni ~i, In co~ f~cut ca Marea Mediteran~ s~ devin~ o rut~ comercial~ prea putin irnportan~ cu estul. La secinta, erau acceptati peste tot, putand lnceputul secolului 16, Antwerp, In Flandra ocupa aproape orice pozitie social~ sau CBelgiade as~zi), a devenit centrul commercial politic~. Clasele micii nobilimi investeau ~i ele, iar merobrii parlamentului (dominat In ~i fmanciar al Europei, rnspandind traditule mare parte de astfel de clase) aveau aptitudiurbane ~i industriale ce datau din Evul Mediu. ni comerciale egalate doar de olandezi. La fel de irnportan~ a fost ~i putemica colabO Sub multiple aspecte, secolul 16 a pus bazele revolu~iei industriale, care avea sa transforme Europa. S-au inregistrat progrese )ndustriale importante, in special in ceea ce privea extragerea carbunilor. Acest desen, din perioada sus-men~ionata, infa~i~eaza un miner imping3nd un carucior plin cu carbune, de la gura unei mine.

c ~ ~ ~II ~ ~ ~ j

J cererile "noilor monarhii" europene, active ~i ambitioase. De asemenea, inventia secolului 15: tiparirea cu ajutorul ma~inii de scris mobile, a facut ca noile tehnologii sa se raspindeasca rapid, In ciuda Incercarilor repetate de a le tine secrete pentru beneficiul statului In cauza. Cele mai importante progrese industriale sau Inregistrat In minerit. Asemenea metalelor destinate uzului industrial, a aurului ~i a argintului din America Latina, carbunele a Inceput sa fie solicitat In unele zone In care cheresteaua era greu de procurat. In Anglia, acest luc~ s-a Intimplat In Londra ~i In sud-est, zone aprovizionate pe mare cu carbuni proveniti din bazinele carbonifere de la Tyneside. Productia "carbunelui maritim" englez a crescut pina la sfir~itul secolului al 16-lea, la fel ca ~i cea de cositor, plumb ~i cupru, unii istorici numind aceasta perioada o "revolutie industriala Elizabethana". Declinul Italiei Cu toate acestea, economia cea mai prospera a secolului 16 era cea din Tarile de )os. Declinul suprernatiei ltaliei a fost grabit de lungile razboaie purtate In peninsula Incepind

120

orare anglo-flamand~, In cadrul c~reia 1mbrnc~mintea-inc~ principalul obiect de export al Angliei -era transporta~ peste canal fiind apoi cump~ra~ de comerciantu din Antwerp, care o vindeau apoi in toa~ Europa. Revolta olandezilor a dus la ruinarea Antwerp-ului. Dup~ ce a fost capturat de spanioli, fluviul care II str:Ib~tea, Scheldt, a fost blocat de olandezi, multi locuitori din Antwerp lndreptandu-se spre nord. Abili~tile lor comerciale au adus beneficu Republicu Olandeze nou-formate, baza~ pe provincule din nord ale T~rilor de ]os, putin dezvoltate anterior. Folosindu-~i resursele, aparent slabe, cum se putea mai bine, olandezu au devenit tot mai prosperi, iar Amsterdam-ul a preluat pozitia pe care Antwerp-ul o avuseseinainte in Europa.

Dezvoltarea capitalelor jn tiropul acestei perioade de 250 de ani, populatia Europei a crescut, iar ora~ele au Inflorit. Cele mai mari expansiuni urbane se Inregistrau In principalul centru commercial al fiec~rei tari -Amsterdam, Londra, Paris. jn general, celelalte ora~e din acelea~i t~ri r~maneau surprinz~tor de mici, porturile franceze ca Nantes, Bordeaux ~i Marseille fiind exceptii. Cre~terea populatiei In Londra a fost fenomenal~: pan~ In 1700; acesta a fost cel mai mare ora~ din Europa, cu aproximativ 600000 mii locuitori, iar pan~ In 1800, a ajuns la 900000, aproape dublul parizienilor -lucru remarcabil, tinand cont c~ populatia Marii Britanii era doar o treime din cea a Frantei.

c ~

O Imagine din secolul 17, a unei planta,ii de tutun din Indiile de Est. Tutunul, plantat ~i recoltat de sclavi africani, dar de,inut de europeni, reprezenta principalul object importat in Londra intre 1620 ~i 1640.

O Postul Vamal din Londra. Londra de1inea partea majora a comer1ului englez -in 1680, administrarea vamala costa 20000 lire sterline. Costurile in Bristol erau de numai 2000.

O Construc,ia vapoarelor pentru Compania olandez3 India de Est, care in 1669 de'inea 150 de vase comerciale. Importanta Londrei ~i a altor ora~e nu poate fi supraestimata, acestea fiind zone 1n care traditiile, obiceiurile rurale ~i vechile igei au fost destramate. De asemenea, acestea au generat o mare cerere de alirnente, fapt ce a stimulat productia agricola, a dus la crearea unei piete nationale ~i la concentrarea serviciilor comerciale ~i fmanciare. , Institutiile ~i serviciile fmanciare se confruntau cu cele mai complicate tranzactii In ceea ce privea banii, creditele ~i propriet:ltile. Monedele batute din metal provenit din America Latina au dus la cre~terea cantit:ltii de bani pusa In circulatie, dar chiar ~i a~a, dezvoltarea comel1ului ~i a relatiilor comerciale a declan~at o criza de bani. Creditele au fost create pentru a Int.1mpina necesit:ltile, In special bancnota de schimb (un fel de IOU valabil pe

plan international), unnat:l In secolul 18 de cec ~i experimente timpurii cu bani de haTtie. Operatiunile bancare au devenit mai sofisticate,fund de asemeneafondate institutu de stat, ca Banca Angliei. cand oamenu aveau un capital insuficient, acestaera completat de societ~ti pe actiuni -institutii In cadrul c~rora proprietatea era Imp~rtit:l Intre mai multi actionari. Deoarece p~rtile de capital care le reveneau actionarilor erau astfel multiplicate, acesteaerau frecvent cump~rate sau vandute la preturi variate. Ele au Inceput s~ fie evaluate In locuri publice convenabile (In Anglia, de exemplu, In cafenele), pan~ cand institutu specializate -case de schimb -au fost fondate in acest scop. Toate acestea au facilitat cre~teieade capital, investitiile, cump~rarile ~i vanz~rile, plata sau Imprumutul In rate -

operatiuni vitale pentru dezvoltarea Europei. Cu toate acestea, au existat multe aspecte ale Revolutiei Comerciale care au avut efecte nedorite. in timpul secolului aI16-lea, Europa a fost dominata de o inf1~tie de lunga durata (cre~terea preturilor); accentuata de inundarea pietei cu aur ~i argint din Lumea Noua. Oamenii saraci erau cei mai afectati, fiindu-le cel mai greu sa"~i mareasca veniturile, Insa ~i alte grupuri cu venituri fixe au fost atinse. Monarhilor li se parea dificil sa mareasca taxele feudale ~i rentele traditionale, iar Incercarile lor de a proceda astfel au avut consecinte grave. De exemplu, In Anglia, saracia Coroaneta fost una diritre principalele cauze ale supunerii regelui Charles I In fata parlamentului, fapt ce l-a dus la pierderea tronului ~i a capului. Prosperitatea Lumii Noi Comertul din ~i Intre tarile europene s-a extins, dar noul factor decisiv In Ievolutia comerciala a fost deschiderea lumii ce a urmat noilor descoperiri geografice. Acest lucru a adus prosperitate, precurn ~i prodilse necunoscute pana atunci europenilor medievali -ciocolata, cafea, ceai, trestie de zahar, stamba, piper ~i tutun. Acestora li se adaugau legumele, u~or de cultivat In conditii de clima europeana, cum ar fi r6~iile ~i cartofii, de~i europenii au recunoscut dupa 121

REVOLUTIA COMERCIALA

O Vene,ia in secolul 17. Vene,ia ~i Geneva au dominat comer,ul mediteranean, dar influen,a acestuia a scazut in fa,a statelor care aveau acces la Oceanul Atlantic.

mult timp valoarea cartofului ca aliment de bazil. Totu~i, obtinerea unor produse din L.umea Nouil -zahilr, tutun, aur ~i argint necesita m\Jltil munca, iar in pretul progresului european era inclusil truda milioanelor de sclavi africani. Profituri immenseau fost obtinute din "comertul triunghiular", prin care echipajele europene vindeau bijuterii ~i arme de foc in schimbul sclavilor africarii, , care erau apoi vinduti pentru milrfuri americane, vindute ulterior in Europa. Propot1iile acestui comert au crescut intr-un mod dramatic pe o perioad:l de 300 de ani, culminind in secolul 18, iar profiturile <;>btinutein urma atestuia au contribuit intr-o mare milsuril la dezvolt:irea ulterioaril a Europei.

~ ~ 1:.. ~

. in cea mai mare parte a perioadei dintre anii 1500-1750; comertul maritim a fost o afacere periculoasa, In care investitiile puteau fi complet spulberate din cauza furtunilor, epidemiilor, navelor straine ostile sau piratilor. Din acest motiv, comerciantii dintr-o anumita tara nu riscau sa ~oncureze lntre ei ~i ilpelau la stat pentru lncurajare ~i protectie. Investitiile colective reprezentau, deci, o regula, fiind lntreprinse de companiile !!,~torizate -corporatii ale comerciantilor, .a caror autorizatie regala le oferea monopolul asupra coJllertului lntr-o anumita zona. Printre. exemplele britanice celebre se numara: Compania Hudson Bay, Compania Indiei de Est (care a instalat controlul britanic asupra subcontinentului Indian) ~i Compania Marii Sudice, care a O Banca Angliei a fost infiin'at3 datorit3 problemelor financiare ale Coroanei din 1689. Prima sa tranzac,ie a fost un imprumut oferit guvernului, in valoare de 1200000 de lire. In urm3torii 40 de ani, Banca Angliei a devenit bancherul multor departamente guvernamentale, p3strandu-Ie depunerile de bani ~i oferindu-le imprumuturi, la fel cum procedeaz3 o banc3 cu clien,ii s3i.

oferit unul dintre primele exemple de cumparari frenetice, vanzari alarmante ~i scandalul provocat de prabu~irea financiara. Statele europene erau pregatite sa protejeze ~i sa regleze activitatea economica, fiind con~tiente de importanta politica a acesteia. Totu~i, In conformitate cu doctrina economica a zilei cunoscuta astazi sub numele de mercantilism comel1ul era privit mai degraba ca o luptl acerba Intre pal1ile concurente, decat o activitate general benefica. Astfel, statele insistau asupra monopolizarii come11Ului In propriile lor colonii, Incercand 1n acela~i timp sa-~i asigure drepturi comerciale In coloniile ce apartineau altor puteri; ~i, pe cat posibil, decideau ca bunurile sa fie transportate cu propriile lor vase, acest lucru f1ind profitabil, stimuland de asemenea expansiunea lor rnaritim:l (~i na" vala). Succesul olandezilor, ~i ~i tirziu al englezilor, care au devenit transportorii comerciali ai Europei, reprezenta doar un aspect al suprematiei lor economice generale. Noua era In aceasta perioada, considerentele comerciale au Inceput sa ameninte pacea ~i diplomatia. Mzboiul anglo-olandez din anii 165254 a reprezentat un exemplu celebru de conflict aproape exclusiv economic. De asemenea, luptele anglo-fran<;:eze, din secolul 18 ~i de dupa, se datorau atat pietelor comerciale cat ~i suprematiei europene ~i coloniale. Totu~i, pana In acea perioada, dezavantajele mercantilismului devenisera evidente (unul dintre motivele pentru care Marea Britanie a pierdut cele 13 colonii americane) ~i, In curand, era industrializarii ~i a come11Ului liber avea sa l~i faca aparitia.

.llf!f.~.'.A.

Istorie universala: 82 -MAREA

CRIzA I