Resurse ......docx

REFERAT GEOGRAFIE ECONOMICA RESURSELE NATURALE. Introducere Explozia demografică ce a caracterizat dezvoltarea societăţii umane în secolul al XX-lea nu trebuie considerată singurul factor responsabil pentru toate problemele economice care au accentuat decalajul dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. Creşterea numerică a populaţiei impune un efort economic important în rezolvarea unor cerinţe umane pe care “Declaraţia universală a drepturilor omului” adoptată de O.N.U., în 10 decembrie 1948 le consfinţeşte sub deviza “ o viaţă decentă pentru fiecare locuitor al Terrei”. Fiecare om este un consumator dar şi un producător de bunuri materiale, în condiţiile integrării sale în structurile economice ale societăţii. Prosperitatea lumii noastre inseamna: acces la resursele de baza pentru o viata decenta (hrana, adapost, imbracaminte); sănătate bună; relații sociale; siguranță; libertate de acțiune. Natura ne ofera: servicii de aprovizionare (alimente, apa, lemn si fibre); servicii de reglare (impact asupra climei, controlului inundatiilor, bolilor, deseurilor si a calitatii apei); servicii culturale (beneficiile recreationale, estetice si spirituale); servicii de suport (formarea solului). Prin aceasta clasificare, se demonstreaza dependenta oamenilor fata de mediu. Secolul 21 este Secolul Naturii. Invatam din mers, pe cai dificile, ca nu suntem separati de natura, iar problemele din societate sunt interdependente de cele din natură. Indiferent de cat de in siguranta credem ca ne aflam in fata daunelor provocate mediului, noi, oamenii suntem dependenti de serviciile ecosistemelor, intrucat ele influenteaza fiecare aspect al bunastarii noastre, inclusiv supravietuirea. Date generale

Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale și de minereuri, a terenurilor cultivabile, a pădurilor și apelor de care dispune o anumită țară. Resursele naturale sunt substanțe care apar în mod natural dar care sunt considerate valoroase în forma lor relativ nemodificată. O materie este considerată o resursă naturală atunci când activitățile primare asociate cu aceasta sunt extragerea și purificarea, ele fiind opuse

creației. Mineritul, extragerea petrolului, pescuitul și silvicultura sunt în general considerate industrii ale resurselor naturale, în timp ce agricultura nu. Acest termen a fost introdus unei audiențe largi de către E.F. Schumacher în cartea Small Is Beautiful din anul 1970. Prin resurse naturale se inteleg acele elemente materiale, existente in mediu care pot fi utilizate de un sistem biologic. Ele sunt: geochimice, energetice, genetice si alimentare. Notiunea de resursa naturala include elementele chimice, energia existenta pe Pamant cat si o parte din informatia stocata sub forma de programe genetice privind utilizarea primelor 2 tipuri de resurse. Resursele geochimice sunt regenerabile, masa si compozitia planetei fiind constante, principala resursa de energie, cea solara este inepuizabila la scara existentei biosferei. Omul utilizeaza resursele naturale intr-un mod specific, nu numai pentru satisfacerea nevoilor biologice dar si pentru crearea mijloacelor de transformare a mediului, de satisfacere a cerintelor create de dezvoltarea sa sociala. Evolutia biosferei se coreleaza cu o permanenta diversificare a informatiei genetice care a avut ca urmare transformarea in resurse a unui numar din ce in ce mai crescut de substante si forme de energie.Omul a extins modul de utilizare a resurselor naturale si le-a completat substantial pe parcursul istoriei: piatra, bronzul, fierul, aluminiul. Resursele energetice din mediu au tendinta, conform principiului al doilea al termodinamicii, sa se repartizeze uniform, ceea ce la nivel planeta echivaleaza cu pierderea ei partiala in spatiul cosmic si imposibilitatea de reutilizare. Resursele de energie nu se pot reutiliza, fiind nevoie de o aprovizionare care se realizeaza de la Soare, prin intermediul energiei radiative a acestuia. Oxigenul atmosferic, apa, radiatia solara, dintr-un biotop sunt tot resurse naturale, dar concentratia lor per ansamblu, nu mai este ca acum 6000 de ani. Exista si resurse pe care organismele biosferei nu le pot utiliza direct, fiind utilizate pe baza unor cunostinte dobandite in viata sociala si numai dupa o prelucrare prealabila. Sunt resurse care includ pe parcurs o mare cantitate de munca umana, cum este cazul combustibililor fosili, a metalelor si a altora. Oxigenul din aer este o resursa indispensabila pentru organismele aerobionte, dar gasindu-se din abundenta in atmosfera nu este socotit ca resursa economica decat atunci cand este imbuteliat si utilizat in diverse activitati medicale sau tehnice. In mod asemanator, apa nu constitue o resursa economica in conditii de abundenta, dar ea se transforma repede intr-o astfel de resursa in conditii de insuficienta, cand trebuie adusa de la distanta, sau stocata prin amenajari speciale si furnizata contra cost. Ecologia se afla la inceputul unor generalizari de amploare privind functiile pe care genofondul speciilor il joaca in reteaua complicata de interactiuni din care este formata biosfera.Genofondul speciilor si respectiv a tuturor populatiilor biologice existente pe glob alcatuiesc genofondul biosferei, genofondul mondial sau patrimoniul genetic mondial. El se imparte in patrimoniu genetic spontan, agricol, microbiologic. Resursele alimentare au un continut mai larg. Resursele alimentare se diversifica in raport cu particularitatile speciilor si locul pe care ele il ocupa in ecosistemele biosferei. Exista 2 categorii de resurse alimentare: resurse minerale, care care furnizeaza organismelor atomii necesari edificarii propii si resurselor organice, ce contin pe langa acesti atomi si energie stocata sub forma de legaturi chimice. Conceptul de resurse naturale are o semnificatie profunda, incluzand toate peste 600 de milioane, schimbările climatice şi creşterea temperaturii vor duce la probleme structurale care înseamnă o adevărată „dinamită politică", avertizează ONU şi Banca Mondială. Iordania îşi va dubla nevoia de apă în următorii 20 de ani, din cauza creşterii populaţiei. Unele ţări bogate în petrol au început în ultima vreme să caute soluţii pentru criza apei, lansând şi un

slogan: „Dumnezeu nu-i iubeşte pe cei care risipesc resursele". Emiratele Arabe Unite au început construirea celui mai mare rezervor de apă desalinizată, fiindcă este dependentă de această apă. Va asigura apa necesară timp de de 90 de zile. Există deja 120 de staţii de desalinizare în Emiratele Arabe Unite, Quatar, Bahrain, Arabia Saudită, Kuweit şi Iran. Însă, metrul cub de apă desalinizată costă 0,53 de dolari. Peste tot, şeicii petrolului cresc abrupt importurile de carne, fiindcă turmele de oi le decimează rezervele de apă. Scenariile privind momentul când rezervele naturale se vor epuiza se bazează pe calcule destul de precise, dar nu ţin cont de diferitele variabile. Voci credibile susţin că resursele de petrol se vor termina înainte de anul 2050, iar cele de gaze naturale vor mai putea fi utilizate încă 20 de ani. Este ceea ce susţine Jean Laherrere, expert în domeniu şi autorul volumului „Sfârşitul petrolului ieftin" (1998). Cum va arăta omenirea peste 40 sau 90 de ani nu ştim. Pentru simplul motiv că toate prognozele iau în calcul fenomene previzibile, nu şi acele „black swans" (lebede negre, fenomene extrem de rare, neaşteptate şi cu impact masiv asupra sistemelor globale), care probabil că plutesc în apele mondiale şi care ar putea da omenirii un curs inimaginabil. Atacurile din 11 septembrie, exemplul clasic de lebădă neagră. Dezastrul de la Fukushima putea fi un astfel de exemplu, care să ducă la dispariţia Japoniei. Au existat şi urmări pozitive după catastrofa de la Fukushima. Italia a anulat imediat planurile de construire a noi reactoare, iar Germania a decis accelerarea închiderii lor - şapte vor fi desfiinţate imediat, restul până în 2022. În paralel, nemţii au anunţat şi programul pentru extinderea producţiei de energie regenerabilă.

Resurse energetice regenerabile De ce anume acum a apărut întrebarea: ce așteaptă omenirea – foamea energetică sau belșugul energetic? De la petrol izbucnesc războaie, înfloresc și sărăcesc state, se schimbă guverne. Se proiectează programe energetice mari, realizarea cărora necesită eforturi enorme și cheltuieli colosale. Dacă la sfîrșitul secolului XIX -cea mai răspîndită în prezent- energie electrică - juca un rol auxiliar și neînsemnat în balansul energetic mondial, atunci în 1930 în lume se producea cca 300 miliarde kW/h de energie electric , iar în 1994 această cifră a ajuns la 13000 miliarde kW/h. Nivelul material, în cele din urmă și cel spiritual al omenirii se află în dependență directă cu cantitatea de energie pusă la dispoziție. Pentru a extrage un minereu, pentru a obține din el metal, pentru a construi o casă , pentru a face orice lucru, trebuie folosită energia. Dar necesitățile omului cresc cu timpul, la fel cum și numărul populației crește.

Concluzii În ultimii ani, epuizarea capitalului natural şi încercările de a se trece la dezvoltarea raţională au fost principalele probleme ale agenţiilor de dezvoltare. Epuizarea capitalului natural este un motiv de îngrijorare în special pentru zona din regiunile cu păduri ecuatoriale, care păstrează cea mai mare parte a biodiversităţii naturale a Pământului – capital natural genetic de neînlocuit. Conservarea resurselor naturale este cea mai importanta problemă a Capitalismului

Natural, protecţiei mediului, a mişcării pentru ecologie şi pentru partidele verzi. Unii consideră această epuizare ca pe o sursă majoră de nelinişte socială şi conflicte în ţările în curs de dezvoltare. Suntem constienti ca dezvoltarea economica depinde in mod direct de sustenabilitatea ecosistemului, prin urmare trebuie sa contribuim in mod activ la protectia mediului si conservarea resurselor naturale, reducand impactul activitatilor specifice asupra mediului inconjurator. Eforturile noastre trebuie sa se concentreaze pe trei directii in care activitatile de productie au un impact semnificativ - utilizarea eficienta a tuturor materialelor, monitorizarea sistematica si reducerea, unde e posibil, a consumului de electricitate, benzina si apa, precum si managementul adecvat al deseurilor (reciclare si transport la punctele de reciclare).

Bibliografie 1.Erdeli G., Braghină C., Frăsineanu D., Geografie economică mondială, Universitatea “Spiru Haret”, Bucuresti, Editura Fundației “România de Mâine”, 2000; 2.Oanță P., Geografie Economică Mondială, Editura Academiei Forțelor Terestre, Sibiu, 2007; 3.Maier A., Geografie Economică, Bucuresti, Editura Economică, 2002 4.Negoescu B., Vlăsceanu Gh., Geografie Economică-Resursele Terrei, Bucuresti, Editura Meteora Press, 2000; 5.Teodorescu V., Alexandrescu V., Terra.Geografia resurselor, Universitatea “Spiru Haret”, Bucuresti, Editura Fundației “România de Mâine”, 2001.

Infografie 1. http://www.ceasulcuc.ro/mediu/1_Resurse%20naturale/; 2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Resurse_naturale; 3. http://adevarul.ro/news/societate/goana-resurse1_50ad48e87c42d5a663923ffd/index.html; 4. http://www.ziare.com/articole/top+tari+resurse.