Raport_capitalul Cultural 2008

INSTITUTUL DE !TIIN"E ALE EDUCA"IEI LABORATORUL DE MANAGEMENT EDUCA!IONAL

Influen!a capitalului cultural al familiei asupra reu"itei "colare

Bucure#ti - 2008-

Autori:

ECHIPA DE CERCETARE: Dr. !tefan POPENICI

Introducere, proiectarea "i aplicarea instrumentelor de cercetare, prelucrarea "i analiza datelor statistice, concluzii, raport final.

COORDONATOR

Dr. !erban IOSIFESCU

Elaborarea e"antionului de cercetare, analiza datelor.

Ovidiu M#NT#LU$#

Metodologie”, prelucrarea primar% a datelor statistice.

Dr. Viorica POP

Capitolul “Rezultate din studiile interna&ionale. O analiz% comparativ%”.

COLABORATORI: Directorii 'colilor din e'antion

Aplicarea instrumentelor de cercetare, analize calitative asupra elevilor "i a contextului lor social, economic "i cultural; operatori pentru "colile din e"antion

Cadre didactice

Institutul de !tiin$e ale Educa$iei

Management educa!ional ©2008

2

Cuprins

1. Introducere …….………………………………………….……………………….6 1.1. Scopul cercet%rii………………………………….…………………………...6 1.2. Obiectivele cercet%rii……………………………………….…………………7 1.3. Ipotezele cercet%rii……………………………………………….……………7 2. Metodologia cercet#rii ………….……………………………………….………9 2.1. Opera&ionalizarea conceptelor……………………………………………….16 2.2. Metode "i instrumente………………………………………………………..18 -

Grupul &int%………………………………………………………………....18

-

Institu&ii partenere………………………………………………………….18

-

Grupuri de interes………………………………………………………….19

-

Instrumentele cercet%rii …………………………………………………...19

-

Aspecte metodologice privind organizarea itemilor în chestionar…….20

-

Popula&ia investigat%……………………………………………………….20

3. Rezultatele cercet#rii…………………………………………………………….21 3.1. Delimit%ri conceptuale………………………………………………………...21 3.2. Rezultate din studiile interna&ionale. O analiz% comparativ%……………..27 3.3. Rezultatele cercet%rii………………………………………………………….58 4. Concluzii………………….………………………………………………………..86 5. Bibliografie………………………………….……………………………………..89 6. Anexe..…………………………..…………………………………………………90 6.1. Anexa 1. Chestionarul………………………………………………………...90 6.2. Anexa 2. Instruc&iuni de aplicare a chestionarului…………………………93

3

INTRODUCERE

Pentru a progresa "i pentru a-"i îmbun%t%&i veniturile "i calitatea vie&ii, oamenii spun în general c% "tiu c% trebuie s% “aib% "coal%”. De regul%, p%rin&ii î"i îndeamn% permanent copiii s% înve&e cât mai mult "i s% ia note bune, pentru c% v%d astfel o cale posibil% ca în viitor tot acest efort s% fie r%splatit prin venituri crescute "i o pozi&ie social% superioar%. În spatele acestui tip de comportament, a ansamblului de speran&e legate de educa&ie în întreaga lume, st% un concept care este tot mai interesant pentru societ%&ile contemporane, conform c%ruia anii pe care îi petrecem în "coal% genereaz% o form% de capital care are poten&ialul de a produce beneficii semnificative pe termen lung. Acesta idee este tot mai important% pentru politicile sociale "i economice, iar Uniunea Europeana a plasat dezvoltarea acestui tip de capital în prim-planul agendei obiectivelor sale politice, economice si sociale. Investi&ia în capitalul uman este de asemenea "i în centrul preocup%rilor t%rilor care fac parte din OECD pentru a promova prosperitatea economic%, dezvoltarea pie&ei muncii "i a coeziunii sociale. Indivizii, organiza&iile "i &%rile recunosc din ce în ce mai mult faptul c% un nivel superior de cuno"tin&e, abilit%&i "i competen&e sunt esen&iale pentru siguran&a "i succesul viitorului lor. În lucrarea The OECD Jobs Study (OECD, 1994) se acord% o semnifica&ie sporit% tocmai investi&iei în oameni în cadrul unui sistem care promoveaz% înv%&area de-a lungul întregii vie&i pentru to&i. Acordul asupra acestor principii a avut ca efect cre"terea a"tept%rilor politice "i sociale fa&% de atingerea &inte sociale "i politice 4

propuse, prin cre"terea investi&iilor în capitalul uman. Aceste a"tept%ri generale sunt posibil a fi atinse numai în cazul în care investi&iile în dezvoltarea capitalului uman au un design bine conceput pentru a atinge obiectivele propuse. Aceasta presupune a avea o bun% în&elegere atât asupra importan&ei capitalului uman, cât "i a naturii sale, a rolului pe care îl are în promovarea bun%st%rii individuale, sociale "i economice "i a eficien&ei diferitelor m%suri elaborate învederea sprijinirii "i dezvolt%rii sale. În acest moment, aceste aspecte sunt înc% insuficient cunoscute "i m%surile desemnate dezvolt%rii capitalului uman sunt tributare disputelor asupra definirii sau chiar importan&ei atribuite investi&iilor în capitalul uman, a modului în care acesta poate fi m%surat, a modului în care poate fi evaluat% eficien&a investi&iilor în formarea capitalului uman. Înc% din 1996, Consiliul ministerial OECD solicita “a se dezvolta un set de indicatori ai investi&iilor în capitalul uman pe baza datelor existente, de a se analiza ariile în care persist% diferen&e semnificative în planul datelor comparative, a se identifica costul dezvolt%rii colect%rii datelor pentru noi m%suri "i indicatori de performa&%” (Communiqué of the OECD

Council Meeting at Ministerial Level, May 1996) Este evident faptul c% din acest moment, nu numai importan&a capitalului cultural a fost stabilit% la nivelul politicilor de dezvoltare economic% "i social% a statelor OECD "i UE, dar este pus accentul explicit "i pe modalit%&ile de evaluare, cuantificare, definire a m%surilor "i indicatorilor prin care se poate evalua gradul de dezvoltare "i tendintele capitalului uman într-un anumit spa&iu politic, cultural, economic sau geografic. Este evident totodat% c% unul dintre motivele esen&iale pentru care oamenii urmeaz% "coala, cu precadere dup% încheierea înv%&%mântului obligatoriu este reu"ita social%: 5

mergem la "coal% pentru a reu"i în via&%, pentru a promova în societate, pentru a câ"tiga un statut social superior. De aceea, factorii determinan&i pentru atingerea reu"itei sociale reprezint% elemente fundamentale construirii capitalului uman, influen&ând calit%&ea capitalului uman "i tipul de societate spre care ne îndrept%m. Identificarea impactului capitalului cultural asupra performan&ei "colare a reprezentat un obiectiv major al cercet%rii de fa&%, care î"i propune ca prin analiza elementelor determinante pentru capitalul uman s% ofere fundamentul "tiin&ific pentru elaborarea politicilor publice destinate dezvolt%rii capitalului uman (ex. înv%&area de-a lungul întregii vie&i, politicile educa&ionale, politicile sociale "i cele economice). Cercetarea realizat% de noi a c%utat s% identifice factorii care constituie baza capitalului cultural cu care intr% elevii în "coal% "i – în m%sura în care a fost posibil, modul în care capitalul cultural al familiei influen&eaz% comportamentele "colare ale elevilor "i atitudinile lor fa&% de "coal%.

Scopul cercetarii

Identificarea factorilor constitutivi "i a influen&ei capitalului cultural asupra reu"itei "colare pentru fundamentarea politicilor educa&ionale destinate dezvolt%rii capitalului uman "i politicilor de dezvoltare a României, prin plasarea educa&iei ca factor principal de mobilitate, dezvoltare "i promovare social%.

6

Obiectivele cercetarii.

• Identificarea

principalilor

factori constitutivi ai capitalului

cultural al elevilor din grupul &int%.

• Identificarea "i m%surarea factorilor subsuma!i capitalului

cultural care au un impact major în planul dezvoltarii sociale "i profesionale.

• Identificarea elementelor care &in de capitalul cultural "i nu sunt dependente direct de "coal%, dar influen&eaz% direct atitudinile fa&% de "coal% ale elevilor "i rezultatele lor "colare. În aceast% arie de factori

am investigat elementele

care

formeaz%

imaginea

mediului de provenine!# al elevului "i factorii care compun harta capitalului cultural al familiei.

Ipotezele cercet#rii

• Reu"ita social% este influen&at% direct de factorii constitutivi ai capitalului cultural, iar interven&ia în planul dezvolt%rii/exploat%rii poten&ialului are efecte directe asupra rezultatelor "colare.

• Influen&a factorilor subsuma&i capitalului cultural al elevilor asupra reu"itei "colare este semnificativ%, iar analiza lor este esen&ial% în special pentru elaborarea strategiilor destinate asigur%rii egalit%&ii de "anse în educa&ie.

7

• Influen&a capitalului cultural nu se reduce numai la sistemul de înv%&%mânt, ci actioneaza "i în afara acestuia - de exemplu, asupra carierei profesionale, asupra mobilit%&ii pe pia&a for&ei de munc%, asupra înv%&%rii pe parcursul întregii vieti si, in ultima instanta, asupra calit%&ii capitalului uman in Romania.

• Adoptarea unor masuri de politic% educa&ionala, privind curriculumul na&ional "i la decizia "colii, activit%&ile extracurriculare "i managementul unit%&ilor "colare în direc&ia compatibiliz%rii “ofertei” de modele sociale cu nevoile exprimate va cre"te atât calitatea cât "i eficien&a educa&iei.

• Ca urmare a celor de mai sus, identificarea "tiin&ifica a factorilor capitalului cultural, a tipurilor de capital cultural care poate fi exploatat "i dezvoltat de "coal%, precum "i realizarea unei “h%r&i” a acestuia reprezint% o prioritate pentru elaborarea deciziilor de reform% "i de dezvoltare a sistemului educa&ional din România.

8

CAPITOLUL II

METODOLOGIA CERCET$RII

Urmând calea individualismului metodologic, vedem conceptul de capital cultural ('i, implicit, orice metodologie ce se poate dezvolta pentru opera(ionalizarea 'i m%surarea acestuia) ca lucrând în cadrul mai larg oferit de tendin(a c%tre atingerea „idealului social", v%zut ca imperativ 'i matrice a dezvolt%rii individului. Orice societate, la un moment dat, dezvolt% un astfel de ideal social, iar competen(ele individului, bunurile 'i manifest%rile sale, se subsumeaz% tendin(ei, acceptate ca implicite, de conformare sau de aliniere la cerin(ele acestui ideal: „Educa!ie de nivel de colegiu pentru fiecare, dou" ma#ini în fiecare garaj sunt dou" idealuri legate între ele. O analogie apropiat", dar de nivel inegal, poate fi stabilit" #i pentru idealul, mult mai modest, al alfabetiz"rii generale în societate – sau al alfabetiz"rii culturale minime pentru fiecare."1

Impactul interac(iunii cu profesorii, cu educatorii în sens generic, asupra form%rii capitalului cultural al elevilor pune pe primul plan problema organiza(iilor 'colare. Adler („International Dimensions of Organizational Behaviour", Boston, 1986) d% exemple privind modul în care valorile pot influen(a comportamentele organiza(ionale. Aceste 1

(Is the Common Man Too Common?An Informal Survey of Our Cultural Resources and What We Are Doing about Them. Contributors: Joseph Wood Krutch - author, Eduard C. Lindeman - author, Alistair Cooke - author, Gilbert Seldes - author, Arthur Mayer - author, Norman Cousins - author, Harold K. Guinzburg - author, A. Whitney Griswold - author, John W. Dodds - author, C. W. De Kiewiet - author, George F. Kennan - author, D. W. Brogan - author. Publisher: University of Oklahoma Press. Place of Publication: Norman, OK. Publication Year: 1954.)

9

seturi de valori difer% de la o cultur% la alta, iar comportamentul la locul de munc% este ghidat de aceste seturi de valori. Este de re(inut c% valorile, credin(ele, atitudinile 'i comportamentul sunt date, trecând de la o cultur% la alta, de starea final% dezirabil%, de ceea ce fiecare individ consider% c% merit% a fi ob(inut; Adler consider% c% înse'i valorile,

credin(ele

'i

comportamentul

pot

avea

un

caracter

instrumental, fiind de multe ori mijloace pentru ob(inerea celor dorite. De aceea, între expunerea acestor convingeri (având grade diferite de con'tiin(% a confiden(ialit%(ii), sau în discursul, mai mult sau mai pu(in public despre valori al indivizilor, 'i „discursul interior" al acelora'i indivizi, exist% o distan(% apreciabil%. „Minciuna social%" rezultat% din aceast% distan(%, dificil de apreciat într-un studiu 'tiin(ific, face ca orice studiu privind capitalul cultural s% pune probleme cercet%torului. De regul%, metodologiile se bazeaz% pe întreb%ri indirecte 'i pe analiz% factual%, iar din corela(iile ce apar între variabile 'i din analiza semantic% a textului rezultând informa(ia utilizabil%. Politicile de sprijinire eficient% a

„triunghiului” copil-familie-

'coal% în punctele nevralgice privind rela(iile 'i deciziile nu se pot lipsi de cunoa'terea adecvat% a ceea ce fiecare dintre actorii aminti(i apreciaz%, consider% important 'i drept semn al recunoa'terii sociale. Este general acceptat în studiile de sociologie a educa(iei c% dezvoltarea intelectual% a copilului, succesul 'colar 'i cariera de succes sunt condi(ionate de veniturile familiei, statutul social al acesteia, de tratamentul pe care copilul îl prime'te în mediul social – cercul de prieteni, vecinii, cuno'tin(ele 'i rudele, apoi profesorii, colegii de 'coal%. A „afi'a”simbolurile unui anumit statut social 'i ale capitalului cultural ce este aproape automat asociat cu acesta, face 10

parte din strategiile implicite 'i de multe ori explicite de a rezova o multitudine de situa(ii – decizionale, conflictuale, de pozi(ionare afectiv% în rela(iile cu ceilal(i. Mai mult, abordarea de pe o pozi(ie de siguran(%, de „for(%”, de lucru care „mi se cuvine, este normal 'i firesc” , este facilitat% sau inhibat% de „dovezile” posesiunii capitalului cultural, pe care tân%rul le produce, voit sau involuntar, 'i care pot confirma sau infirma în decursul interac(iunilor sociale pe care le are statutul asumat; limbajul, gestica, mimica, apoi celelalte semne exterioare ale apartenen(ei la un grup social sau altul, iar capitalul cultural face parte din sistemul de “semnalizare” social, faciliteaz% (sau nu) succesul în micile (sau marile) negocieri care au loc tot timpul vie(ii noastre, 'i care ne formeaz% o cale…sau alta în via(%. Capitalul cultural, atât ca posesie intrinsec% a individului (a fi

cultivat, manierat, informat, cunosc"tor într-un domeniu) cât 'i ca semn exterior, perceput social (capital simbolic) este strâns corelat cu capitalul social, ambele cu efect generic asupra capacitat%(ii individului de rela(iona eficient, atât în propriul interes, cât 'i al re(elei de contacte sociale în care este prins. Dovezile provenind din studiile empirice efectuate asupra managerilor din diferite &%ri arat% efectele cumulate ale capitalului cultural 'i al celui social, pentru a “netezi” anumite disfunc(ii sau rela(ii interumane “imperfecte”, datorate informa(iei insuficiente de care dispun actorii comunic%rii – cu privire la inten(ii, comportamente a'teptate sau ac(iuni probabile. Re(eaua simbolic% asigurat% de expunerea semnelor capitalului cultural face ca oamenii s% fac% presupuneri, pre-judec%(i (prejudgements ) care s% fie în avantajul men(inerii controlului asupra situa(iilor conflictuale 'i asupra discontinuit%(ilor care intervin în comunicare – aceasta, 11

bineîn(eles, daca aceast% re(ea simbolic% arat% c% persoana este de încredere 'i c% este competent% pentru pozi(ia profesional% pe care o ocup%. Succesul profesional depinde în mare m%sur% de „capitalul de asigurare” de care dispune individul, coroborat cu ac(iunile care confirm% existen(a acestui „credit” cuvenit cuiva care a investit, posed% 'i exprim% posesia capitalului cultural. Re(eaua simbolic% furnizat% de capitalul cultural perceput de al(ii asigur% individului confortul opera(ional desf%'ur%rii cu success al activit%(ilor zilnice, 'i, mai ales, lu%rii deciziilor favorabile acestuia – în carier% 'i în via(a privat%, care, doar pentru necesit%(i metodologice este separat% de cea profesional%: individul, ca entitate social%, fiind un “continuum”. Din studiul amintit re(inem c% în cadrul firmelor sau a birocra(iilor administrative, construirea de “pun(i sociale” între indivizi, ca actori sociali, posesori ai formelor de capital amintite 'i membri ai re(elelor sociale – colegiale, profesionale – difer% ca strategie de la o cultur% la alta. Aceste strategii sunt dobîndite în parte prin contactul cultural din organiza(iile respective, parte “mo'tenite” din educa(ia 'colar% 'i din diferitele forme de socializare. Dac% managerii americani sunt mai deschi'i c%tre situa(iile imprevizibile, de comportament antreprenorial, managerii francezi sunt mai dispu'i s% acorde situa(iilor imprevizibile o conota(ie negativ%, fiind mai rezerva(i; cei americani sunt mai deschi'i, dar, în acela'i timp, re(elele sociale pe care le construiesc au mai multe goluri în imediata apropiere, în cadrul firmei sau serviciului unde lucreaz%, în compara(ie cu cei francezi. De aceea semnele distinctive ale pozi(iei ocupate, ale studiilor 'i a calific%rilor ob(inute au ponderi diferite în cele dou% culturi organiza(ionale. De exemplu, dac% afi'area diplomei de studii

12

în birou este un obicei curent pentru americani, ar fi considerat drept snobism pentru francezi. Atitudinile fa(% de educa(ie 'i exprimarea acestora sunt o surs% de conflict interior pentru reponden(i, deoarece înse'i a'tept%rile, paracticile 'i experien(ele diferitelor categorii de actori – elevi, p%rin(i, profesori, sunt contradictorii 'i conflictuale prin ele însele 'i prin consecin(ele pe care le dezvolt%. În presa scris%, în audiovizual, în dezbaterile profesionale, sindicale 'i politice, acelea'i teme sunt reluate, mereu de pe pozi(ii conflictuale, numite deseori, din cerin(e de „vanzare rapid% a ziarului” sau emisiunii, scandaluri: scandalul subiectelor, manualelor, scandalul numirii directorilor 'i inspectorilor, scandalul „profesorilor care fac grev% pentru bani”...'i putem enumera mute astfel de topice, deja intrate în cotidian. Pe de o parte, aceasta exprim% pozi(ii neclar exprimate ale tuturor p%r(ilor 'i conflicte interioare în îns%'i con'tiin(a indivizilor, frustr%ri ascunse ale subiec(ilor, care, cândva, au avut ce repro'a profesorilor lor 'ia au „bucuria secret%” când citesc despre ace'tia c% au defecte, sunt umili(i, prost pl%ti(i. În acela'i timp, speran(a, clar% sau nedefinit% în viitorul mai bun, în tratamentul mai bun 'i într-o soart% mai bun% a copiilor lor fac p%rin(ii interesa(i de investi(ia, legal%, ilegal%, m%rturisit% sau nu, în acest viitor dorit mai bun pentru cei dragi lor. Ideea de educa(ie bun% pentru copii a fost dezb%tut% de mai to(i autorii ce au scris despre filosofia 'i sociologia educa(iei, 'i se 'tie c% aceasta difer% mult, depinzând de nivelul de educa(ie al p%rin(ilor, mediul social, cultura general% a societ%(ii etc. Un studiu precedent al laboratorului management educa&ional din cadrul Institutului de )tiin&e ale Educa&iei privind impactul resurselor 'colii 'i familiei asupra succesului 'colar analizeaz% pe larg aceste probleme (Impactul 13

resurselor

materiale

asupra

reu#itei

#colare.

http://www.ise.ro/Management/tabid/83/Default.aspx).

Conflictul din jurul educa(iei, ca subiect de presa 'i de medita(ie interioar%, este inevitabil, din cauza faptului c% educa(ia, ca inten(ie, practic% 'i efecte, „p%trunde adânc” în credin(ele 'i convingerile oamenilor.

Simbolistica,

semnalizarea,

afi'area

'i

percep(ia

competen(elor, certific%rii 'i statutului social sunt indisolubil legate de ideea de „om educat”. În orice studiu privind capitalul cultural, pruden(a necesar% în formularea întreb%rilor face necesar% abordarea factual% (posesie de bunuri culturale, accesul la bunuri 'i servicii ce transport% informa(ii sau creaz% ocazia contactului cultural); posesia sau accesul sunt mai u'or de m%rturisit, de'i, în absen(a verific%rii directe, 'i aici intervine falsificarea – este bine s% ai multe c%r(i, s% frecventezi teatrul sau muzeele etc. Întotdeauna va exista, chiar în aceste situa(ii, o marj% de eroare la nivelul individului, considerabil% uneori, 'i necunoscut% în esen(%. Abordarea statistic% 'i metodele de decantare folosind tehnicile clasice din sociologie 'i psihologia experimental% sunt strict necesare, dac% dorim s% mergem pe o abordare cantitativ% a fenomenelor. (Snobismul, sau falsificarea social% a semnelor instruc(iei, meritelor sau a distinc(iei fiind fenomene curente, manifestate în mare m%sur% la scara întregii societ%(i.)

Totodat%,

exist% comportamente dezirabile în raport cu elementele capitalului cultural, 'i comportamente reale, care, în absen(a observa(iei directe, pot conduce la o eroare sistematic% în orice studiu cantitativ. De aceea, în studiul nostru, va exista o combina(ie între metodele cantitative 'i cele calit%&ive.Pentru studiul calit%&iv, de mare utilitate se dovedesc tehnicile de analiz% a textului, focus-grupurile, în care se 14

decanteaz% mai clar valorile dominante 'i tendin(ele generale în acordarea de semnifica(ie bunurilor culturale, simpla posesie a acestora nedând automat accesul la aceste bunuri. Teoriile structurale privind atitudinile sociale propun dou% mari clase de atitudini (ibidem), cea „conservatoare” 'i cea „liberal%”. Seturile de credin(e care înso(esc aceste atitudini se raporteaz% la valori, considerate mai degrab% ca având un caracter dual (pot ap%rea simultan, în grade diferite de manifestare) decât bipolar (se exclud reciproc ambivalen(ele). Aceste seturi, cu valorile variabilelor empiric determinate, sunt caracteristici ale indivizilor 'i grupurilor de indivizi, purt%tori de caracteristici de semnalizare de acest tip. Factorii care determin% atitudinile sociale ale celorlal(i oameni fa(% de subiec(ii numi(i în continuare „purt%tori de simboluri culturale”, pot fi identifica(i doar prin efectele acestora, adic% prin m%surarea pe scale de atitudini ale variabilelor cât mai restrâns 'i precis definite. De pild%, dac% un profesor poart% costum 'i cravat%, nu poate fi automat clasificat ca purt%tor de simboluri „conservatoare” – aceasta depinde de tipul, croiala, dac% este la mod%, dac% este elegant, „classy” sau ...nepotrivit. Elegan(a este întotdeauna asociat% clasei superioare, indiferent de tipul liberal sau conservator, iar aceasta este u'or de identificat ca fiind, în general, asociat% de c%tre subiec(i ca fiind „potrivit ocaziei”, „pl%cut”, „surpriz% pl%cut%”, „distins 'i discret”. Anumite concepte care prezint% riscul de interpretabilitate, fiind folosite în cadrul mai multor discipline socioumane sau chiar în cadrul aceleia'i discipline cu diverse accep(iuni, necesit% o analiz% prealabil%, înainte de opera(ionalizare.

Numele conceptului poate

denota obiecte, fenomene, sau clase abstracte de obiecte, cum sunt cele din sociologie sau psihologie. 15

De regul%, conceptele se împart în dou% clase mari: cele care se refer% la observabile, direct prin sim(uri sau prin instrumente de m%sur%, 'i cele care se refer% la categorii abstracte, care, la rândul lor, trebuiesc conduse c%tre obiecte sau fenomene care posed% propriet%(i m%surabile, „factuale” sau „obiectuale”. De aceea, posesia, ac(iunea de clasificare sau de ordonare pe care o efectueaz% subiec(ii în studiile referitoare la valori, atitudini sau, cum este în cazul nostru, elementele capitalului cultural, se reduce, în ultim% instan(%, la sortare, clasificare, alegere multipl% efectuat% de subiec(i, sau, în cazul metodelor subiective (focus grup, analiz% de text, analiz% a structurilor cognitive de baz%), de alegerea subiectului, a termenilor utiliza(i, a succesiunii abord%rii unor subiecte, a pauzelor de exprimare etc. Nu în ultimul rând, gestica, mimica, alte elemente afective care intervin în comunicare (uimirea, surpriza, spaima, revolta etc.) trebuie luate în considerare, dac% metoda experimental% permite acest lucru (înregistrare audio sau video, înregistr%ri ale mi'c%rii ochilor sau a dilat%rii pupilei, alte date fiziologice). Pentru studiul nostru a fost aleas% metoda anchetei prin chestionar, care con(ine întreb%ri închise 'i deschise. Metodele de analiz% care a fost prev%zut% atunci când a fost construit instrumentul cercet%rii (chestionarul), sunt metoda statistic% 'i analiza de text. Au fost tot timpul luate în considerare cele trei subtipuri de capital cultural pe care le-am amintit la începutul prezent%rii metodologiei, 'i anume cel internalizat, obiectivizat si cel institutionalizat.

16

OPERA*IONALIZAREA CONCEPTELOR

Orice teorie a m%sur%rii, bazat% pe un model, iar modelul fiind v%zut ca un set de constructe logice (defini(ii, propozi(ii care satisfac anumite cerin(e de logic% formal%, articulate între ele prin inferen(e) (Kerlinger, Fred N. Liberalism and Conservatism: The Nature and Structure of Social Attitudes. Lawrence Erlbaum Associates. Hillsdale, NJ. Publication Year: 1984.)

Un concept care este suficient de maturizat are defini(ii clare, f%r% echivoc; de regul%, categoriile sau subclasele obiectelor logice care alc%tuiesc mul(imea la care se refer% conceptul nu comport% identit%(i multiple (reuniunea submul(imilor d% mul(imea obiectelor la care se refer% conceptul). Analiza conceptelor, mai ales în domeniul 'tiin(elor sociale, este necesar% pentru a ajunge la un rezultat acceptabil. Vom folosi o clasificare matricial% a itemilor care au fost utiliza(i în chestionar, folosind urm%toarele dimensiuni ale matricei de analiz%:

1. Clasificarea

capitalurilor:

internalizat,

obiectivizat

si

institutionalizat 2. Tipurile de manifestare ale individului: posesie, participare (frecventare) evenimente sau locuri cu înc%rc%tur% cultural simbolic%, acces (citire c%r(i, reviste), atitudini (pl%cere, apreciere, sau opusul acestora), atitudini 'i exprimarea pozi(iei (judec%(i de valoare) 3. Clasificarea itemilor: întreb%ri deschise – închise

17

4. Comportamentul familiei pentru sprijinirea 'colarit%(ii 'i atitudinea acesteia fa(% de succesul 'colar (v%zut ca un mijloc de dobândire a capitalului cultural) 5. Comportamentul organiza(ional, la nivelul institu(iei 'colare 6. Confortul 'i accesul la facilit%(i de înv%(are în mediul familial 7. Deprinderi, obi'nuin(e culturale 'i mediul habitual de informare al subiectului 8. Informa(ii ce determin% stratificarea e'antionului, cu impact poten(ial asupra dobândirii capitalului cultural pentru subiect

METODE %I INSTRUMENTE

•

Ancheta prin chestionar. Cercetarea se realizeaz% pe un e"antion selectat de grupul de cercetare (20 de "coli din diferite zone ale României);

•

S-a solicitat o analiz% elaborat% de directorii institu&iilor de înv%&%mânt investigate

Grupuri (int% / popula(ia vizat%:

•

Elevii de liceu sau 'coal% profesional% / 'coal% de arte 'i meserii din clasele selectate aleator de conducerea "colii.

Institu(ii implicate

• Institutul de !tiin(e ale Educa(iei, licee, 'coli profesionale 'i grupuri 'colare. 18

Grupuri de interes (stakeholders):

• Institu(ii

de

înv%(amânt

superior,

angajatori

(patronate),

deciden(i în domeniul politicilor educa(ionale la nivelul na(ional, inspectorate 'colare 'i cadre didactice.

Instrumentele cercet%rii – Chestionarul

Capitalul cultural este fundamentul care asigur%, în diferite forme, succesul "colar "i social. Elevii care au un capital cultural specific claselor sociale defavorizate sau cu valori culturale incongruente codurilor care asigur% accesul la abilit%&ile "i la formele de recunoa"tere social% formal% "i informal%. Elevii din diferite clase sociale sau cu valori culturale diferite se orienteaz% în alegerile pe care le fac – inclusive în concentrarea efortului în planul vie&ii "colare sau în afara ei – în func&ie de caracteristicile capitalului cultural individual, familial "i de grup la care au acces. Capitalul cultural este semnificativ pentru în&elegerea "i predic&ia comportamentelor de grup "i – în cazul nostru – a evolu&iei rezultatelor "colare "i a poten&ialelor probleme sau oportunit%&i pe care le avem. Capitalul cultural, alaturi de analiza altor aspecte ale culturii, ofer% premisa stabiliriii unor pattern-uri de ac&iune pentru optimizarea ofertei "colare "i a abord%rii specifice a problemelor cu care se confrunt% "coala. Chestionarul pe care l-am elaborat este contruit în mod specific avându-se în vedere acest poten&ial.

19

Aspecte

metodologice

privind

organizarea

itemilor

din

chestionar

Chestionarul, ca instrument al cercet%rii, joac% dublul rol de ofert% de stimuli pentru subiec(i 'i de suport pentru consemnarea reac(iilor acestora. În absen(a altor informa(ii directe privind comportamentul subiec(ilor, chestionarul trebuie s% ofere succesiunea cea mai bun% de stimuli 'i oferte de ocazii de manifestare pentru subiec(i, prin chiar structurarea itemilor

Popula&ia investigat#

Popula(ia (int% a prezentei cercet%ri a constituit-o popula(ia 'colar% din diferite zone geografice "i administrative ale României. Ca ipotez% de lucru, dou% aspecte importante au fost luate în considerare în constituirea e'antionului: primul vizând caracteristicile re(elei 'colare sub aspectul distribu(iei pe medii 'i programe educa(ionale, cel de al doilea referindu-se la posibilele influen(e de mediu socioeduca(ional local. Dac% primul aspect a constituit baza alegerii variabilelor de e'antionare, cel de al doilea a fost dep%'it prin alegerea unei e'antion%ri de tip cluster. Prin împr%'tierea mare a unit%(ilor de e'antionare, avantajul acestui tip de e'antionare este dublu, atât prin acoperirea cât mai bun% a plajei posibilelor influen(e locale, cât 'i prin evitarea riscului ca o dimensionare neechilibrat% a unit%(ilor de e'antionare s%-'i pun% o amprent% fals% asupra rezultatelor cercet%rii (prin supra sau sub evaluarea diferitelor aspecte). 20

În urma expedierii chestionarelor "i a instruc&iunilor de aplicare, au fost în final selectate 20 de "coli din diferite jude&e ale României, din zone diferite din punct de vedere geografic "i a dezvolt%rii economice. Din totalul "collor care au trimis setul de chestionare aplicate "i datele suplimentare furnizate de directorii unit%&ilor "colare, au fost selectate "coli din diferite zone, evitându-se includerea în e"antionul final a dou% sau mai multe "coli din aceea"i localitate sau zon%, în vederea asigur%rii unei cât mai bune reprezentativit%&i a e"antionului final.

21

CAPITOLUL III

REZULTATELE CERCET$RII

În acest capitol vom trece în revist% rezultatele ob(inute în urma aplic%rii chestionarului. Vor fi prezentate, la fiecare item, datele rezultate din prelucrarea statistic% a r%spunsurilor precum 'i câteva comentarii pe care le-am considerat relevante. Prima parte a acestei sec&iuni a raportului este reprezentat% de delimit%rile conceptuale, specificarea defini&iilor de lucru "i analiza contextului problemei abordate prin prisma datelor ob&inute în cercet%rile interna&ionale care au abordat secven&ial aspecte direct corelate cu problematica factorilor determina&i pentru capitalul uman "i popula&ia "colar% din România.

DELIMIT$RI CONCEPTUALE

Chiar

din

momentul

apari&iei

sintagmei

“capital

uman”,

conceptul a fost unul controversat. Theodore Schultz, un pionier al domeniului, scria înc% din anii +60 c% “valorile "i credin&ele noastre ne inhib% în a vedea fiin&ele umane ca fiind bunuri de capital, cu excep&ia sclavagismului, la care ne raportam cu dezgust”. Cu peste 50 de ani mai târziu, ideea de capital uman întâpin% cel pu&in aceea"i rezsten&% "i critic% pe care o intuia unul dintre cei care remarcau importan&a 22

capitalului uman. Un prim punct de vedere al celor care critic% ideea de capital uman porne"te de la observa&ia conform c%reia abordarea educa&iei "i a s%n%t%&ii ca forme de capital este o intruziune a economi"tilor în ceea ce trebuie s% fie tratat exclusiv ca problematic% social%. Pe de alt% parte, r%mâne larg dezb%tut% problema cauzalit%&ii care se afl% chiar la baza studiilor asupra capitalului uman: investi&ia în educa&ie produce societ%&i mai bogate sau societ%&ile bogate dezvolt% educa&ia. Cazul Irlandei, care a investit masiv fondurile europene în educa&ie pe baza unui plan vizionar "i a unui control bun al alocarii fondurilor, este un exemplu în plus care demonsetreaz% c% investi&ia în capitalul uman produce bun%stare. Revenind la ceea ce nota Theodore Schultz, “economi"tii au "tiut de mult faptul c% oamenii sunt o parte important% a bun%st%rii na&iunilor”2. Capitalul cultural (le capital culturel) este un concept sociologic impus "tiin&elor sociale de Pierre Bourdieu, fiind articulat "i c%p%tând popularitate odat% cu lansarea c%r&ii scrise împreun% cu Jean-Claude Passeron în anul 1973, “Reproducerea social% "i reproducerea cultural%”. În aceast% lucrare el a încercat s% explice diferen&ele dintre rezultatele "colare ale elevilor din Fran&a anilor +60. Lucrarea s-a dovedit a fi deschiz%toare de drum, fiind urmat% de o serie de lucrari care "i-au pus amprenta adupra studiilor din domeniul "tiin&elor educa&iei. Bourdieu a elaborat "i dezvoltat ideile lucr%rii care a popularizat teoria capitalului cultural "i în lucrari ca “Formele capitalului” (1986) – în care abordeaz% problema diferitelor tipuri de capital - "i în “The State Nobility. Elite Schools in the Field of Power” (1996). Pentru Bourdieu capitalul func&ioneaz% ca o rela&ie social%

2

SCHULTZ, T.W. (1961), “Investment in human capital” , American Economic Review, LI:1, pp. 1-22.

23

într-un sistem de schimb, referindu-se la toate bunurile, materiale sau simbolice, care se prezint% a fi rare "i demne a fi valorizate "i ob&inute într-o anumit% form% de organizare social%. Capitalul cultural ac&ioneaz% – conform lui Bourdieu – ca o rela&ie în cadrul unui sistem de schimburi care include cunoa"terea cultural% care confer% putere "i status. În 'Formele capitalului' (1986), Bourdieu distinge în principal trei tipuri de capital: • Capitalul economic: se refer% la resursele economice (bani, propriet%&i). • Capitalul social: resursele provenind din apartenen&a la un grup, re&ele de influen&% "i suport. Bourdieu define"te capitalul social a fi suma resurselor prezente "i poten&iale care &in de crearea unei re&ele durabile mai mult sau mai pu&in institu&ionalizate de recunos"tere "i sprijin mutual al unor oameni care se cunosc. • Capitalul cultural: formele de cunoa"tere; abilit%&ile; educa&ia; oricare dintre avantajele pe care le aare o persoan% pentru a ob&ine o pozi&ie social% superioar%, inclusive a"tept%rile înalte. P%rin&ii ofer% copiilor lor un capital cultural care este transpus în atitudinile specifice "i setul de cuno"tin&e care fac "coala "i sistemul educa&ional în ansamblul s%u s% fie pentru copil un loc familiar în care pot avea u"or succes.

Teoria capitalului cultural se bazeaz% în fond pe defini&ia societ%&ii a"a cum apare ea în viziunea lui Max Weber, ca o sum% de status grupuri, fiecare cu propria cultura de status care controleaz%

24

accesul la beneficiile "i privilegiile oferite de apartenen&a la grup. Capitalul cultural poate fi delimitat în trei mari subtipuri: internalizat, obiectivizat "i institu&ionalizat (Bourdieu, 1986). Bourdieu distinge între aceste tipuri de capital: • internalizat. În acest tip, capitalul cultural este întrupat în individ. Este deopotriv% mo"tenit "i dobândit. Nu este mo"tenit genetic, ci ca urmare a determin%rilor temporale, culturale a tradi&iilor "i cutumelor internalizate de regula prin influen& direct% a familiei prin socializarea de baz%. Este puternic legat de ceea ce Bourdieu nume"te a fi habitus – caracterul "i modul de gândire al unei persoane. o Capitalul lingvistic, definit ca un mod de a utiliza "i rela&iona cu limbajul (Bourdieu, 1990). Modul în care vorbim,

cantitatea

vocabularului

utilizat,

gradul

de

complexitate pe care individul îl poate implica în comunicare este în sine o forma a capitalului cultural internalizat.

• Obiectivizat. Lucrurile de&inute care intr% în categoria bunurilor culturale: c%r&i, obiecte de art%, instrumente "tiin&iffice etc. Aceste bunuri culturale pot fi transmise material (vândute) ca o form% de exercitare a capitalului economic "i ca o form% simbolic% de afirmare a capitalului cultural. Distinc&ia important% vine din faptul c% dac% oricine poate de&ine o anumit% carte, numai de&in%torul capitalului cultural adecvat poate “utiliza” cartea, adic% de a în&elege semnifica&iile sale culturale. Acest lucru nu este ob&inut prin simpla achizi&ie sau vânzare a

25

respectivului bun (carte, tablou etc.).

• Institu&ionalizat. Aceast% form% de recunoa"tere a capitalului cultural al individului se refer% în special la diplome "i alte forme de recunoa"tere oficial%, birocratic% "i institu&ional% a ceea ce &ine de rezultatele academice "i a calific%rilor.

Pornind de la aceste puncte distincte putem s% vedem mai clar spa&iul în care se plaseaz% problematica care se subsumeaz% capitalului uman. O defini&ie larg acceptat% ne este oferit% de una dintre cele mai influente organiza&ii economice interna&ionale, OECD. Capitalul uman este definit de OECD ca fiind suma cuno$tin%elor,

abilit"%ilor, competen%elor $i atributelor individului prin care se faciliteaz" crearea bun"st"rii personale, economice $i sociale (The Well-being of Nations. The Role of Human and Social Capital, OECD, 2001).

26

3.2. REZULTATE DIN STUDIILE INTERNA'IONALE. O ANALIZ$ COMPARATIV$.

Pentru a vedea care este contextul în care se plaseaz% cercetarea noastr% "i locul pe care îl au variabilele analizate în lucrarea de fa&%, am elaborat o analiz% comparativ% a studiilor care abordeaz% chiar "i secven&ial problematica care se subsumeaz% capitalului uman, în toate cele trei forme ale sale delimitate în rândurile de mai sus. Totodat%, harta capitalului uman - a"a cum este el pentru elevii din România – este compeltat% de rezultatele studiilor interna&ionale asupra performan&elor "colare. Aceste rezultate sunt corelate ulterior cu datele ob&inute de la alevi prin care se reflect% situa&ia capitalului cultural obiectivizat. Studiile TIMSS

organizate de IEA

privind achizi(iile la

matematic% 'i 'tiin(e la care România a participat dup% anii 90 au eviden(iat rezultate (constant!) slabe pentru elevii români (pozi(iile ocupate la 'tiin(e au fost: la testarea din 1995 locul 35 din 41 de sisteme educa(ionale prezente în testare, în 1999 locul 26 din 38, iar în 2003 locul 31 din 50 – rezultatele test%rii din 2007 nu au fost înc% f%cute publice). Aceste studii au fost organizate ciclic, având o periodicitate de patru ani pentru aplicarea instrumentelor de testare, fiind cele mai ambi(ioase studii în domeniu. E'antioanele na(ionale în cele trei test%ri realizate la Popula(ia 2 sunt prezentate în tabelul 2.4.4. Tabelul 1. E#antioanele României în test%rile TIMSS

27

1999

1995! otal

2003

Total

Urban Rural

Total

Urban Rural

Total

Urban Rural

176

93

83

150

91

59

150

89

61

#coli 163

90

73

147

90

57

148

89

59

Urbaselecta te Nr.

participante Nr.

elevi 3899 (clasa a VIII-a)

selecta$i Nr.

4192

3425

4104

98%

98%

3938 (clasa a VII-a)

elevi 3725 (clasa a VIII-a)

participan$i Rata

3514

3746 (clasa a VII-a)

de 89%

participare

Din e'antionul selectat un procent de pân% la 5% din 'coli/elevi puteau fi exclu'i 'i înlocui(i cu 'coli din lista de rezerve ce a înso(it e'antionul. Excluderea 'colilor se f%cea în cazuri bine justificate (cum ar fi 'coli izolate la care transmiterea instrumentelor de testare era foarte dificil de realizat, 'coli afectate recent de calamit%(i naturale etc). Elevii cu nevoi speciale sau cu handicapuri ce ar fi f%cut dificil% prezentarea lor la testare au fost scuti(i (propor(ia lor neputând dep%'i 5% din totalul popula(iei selectate). Baza de date transmis% de fiecare Centru Na(ional TIMSS la Statistics Canada a con(inut atât 'coli din înv%(%mântul public cât 'i din cel privat.

!

Numai la testarea din 1995 în cazul popula!iei 2au fost testa!i "i elevi de clasa a VII-a 28

Num%rul 'colilor private gimnaziale din România fiind foarte mic fa(% de num%rul celor din înv%(%mântul public, în nici un e'antion nu a fost selectat% vreo 'coal% privat%. Primele studii organizate de IEA privind predarea matematicii au fost FIMS - First International Mathematics Study

- Primul studiu

interna(ional privind matematica în 1959-1967; SIMS - Second

International Mathematics Study - Al doilea studiu interna(ional privind matematica în 1976-1987, respectiv pentru 'tiin(e FISS- First

International Science Study - Primul studiu interna(ional privind 'tiin(ele în 1966-1973 'i SISS- Second International Science Study – Al doilea studiu interna(ional privind 'tiin(ele în 1980-1989, la care România nu a participat. Date fiind aceste studii, care s-au desf%'urat separat pentru matematic% 'i 'tiin(e, urm%toarele studii comune au primit titlul generic TIMSS. Primul studiu TIMSS (The Third International Mathematics and

Science Study – Al treilea studiu interna(ional privind matematica 'i 'tiin(ele) a avut testarea în 1995, implicând în studiu peste o jum%tate de milion de elevi, 30 000 de profesori de matematic% 'i 'tiin(e (fizic%, chimie, biologie 'i geografie) din 50 de sisteme educative. TIMSS a fost proiectat 'i realizat pentru trei popula(ii de elevi: • Popula(ia 1- elevii din clasele ce cuprind majoritatea copiilor în vârst% de nou% ani (corespunzând claselor a III-a 'i a IV-a din România) • Popula(ia 2- elevii din clasele ce cuprind majoritatea copiilor în vârst% de treisprezece ani (corespunzând claselor a VII-a 'i a VIIIa) • Popula(ia 3- elevii afla(i în anul terminal al 'colii secundare ( echivalentul ultimului an de liceu în România) 29

Datorit% costului extrem de ridicat al studiului România nu a participat decât la studiul vizând popula(ia 2, considerându-se important% testarea cuno'tin(elor la matematic% 'i 'tiin(e a elevilor ce încheie înv%(%mântul obligatoriu. Astfel, în România au fost testa(i 3899 elevi de clasa a VIII-a 'i 3938 de elevi de clasa a VII-a dintr-un e'antion na(ional, testarea a avut loc cu dou% luni înainte de încheierea anului 'colar 1994-1995. Studiul a fost finalizat în 1995 la popula(ia 2 de 42 de (%ri. Studiul TIMSS-R (Third International Mathematics and Science

Study Repeat – Al treilea studiu interna(ional privind matematica 'i 'tiin(ele – repetare) a avut testarea în 1999. Din nou, din acelea'i ra(iuni economice, România a participat doar la testarea la popula(ia 2, al%turi de alte 37 de (%ri din întreaga lume, implicând un num%r similar de participan(i (profesori 'i elevi ca în 1995). În România au fost testa(i 4332 de elevi, de data aceasta doar din clasa a VIII-a). În 2003 a avut loc etapa de testare în cadrul studiului TIMSS2003 (Trends in International Mathematics and Science Study 2003 – Tendin(e în studiul matematicii 'i 'tiin(elor 2003). Din România au fost testa(i 4104 elevi de clasa a VIII-a al%turi de colegii lor corespunzând popula(iei 2 din 49 de sisteme educa(ionale. Cele patru întreb%ri de cercetare se refer% la curriculum-ul inten(ionat, implementat 'i realizat 'i la rela(iile 'i leg%turile dintre ele. Întreb%rile generale au fost folosite drept linii pentru proiectare 'i dezvoltarea instrumentelor utilizate. Prima întrebare se refer% la curriculum-ul inten(ionat: Ce

diferen!e exist" între obiectivele generale de înv"!are la matematic" #i #tiin!e în !"rile participante; ce caracteristici ale sistemelor educa!ionale, #colilor #i elevilor influen!eaz" dezvoltarea acestora? 30

Obiectivele generale luate în discu(ie sunt cele definite la nivel na(ional. Chiar dac% structurile administrative 'i politicile educa(ionale sunt extrem de variate, diversitatea rezult% în principal , în cazul curriculumul-lui inten(ionat de nivelul la care se ia decizia. Unele dintre (%rile participante au curriculum na(ional, altele, mai pu(in centralizate au ini(iative curriculare 'i la nivele statal, regional sau local. Curriculum-ul

inten(ionat

este

descris

de

documentele

curriculare oficiale (politici 'colare la nivel na(ional, regional, local, vârsta de începere 'i încheiere a înv%(%mântului obligatoriu, clasa la care se începe studiul matematicii 'i 'tiin(elor, programele 'colare, num%r de ore alocate s%pt%mânal studiului acestor obiecte, modul de abordare a 'tiin(elor (integrat sau ca obiecte separate) sau ponderea orelor la decizia 'colii, cursurile op(ionale, dotarea minim% a laboratoarelor etc.). Spiritul lui este reflectat în manuale, ghiduri curriculare, auxiliare didactice. In TIMSS curriculum-ul inten(ionat este descris de conceptele, procesele, aptitudinile 'i atitudinile vizate prin studiul matematicii 'i 'tiin(elor. Întrebarea num%rul doi se refer% la curriculum-ul implementat:

Ce oportunit"!i li se ofer" elevilor pentru înv"!area matematicii #i #tiin!elor #i cum difer" practicile de predare la matematic" #i #tiin!e în diferitele sisteme educa!ionale cuprinse în studiu #i ce factori influen!eaz" aceste diferen!e? Se studiaz% modul în care profesorii din diferite sisteme abordeaz% implementarea, la clas%, a curriculum-ului inten(ionat (considerându-se inevitabil ca el s% nu fie identic cu cel inten(ionat). La fel ca 'i în cazul curriculum-ului inten(ionat el este descris în 31

termeni de concepte, procese, aptitudini 'i atitudini. Aceast% abordare este important% pentru c% permite o investigare explicit% a rela(iilor dintre cele dou% nivele curriculare. Întrebarea num%rul trei se refer% la curriculum-ul realizat : Ce

concepte, procese #i atitudini #i-au însu#it elevii: ce factori influen!eaz" oportunit"!ile de înv"!are ale elevilor? Curriculum-ul realizat este reprezentat de ie'iri, de ceea ce elevii au realizat în timpul 'colariz%rii la matematic% 'i 'tiin(e. Realiz%rile sunt influen(ate atât de ceea ce s-a inten(ionat s% se fac%, de modul în care s-a f%cut implementarea dar 'i de oportunit%(ile de înv%(are oferite. Curriculum-ul inten(ionat este descris în termeni de modalit%(i institu(ionale pentru a realiza înv%(area, dar 'i de modul în care elevii î'i organizeaz% înv%(area. Num%rul de ore alocat temelor de cas%, comportarea elevilor în timpul orelor, interesul manifestat de ace'tia pentru matematic% 'i 'tiin(e influen(eaz% realiz%rile elevilor. La modul general, curriculum-ul inten(ionat este influen(at de contextul socio-economic în care î'i desf%'oar% elevii activitatea. Sunt importante de asemenea atitudinile, aspira(iile elevilor 'i p%rin(ilor acestora, statutul economic 'i nivelul de educa(ie al familiei. Analiza achizi(iilor include compara(iile între rezultatele (%rilor participante 'i în cadrul aceluia'i e'antion na(ional între diversele tipuri de 'coli. Întrebarea num%rul patru se refer% la rela(iile ce se pot stabili între curricula 'i contextul social 'i educa(ional: Care este rela!ia între

curriculum-ul inten!ionat, implementat #i realizat, aranjamentele procesului de predare-înv"!are #i ie#irile din procesul educativ?

32

Datele colectate în TIMSS permit s% se fac% corela(ii între curriculum-ul inten(ionat, cel implementat 'i cel realizat, dimensiunea clasei,

abordarea

pedagogic%,

diferen(e

de

gen

în

achizi(ii,

caracteristici ale 'colii, resurselor utilizate, ale familiei din care provin elevii.

Unele

variabile,

legate

de

organizarea

curricular%,

accesibilitatea programelor, atitudinile elevilor 'i p%rin(ilor fa(% de matematic% 'i 'tiin(e, resursele utilizate, calificarea profesorilor sau practicile de predare pot fi corelate cu rata de r%spunsuri corecte la subiectele testate. Se pleac% de la antecedentele curriculare, luându-se în considerare caracteristicile sistemului educa(ional în ansamblu, cuno'tin(ele

din

ciclul/ciclurile

de

înv%(%mânt

anterioare

din

curriculum-ul na(ional, trecându-se apoi la nivelul comunit%(ii, la 'coala propriu-zis% (tipul 'colii, gradul ei de autonomie în stabilirea curriculum-ului) 'i la profesorii ei (ce studii au urmat pentru a ajunge profesori, ce calific%ri suplimentare au), caracteristicile mediului de provenien(% a elevului fiind 'i ele extrem de importante (nivelul de instruire al p%rin(ilor, statutul socio-economic al familiei, resursele pe care le posed% acas% pentru instruire). Contextul curricular face referiri la institu(iile implicate la nivel de sistem, condi(ii 'i procesul educa(ional din 'coal%, cu importan(% deosebit% acordat% elevului ce î'i desf%'oar% activitatea în acest context. Curriculum-ul inten(ionat este cel de la nivelul sistemului, profesorul realizeaz%, prin activitatea de la clas% curriculum-ul implementat la nivel de clas%/'coal%, realizarea curriculum-ului revenind elevului (m%surat prin test%rile curente, iar la nivel general prin test%ri na(ionale, sau, în TIMSS prin test%ri interna(ionale). 33

Un curriculum inten(ionat foarte bun nu înseamn% neap%rat 'i rezultate foarte bune ale elevilor. Curriculum-ul na(ional de fizic% este acela'i pentru toate 'colile, dar acestea au posibilitatea s%-'i stabileasc% prin curriculum-ul la dispozi(ia 'colii s% studieze suplimentar la fizic% sau la 'tiin(e. Calitatea procesului de instruire 'i educare este influen(at% de calitatea curriculum-ului inten(ionat, dar 'i de calitatea presta(iei profesorilor la implementare. Având intr%ri similare în proces ie'irile pot s% fie diferite, ceea ce se întâmpl% la clas% în cursul activit%(ii între profesor 'i elevii s%i fiind extrem de important. Se a'teapt% din partea elevilor nu numai achizi(ii, în termeni de cuno'tin(e, informa(ii, dar 'i participare activ% la propriul proces de instruire 'i educare. Atitudinile 'i aspira(iile elevilor fa(% de studiul matematicii 'i 'tiin(elor sunt considerate ca fiind extrem de importante. Pl%cerea cu care elevii înva(% la matematic% 'i 'tiin(e, gradul lor de încredere în propriile posibilit%(i de a ob(ine rezultate bune sunt de asemenea factori importan(i pe care studiul îi ia în considerare. Sunt vizate perspectivele pe care le ofer% studiul matematicii, 'tiin(elor 'i tehnologiei, prin promovarea unei atitudini pozitive a elevilor fa(% de acestea, prin stimularea aspira(iilor de a urma cariere în aceste domenii. Este

considerat%

de

asemenea

extrem

de

important%

valorizarea atitudinii pozitive fa(% de studiul matematicii, 'tiin(elor 'i tehnologiei 'i a elevilor care doresc s% urmeze cariere în alte domenii. Sunt încurajate dezvoltarea de aspecte ale gândirii 'tiin(ifice, cum

ar

fi

deschiderea,

scepticismul,

incertitudinii, curiozitatea. 34

obiectivitatea,

tolerarea

În

acest

studiu

s-au

utilizat

o

varietate

de

metode

complementare de cercetare : evalu%ri, chestionare, analiz% de curriculum, studii de caz. Toate (%rile participante au parcurs urm%toarele etape ale studiului: Analiza de curriculum- compararea ghidurilor curriculare (programelor de studiu în vigoare în anul 'colar respectiv) 'i a manualelor de matematic% 'i 'tiin(e (fizic%, chimie, biologie, geografie, inclusiv a manualelor de cuno'tin(e despre natur% de la ciclul primar), cercetând dup% o gril% dat% con(inuturile, ordinea subiectelor, categoriile de vârst% la care sunt focalizate anumite subiecte, expectan(ele referitoare la performan(ele elevilor 'i aplicarea de chestionare pe e'antioane na(ionale. Au fost folosite urm%toarele instrumente: • Formulare pentru analiza de curriculum • Chestionare pentru exper(i • Formulare de revizuire a itemilor • Chestionare pentru profesorii ce predau matematica, fizica, chimia, bilogia 'i geografia la clasele din e'antionul na(ional • Chestionare pentru directorii 'colilor selectate • Chestionare pentru testarea elevilor, con(inând itemi cu r%spuns la alegere 'i cu r%spuns construit de matematic% 'i 'tiin(e • Chestionare de context ale elevilor • Ghiduri pentru acordarea scorurilor la itemii cu r%spuns construit Testarea propriu-zis% la matematic% 'i 'tiin(e - prin evalu%ri cu durata total% de 90 minute, incluzând în acela'i caiet de testare itemi de matematic% 'i 'tiin(e (fizic%, chimie, 'tiin(a vie(ii, 'tiin(a P%mântului, mediu înconjur%tor 'i natura 'tiin(ei - dat% fiind diversitatea modului 35

de abordare a disciplinelor 'tiin(ifice în (%rile participante, în multe din aceste (%ri elevii studiind o singur% disciplin% numit% "!tiin(e" în care abordeaz% subiecte din domeniile enumerate mai sus). Doar în 1995 un num%r redus de 'coli din e'antionul ini(ial ( un num%r de 50 de 'coli în cazul României) au participat 'i la o sesiune de evaluare a deprinderilor practice. Completarea de chestionare referitoare la 'coal%, profesori 'i elevi (directorii au r%spuns la întreb%ri privind politicile 'i practicile 'colare, vizând mai ales posibilit%(ile 'colii de a asigura egalitatea 'anselor pentru to(i elevii, baza material% pentru buna desf%'urare a activit%(ii la matematic% 'i 'tiin(e, activit%(ile de formare continu% oferite sau facilitate de 'coal%, încadrarea 'colii cu profesori califica(i 'i personal didactic auxiliar,

m%rimea 'colii, probleme legate de disciplina

elevilor, timpul acordat în calitate de directori diferitelor tipuri de activit%(i specifice func(iei etc., profesorii de matematic%, fizic%, chimie, biologie 'i geografie care au predat la clasele testate au completat chestionare vizând formare ini(ial%, opiniile lor pedagogice 'i practicile lor de predare, modalit%(ile de interac(iune cu elevii în activitatea de la clas%, iar elevii au completat chestionare referitoare la contextul cultural, economic 'i social în care î'i desf%'oar% activitatea, motiva(ia pe care o au în studiul matematicii 'i 'tiin(elor, performan(ele pe care le a'teapt% la aceste discipline, rela(ia lor cu profesorii 'i colegii la orele de matematic% 'i 'tiin(e, modul în care î'i petrec timpul liber, materialele 'i mijloacele pe care le au acas% care le faciliteaz% studiul la aceste obiecte: computere, bibliotec% personal%, televizor etc.).

36

Contextul în care a avut loc studiul TIMSS- 1995 Pentru descrierea contextului în care elevii 'i profesorii î'i desf%'urau activitatea în 1995 'i a factorilor care influen(eaz% calitatea procesului vom folosi, în primul rând date din studiul IEANCEE (International Evaluation of Achievement in Nine Central and Eastern European Countries). *%rile participante la studiul TIMSS pentru care s-au extras date 'i au fost interpretate comparativ în studiul IEANCEE au fost: Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Federa(ia Rus%, Slovacia , Slovenia 'i România. Ucraina a avut 'i ea inten(ia de a participa la studiu, dar a fost nevoit% s% renun(e din motive financiare . Am considerat importante compara(iile cu aceste (%ri pentru c% practic am pornit în reformarea sistemelor noastre educa(ionale de la foarte multe puncte comune, direc(iile alese fiind diferite. Datele sunt prelucrate din "Chestionarul de context al elevului" 'i din "Chestionarul profesorului" (completat de profesorii de matematic%, fizic%, chimie, biologie 'i geografie ce predau la clasele din e'antion). Aceste nou% (%ri participante la studiu au avut în a doua jum%tate a secolului XX evolu(ii similare, foarte diferite de a restului (%rilor participante în TIMSS. S-a considerat util% elaborarea acestui studiu regional pentru era pentru prima dat% când se puteau ob(ine, la nivel interna(ional date comparative între (%ri care au avut pân% în 1989 sisteme de înv%(%mânt similare.

37

Pe de alt% parte erau suficiente disparit%(i între (%ri privind condi(iile în care elevii 'i profesorii î'i desf%'urau activitatea ca aceste compara(ii s% ofere puncte interesante de analiz%. De altfel înainte de 1989 numai Ungaria (membr% IEA din 1968) 'i Slovenia au participat la studii interna(ionale în educa(ie, Bulgaria, Cehia, România, Federa(ia Rus% 'i Slovacia sunt membre IEA din 1991, iar Letonia 'i Lituania din 1993. A fost extrem de important modul în care factorii de decizie au abordat rezultatele ob(inute 'i cum schimb%rile efectuate s-au reflectat în rezultatele ulterioare. E'antionul din studiul IEANCEE are caracteristicile descrise în tabelul 1, factorii lua(i în considerare influen(ând rezultatele: Tabelul 2. "ara

Vârsta

B%ie$i

Fete

Rural

Urban

Locuiesc

Nr. mediu de

%

%

%

%

cu

persoane

ambii

ce

p%rin$i

locuiesc

%

împreun% acas%

Cehia

14,4

49,0

51,0

16,4

83,6

82,

4,39

Letonia

14,3

47,6

52,4

44,7

55,3

70

4,7

Lituania

14,3

45,3

54,7

31,9

68,1

79

4,41

România

14,6

49,5

50,5

30,5

69,5

67

4,52

Federa$ia

14,0

46,7

53,3

23,1

76,9

76

4,12

Slovacia

14,3

49,3

50,7

31,1

68,9

79

4,74

Slovenia

14,8

48,7

51,3

32,5

67,5

87

4,47

Ungaria

14,3

49,1

50,9

35,1

64,9

85

4,37

Rus%

În e'antion fetele erau mai numeroase decât b%ie(ii în toate (%rile, propor(ia fiind cea mai mic% în România.

38

Cehia a fost (ara în care raportul de subiec(i urban/rural a fost cel mai ridicat (5,09), Letonia a avut cel mai mic raport (1,23), pentru România raportul fiind 2,27. De remarcat de asemenea c% România este pe ultimul loc privind propor(ia de copii din e'antion care la data test%rii tr%iau împreun% cu ambii p%rin(i, cu 20 de procente sub nivelul Sloveniei, aflat% pe primul loc, datorat% ratei divor(urilor 'i migr%rii interne. Datele Comisiei Na(ionale pentru Statistic% indic% dup% 1990 o cre'tere semnificativ% a ratei divor(urilor, în special la categoria de vârst% a so(ilor 30-39 de ani, precum 'i cre'terea migra(iei interne determinate de schimbarea domiciliului (în special o migrare din rural în urban). În 1990 de exemplu un val uria' de emigran(i de circa 616000 de persoane a sosit din rural în urban. De asemenea România avea cel mai mare procent de copii din e'antion (7%) care la data test%rii nu locuiau nici m%car cu unul din p%rin(i. Num%rul de persoane ce locuiau împreun% cu elevii a fost pentru toate (%rile între 4 'i 5, aproximativ 60% din elevi locuind împreun% cu p%rin(ii 'i fra(ii 'i surorile 'i ceva mai pu(in de 30% men(ionau c% 'i bunicii locuiesc împreun% cu familia. Doar în România copiii din mediul rural cuprin'i în testare locuiau în locuin(e ce g%zduiau mai mult de 5 persoane (media a fost de 5,18). S-au cules informa(ii despre dot%rile pe care elevii le au acas% 'i care le-ar putea influen(a rezultatele înv%(%rii, în tabelul 3. fiind prezentat% propor(ia de elevii din e'antion ce de(in trei dintre acestea: Tabelul 3. Mediul în care î#i desf%#oar% elevii activitatea

39

"ara

Cehia Letonia Lituania România Federa$ia Rus% Slovacia Slovenia Ungaria

Num%rul mediu de c%r$i din cas% 169 214 128 105 140

Dic$ionar %!

Computer %!

94 94 88 60 88

Mas% proprie de studiu! % 90 98 95 69 95

121 125 175

96 94 77

86 93 92

31 47 37

36 13 42 19 42

De remarcat slaba dotare a elevilor români ce se g%sesc pe ultimul loc la trei din cele patru rubrici luate în considerare, îngrijor%tor fiind procentul foarte mic de elevi ce nu au nici m%car mas% proprie de studiu Dac% se ia în considerare mediul de reziden(% num%rul mediu de c%r(i pe care copiii români din meiul rural îl au acas% este de 69 (cel mai sc%zut dintre (%rile participante la studiul IANCEE, toate celelalte (%ri având o medie de peste 100). Ultima pozi(ie se men(ine 'i pentru mediul urban, media de 120 de c%r(i fiind mult sub cele 229 pe care le au acas% elevii din Lituania (plasa(i pe primul loc la acest indicator). Cu toate acestea elevii din România î'i petrec citind 1,24 de ore zilnic, cel mai mult din toate cele 41 de (%ri participante. Tabel 4. Num%rul de c%r$i pe care elevii le au acas% în 2003 "ara

Singapore

! ! !

Mai mult de 200 de c%r$i Proce Scoru nt l elevi medi u 14 631

101-200 c%r$i

26-100 c%r$i

11-25 c%r$i

0-10 c%r$i

Proce nt elevi

Scorul mediu

Procen t elevi

Scorul mediu

Procen t elevi

Scorul mediu

Procen t elevi

Scorul mediu

16

607

33

589

24

546

12

508

cifrele reprezint# procentul de elevi din e"antion care aveau acas# în 1995 cel pu!in un dic!ionar cifrele reprezint# procentul de elevi din e"antion care aveau acas# în 1995 mas#/birou propriu cifrele reprezint# procentul de elevi din e"antion care aveau acas# în 1995 computer 40

Taiwan Republica Coreea Hong Kong Estonia Japonia Media interna$i. România Liban Filipine Botswana Ghana Africa de Sud

15 19

616 596

14 22

602 572

30 33

582 556

24 10

552 533

17 15

515 514

9 45 17 15

576 567 584 506

8 18 17 13

574 552 567 498

27 23 32 27

565 543 552 483

28 11 22 26

555 528 539 458

8 3 13 18

538 516 517 438

12 8 3 4 10 6

516 421 373 407 259 315

13 8 4 5 6 5

508 446 423 402 276 316

29 25 17 13 16 14

479 423 418 395 277 288

27 36 34 30 34 31

451 384 381 368 264 241

20 23 43 48 34 44

435 353 356 348 246 218

Num%rul de c%r(i pe care elevi români declar% c% le au acas% a crescut (nu substan(ial) fa(% de datele anterioare, tabelul prezentând 'i scorurile ob(inute corelate cu volumul bibliotecii familiei. Cu excep(ia bibliotecilor de familie cu mai mult de 200 de c%r(i elevi români se situeaz% peste media interna(ional% ca dotare cu c%r(i în 2003. !i scorurile ob(inute (cu excep(ia celor care declar% c% au între 26 'i 100 de c%r(i) sunt peste media inetrna(ional%. Cei mai dota(i din acest punct de vedere sunt elevii din Estonia, 45% dintre ei declarând c% au acas% mai mult de 200 de c%r(i. În studiul TIMSS rezultatele elevilor au depins de experien(a de predare a profesorilor, crescând în func(ie de anii de activitate la catedr% de la profesorii debutan(i pân% la un maxim la categoria cu o experien(% didactic% de 11-20 de ani, sc%zând apoi la cei cu peste 20 de ani de activitate. În 2003 situa(ia arat% o ameliorare a condi(iilor în care elevii români î'i desf%'oar% activitatea. Tabelul 5. prezint% situa(ia României în raport cu primele 'i ultimele cinci clasate. Tabel 5. Computer #i birou/mas% de studiu în 2003

41

"ara

Singapore Taiwan Republica Coreea Hong Kong Estonia Japonia Media interna$. România Liban Filipine Botswana Ghana Africa de Sud

Au computer

Nu au computer Scorul mediu 498 523 -

Au birou/mas% de studiu Procent Scorul elevi mediu 91 582 93 573 97 560

Nu au birou/masa de studiu Procent Scorul elevi mediu 9 536 7 539 3 513

Procent elevi 94 91 98

Scorul mediu 583 576 560

Procent elevi 6 9 2

97 67 82 60

557 563 558 484

3 33 18 40

535 535 529 449

75 93 96 83

558 553 554 480

25 7 4 17

553 555 526 446

32 59 21 16 24 37

499 409 396 374 239 277

68 41 79 84 76 63

460 373 374 367 269 227

77 71 75 68 60 58

484 403 387 374 280 265

23 29 25 32 40 42

430 374 356 354 236 220

Elevii din (%rile care au ob(inut scorurile la 'tiin(e cele mai ridicate sunt 'i cei care au, în cel mai ridicat procentaj, computere acas%, punctaj mult mai ridicat decât media interna(ional%. Aproape totalitatea elevilor din Singapore, Taiwan, Republica Coreea 'i Hong Kong dispun de computer. România se situeaz% mult sub media interna(ional%, dar elevii care au computer acas% au performat mai bine decât media interna(ional%, iar cei care nu au computer s-au situat sub aceasta 'i cu 39 de puncte sub rezultatul colegilor lor. În general elevii care posed% acas% computer provin din medii socio-economic avantajate, astfel c% performan(a poate fi mai degrab% asociat% cu mediul de provenien(% ce ofer% avantaje (nivelul de preg%tire al p%rin(ilor, posibilitatea s% beneficieze de medita(ii etc.) decât cu utilizarea propriu zis% a computerului pentru instruire. În privin(a elevilor care au birou/mas% de studiu elevii din România se situeaz% sub media interna(ional%, scorul ob(inut fiind, totu'i peste media interna(ional%.

42

Putem lua în considerare 'i compara(ia cu (%rile europene prezente în testare în 2003, iar tabelul 5. prezint% aceast% compara(ie ((%rile sunt listate în ordine alfabetic%). Tabelul 6. Dot%ri de care dispuneau elevii în 2003 "ara

Anglia Belgia (Flamanda) Bulgaria Cipru Estonia Federa$ia Rus% Italia Lituania Letonia Macedonia Media interna$. Republica Moldova Norvegia Olanda România Sco$ia Slovacia Slovenia Suedia Ungaria

Au computer

Nu au computer Scorul mediu 509 457

Au birou/mas% de studiu Procent Scorul elevi mediu 87 550 95 518

Nu au birou/masa de studiu Procent Scorul elevi mediu 13 517 5 485

Procen t elevi 94 95

Scorul mediu 548 519

Procent elevi 6 5

37 82 67 30

481 450 563 538

63 18 33 70

480 407 535 504

79 95 93 92

482 445 553 516

21 5 7 8

469 386 555 490

84 48 43 42 60

497 535 526 466 484

16 52 57 58 40

463 506 504 441 449

88 97 94 87 83

493 520 514 456 480

12 3 6 13 17

477 495 497 415 446

18

471

82

474

80

476

20

462

96 98 32 91 67 86 98 75

497 537 499 516 528 525 526 554

4 2 68 9 33 14 2 25

445 460 475 496 499 512

98 99 77 82 88 97 98 98

496 537 484 517 521 522 525 544

2 1 23 18 12 3 2 2

430 489 490 484 -

În 2003 un procent mai mare de elevi români declar% c% au birou/mas% de studii proprii 'i de asemenea situa(ia procentului de elevi ce au acas% computer s-a îmbun%t%(it. R%mânem totu'i, pe ultimul loc în privin(a procentului de elevi care declar% c% nu au birou/mas% proprie de studiu. Din analiza chestionarelor completate de c%tre profesori în 2003 rezult% c% de'i ace'tia apreciaz% foarte mult creativitatea elevilor la

43

matematic% 'i 'tiin(e, totu'i 80% din ei î'i petrec cea mai mare parte a timpului la clas% ajutând elevii cu dificult%(i. Se poate stabili o rela(ie direct% între nivelul de studii ale p%rin(ilor 'i rezultatele la testare ale elevilor atât la matematic% cât 'i la fizic%, tabelul urm%tor prezentând aceast% rela(ie dup% nivelul de studii a cel pu(in unuia dintre p%rin(i. Tabelul 7. Scorurile medii ob$inute de elevi dup% nivelul de studii a cel pu$in unui p%rinte

!tiin$e Matematic%

Universitate

Liceu

%

%

10

Media 522 517

47

Gimnaziu

Media 498 497

Nu #tiu ce studii au p%rin$ii % Media % Media 477 463 33 467 10 460

Cum au ar#tat $i studiile anterioare, rezultatele elevilor depind de gradul de instruire al p#rin%ilor. Atât la matematic% cât 'i la 'tiin(e elevii la care cel pu(in unul din p%rin(i avea studii universitare au ob(inut rezultate peste media interna(ional% iar cei la care cel pu(in unul din p%rin(i avea studii liceale au ob(inut rezultate peste media ob(inut% de elevii români ai e'antionului atât la matematic% cât 'i la 'tiin(e. Pentru a vedea cum au evoluat aceste rela(ii tabelul prezint% corela(ia între nivelul de studii al p%rin(ilor 'i rezultatele elevilor la 'tiin(e cum a rezultat din studiul TIMSS 2003. Pentru elevii români se men(ine clar corelarea rezultatelor superioare cu gradul de instruire al p%rin(ilor, dar procentul elevilor ai c%ror p%rin(i au studii superioare este sub media interna(ional%. Procentul elevilor români ai c%ror

44

p%rin(i au doar studii gimnaziale este sub media interna(ional%, scorul ob(inut fiind peste aceasta. Cei mai titra(i p%rin(i îi au elevii din Norvegia, SUA 'i Armenia, ei ob(inând (cu excep(ia Armeniei, aflat% la prima participare) scoruri superioare mediei interna(ionale. În Singapore 'i Hong-Kong scorurile ob(inute de elevi au fost superioare mediei interna(ionale indiferent de gradul de educa(ie al p%rin(ilor la categoria inclus% în tabel.

45

Tabel 8. Rezultatele la !tiin"e, dup# nivelul de studii al p#rin"ilor %ara

Norvegia S.U.A. Armenia Japonia Estonia Republica Coreea Media interna". Liban Filipine Taiwan România Singapore Hong Kong Africa de Sud Botswana Ghana

Studii universitare sau echivalent (sau nivel mai ridicat) Procent Scorul elevi mediu 66 517 56 554 51 475 45 576 40 574 35 580

Studii postliceale sau colegiu (dar nu universitate) Procent Scorul elevi mediu 16 494 9 522 22 461 18 555 39 548 15 560

Studii liceale

Studii gimnaziale

$coala primar#

Procent elevi 12 26 24 36 19 41

Scorul mediu 496 511 451 536 534 551

Procent elevi 4 6 2 2 2 6

Scorul mediu 470 479 531

Procent elevi 23 1 0 0 3

Scorul mediu

28

507

17

487

28

472

15

442

12

416

19 19 17 17 16 12 11

434 440 619 522 638 577 341

21 22 11 16 4 12 13

417 399 593 489 605 565 280

19 33 46 47 21 36 30

405 368 568 475 602 558 250

15 13 21 13 48 25 18

375 337 547 464 570 555 220

26 14 6 7 11 15 28

349 332 540 398 529 549 193

10 10

419 310

14 17

388 285

16 22

360 276

20 37

357 235

41 14

352 223

46

456 507

Dintre !"rile participante la studiul IEANCEE elevii din Ungaria #i Slovenia consider" c" p"rin!ii exercit" cea mai mare presiune asupra lor pentru a-i determina s" aib" rezultate bune la matematic" #i #tiin!e, în timp ce elevii din România #i Federa!ia Rus" se considerau cel mai pu!in presa!i de p"rin!i. Din p"cate, studiul a ar"tat c" diferen!ele în cuno#tin!e, dar #i în condi!ii favorabile desf"#ur"rii activit"!ilor de înv"!are este mult accentuat" între rural #i urban (în defavoarea ruralului) în România fa!" de celelalte !"ri cuprinse în studiul IEANCEE. Elevii dintr-un context familial favorabil aveau atitudini mai pozitive fa!" de înv"!area matematicii (ei au performant per ansamblu mai bine decât media) #i credeau mai pu!in în noroc în realizarea lor profesional" #i mai mult în activitatea intens" depus" pentru atingerea !elurilor propuse. Faptul c" elevii care provin din familii s"race se bazeaz" mai mult pe noroc în ob!inerea de rezultate la materiile “exacte” ridic" întrebarea cum poate schimba #coala influen!a mediului s"rac prin programele de interven!ie. Studiul TIMSS 2003 permite o corelare a rezultatelor ob!inute de elevi la #tiin!e cu aspira!iile lor #i nivelul de studii al p"rin!ilor. Au fost selectate în acest tabel !"ri cu scoruri mari la #tiin!e precum #i !"ri ai c"ror elevi au ob!inut scoruri foarte mici. Din p"cate, procentul de elevi români care doresc studii superioare este egal cu cel al Botswanei. Din fericire exist" un procent ridicat de elevi (30%) ai c"ror p"rin!i nu au studii universitare #i care au ob!inut un scor peste media interna!ional" care doresc s" urmeze studii superioare. Un procent ridicat al elevilor români (41%) 47

declar" c" nu doresc s" studieze în înv"!"mântul superior (procentul fiind general, pentru to!i elevii, indiferent de nivelul de calificare al p"rin!ilor), chiar dac" scorurile ob!inute de ei se situeaz" la aceast" categorie peste media interna!ional". Procentul de elevi indeci#i este comparabil cu media interna!ional", dar scorurile ob!inute de ei sunt sub aceast" medie. Cei mai motiva!i, cu scoruri peste media interna!ional", sunt elevii din Coreea, S.U.A. , Hong-Kong #i Taiwan, unde un procent de peste 70% doresc studii universitare. E de remarcat faptul c" în Coreea, Taiwan, Liban, Singapore, Hong-Kong procentul elevilor ai c"ror p"rin!i nu au studii superioare #i care doresc astfel de studii este mult mai mare decât al celor ai c"ror p"rin!i au astfel de studii.

48

Tabel 9. Rezultatele la !tiin"e, dup# aspira"iile elevilor corelat cu nivelul de studii al p#rin"ilor $ara

Republica Coreea S.U.A. Hong Kong Taiwan Liban Norvegia Singapore Armenia Media interna"i. Japonia Estonia România Botswana Filipine Africa de Sud Ghana

Doresc studii universitare (total)

Doresc studii universitare dar nici unul din p#rin"i nu a absolvit universitatea (sau echivalent) Procent Scorul elevi mediu 48 560

Nu doresc s# termine universitatea, indiferent de nivelul de educa"ie al p#rin"ilor

Nu !tiu, indiferent de nivelul de educa"ie al p#rin"ilor

Procent elevi 79

Doresc studii universitare !i cel pu"in un p#rinte a absolvit universitatea (sau echivalent) Procent Scorul elevi mediu 31 584

Procent elevi 11

Scorul mediu 506

Procent elevi 9

Scorul mediu 540

75 74 71 68 60 56 54 54

48 11 15 16 47 13 36 21

558 583 624 447 521 643 493 520

27 63 56 52 13 43 18 33

518 567 587 405 502 604 479 490

16 19 16 16 19 28 37 30

487 524 506 351 483 530 440 446

9 8 14 16 21 15 9 15

520 550 540 353 502 574 456 453

46 44 44 44 41 34 27

29 25 14 8 15 8 6

592 588 536 436 456 386 350

17 19 30 36 26 26 21

575 566 505 401 405 273 318

37 19 41 45 44 54 67

530 540 457 337 346 221 239

18 533 16 12 15 12 7

538

49

435 329 357 202 198

Date din chestionarul !colii

Chestionarele pentru directorii de !coli din TIMSS, TIMSS-R !i TIMSS 2003 furnizeaz" date care se pot organiza !i interpreta în cinci categorii: • Rolul !i responsabilit"#ile !colii !i directorului • Modul de organizare !i personalul !colii • Resursele !colii • Atmosfera din !coal"

Astfel, directorii din România petrec 45 de ore pe lun" în activit"#i didactice de predare !i preg"tire pentru lec#ii, fiind întrecu#i doar de directorii din Federa#ia Rus" (46 de ore pe lun"), media interna#ional" fiind de 16 ore. De!i directorii no!tri se plâng frecvent c" petrec prea mult timp în activit"#i administrative, totu!i cu 40 de ore pe lun" ne situ"m sub media interna#ional", care este de 51 de ore pe lun", num"rul cel mai mare de ore (86) fiind în Tawain. Ne situ"m de asemenea sub media interna#ional" (35 de ore lunar)

la

num"rul

comunicare/rela#ionare

de cu

ore elevii,

petrecut p"rin#ii,

în

activit"#i

autorit"#ile

locale

de !i

Inspectoratele !colare (directorii !colilor din România cuprinse în studiu raporteaz" un num"r de 32 de ore petrecute lunar în astfel de activit"#i). Num"rul cel mai mare de ore petrecut în aceste tipuri de activit"#i este la directorii din Canada (54), S.U.A. (52) !i Australia (50), iar cel mai mic în Japonia (19) !i Indonezia (20).

51

Un alt set de itemi se referea la modul de implicare a p"rin#ilor în via#a !colii, sub diferite aspecte: verificarea efectu"rii temelor, colectare de fonduri pentru !coal", activit"#i în proiecte, programe sau excursii organizate de !coal", ajutor dat la clas" profesorilor sau activit"#i desf"!urate în diverse comitete ale p"rin#ilor (sau mixte, profesori-p"rin#i). Astfel, 90% din elevii români cuprin!i în testare declar" c" !coala se a!teapt" ca p"rin#ii s"-i verifice dac" !i-au f"cut temele, fa#" de numai 43% în Japonia (media interna#ional" fiind de 85%). În privin#a colect"rii de fonduri pentru !coal" 73% dintre elevii no!tri cred c" p"rin#ii lor se implic" în aceast" activitate, fa#a de numai 6% în Japonia (cu media interna#ional" de 51%). Cei mai implica#i în aceast" activitate par a fi p"rin#ii elevilor din Cipru !i Africa de Sud (87%). Doar 8% din elevii români declar" implicarea p"rin#ilor în activit"#i de la clas", ca secondan#i ai profesorului, (media interna#ional" fiind de 28%), dar 86% dintre ei se a!teapt" ca p"rin#ii s" fie implica#i în proiecte ale !colii !i în organizarea de excursii.

Implicarea parintilor in activitatea scolii

100 80 Procentul 60 implicat 40 20 0 Supravegherea efectuarii temelor Ajutarea profesorilor la clasa Implicare in proiectele scolii sau in excursii Colectare de fonduri Activitate in comisii si comitete ale scolii

52

Cei mai implica#i p"rin#i în diferite comitete par a fi cei din Africa de Sud (99%), procentul fiind mare !i pentru România (79%). De altfel raportul interna#ional arat" c" cel pu#in trei p"trimi din elevii cuprin!i în studiu din Australia, Iran, Macedonia, România, Africa de Sud, Turcia !i Letonia declarau c" !coala se a!teapt" ca p"rin#ii lor s" activeze în diverse comitete ale !colii. În continuare se vor prezenta rezultatele din studiul TIMSS 2003. În Chestionarul !colii, completat de director, exista un item care se referea la situa#ia material" a elevilor. $colile s-au putut grupa astfel în patru mari categorii: !coli cu pu#ini elevi (0-10%) dezavantaja#i din punct de vedere economic, !coli cu 11-25% elevi dezavantaja#i, !coli cu 25-50% elevi dezavantaja#i !i !coli cu mai mult de 50% de elevi dezavantaja#i. Pentru compara#ie am selectat primele cinci #"ri cu cel mai mare procent de elevi din !coli cu procent redus de elevi dezavantaja#i economic !i ultimele cinci, cu cel mai mic procent de astfel de elevi. Primele scoruri sunt ob#inute la testarea la itemii de !tiin#e, iar pe a doua linie sunt scorurile la matematic". Tabelul 10. Situa!ia material" a elevilor în TIMSS 2003 #ara

Japonia

!coli cu pu"ini elevi (0-10%) dezavantaja"i din punct de vedere economic Procent Scorul de elevi ob"inut la testare

!coli ce au 11-25% elevi dezavantaja"i din punct de vedere economic

!coli ce au 26-50% elevi dezavantaja"i din punct de vedere economic

Procent de elevi

Scorul ob"inut la testare

Procent de elevi

Scorul ob"inut la testare

!coli ce au mai mult de 50% elevi dezavantaja"i din punct de vedere economic Procent Scorul de elevi ob"inut la testare

72

23

545

4

538

1

556

53

-

Taiwan

67

Olanda

60

Singapore

57

Belgia Flamand" Media int

53

România

11

Indonezia

5

Ghana

4

Armenia

3

Africa de Sud Maroc

2

22

0

575 579 596 556 563 592 617 533 559 500 496 505 513 496 485 272 295 435 462 479 479 -

25 26 28 36 26 18 17 8 21 2 5

562 565 576 515 505 568 596 508 526 484 476 489 494 432 423 293 308 459 480 -

5 10 10 7 21 21 24 18 29 9

387 380

16

553 561 572 499 490 530 566 485 499 469 460 459 467 428 421 268 286 465 484 342 334 393 390

3 5 5 4 31 50 54 71 47 85 79

483 463 465 465 545 578 401 404 449 439 460 465 407 395 242 264 459 476 211 237 397 384

Media interna#ional" indic" faptul c" aproximativ o cincime din elevii cuprin!i în e!antionul interna#ional studiaz" în !coli cu pu#ini elevi ce provin din medii dezavantajate economic, 26 procente din elevi frecventeaz" !coli cu 11-25% elevi dezavantaja#i economic, 18 procente din elevi frecventeaz" !coli cu 26-50% elevi dezavantaja#i !i 31 procente !coli cu mai mult de 50% elevi dezavantaja#i economic. Exist" diferen#e mari între #"ri, în câteva #"ri mai mult de jum"tate dintre elevii din e!antion (între 52% pân" la 85%) provin din medii dezavantajate economic. Aceste #"ri sunt Chile, Ghana, Indonezia,

Liban,

Malaiezia,

Maroc,

Autoritatea

Na#ional"

Palestinian", Filipine, Africa de Sud !i Tunisia. Fa#" de media interna#ional" procentul de elevi din e!antionul românesc ce provin din !coli cu num"r mic de elevi dezavantaja#i economic este cu 11 procente mai mic, iar în cazul !colilor cu mai mult de jum"tate din elevi dezavantaja#i economic procentul este mai 54

mare cu 19% fa#" de media interna#ional", cu alte cuvinte elevii români din e!antion sunt mai s"raci decât media interna#ional". În România procentul de elevi ce provin din !coli cu pu#ini elevi dezavantaja#i economic este mai mic decât media interna#ional" (22%), scorul ob#inut de ei la testare fiind cu 5 puncte mai mare decât media interna#ional" !i mult mai mare decât scorurile ob#inute la de elevii din celelalte !coli. Scorurile ob#inute de ace!ti elevi în cazul primelor cinci #"ri sunt mai mari decât media interna#ional" !i cu 2851 de puncte mai mari decât scorurile ob#inute de elevii români. Cu acela!i procent de elevi ce frecventeaz" !coli cu num"r mic de elevi dezavantaja#i economic ca România sunt Macedonia !i Egiptul, scorurile ob#inute fiind mai mici decât ale elevilor no!tri din acest tip de !coli. Elevii din !colile române!ti cu mai mult de 50% elevi dezavantaja#i economic au ob#inut un scor mediu la testare cu 11 puncte mai mare decât media interna#ional", dar mai mici decât la primele #"ri (cu excep#ia Belgiei – partea flamand"). Procentaje apropiate cu ale României la aceast" categorie de !coli au Chile (52%) !i Iranul (49%), scorurile ob#inute de elevii din aceste !coli fiind mai mici decât ale noastre. Sunt prezentate în continuare a!tept"rile !colilor în privin#a implic"rii p"rin#ilor a!a cum rezult" din datele 2003. Datele sunt prelucrate din Chestionarul !colii itemul 10, unde directorii trebuiau s" r"spund" prin da sau nu la întrebarea se a!teapt" !coala ca p"rin#ii s" fac" urm"toarele: s" participe la evenimente speciale (reuniuni !tiin#ifice, concerte, evenimente sportive), s" strâng" fonduri pentru !coal", s" fac" voluntariat pentru proiecte, programe ale !colii sau excursii, s" se asigure c" proprii 55

copii î!i fac temele, s" activeze în cadrul comitetelor !colii (de ex. selecteaz" personalul !colii, fac revizia documentelor financiare ale !colii). Pentru compara#ie sau p"strat #"rile selectate în tabelul anterior dup" criteriul economic. Tabel 11. Implicarea p"rin!ilor în $coal" (TIMSS 2003) #ara

Procentul de elevi din $colile în care directorii au raportat c" se a$teapt" ca p"rin!ii s" se implice în activit"!i ale $colii S" participe S" strâng" S" fac" S" se asigure S" activeze în la evenimente fonduri voluntariat c" proprii cadrul speciale pentru $coal" pentru copii î$i fac comitetelor (ex.reuniuni proiecte, temele $colii (de ex. $tiin!ifice programe ale selecteaz" concerte, $colii sau personalul evenimente excursii $colii, fac sportive, revizia documentelor financiare ale $colii

Japonia Taiwan Olanda Singapore Belgia Flamand# Media interna". România Indonezia Ghana Armenia Africa de Sud Maroc

95 99 58 83 65

15 75 9 65 18

81 97 29 81 44

74 98 95 98 89

30 86 53 64 7

89

57

71

87

62

80 89 93 94 95

80 94 93 57 91

60 72 82 73 91

80 99 91 92 94

49 66 84 87 100

87

80

81

70

50

Ca o caracteristic" general" se observ" faptul c" directorii din #"rile cu procentaj mare de elevi dezavantaja#i economic se a!teapt" ca p"rin#ii s" se implice în activit"#i de strângere de fonduri pentru !coal" în propor#ie mult mai mare decât media interna#ional".

56

Un procent extrem de ridicat este !i în cazul României, directorii a 80% din elevii din e!antion a!teptându-se ca p"rin#ii s" strâng" fonduri pentru !coal". A!tept"rile directorilor din România privind participarea p"rin#ilor la evenimente speciale ale !colii este mai sc"zut" decât media interna#ional". De asemenea a!tept"rile vizând implicarea p"rin#ilor în verificarea faptului c" proprii copii î!i fac temele de cas" este mai redus" decât media interna#ional". Cele mai mari a!tept"ri privind participarea p"rin#ilor la evenimente speciale ale !colii !i verificarea efectu"rii temelor de cas" de c"tre proprii copii le au directorii din Cipru, care au la ace!ti doi itemi r"spunsuri de 100%.

57

3.3. REZULTATELE CERCET"RII

Chestionarul a urm"rit în principal ob%inerea datelor legate de profilul capitalului cultural obiectivizat al elevilor, de numarul &i utlitatea bunurilor culturale sau care ofer" acces la cultur", indiferent de forma sa. Aceste date au fost completate cu analizele ob%inute de la cadrele didactice &i directorii &colilor implicate în studiu E&antionul de elevi care a fost ales, este alc"tuit în propor%ie de peste jum"tate elevi de liceu (52,06 %), elevi de gimnaziu (35,71 %) &i elevi de la Scoala de Arte &i Meserii (11,43 %)

num"r elevi procent

Feminin 362 57,46 %

Masculin

total

267 42,38 %

629 629 %

E&antionul este alc"tuit din fete în propor%ie de (57,46 %), iar b"ie%i (42,38 %). Vârstele elevilor care au r"spuns la chestionar sunt cuprinse între 6 &i 20 de ani. Marea lor majoritate, îns", au vârsta cuprins" între 14 &i 15 ani (87,46 %).

Vârsta elevilor Procent din total

6

13

14

15

16

17

18

20

0,16 %

2,38 %

41,43 %

46,03 %

8,41 %

0,48 %

0,32 %

0,32 %

58

Sex feminin

masculin

42% 58%

În privin%a mediului de provenien%" pe distinc%ia urban/rural, predomin" elevii care provin din mediul urban:

Domiciliul Pie Chart Missing 3,5% 99 1,4% 2 2,4%

rural 31,6%

urban 61,1%

Dup" tipul &colii în care sunt încadra%i elevii, predomin" elevii de liceu:

59

Tipul scolii Pie Chart Missing ,6% 21 ,2% SAM 11,4%

Liceu Scoala cu cla sele 1-

52,1%

35,7%

Unele

studii

abordeaz"

problema

capitalului

uman

din

perspectiva a diferi%i factori &i variabile care se coreleaz" direct cu capitalul cultural, cum ar fi starea de s"n"tate, nivelul de participare la via%a comunit"%ii, leg"tura cu capitalul social. În cazul cercet"rii noastre, un prim aspect vizat de ancheta pe baz" de chestionar a fost cel al de%inerii obiectelor care se constuituie în repere pentru construirea imaginii capitalului cultural obiectivat specific unui anumit segment de popula%ie. Din datele oferite de elevi, în ceea ce prive&te num"rul de obiecte care se asigur" accesul la via%a cultural" &i la informa%ie de%inute de o familie, se poate vedea c" televizorul este prezent în domiciliul majorit"%ii elevilor, accesul la computer este asigurat acas" pentru aproximativ trei sferturi dintre elevi, telefonul mobil fiind de%inut de aproape to%i cei inclu&i în e&antionul selectat. Situa%ia este diferit" în ceea ce prive&te de%inerea c"r%ilor (a se nota

60

c" în acest punct nu s-a investigat accesul efectiv la c"r%i sau consumul de literatur", ci exclusiv accesul la c"r%i).

Televizor Computer Automobil DVD / CD-player Telefon mobil

0 (niciunul) 1,75 % 13,10 % 35,67 % 20,82 % 0,96 %

1

2

3

mai multe

19,84 % 70,13 % 44,30 % 33,61 % 7,34 %

14,87 % 12,46 % 12,70 % 12,95 % 10,85 %

24,13 % 3,35 % 4,56 % 3,61 % 31,26 %

8,41 % 0,96 % 2,61 % 28,85 % 49, 28%

Un procent semnificativ are acces la mai pu%in de 100 de volume, aspect semnificativ mai ales dac" lu"m în considerare c" aici sunt incluse orice volume, indiferent de categoria în care s-ar putea încadra:

C#r$i

niciuna

1-10 volume

11-50 volume

51-100 volume

101-250 volume

251-500 volume

2,08 %

6,55 %

18,21 %

26,25 %

22,52 %

11,62 %

Carti Pie Chart Missing 99 13 9

nici unul intre una si z ece

mai multe

intre unsprez ece si

intre doua sute cinc

18,1%

22,4%

26,3%

intre o suta unu si

intre cincizec isiunu

61

peste 500 volume 11,82%

Televizor: -

Aproape jum"tate dintre familiile elevilor au câte 2 televizoare

(45,87%), restul având unul (19,84%) sau 3 (24,13%). Mai mult decât 3 televizoare într-o familie, g"sim doar la 8,41% dintre familiile elevilor. -

Doar 1,74% dintre elevi au declarat c" nu au televizor.

Se poate interpreta în cazul celor care declar" c" de%in mai mult de dou" televizoare per familie, unul dintre ele este la dispozi%ia copilului / copiilor. Situa%ia poate fi considerat" drept una pozitiv", prin faptul c" programul copilor difer" de cel al parin%ilor, prin perioadele de vizionare &i al programelor urm"rite. Pe de alt" parte, apare problema controlului pe care îl au adul%ii în vizionarea programelor de televiziune &i a gradului în care acestea educ" pozitiv sau afecteaz" educa%ia elevilor.

Televizor Pie Chart mai multe 8,4% trei 24,1%

nici unul 1,7% unul 19,8%

doua 45,9%

62

Elevii au fost ruga%i s" indice preferin%ele lor asupra emisiunilor TV:

Ce fel de emisiuni TV urm"re&ti?

-

Divertisment

Culturale

Sport

%tiri

Documentare

Muzicale

89,21 %

41,90 %

70,95 %

77,46 %

70,75 %

83,21 %

În preferin%ele elevilor predomin" – dup" cum era de a&teptat –

emisiunile de divertisment (89,21 %), emisiunile muzicale (83,21 %) &i emisiunile de !tiri (77,46 %). -

De asmenea, sunt preferate emisiunile de sport (70,95 %) &i

emisiunile cu caracter documentar/!tiin"ific (70,75 %). -

Nu sunt foarte urm"rite emisiunile culturale (41,90 %).

Computer: De%inerea unor computer este direct asociat" cu accesul la informa%ie &i informa%iile asupra acestui set de competen%e sunt direct corelate cu ini%iative &i programe destinate înv"%"rii de-a lunguul întregii vie%i &i e-learning. Datele ob%inute relev" c": !

Un procent semnificativ (69,7%) din totalul elevilor investiga%i au câte un computer acas"

!

13,46% au câte 2 computere,

!

3,35% de%in 3 computere,

!

13,10% nu au acces la niciun computer acas".

63

Computer Pie Chart Missing ,6% mai multe 1,0% trei 3,3% doua 12,4% nici unul 13,0%

unul 69,7%

Automobil: o De%in un automobil 44,3% dintre familiile elevilor. o Nu de%in - 35,67% o Au 2 automobile 12,7% dintre familii o 3 &i mai mult de 3 automobile - 4,56% &i respectiv 2.61%. o În via%a unei familii care are copii de vârst" &colar" un automobil poate ajuta la deplasarea acestora, inclusiv la &i de la activit"%ile &colare &i extra&colare.

64

Automobil Pie Chart Missing 2,5% 99 ,2% mai multe 2,5% trei 4,4% doua

nici unul

12,4%

34,8%

unul 43,2%

DVD / CD-player: o Elevii care au r"spuns, fie au câte unul (33,61%) sau câte 3 astfel de obiecte (28,85%), fie niciunul (20,82%). Pu%ini au câte 2 DVD(CD) (12,95%), iar cei mai pu%ini c"te 3 DVD(CD) (3,61%). o De%inerea unor astfel de aparate pentru copil /copii de c"tre familie, ofer" accesul la muzic", flime, cursuri &i materiale educa%ionale pe suport audio sau video (cursuri de limbi str"ine, manuale cu anexe pe suport audiosau/&i video, DVD educa%ional sau informativ etc). o Se poate observa c" majoritatea elevilor poate avea acces &i beneficia la domiciliu de DVD sau CD-player pe care s" le utilizeze &i activit"%i de înv"%are.

65

DVD/CD Pie Chart Missing 3,2% 6 nici unul

,2%

20,2%

mai multe 27,9%

trei unul

3,5%

32,5%

doua 12,5%

Telefon mobil o Aproape jum"tate dintre elevii chestiona%i au în familie mai mult de 3 telefoane mobile (49,28%), câte 3 telefoane mobile au 31,26%, câte 2 telefoane mobile au 10,85%, câte un telefon mobil au 7,34%, iar niciunul 0,96%.

66

Telefon celular Pie Chart Missing ,5%

nici unul

6

1,0%

,2%

unul

5

7,3%

,2%

doua 10,8%

mai multe 49,0% trei 31,1%

C!r"i:

Carti (volume)

Procent

nici unul intre una si zece intre unsprezece si cinczeci intre cincizecisiunu si o suta intre o suta unu si doua sute cincizeci intre doua sute cincizeci si unu si cinci sute mai multe NR TOTAL

2,06 6,51 18,10 26,35 22,38 11,75 11,75 0,63 100,00

o Majoritatea responden%ilor au maximum 100 de c"r%i în biblioteca familiei: 6,51% pân" în 10 c"r%i, 18,21% între 11-50 de c"r%i, 26,25% între 51-100 de c"r%i, iar 2,08% dintre elevi, au declarat c" nu au c"r%i acas".

67

o 11,82%, între 251-500 &i respectiv peste 500 de c"r%i 22,52% între 101-250 de c"r%i

Carti Pie Chart Missing 99 13 nici unul

9

intre una si z ece

mai multe

intre unsprez ece si

intre doua sute cinc

18,1%

22,4%

26,3%

intre o suta unu si

intre cincizec isiunu

Care este cartea care $i-a pl#cut cel mai mult dintre cele citite în ultimul an? Literatur" pentru copii Beletristic" C"l"torii &i aventuri Science Fiction C"r%i &tiin%ifice Poezii TOTAL elevi care au r"spuns la acest item

68

Procent 34,92 % 45,93 % 10,68 % 2,88 % 1,36 % 1,02 % 93,65 %

Cartea citita si preferata poezii 1,0% 99

carti stiintific e

2,7%

1,3%

Missing

SF

6,3%

2,7%

0

calatorii, aventuri

,3%

10,0%

literatura copii 32,7% beletristica 43,0%

Este de remarcat faptul c" numai procente nesemnificative (în jurul valorii de 1%) dintre elevi au indicat c" au citit volume de poezii sau c#r"i !tiin"ifice. Restul c"r%ilor citite corespund profilului celor care se reg"sesc de regul" în programa &colar". Acest item este completat de r"spunsurile oferite la întrebarea legat" de tipul revistelor &i ziarelor preferate de elevi:

69

Ce reviste /ziare citeste Pie Chart Missing 1,3% NR 4,0% nu citesc 7,8% arta si literatura cotidiene

,3%

16,8%

stiinta si tehnica 11,3% sport 5,1%

reviste de div ertism 53,5%

O propor%ie majoritar" (53,89%) dintre elevi cite&te reviste de divertisment, iar revistele de art" &i literatur" sunt aproape inexistente în preferin%ele elevilor. Surprinde devansarea revistelor de sport de cele cu caracter sportiv, dar analizarea în contextul procentului crescut de cotidiene (inclusiv cele de sport) poate explica acest rezultat. În ceea ce priive&te consumul media, un sondaj Gallup prezenta o situa%ie care este relevant" în contextul studiului de fa%": ziarul Libertatea era preferat de tinerii din România, iar explica%iile ob%inute în cercetare relevau c" motivele sunt în principal c" esste preferat" deoarece: “• Are un con#inut „u!or” !i variat (divertisment).

70

• Este u!or de citit – format mic !i articole scurte – ceea ce favorizeaz" cititul în mijloacele de transport !i la !coal" (chiar în timpul orelor). • Unii liceeni obi!nuiesc s" cumpere ziare prin rota#ie, în cadrul grupului de prieteni.” (“Tân"r în România”, Bucure&ti: Gallup/British Council, 2004)

Totodat",

studiul

Gallup/British

Council

ofer"

o

situa%ie

apropiat" în fond de rezultatele studiului de fa%", fiind relevant a reaminti aici rezultatele la unii indicatori pentru o mai bun" în%elegere a capitalului cultural al tinerilor din România. La întrebarea “Cât de des faci urm#toarele lucruri în timpul t#u liber?”, r"spunsurile ob%inute de Gallup pe e&antionul na%ional reprezentativ – dar pe un segment de vârst" diferit de cel asupra celui pe care s-a concentrat studiul nostru - sunt:

(“Tân"r în România”, Bucure&ti: Gallup/British Council, 2004, p.39)

71

În studiul pe care l-am întreprins, rezultatele difer", îns" în general transpare lipsa de interes pentru evenimente culturale, fie c" sunt reprezentate de o vizit" la muzeu sau a unei galerii de art", de teatru, oper", balet sau concerte:

Vizitat un muzeu sau o galerie de arta Pie Chart Missing ,6% 99 ,2% o data

mai des de patru ori

7,6%

13,2%

3,4 ori pe an 24,1% o data sau de doua o 54,3%

72

Opera, balet, concert Missing 1,4% 99 ,3% 24 ,2% mai des de patru ori 4,8% 3,4 ori pe an 5,2% o data sau de doua o

o data

29,0%

59,0%

Fost la o piesa de teatru Pie Chart Missing 1,0% 99 ,3% mai des de patru ori

o data

16,5%

18,1%

3,4 ori pe an 19,7% o data sau de doua o 44,4%

În studiul "Despre Situatia Tinerilor din Romania" realizat de asocia%ia Pro Youth în anul 2006 se relev" faptul c" 80% dintre tinerii romani nu au fost niciodata la un concert de muzica clasica, iar 62% 73

dintre ei nu au vazut vreun spectacol de teatru. In schimb, trei sferturi se uita zilnic la televizor. Nici cinematograful nu mai este frecventat de tineri. Procentul celor care nu au mers niciodat" la cinematograf este surprinzator de mare: aproape jumatate dintre ei nu au intrat niciodata intr-o sala de cinema. Studiul a fost realizat de Asociatia Pro Youth in colaborare cu USR pe un esantion reprezentativ de 1.200 de tineri cu virste cuprinse intre 14 si 29 de ani, la nivel na%ional.

Fost la biblioteca Pie Chart Missing 1,7% o data

mai des de patru ori

24,6%

25,1%

3,4 ori pe an 16,0%

o data sau de doua o 32,5%

Diferen%ele pe care le putem remarca între rezultatele studiilor care abordeaz" acelea&i variabile pe care le-am investigat în studiul de fa%" pot avea la baz" deopotriv" segmentul de vârst" &i profilul social diferit (focalizarea pe preferin%ele elevilor), dar totodat" nu putem ignora faptul c" unii elevi au sim%it nevoia de a “cosmetiza” r"spunsurile în chestionar pentru o mai bun" reflectare a situa%iei din &coala lor. De&i instruc%iunile de aplicare a chestionarului abordeaz" 74

aceast" problem" în mod specific, este evident c" este posibil ca acest tip de efect s" fi influen%at într-o oarecare m"sur" rezultatele finale. O aten%ie specific" a fost acordat" profilului profesional, cultural &i educa%ional al p"rin%ilor, precum &i a atitudinii acestora fa%" de &coal" &i de performan%ele &colare ale copilului. Nivel educa$ional 'coala general" / profesional" Liceu / 'coal" tehnic" Universitate / colegiu Altele nu r"spund / r"spund eronat

MAMA 16,35 % 50,32 % 24,60 % 6,03 % 2,70 %

TATA 18,75 % 49,21 % 20,63 % 6,83 % 4,76 %

Nivelul educational al mamei Pie Chart Missing 1,9% 99 ,6% altele 6,0% universitate/colegiu

0

24,6%

,2% scoala generala 16,3%

liceu/scoala tehnica 50,3%

75

Nivelul educational al tatalui Pie Chart Missing 3,7% 99 1,1% altele 6,8% universitate/c olegiu 20,6% scoala generala 18,6%

liceu/scoala tehnica 49,2%

Este evident faptul c" nivelul de educa%ie al p"rin%ilor este important pentru modul în care ace&tia î&i vor putea sprijini copiii în vederea reu&itei &colare. Îns" – dup" cum s-a dovedit înc" de la sfâr&itul anilor (60 prin studiile din Statele Unite întreprinse de Coleman -

mult mai important în asigurarea succesului &colar al

elevilor decât nivelul de studii este sprijinul acordat de familie pentru cariera &colar" a copilului &i a atitudinii pe care o au p"rin%ii fa%" de &coal". R"spunsurile elevilor relev" faptul c", într-un procent covâr&itor, p"rin%ii elevilor sus%in preocup"rile &colare ale copiilor &i au o atitudine pozitiv" fa%" de &coal":

76

(5) Parintii mei sunt interesati de scoala Pie Chart Missing ,3% nr ,5% Non raspuns 2,2% 2

Nu

,6%

6,8%

Da 89,5%

Familia este în general implicat" într-un procent semnigficativ în via%a comunit"%ii, reponden%ii indicând faptul c" unii dintre ei particip" activ la evenimentele comune, fie ele religioase sau &colare.

mult pu%in deloc

evenimente religioase 24,44 % 31,59 % 7,14 %

evenimente &colare 31,27 % 23,02 % 4,13 %

77

alte evenimente 15,87 % 20,16/ % 11,11 %

Participare evenimente religioase Pie Chart

mult

NR

24,4%

24,9%

eronat 11,9% deloc

putin

7,1%

31,6%

Participarea la evenimentele &colare reprezint" un bun indicator al interesului pe care îl manifest" familia &i elevii pentru educa%ie &i via%a &colii.

Participarea la evenimente scolare Pie Chart NR 18,7%

mult 31,3%

eronat 22,7%

9,00

putin

,2%

23,0%

deloc 4,1%

Sociologul american James Coleman a investigat în anii (60 datele legate de e&ecul &colar &i repeten%ie într-unul dintre cele mai extinse studii din domeniul &tiin%elor educa%iei, pentru a vedea modul 78

în care acestea sunt corelate cu nivelurile capitalului social în cadrul familiilor &i comunit"%ilor de origine. M"surând factori ca nivelul de aten%ie acordat elevilor &i comunit"%ii, a rela%iei lor cu &coala, el a aflat c" acolo unde nivelul de capital cultural era mai ridicat era un procent mai mare , direct propor%ional, de succes &colar pentru copiii din acele familii. În mod paradoxal, capitalul cultural poate avea un rol negativ în succesul educa%ional al copiilor: acolo unde familia &i comunitatea nu valorizeaz" educa%ia, copiii &i adul%ii r"mân la primele trepte ale &colariz"rii &i nu urmaz" forme de înv"tare de-a lungul vie%ii. Mai mult, Rosenzweig and Schultz3 (1991) au descoperit în cercet"rile pe care le-au întreprins c" nivelul de educa%ie al p"rin%ilor are un efect semnificativ asupra greut"%ii pe care o au la na&tere copiii, iar datele publicate cu regularitate de c"tre US Department of Health arat" constant c" persoanele cu un nivel mai redus de educa%ie tind s" aib" o stare de s"n"tate mai precar", mai multe zile de concediu medical, &i mai multe zile de spitalizare. Dup" cum relev" datele ob%inute în studiul de fa%", elevii indic" într-un procent destul de ridicat (23%) c" sunt p%in implica%i în via%a &colii, dar &i mai suprinî"tor este procentul celor care nu au &tiut ce s" r"spund" sau au ignorat acest item. De asemenea,

întâlnim

procente

ridicate

la

slaba

implicare

în

evenimentele comunit"%ii. În general, e&antionul investigat reflect" faptul c" în marea majoritate a cazurilor, cadrele didactice sprijin" elevii în vederea ob%inerii unor rezultate &colare mai bune &i a dep"&irii obstacolelor cu care se confrunt": 3

Rosenweig, M.R. and Schultz, T.P. (1991), “Who receives medical care? Income, implicit prices, and the distribution of medical services among pregnant women in the United States”, Journal of Human Resources, Vol. 26, pp. 473-508.

79

Sprijinul acordat de profesori Pie Chart Missing ,2% NR ,3% eronat ,3% deloc 4,0% putin 29,2%

mult 66,0%

În completarea muncii profesorilor, dirigen%ia &i consilierea &colar" sunt v"zute ca elemente de sprijin în educaia formal" a copiilor:

Sprijinul oferit prin dirigentie si consiliere scolara Missing ,5% NR 1,3% eronat ,5% deloc 12,1%

mult putin

52,4%

33,3%

80

Majoritatea elevilor investiga%i consider" c" în atingerea obiectivelor &colare, consiliul elevilor nu are nicio influen%" sau ofer" un sprijin foarte limitat:

Sprijinul oferit de consiliul elevilor Pie Chart Missing ,5% NR 2,1% eronat ,6% deloc 42,7% mult 10,0%

putin 44,1%

Disciplinele &colare sunt considerate a fi interesante &i utile pentru via%" de peste 55% dintre elevii responden%i. Valoarea ridicat" ob%inut" reflect" mai mult un tip de conformism pe care l-au adoptat elevii &i reflect" mai mult slaba capacitate a cadrelor didactice care au supravecheat aplicarea chestionarelor de a se adapta cerin%elor explicite transmise pentru respectarea regulilor de ordin metodologic.

81

eronat

Disciplinele scolare interesante Pie Chart

,3% 11,00 ,2% deloc 4,4% putin

mult

38,3%

55,6%

Similar, lucrurile înv"%ate în &coal" sunt considerate a fi foarte utile de peste trei sferturi dintre elevii care fac parte din e&antion:

Lucrurile invatate Pie Chart Missing NR eronat 4,00 13,00 deloc putin

mult

82

Diploma ob%inut" este considerat" a fi foarte util" de peste 55% dintre elevi:

Diploma obtinuta Pie Chart Missing 1,1% NR 2,7% eronat ,3% deloc 10,6%

mult

putin

55,9%

29,4%

Analizele oferite de cadrele didactice din &colile care au fost selectate pentru e&antionul final sau de directorii acestor unit"%i &colare relev" faptul c" unii elevi au avut dificult"%i în a completa chestionarul, deoarece “nu au mai completat niciodat# un astfel de

chestionar” sau – mai suprinz"tor din partea cadrelor didactice care aveau tocmai sarcina de a asigura buna desf"&urare a anchetei prin chestionar – spune directorul care a coordonat aceast" activitate, “s-a

observat tendin"a elevilor de a se influen"a reciproc în r#spunsuri”. Un alt direcor de &coal" ofer" împreun" cu profesorul care a coordonat aplicarea chestionarelor &i a analizei rezultatelor &i profilului claselor de elevi, urm"toarea descriere a unei clase participante: “Caracteristicile colectivului de elevi:

83

• Consensul – existen"a atitudinilor asem#n#toare în grup fa"# de

activitatea desf#!urat#, fa"# de celelalte persoane, etc. • Conformismul – respectarea normelor de grup. […] • Omogenitatea – similaritatea psihologic# !i social# a membrilor

clasei. • For"a – membrii colectivului de elevi sunt uni"i printr-un sistem

de interac"ini dinamice…”

Problemele semnalate de autori la clasa de elevi descris" mai sus sunt relevante în context: “12.9% dintre elevi au ambii p#rin"i

pleca"i la munc# în str#in#tate”. Uneori, analizele cadrelor didactice intr" în contradic%ie direct" chiar cu datele furnizate de elevii din &coala lor. Astfel, afl"m din analiza emis" de o &coal" din e&antion, trimis" echipei de cercetare în cadru formal institu%ionalizat (document cu num"r de înregistrare), faptul c" elevii care au r"spuns la chestionare în aceast" unitate de înv"%"mânt sunt parte a unui grup care “datorit# slabei alimenta"ii !i a

lipsei de preocupare a p#rin"ilor acestora (majoritatea consum# b#uturi alcoolice) copiii au un nivel intelectual slab dezvoltat. Preg#tirea lor se face numai în !coal#, deoarece acas# nu sunt ajuta"i, verifica"i de c#tre p#rin"i (75% - 80%). Pe lâng# slaba hr#nire copiii sunt !i prost îmbr#ca"i, nu au înc#l"#minte !i îmbr#c#minte mai ales pentru anotimpul iarna.” În aceast" &coal", conducerea unit"%ii indic" detaliat rezultatele &colare &i unele date direct corelate cu structura capitalului uman al elevilor: “motiva"ie slab# !i foarte slab#

pentru înv#"are: cca 50%; Violen"a – fizic#, verbal#, postural#: 40%” . De&i este evident c" procentele oferite de unele cadre didactice nu sunt rezultatul unor cercet"ri, reflectând mai mult impresia 84

general" – chiar dac" aceasta se bazeaz" pe experien%a concret" de zi cu zi din &coal" – se poate remarca faptul c" la unii itemi din cercetarea noastr", r"spunsurile sunt influen%ate de conformism, de dorin%a unor cadre didactice de a “cosmetiza” situa%ia factorilor investiga%i. În general, cu unele excep%ii notabile, analizele cadrelor didactice se caracterizeaz" prin formalism &i prin tendin%a evident" de a scoate în eviden%" numai aspectele pozitive ale clasei selectate în cadrul &colii. Este de remarcat faptul c" sintezele oferite de grupul de colaboratori în acest proiect a permis analizarea întregului set de informa%ii în contextul datelor &i prezent"rilor comprehensive oferite de cei care sunt parte a colectivului de cadre didactice cu care interac%ioneaz" zilnic elevii investiga%i, completând astfel datele statistice cu elemente de analiz" calitativ".

85

4. CONCLUZII

Dup" cum se vede &i din datele prezentate în acest raport, este surprinz"tor &i notabil gradul în care capitalul cultural determin" viitorul copiilor în plan individual, economic &i social. Putem observa în special din analiza datelor prezentate în capitolul 3.2. din aceast" lucrare &i din cele ob%inute în urma investiga%iei pe care am întreprinso faptul c" nivelul de educa%ie al p"rin%ilor &i atitudinea familiei, împreun" cu ceea ce se subsumeaz" capitalului uman obiectivat, determin" într-o m"sur" definitorie rezultatele &i traseul educa%ional al copilului. Lucrarea ofer" o imagine a capitalului cultural obiectivat, suprinz"nd unele variabile care uneori nu sunt luate suficient în considerare în elaborarea m"surilor de îmbun"t"%ire a calit"%ii educa%iei. Un aspect deosebit de important relevat de lucrare, atât prin datele statistice directe, analizele comparative cu studiile interna%ionale, cât &i cele din analizele calitative oferite de colaboratorii studiului care profeseaz" în &colile incluse în e&antionul selectat, este m"sura în care capitalul cultural obiectivat – mai ales cel care st" la baza unor dezavantaje educa%ionale – se perpetueaz" de la o genera%ie la alta, de la p"rin%i la copii. Limit"rile mobilit"%ii intergerena%ionale reprezint" un aspect insuficient acoperit de lucrarea noastr", care ofer" îns" bazele unor necesare cercet"ri ulterioare care sunt necesare elabor"rii unor politici educa%ionale eficiente destinate înv"%"rii de-a lungul întregii vie%i.

86

Este evident c" aceste limit"ri creaz" prbleme atât în planul echit"%ii &i egalit"%ii de &ane în educa%ie, cât &i în termenii cre&terii nivelului capitalului uman din România. De altfel, aceste blocaje intergenera%ionale sunt documentate la nivel interna%ional. Un studiu din anul 2001 relev" în urma analizei celor 10 %"ri incluse în studiu faptul c" un copil care are un p"rinte cu un nivel ridicat de educa%ie are de la dou" pân" la de &ase ori mai multe &anse de a urma niveluri superioare de &colarizare decât cei care au p"rin%i cu studii de nivel mai mic. Importan%a capitalului uman pentru dezvoltarea economic", social" &i cultural" a unei %"ri apare foarte clar &i dintr-un studiu efectuat în 21 de %"ri OECD, documntându-se faptul c" în special în cazul %"rilor în curs de dezvoltare un coeficient ridicat de investi%ii în capitalul uman are ca efect beneficii economice &i de dezvoltare evidente: la un an în plus de educa%ie formal" corespunde unei cre&teri economice per capita de 4 pân" la 7% (2001) (Bassanini and Scarpetta, 2001). Barro relev" c" aceste cre&teri sunt mult mai evidente în cazul %"rilor în curs de dezvoltare, în compara%ie cu %"rile cu nivel ridicat de venituri (Barro, 2001). Inevitabil, din cazua restric%iilor pe care le impune cercetarea calitativ" pe care a adoptat-o studiul de fa%", nu s-au putut analiza aici elementele culturale care pot fi surprinse de cercetarea de tip calitativ, focalizându-ne pe elementele &i factorii care pot fi surprin&i în educa%ia formal", limitându-se oarecum defini%ia capitalului uman. Pe de alt" parte, capitalul uman nu poate fi m"surat cu absolut" precizie, iar scopul lucr"rii noastre nu a fost de a investiga to%i factorii care compun harta capitalului cultural. Datele statistice comparative la nivel interna%ional au oferit perspectiva datelor ob%inute prin ancheta 87

pe baz" de chestionar la care a apelat cercetarea noastr". Astfel, am putut vedea dintr-o perspectiv" larg" importan%a aprofund"rii rezultatelor cercet"rii prezentate în raportul de fa%". Rezultatele noastre î&i relev" utilitatea într-o dubl" direc%ie: pe de o parte documneteaz" nevoia investi%iei în capitalul uman, oferind totodat" bazele sau punctul de plecare pentru elaborarea unor noi studii &i a unei strategii coerente de dezvoltare &i utilizare a capitalului cultural. În primul rând este necesar a se elabora politicile &i mecanismele necesare pentru sus%inerea eforturilor de cercetare a indicatorilor cantitativi &i calitativi din educa%ie prin care s" se poat" masura capitalul cultural &i social pe care îl are la dispozi%ie &coala în România. O a doua direc%ie pe care o suger"m este de a se aprofunda

cercetarea

comparativ"

asupra

capitalului

uman,

utilizându-se datele din celelalte %"ri ale Uniunii Europene. Aceast" direc%ie poate elabora sugestiile de design &i dezvoltare a politicilor educa%ionale destinate problematicii care se subsumeaz" capitalului cultural în educa%ie.

88

Bibliografie

Barro, R.J. (2001), Education and Economic Growth, in J.F. Helliwell (ed.), The Contribution of Human and Social Capital to

Sustained Economic Growth and Well-being: International Symposium Report, Human Resources Development Canada and OECD. Bassanini, A. and Scarpetta, S. (2001), Links between Policy and

Growth: Evidence from OECD Countries, OECD Economics Department Working Papers. Becker, G. (1997). Capitalul uman, Editura All, Bucure!ti Bourdieu, P. (1984). Distinction: A Sociological Critique of the

Judgment of Taste, Harvard University Press, Cambridge Bourdieu, P. (2000). Sim$ul practic, Institutul European, Ia!i Bourdieu, P. and Passeron, J.C. (1970), Reproduction in Education,

Society and Culture, Sage, London. Coleman, J. (1990), Foundations of Social Theory, Harvard University Press. Coleman, J., Campbell, E., Hobson, C., McPartland, J, Mood, A., Weinfall, F. and York, R. (1966), Equality of Educational

Opportunity, Government Printing Office, Washington, U.S.A. OECD (1996), Measuring What People Know: Human Capital

Accounting for the Knowledge Economy, Paris. OECD (1996), Lifelong Learning for All, Paris.

89

Anexa 1. CHESTIONAR Institutul de Stiinte ale Educatiei Bucuresti realizeaza un studiu cu tema “Influenta capitalului cultural al familiei asupra reusitei scolare”. Informatiile oferite sunt foarte importante si contribuie la buna derulare a acestei cercetari. Chestionarele sunt anonime, iar datele raman confidentiale. Va multumim pentru participare si va rugam sa raspundeti la toate intrebarile din chestionar. (1) Cate din urmatoarele sunt detinute acasa: 1.1. Televizor…… 0 1.2. Computer…. 0

………. 1 ………. 1

1.3. Automobil.……..0 1.4. DVD/CD..…… 0

………. 2 ………… 2

……… 1 ……… 1

……………. 3 ………… Mai multe ……………. 3 ………… Mai multe

………. 2

……………. 3 ………… Mai multe

………… 2

……………. 3 ………… Mai multe

1.5. Carti ……. 0 ….. 1-10 …..11-50 ….. 51-100 ..…101-250 …. 251-500 … Mai multe 1.6 Telefon celular ..… 0

………… 1

………. 2

………. 3 ………… Mai multe

(2) Mentionati de cate ori ati participat la una din urmatoarele activitati:

Niciodat a

O data sau de doua ori

3, 4 ori pe an

Mai des de 4 ori pe an

…vizitat un muzeu sau o galerie de arta

1

2

3

4

…mers la opera, balet sau concert de muzica simfonica

1

2

3

4

…fost la o piesa de teatru

1

2

3

4

…fost la o biblioteca publica

1

2

3

4

…fost la cinematograf

1

2

3

4

Am…

(3) Care este cartea care ti-a placut cel mai mult din cele citite in ultimul an? De ce? ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… (4) Ce fel de emisiuni TV urmaresti? 5.1 Divertisment. De exemplu……………………………………………………………… 5.2 Emisiuni culturale. De exemplu………………………………………………………... 5.3 Sport. De exemplu……………………………………………………………………… 5.4 Stiri / emisiuni informative. De exemplu………………………………………………

90

5.5 Documentare/emisiuni stiintifice. De exemplu………………………………………… 5.6 Emisiuni muzicale. De exemplu………………………………………………………... (5) Parintii mei sunt interesati de ceea ce se intampla la scoala si ma ajuta sa am performante scolare: 1. Da, prin………………………………………………………………………….. 2. Nu, deoarece…………………………………………………………………….. (6) Scoala ma ajuta sa am performante prin: (incercuiti o singura casuta pentru fiecare rand) Mult Putin Deloc Sprijinul acordat de profesori 1 2 3 Disciplinele scolare interesante

1

2

3

Activitati extrascolare

1

2

3

Lucrurile invatate

1

2

3

Diploma obtinuta

1

2

3

Sprijinul oferit prin dirigentie si

1

2

3

Sprijinul oferit de consiliul elevilor

1

2

3

Altele:

1

2

3

Nu ma ajuta suficient

1

2

3

consiliere scolara

(7) Locuinta mea are: •

Apa curenta

•

Camera proprie pentru fiecare copil

• Spatiu de invatare/studiu pentru fiecare copil (8) Ce reviste/ziare citesti de obicei? ……………………………………………………………………………………………………… …..………………………………………………………………………………………………….. - Te rugam sa raspunzi la urmatoarele intrebari privitoare la tine si familia ta: (9) Profilul clasei in care inveti:

1.Liceu.

2. Scoala generala

3. S.A.M.

(10)

Sex:

1.Masculin

2. Feminin

(11)

Varsta………..

(12)

Nivelul educational al parintilor (incercuieste varianta corespunzatoare, pentru fiecare

parinte):

Ultima scoala absolvita de: Mama Tata (13)

Scoala generala / profesionala 1 1

Liceu/scoala tehnica 2 2

Domiciliul parintilor se afla intr-o localitate din mediul: 91

Universitate/cole giu 3 3 1.Urban

2.Rural

Altele 4 4

(14)

Ce religie au parintii

1. Ortodoxa 2. Catolica 3. Islamica 4. Iudaica 5. Alta……………………….. (15)

Cat de frecvent participati la evenimentele comunitatii: 1. RELIGIOASE……

2. SCOLARE

3. ALTELE ……………………

Î!i mul!umim pentru colaborare!!

92

INSTITUTUL DE %TIIN#E ALE EDUCA#IEI Str. !tirbei Vod# nr. 37, sector 1 010102 Bucure$ti ROMÂNIA Tel.: (4/021/) 3103205, 313 6491

INSTRUCTIUNI DE APLICARE A CHESTIONARULUI Institutul de Stiin!e ale Educa!iei,finan!at de Ministerul Educa!iei "i Cercetarii, este o institu!ie na!ional# de cercetare – dezvoltare în domeniul educa!iei. Planul de cercetare, elaborat in urma consult#rii cercet#torilor "i a unit#!ilor componente ale Institutului de $tiinte ale Educa!iei, este aprobat de conducerea Ministerului Educa!iei "i Cercet#rii. Institutul de !tiin"e ale Educa"iei realizeaz# un studiu cu tema “Influenta capitalului cultural al familiei asupra reusitei scolare”. P#rerile elevilor din $coala dumneavoastr# sunt

foarte importante. V# rug#m s# ne sprijini"i prin aplicarea chestionarelor conform cu prezentele instruc"iuni. Chestionarele sunt anonime, iar sursa datelor va r"mâne confiden!ial". În $coala dumneavoastr# chestionarele se vor aplica la o singur# clas#. Alegerea clasei se va face de c#tre conducerea $colii. Completarea chestionarelor va fi f#cut# simultan de c#tre to"i elevii clasei selectate într-una din s#lile $colii în maximum o s#pt#mân# de la primire. Supravegherea elevilor va fi efectuat# de c#tre un cadru didactic desemnat $i instruit de c#tre conducerea $colii. Este important ca elevii s# completeze individual chestionarul $i ca profesorul supraveghetor s" nu influen!eze completarea. Dup# completare, cadrul didactic va preda pachetul de chestionare conducerii $colii. V" rug"m s" atasati chestionarelor o fisa de prezentare a clasei pe care ati selectat-o, in care sa fie incluse: -

situatia promovabilitatii, inclusiv numarul de corijente;

-

mediile generale ale elevilor din clasa selectata;

-

probleme deosebite (violenta, elevi supradotati, ambii parinti plecati din tara etc.)

93

Este necesar ca pachetul cu chestionarele completate s# fie expediat prin po$ta la adresa Stefan POPENICI INSTITUTUL DE %TIIN#E ALE EDUCA#IEI Str. %tirbei Vod" nr. 37, sector 1 010102 Bucure$ti ROMÂNIA cel mai târziu în a doua zi dup" aplicare. Etape 1. Organizarea pachetului cu chestionare si a instruc"iunilor de aplicare a chestionarelor. 2. Selectarea clasei. 3. Selectarea $i instruirea profesorului responsabil cu instruirea elevilor $i aplicarea chestionarelor 4. Fixarea datei, orei $i a s#lii în care va avea lor completarea chestionarelor de c#tre elevi. 5. Multiplicarea chestionarelor. 6. Instruirea elevilor (explicarea modului de completare a chestionarelor $i a condi"iilor necesare: completarea individual#). 7. Aplicarea chestionarelor. 8. Întocmirea de c#tre profesorul supraveghetor a urm#torului tabel: Num#r de elevi ai clasei

Num#r de elevi prezen"i

Total chestionare completate

Data aplic#rii

Observatii

9. Predarea pachetului de chestionare completate $i a tabelului la conducerea $colii. 10. Expedierea acestora la adresa men"ionat# a ISE, în ziua aplic#rii sau cel târziu a doua zi. Pentru eventualele nel"muriri ne pute!i contacta la telefon 021-3103205, persoanele de contact fiind: Ovidiu M"nt"lu!", Viorica Pop, %tefan Popenici. Echipa de cercetare v" mul!ume$te pentru colaborare!

94