Regele Si Bufonul

REGELE SI BUFONUL de Ion Pribeagu

E o tradiţie rămasă De pe vremea lui Neron Ca un împărat să aibă Lângă curte un bufon. Să-l distreze cu o snoavă Sau cu-n vitz mai piperat Mai ales când suveranul Este trist şi supărat. Napoleon l-avea pe Marius Wilhelm îl avea pe Glock Umberto pe Tontolini Don Alfonso pe Zamberlock, Ştefan Vodă pe Păcală Ţarul pe Ivan Dobcin Iar Abdul Hamid Sultanul Pe unul Hogea Nastratin. Mai erau şi alţi pe vremuri Şi în Indii şi-n Pompei Cu bufoni, dar din păcate Nu-mi mai amintesc de ei. Doar pe unul mai ţin minte Nimbus, regele Gorgon Care îl avea pe Bimbo Cel mai ghiduşar bufon. Agreat de toţi curtenii De prinţese şi dudui Îl iubeau şi pajii pentru Giumbuşlucurile lui. Nu era aniversare Ce se petrecere-n castel Ori Consiliu de Miniştri Să nu ia parte şi el. Se strâmba, scotea şi limba

Păcălind pe fiecare Se dădea apoi de-a tumba Şi cadea drept în picioare. Înghiţea o portocală Şi o coadă de scrumbie Şi scotea voios pe gură O privighetoare vie. Era vesel cu toţi prinţii Mai ales după siestă Chiar şi regelui, lui Nimbus Îi juca cate o festă Într-o zi i-a tras o palmă S-a scuzat însă agale: ”- Păi să las să-şi facă musca Treaba-n capul dumitale? “ Strengaret si plin de verva Si chitibusar hai-hui Intr-o zi pe negandite I s-a infundat si lui, Tot sarind printre masute S-a uitat intr-o hartie Cu secrete care nimeni N-are voie sa le stie. Furios peste măsură Regele a început să-l certe Că se tot tăvălea bufonul În genunchi ca să îl ierte: ”- Zvârle-mă la cai stăpâne! Am greşit, cer iertăciune!” ”- Bine, am să te iert, ia sama Numai cu o condiţiune: Mâine când vom fi în consiliu Ai să intri foarte grav Şă ai să faci o glumă care Să mă supere grozav! Şi în scuza ce urma-va

Când ai să-mi cerşeşti iertare Chiar s-aceasta scuza Bimbo Sa ma supere mai tare ! “ ”-Mulţumesc prea luminate Să-ţi dea Domnul prea mărire Pentru măreaţa-ţi bunătate Şi a ţării înflorire! “ Bietul Bimbo...toată noaptea S-a zbatut si s-a gandit Ce să spuie ca să scape Şi acum nepedepsit... Dis-de-dimineaţă goarna Au vestit norodu-n goană Că sunt convocaţi miniştrii În consiliul de coroană. Stau în frunte generalii Şi a cultelor sobor Pe când regele citeşte Un mesaj către popor. Când deodată intră Bimbo Face o tumbă lângă tron Şi pe rege îl ciupeşte Tocmai de- pardon !..pardon. Lumea-ncremeneşte, nimeni Nu mai ştie ce să facă Cu ochii-n flăcări Nimbus Scoate sabia din teacă. ”-Cum de-ai îndrăznit păgâne O atare fărădelege Ca în faţa întreagii obştii Să-ţi baţi joc de Nimbus, rege? Du-te la spânzurătoare Ispăşeşte-ţi acolo vina! “ ”- Maiestate cer iertare, Am crezut că e Regina ! “