Psihodiagnoza Semestrul 2

2.: Psihodiagnoza personalităţii 1. Instrumente, metode utilizate pentru evaluarea psihologică a personalităţii Există mai multe categorii de astfel de instrumente şi metode în domeniul psihodiagnozei. Astfel sunt următoarele probe: 1. Probele psihometrice: - Chestionarele, Inventarele, Testele care măsoară diferite trăsături de personalitate sau încearcă surprinderea unei imagini generale, de ansamblu ale acesteia, pornind de la o concepţie teoretică de lucru. Ce este important la aceste teste psihometrice: - măsurarea în psihologie şi relaţia dintre test şi dimensiunea teoretică. 2. Probele proiective sau Tehnicile proiective: În teste se utilizează proiecţia. 3. Probele calitative: Sunt de tipul testelor situaţionale – adică este luată în considerare „acea situaţie”. - Observaţia, Interviul clinic, Aceste probe se corelează în psihodiagnoză. - Anamneza. 2. Tipuri de teste de personalitate: Există mai multe tipologii de teste de personalitate în funcţie de criteriul utilizat: 1. După criteriul sănătăţii psihice: Teste clinice, Teste destinate evaluării normalităţii. 2. După criteriul vârstei subiecţilor cărora se adresează: Teste pentru adulţi, Teste pentru adolescenţi. Nu există teste de personalita pentru copii. 3. După persoana care face evaluarea: - Teste bazate pe autoevaluare. - Teste de heteroevaluare. Ex. liste de adjective; scale clinice. 4. După tipul de răspuns solicitat de la subiect, la itemi: - Dihotomic A / F; Da / Nu. - Trihotomic Ex. - Teste în care avem şi a treia variantă de răspuns. A treia variantă este pentru atunci când subiectul este indecis, când răspunsul lui este între „da” şi „nu”. - Cu o scală Likert (cu 5 trepte). 1.../... foarte slab.../...dezacord total 2.../...slab............../...dezacord parţial 3.../...mediu.........../...şi da şi nu 4.../...bun.............../...acord parţial 5.../...foarte bun...../...acord total - Cu alegere forţată. Forţăm subiectul să ne răspundă în câteva moduri şi nu altfel. 5. După modalitatea de administrare: Cu administrare exclusiv: - individuală Ex. dăm ca probă anamneza, tehnici proiective - colectivă (în grup). 6. După forma de administrare: - Teste creion-hârtie, - Teste computer. 7. După variabila investigată: - Teste parţiale – care măsoară o singură trăsătură de personalitate. - Teste care urmăresc evaluarea întregii personalităţi – rezultă o imagine de ansamblu 8. După strategia utilizată în construcţia testelor, există 3 strategii de construcţie, rezutând 3 tipuri de teste: - Teste empirice, - Teste factoriale, - Teste rezultate prin metoda raţională. 3. Etapele pentru elaborarea unui test: 1. Alegerea constructelor – pe care vrem să le măsurăm (ce anume vrem să măsurăm). Ex. de constructe: - agresivitatea, anxietatea, satisfacţia în muncă satisfacţia maritală, instabilitatea emoţională, - timiditatea, frustrarea etc. 2. Alegerea eşantionului – din populaţia ţintă; cui îi este destinat de ex. chestionarul sau testul pe care vrem să-l dăm; dacă subiecţii sunt adulţi, manageri etc. 3. Definirea şi operaţionalizarea trăsăturii. A operaţionaliza = să explici cum se traduce trăsătura în comportamente măsurabile, observabile. Ex. „agresivitatea”. – Ce înseamnă: o tendinţă relativ constantă de a acţiona ostil sau distructiv asupra mediului (oameni, animale, obiecte) la nivel fizic sau verbal. De exemplu, dacă subiectul sparge intenţionat o farfurie. Ghid de specialitate – „Relaţia item trăsătură” - Angleitner:

1

Schemă 3.1. Descrieri de reacţii: A. Reacţii deschise sau comportamente observabile. Ex. – O persoană agresivă are anumite comportamente caracteristice la nivel fizic şi verbal: participă la bătăi, ripostează dur când este provocată. Ex. de item interogativ: „Obişnuiţi să ripostaţi dur când sunteţi provocat?” Răspuns dihotomic. Da/Nu. Ex. de item ca afirmaţie: „Am participat la multe încăierări.” / „M-am bătut de multe ori.” Răspuns dihotomic. B. Reacţii acoperite, interne: senzaţii sau gânduri proprii trăsăturii de interes. Ex. de itemi interogativi: „Vă place risul?” „Consideraţi că oamenilor trebuie să le plăteşti cu aceeaşi monedă?” Ex. de item ca afirmaţie: „Când sunt provocat aştept momentul să mă răzbun.” „Când sunt provocat simt că mi se urcă sângele la cap.” 3.2. Atribute ale trăsăturii: Se referă la acele atribute, adjective din limbajul curent, asociate trăsăturii sau persoanelor care deţin în grad înal trăsătura de interes. Ex. de adjective pentru agresivitate: violent, sadic, irascibil, rău, crud, furios, rebel, dur etc. Ex. de item interogativ: „Vă consideraţi un om violent?” 3.3. Dorinţe şi trebuinţe: Se referă la intenţia sau dorinţa actuală sau trecută de a se angaja în anumite comportamente sau roluri, altfel sus, la orientarea subiectului spre anumiţi stimuli sau situaţii care i-ar putea satisface direct sau indirect dorinţa. Ex. de roluri pentru agresivitate: chirurg, măcelar dentist soldat boxeur. Ex. de stimuli la care reacţionează: Rock, Emisiuni violente, Lupte cu câini sau cocoşi. Ex. de itemi ca afirmaţie: „Obişnuiesc să urmăresc filme violente.” „Mi-ar fi plăcut să fiu soldat sau măcelar.” 3.4. Fapte biografice: Adică anumite aspecte din trecutul lui care se referă la acea trăsătură. Ex: îi plăcea în copilărie să chinuie animale, le plăcea să fie bătăuşi, să distrugă jucăriile, violenţa în familie. Ex. de item interogativ: „În copilărie obişnuiaţi să vă bateţi cu ceilalţi?” Ex. de item ca afirmaţie: „La şcoală obişnuiam să mă bat cu colegii.”

3.5.

Atitudini_sau_opinii_faţă_de_diverse_subiecte_de_interes:-social, general, - personal. Ex. de itemi: „Bătaia este ruptă din rai” „Sunt de acord să fie exterminaţi câinii vagabonzi.” „Sunt de acord cu bătaia în şcoli.” 3.6.

Reacţii ale altora: Adică aşa cum crede subiectul că ceilalţi îi percep reacţiile; percepţia celorlaţi faţă de el – din acestea rezultă tipul de relaţii pe care le are subiectul cu ceilalţi. Ex. de itemi: „Ceilalţi se tem de mine.” „Cred că ceilalţi mă consideră o persoană agresivă.” 3.7. Itemi bizari: Se referă la comportamente şi trăiri ciudate, neobişnuite sau anormale. De obicei aceşti itemi sunt în scalele clinice. Ex. de itemi pt. identificarea schizofreniei: „Am auzit voci." „Adesea simt că sufletul îmi părăseşte corpul.” „Adesea îmi simt corpul străin.” „Adesea am senzaţia că trăiesc într-o lume absurdă.”

4. Formularea itemilor. -

-

Itemii trebuie să acopere cât mai bine universul trăsăturii măsurate. Itemii trebuie să fie clari, concişi, să fie formulaţi şi pe negaţie – pentru a nu avea la răspunsuri prea mulţi „da”. Este de preferat să se folosească adverbele de intensitate sau de frecvenţă. Ex: - în general, adesea, - de multe ori, - de puţine ori, - frecvent, - rareori. Nu trebuie ca toţi itemii să aibă asemenea adverbe. Itemii trebuiesc intercalaţi. Este de preferat dacă sunt sub formă de întrebare cu „?” la sfârşit sau ca afirmaţie cu „.” la sfârşit. Nu se folosesc ambele variante într-un test (adică şi „?” şi „.” la sfârşit).

2

5. Stabilirea instructajului pentru subiecţi şi cheia de răspunsuri – cum punctăm răspunsurile. 6. Randomizarea. Randomizarea = amestecarea. În faza iniţială trebuie să avem cel puţin 30-50 itemi pentru o trăsătură. De obicei se optează pentru un anumit număr de itemi. 7. Faza de teren. Se aplică testul pe cel puţin 50 de subiecţi din populaţia vizată. 8. Se face statistica. A. Se face analiza de itemi: Se realizează în două modalităţi: 1)Priveşte gradul de dificultate: La fiecare din itemi se calculează proporţia – cei care au reuşit (la toţi subiecţii). 2)Implică discriminarea itemilor: Măsoară modul cum corelează itemii individuali cu întregul test în cadrul unei populaţii. Analiza de itemi are ca obiectiv de bază descifrarea mecanismelor aplicate de subiecţi pentru formularea răspunsurilor la itemi şi verificarea calităţii itemilor ca instrumente de măsură sau de predicţie. Pe baza analizei de itemi se obţin informaţii care permit selectarea itemilor care intră în componenţa testului. Itemii pot fi analizaţi printr-o dublă perspectivă: cantitativă şi calitativă. a)Analiza cantitativă – se referă la proprietăţile statistice ale itemilor şi este focalizată în principal pe clarificarea problemelor privind dificultatea şi capacitatea de discriminare a itemilor. b)Analiza calitativă – se referă la aspecte de conţinut şi de formă incluzând problema evaluării eficienţei procedurilor de redactare şi a validării de conţinut. Analiza itemilor poate fi rezumată prin următorii algoritmi: 1.Calculul indicelui de dificultate pentru toţi itemii şi eliminarea celor care sunt rezolvaţi de toţi subiecţii şi eliminarea celor nerezolvaţi de toţi. 2.Depistarea cauzelor pentru care unii indici de dificultate sunt foarte mari sau foarte mici şi eliminarea itemilor cu greşeli. 3.În situaţia itemilor cu răspunsuri la alegere se analizează răspunsurile incorecte şi se elimină aceia în care unele răspunsuri greşite au fost alese de foarte mulţi sau foarte puţini subiecţi. 4.Aplicarea uneia din procedurile analizei de itemi în funcţie de condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească testul ce se construieşte, şi anume: 4.1.Dacă testul trebuie să discrimineze între două grupe contrastante, respectiv să permită scoruri care diferă mult de la o grupă la opusul ei, se va calcula pentru fiecare item indicele de discriminare eliminându-se itemii necorespunzători. 4.2.Dacă testul trebuie să se comporte într-o manieră prestabilită faţă de un anume criteriu, se vor elimina itemii necorespunzători. 5.Se vor elimina itemii cu indicele de dificultate necorespunzător scopului pe care trebuie să-l îndeplinească testul. Dacă cerinţa este ca testul să identifice pe cei care prezintă nivele foarte scăzute şi foarte ridicate pentru o anume trăsătură, se vor re-ine doar acei itemi, doar tipurile respective de itemi. 6.Se va calcula coeficientul de corelaţie între sorurile testului şi scorurile itemilor şi se vor elimina itemii care prezintă corelaţie nesemnificativă sau negative. În continuarea construirii testului, pe baza itemilor astfel selectaţi, se procedează la studierea caracteristicilor psihometrice (validitate, fidelitate, dificultate şi puterea de discriminare). Urmează să ne gândim la aspectele legate la lungimea testului, tipuri de itemi, timpul de rezolvat, costurile administrării testului. Dificultatea itemului: Dificultatea itemului este definită în funcţie de procentul de persoane care răspunde corect la el în procesul de construire a unui test. Motivul principal al analizei dificultăţii este de a alege itemii care au un procent de dificultate adecvat astfel încât testul să nu constituie nici o dificultate pentru majoritatea subiecţilor, dar nici să nu fie rezolvabil de marea lor majoritate.

3

Pentru diferite loturi de subiecţi cu caracteristici diferite privind de exemplu vârsta, nivelul de pregătire academică, tipul de pregătire, mediul de provenienţă, aceiaşi itemi pot conduce la diferite procente de subiecţi care răspund corect. Majoritatea testelor sunt construite cu itemi având grade de dificultate diferite şi astfel se pune problema asigurării unui nivel de dificultate optim şi a posibilităţii de a compensa inter-itemi, gradul de dificultate. Nivelul de dificultate recomandabil este de 0,50 adică 50 % reuşită. Cu cât un item se apropie de 0 % sau 100 %, cu atât este inefficient în diferenţierea subiecţilor. Itemul trebuie să fie capabil să diferenţieze între toţi cei care îl reuşesc şi cei care nu îţ reuşesc pentru a avea valoare de informaţie diferenţială. Pentru gradul de dificultate 0,5 (50%): Să presupunem că din 100 de personae 50 reuşesc şi 50 nu reuşesc să resolve itemul. Deci itemul ne va da posibilitatea să diferenţiem între fiecare dintre cei care l-au reuşit şi fiecare dintre cei care au eşuat. Astfel avem 50x50 = 2500 perechi de comparaţie sau biţi de informaţie diferenţială. Un item reuşit de 0,70 sau 70% va favoriza 70x30=2100 biţi informaţionali. Unul reuşit de 0,9, respectiv 90%, furnizează 90x10=900 biţi informaţionali, iar de 100% care este 0. Acelaşi lucru este valabil şi pentru itemii mai dificili pe care îi reuşesc sub 50% din subiecţi. Itemul din cadrul unui test tinde să intercoreleze cu ceilalţi. Cu cât este mai omogen testul, cu atât gradul de intercorelare este mai mare. În situaţia extremă în care toţi itemii ar fi perfect intercorelaţi, şi toţi are avea gradul de dificultate 0,50, aceleaşi 50 de persoane din 100 vor rezolva fiecare dintre itemi. Deci, ½ din subiecţi vor avea scoruri perfecte, iar cealaltă jumătate vor avea un rezultat nul. Astfel, datorită intercorelării dintre itemii testului, cel mai bine este să fie selectaţi itemii cu nivele de dificultate diferite, a căror medie a dificultăţii să fie 0,50. Cu cât este mai mare nivelul de intercorelare dintre itemi, cu atât mai largă trebuie să fie gama gradelor de dificultate a itemilor selectaţi. În cazul scalelor de interval procentul de persoane care reuşeşte un item exprimă dificultatea itemilor la nivelul scalei o5rdinale, ceea ce înseamnă că indică corect rangul şi dificultatea relativă a itemilor. Ex: Dacă avem 3 itemi care sunt rezolvaţi de 30 %, 20 % şi 10 % dintre subiecţii lotului, putem spune că primul item este cel mai uşor, iar itemul 3 este cel mai dificil. Gradul de dificultate creşte de la primul la al treilea. Însă pentru diferenţe de procentaje egale, nu putem aprecia dacă există şi diferenţe egale în gradul de dificultate între cei trei itemi (este la fel). Acest lucru ar fi posibil doar în cazul unei distribuţii rectangulare, unde cazurile ar fi uniform distribuite pe tot şirul. Scorurile de tip percentile nu reprezintă unităţi egale, ele diferă în mărime de la centru la extremele distribuţiei. Analiza capacităţii de discriminare a itemilor: Discriminarea itemilor se referă la gradul în care un item diferenţiază corect între subiecţi în ceea ce priveşte comportamentul destinat săl măsoare. În literatura de specialitate apar peste 150 de indicatori de discriminare care pot fi utilizaţi în construirea diferitelor tipuri de teste, care oferă rezultate relativ asemănătoare. O metodă utilă pentru grupe în general mici cuprinde următoarea procedură: Sunt pretestaţi subiecţii unui lot restrâns, de exemplu 60 de persoane. În funcţie de rezultate, subiecţii sunt grupaţi în 3 clase: -20 cu corurile cele mai înalte – clasa de sus – se notează cu „upper” – „U”, -20 cu scorurile cele mai scăzute – clasa de jos – „lowder” – „L”, -20 cu scoruri intermediare – clasa de mijloc – „middle” – „M”. Pe cele 3 clase se vor verifica itemii testului. Item U M L Dificultatea Discriminarea (U+M+L) (U-L) 1 15 9 7 31 8 2 20 20 16 *56 (Este mult. Înseamnă că itemul este prea uşor 4 pt. subiecţi) 3 19 18 9 46 10 4 10 15 16 41 *-6 (↓) 5 11 13 11 35 * 0 (↓) 6 16 14 9 39 7 7 5 0 0 * 5 (Este puţin. Înseamnă că itemul este prea greu 5 pt. subiecţi)

4

*nu sunt buni itemii. Dificultatea itemului reprezintă suma de reuşite la dele trei clase de subiecţi iar discriminarea este dată de diferenţa dintre grupele extreme.=>Există patru itemi care prezintă probleme fie din perspectiva dificultăţii – itemii 2 şi 7, fie a discriminării – itemii 4 şi 5. Dacă itemul 2 are o dificultate prea mică, 7 este prea dificil, înseamnă că trebuiesc excluşi. Itemii 4 şi 5 au discriminare fie negativă fie nulă, ceea ce înseamnă că vor fi excluşi şi aceştia. De regulă în situaţia claselor de subiecţi care au aceeaşi dimensiune, itemii cu valoare de discriminare scăzută sunt cei de la 3 puncte în jos. Când exprimă în % numărul de subiecţi care reuşesc la itemii cuprinşi într-un nou test, o diferenţă de 2% reprezintă indexul de discriminare, indiferent de dimensiunea grupelor. Acest index de discriminare este denumit „upper”, „lower” – „discrimination”, prescurtat se scrie ca „U-L” sau „ULI” sau „ULD” sau „D”. Cum se calculează „D”: Item U L D (discriminarea) 1 75 35 40 2 100 80 20 3 95 45 50 4 50 80 -30 5 55 55 0 6 80 45 35 7 25 0 25 „D” poate avea o valoare cuprinsă între +100 şi -100. Dacă toţi subiecţii clasei „U” reuşesc la item şi nici unul dintre subiecţii clasei „L” nu reuşeşte, atunci D=100. Dacă nici un subiect din U nu reuşeşte şi toţi cei din L reuşesc, atunci D=-100. Relaţia Dificultate-Discriminare: Dacă fie 100% este 0% din lot reuşesc la un item, nu apare nici o diferenţă între clasele de subiecţi, atunci D=0. Dacă 50% reuşesc un item este posibil ca toţi din clasa U să-l treacă şi nimeni din clasa L, (100-0), artunci D=100 Pentru majoritatea scopurilor de testare sunt preferabili itemii cu dificultate de 50%. Indicii de discriminare care favorizează acest nivel de dificultate vor fi adecvaţi pentru selecţie. Procentul de reuşită Valoarea maximă D 100 0 90 20 70 60 50 100 30 60 10 20 0 0 În cazul în care se pierd mulţi itemi se refac iar (itemii) şi iar se reia statistica. Dacă este gata B. Se face manualul testului: Manualul testului conţine: Concepte, Teorie, Cum s-a operaţionalizat conceptul, Itemii care au fost iniţial, cei care au fost daţi afară şi de ce (datorită dificultăţii prea mici sau prea mari, Itemii care sunt reţinuţi, - Etalonul în 5 clase normalizate sau în stanine. -

4. Strategii de construire a chestionarului de personalitate: Megargee (1972) inventariază 3 strategii sau metode de construire a chestionarului de personalitate. Astfel, sunt:

5

4.1. 4.2. 4.3. 4.4.

Metoda Intuitivă sau Abordarea Raţională; Metoda Criteriului Extern sau Metoda Empirică; Metoda Criteriului Intern sau Metoda Factorială. Strategiile mixte – sunt cele care combină elemente specifice din cele 3 metode.

4.1. Metoda Intuitivă sau Abordarea Raţională: Autorul chestionarului este cel care decide ce itemi vor fi incluşi în chestionar şi care sunt conţinuturile relevante pentru a traduce trăsăturile într-un comportament. Acest fapt face ca o serie de aspecte cum sunt cunoştinţele de psihologie ale autorului chestionarului, experienţa în construirea şi utilizarea de teste şi cunoştinţele problematicii specifice a trăsăturii ţintă, să capete o importanţă specială. Hase & Goldberg (1967) realizează o tipologie a abordărilor raţionale folosind criteriile următoare: 1) Modul de selectare a conţinutului itemilor, distinct între abordări, în care selecţia se bazează pe înţelegerea strict intuitivă a trăsăturilor şi abordări în care selecţia este ghidată de o teorie formalizată asupra personalităţii; 2) Instanţa care selecţionează itemii între strategii, în care autorul chestionarului este cel care optează, şi strategii în care se construieşte un grup de persoane care face selecţia. Aceste persoane care fac selecţia se numesc judecători sau experţi. Megargee (1972) sesizează între selecţii pur intuitive şi cele mixte în care selecţia este parţial ghidată de date experimentale. În C.P.I. (Testul California) sunt câteva date care sunt construite pe baza analizei interne. În astfel de scale autorul selectează intuitiv un lot de itemi care reflectă trăsătura investigată. Selecţia iniţială este analizată sub aspectul consistenţei interne şi sunt păstraţi acei itemi care obţin un coeficient de corelaţie bun. Etapele de construire a chestionarului de personalitate prin Metoda Intuitivă sau a Abordării Raţionale sunt: 1. Selecţia intuitivă a conţinuturilor itemilor şi a lotului iniţial de itemi; 2. Administrarea întregului lot de itemi unui grup de subiecţi; 3. Calcularea scorurilor totale la această scală preliminară; 4. Calcularea corelaţiilor dintre scorurile la itemi şi scorurile totale pentru toţi itemii din lotul preliminar; 5.Utilizarea coeficientului de corelaţie drept criteriu pentru selecţia finală a itemilor, adică vor fi selectaţi acei itemi cu cele mai mari corelaţii între scorurile proprii şi cele totale. Într-un astfel de demers mixt, datele empirice pot fi utilizate pentru a creşte validitatea discriminativă a testului prin eliminarea itemilor cu pattern-uri de răspuns ambigue sau care prezintă corelaţii semnificative cu scalele care măsoară alte trăsături. 4.2. Metoda Criteriului Extern sau Metoda Empirică: Selecţia itemilor în text este ghidată doar de relaţia empiric determinată între itemul testului şi o măsură-criteriu specifică. Etapele de construire a chestionarului de personalitate prin Metoda Criteriului Extern sau prin Metoda Empirică: 1. Asamblarea unui eşantion iniţial de itemi pe baze raţionale sau folosind itemii din alte chestionare pe trăsăturile vizate; 2. Administrarea setului de itemi la două grupuri de subiecţi care diferă între ei doar la nivelul treăsăturii evaluate; 3. Determinarea pentru fiecare lot a frecvenţei răspunsurilor „acord” sau „dezacord”; 4. Determinarea semnificaţiei statistice a diferenţelor obţinute; 5. Itemii care diferenţiază semnificativ cele două loturi sunt selectaţi pentru scala preliminară; 6. Scala rezultată este aplicată din nou loturilor-criterii iniţiale; 7. Dacă răspunsurile analizate sunt satisfăcătoare, scala va fi validată pe noi loturi pentru a identifica şi a elimina itemii cu o capacitate scăzută de eliminare; 8. Această scală prescurtată şi rafinată va fi din nou validată. În cadrul acestei metode, relaţia empiric stabilită între itemi şi un criteriu extern şi nu conţinutul manifest al itemilor determină selecţionarea acestora pentru chestionarul de personalitate. Un item va fi inclus în test dacă este capabil în mod empiric să diferenţieze cele două loturi, indiferent dacă răspunsurile subiecţilor par paradoxale sau direcţia lor pare absurdă. Psihologul nu va fi preocupat de adevărul literal al răspunsurilor subiectului la itemi, ci interesul său va fi orientat către relaţia răspunsului subiectului la item şi alte dimensiuni comportamentale implicite. Din aceste motive, scalele derivate empiric pot fi mai subtile şi mai dificil de trucat decât cele raţionale. Scăderea validităţii aparente sau de conţinut care este implicită acestui tip de scală, face ca testul să fie mai greu acceptat de către subiecţi iar aceştia, verbalizează ceva de genul „Dar de ce acest aspect are relevanţă pentru angajarea mea?” sau „De ce te interesează acel lucru?”, şi aftfel este mai dificil de explicat nespecialiştilor de ce sau care este relaţia între item şi constructul utilizat.

6

Acest tip de chestionar este utilizat pentru testul vocaţional şi clinic pentru că de obicei se măsoară trăsături marcate de prejudecata umană. 4.3. Metoda Criteriului Intern sau Metoda Factorială: Metoda pune accent pe analiza criteriului intern, respectiv pe tehnici statistice care permit ca odată cu identificarea unui factor care apare ca dimensiune responsabilă de variaţia semnificativă a comportamentului să construim şi o scală a definiţiei psihologice şi a evaluării respectivului factor. Etapele de construire a chestionarului de personalitate prin Metoda Criteriului sau prin Metoda Factorială sunt: 1. Construirea pe baze apriorii unui lot relativ mic de itemi (celelalte au un număr mai mare); 2. Aceşti itemi sunt administraţi unui mare număr de subiecţi testaţi adesea în paralel şi cu alte instrumente semnificative în raport cu factorul sau dimensiunea vizată; 3. Se realizează o intercorelare a itemilor, matricea rezultată fiind analizată factorial, rotată conform procedurii alese şi obţinându-se astfel o clusterizare care este responsabilă de un anumit cuantum al variaţiei comportamentului subiecţilor testaţi; 4. Se determină încărcătura factorială a fiecărui item cu fiecare factor rezultat; 5. Vor fi selectaţi pentru scala finală acei itemi care au cea mai mare încărcătură factorială. Rezultatul va fi o soluţie structurală simplă în care fiecare factor este responsabil pentru o anumită trăsătură. Abilitatea cercetătorului constă în analiza semnificaţiei psihologice a itemilor care structurează un anume factor pentru a da consistenţă psihologică, sens calitativ produsului analizei cantitative. Majoritatea chestionarelor contemporane sunt construite cu ajutorul acestei metode.

3: Chestionarul de personalitate California C.P.I C.P.I. -----► Harrison Gough M.M.P.I. - Autor: Harrison Gough; - Variante ale C.P.I. : - 1951 – cu 15 scale, - 1957 – cu 18 scale, - 1972 – cu 18 scale, - 1987 – cu 20 scale. - Itemi: - varianta din 1957 ----------------► 468 + 12 itemi, - varianta clasică din 1972 -----► 480 itemi, - varianta din 1987-----------------► 462 itemi. - Aplicabilitate: începând cu vârsta de 13 ani. - Tip de răspuns: Dihotomic (A/F). - Fidelitate: de tip test-retest; între 0,55 şi 0,75 după 1 an. - Validitate: peste 1000 de studii destinate validării experimentării predicţiei şi aplicării pe noi populaţii. O serie de studii indică o bună validitate de construct. Concepţia privind evaluarea personalităţii şi construcţia testului: În construcţia scalelor C.P.I., Gough a adoptat o metodă care pornea de la situaţiile în care se cerea utilizat testul. În funcţie de aceste situaţii a construit măsurători care se bazau pe acele constructe deja operaţionalizate în felul în care se comportă indivizii în contexte specifice. Concepţia este aceea a derivării scalelor pe cale empirică şi se bazează pe de o parte pe tradiţia empiristă a Universităţii Minnesota, iar pe de altă parte pe experienţa M.M.P.I.(inventarul multifazic de personalitate Minnesotta), C.P.I. (chestionarul de personalitate California) dorindu-se a fi un instrument simetric faţă de acesta. Dacă M.M.P.I. este destinat psihopatologiei, C.P.I. a fost construit în replică pentru evaluarea normalităţii a persoanei sănătoase psihic, în ipostaza ei reală, dinamică, adică în interrelaţionare. Dacă M.M.P.I. a fost construit pornind de la variabilele clinice, de la concepte derivate empiric din experienţa clinică, în cazul C.P.I. s-a pus problema găsirii realităţilor, a variabilelor fiinţei normale aflată în relaţii sociale. Perspectiva de la care a pornit Gough a fost dublă: - de la contextul de utilitate şi - de la acele concepte populare care există deja în domeniul comportamentului interpersonal. Este vorba despre acei termeni descriptivi pe care oamenii îi folosesc în mod uzual pentru a-şi descrie modurile de a se comporta şi caracteristicile ce ţin de personalitate.

7

Pentru Gough, scopul fiecărei scale este să reflecte pe cât de fidel posibi, un anume aspect, o temă a comportamentului interpersonal, adică evaluează tocmai constructul aşa cum este definit cultural, cu toate conotaţiile sale utile. C.P.I. – Varianta din 1972 Varianta din 1972 este extrem de utilizată peste tot în lume. Forma testului (18 scale cu 480 de itemi în total) este încă pe larg utilizată în practica psihodiagnostică deşi există şi varianta lărgită din 1977, cu 20 de scale. Prezentarea celor 18 dimensiuni ale personalităţii normale: Cele 18 scale au fost grupate în 4 clase de semnificaţii psihologice (dar aceasta nu se vede decât în profil). Între 40 şi 60 avem comportament mediu normal (note T). Dacă avem stanine: între 4 şi 6 avem comportament mediu normal. Grupa I cu cele 6 scale: Do = Dominanţă, Cs = Capacitate de statut, Sy = Sociabilitate, Sp = Prezenţă socială, Sa = Acceptare de sine, Wb = Stare de confort / Stare de bine (personal). Această grupă se referă la dimensiunile personalităţii care intervin în afirmarea persoanei, imaginii de sine şi adecvării personale. Grupa II cu 6 scale: Re = Responsabilitate, So = Socializare, Sc = Autocontrol, To = Toleranţă, Gi = Bună impresie / Tendinţa de a face o bună impresie, Co = Comunalitate. Această grupă indică acele dimensiuni ale personalităţii care sunt implicate în opţiunile valorice şi maturitatea interrelaţională a persoanei. Grupa III cu 3 scale: Ac = Realizare prin conformism, Ai = Realizare prin independenţă, Ie = Eficienţă intelectuală. Grupa evaluează mai ales nivelul motivaţional în sensul potenţialului de realizare personală şi al focalizării pe valori intelectuale. Grupa IV cu 3 scale: Py = Intuiţie psihologică, Fx = Flexibilitate, Fe = Fermitate. Grupa face trimitere către unele modalităţi intelectuale care modelează un stil personal. Pentru fiecare scală, Gough furnizează pentru zonele de semnificaţie ale acesteia (adică peste sau sub medie, media fiind 50) atât aspectele care au format conţinutul itemilor cât şi unele atribute care reprezintă felul în care persoanele evaluate sunt descrise de alţii, adică percepţia socială asupra lor. Grupa I cu cele 6 scale: Scala I: Do (Dominanţă): Scala a fost construită pentru a identifica persoanele puternice şi cu ascendent social, capabile să aibă iniţiativă şi să exercite conducerea. Evaluază aspecte ale propensiunii de a conduce, persistenţa şi iniţiativa socială. Pentru Gough s-a pus problema de a găsi itemii care să identifice pe cei care acţionează într-un mod ce poate fi considerat ca „dominant” în orice cultură şi, pe de altă parte, să impresioneze pe alţii prin evidenţa acestei calităţi, deci să poată fi descrişi ca dominanţi, plini de forţă, siguri pe ei. În cazul dominanţei este vorba despre perceperea socială a comportamentului celor ce au o „dominanţă” peste sau sub medie. Scala are 46 de itemi din care 26 aparţin exclusiv iar ceilaţi sunt comuni cu scalele Re, Sa, Sy. Conţinutul itemilor cuprinde: - încrederea şi echilibrul, propensiunea de a conduce şi asumarea responsabilităţii, - persuasivitatea, fluenţa verbală, persistenţa tenace alături de simţul datoriei,tendinţa de a privi lucrurile în faţă, de confruntare cu realitatea, chiar dacă este neplăcută. -

SCORURILE ÎNALTE persoane active, sigure pe sine, persistente, care anticipează, care insistă, care au încredere, independenţă Adjectivele care descriu percepţia socială sunt diferenţiate pe sexe: Un BĂRBAT DOMINANT : ambiţios, îndrăzneţ, dominant, descurcăreţ, puternic, optimist, metodic, competent, de încredere, sigur pe sine, stabil, sever. O FEMEIE DOMINANTĂ agresivă, orgolioasă, cu încredere în sine, revendicativă, dominantă, puternică, autoritară, energică, vorbăreaţă.

8

SCORURILE JOASE persoane retrase, inhibate, cu comportamente banale, indiferente, lente în gândire şi acţiune, tăcute, neorganizate, cu tendinţa de a evita situaţiile de tensiune şi decizie, nesigure Un BĂRBAT cu scor mic apatic, indiferent, mărginit, iresponsabil, pesimist, anxios, rigid, sugestionabil, nesigur. O FEMEIE cu scor mic precaută, amabilă, inhibată, împăciuitoare, calmă, ştearsă, sfioasă, încrezătoare, discretă. Scala II: Cs (Capacitate de statut): Scala Cs a fost construită prin utilizarea criteriului extern şi anume – conceptul de „statut” care înseamnă : nivelul venitului, educaţiei, prestigiu social şi puterea atinsă în mediul sociocultural propriu subiectului, ambiţie, încredere în sine. Validarea a fost externă. Scala evaluează capacitatea personală pentru statut social (prezent sau dobândit), măsurând calităţi şi atribute personale ce stau la baza acestei propensiuni şi conduc la statut social. Are 32 de itemi din care 15 aparţin exclusiv scalei iar 17 sunt comuni cu Sp, Sc, Sa. Conţinutul itemilor reflectă: - încrederea în sine, echilibrul, sentimentul de siguranţă, absenţa temerilor sau a anxietăţilor, - existenţa unor interese literare sau artistice, gradul de „conştiinţă socială”, - interesul de a participa la viaţa socială a grupului. SCORURILE ÎNALTE ambiţioase, active, eficiente, perspicace, ingenioase, multilaterale, ascendente, carieriste, eficiente în comunicare, care îşi urmăresc scopurile personale, care afirmă un câmp larg de interese BĂRBAT discret, imaginativ, independent, matur, oportunist, simpatic (agreabil), rezonabil, progresist, elogiat. FEMEIA cu scor înalt lucidă, viguroasă, individualistă, ingenioasă, perspicace, inteligentă, cu interese largi, logică, schimbătoare, multilaterală. SCORURILE JOASE persoane cu un comportament timid, apatic, convenţional, relativ estompat, lent, cu gândire stereotipă, limitate în concepţii şi interese, stângace şi penibile în situaţiile sociale cu care nu sunt familiarizate. Un BĂRBAT cu scor scăzut aspru, sumbru, lacom, mărginit, cicălitor, supărăcios, neliniştit, tensionat, irascibil, lipsit de omenie O FEMEIE cu scor scăzut şireată, acţionează pe negândite, blândă, molatecă, sfioasă, simplă, supusă, timidă, slaba Scala III: Sy (Sociabilitate) Scala Sy a fost construită tot prin metoda criteriului extern de validare, şi anume, iniţial, numărul de activităţi extracurriculare la care participă studentul. Această scală diferenţiază oamenii cu un temperament exteriorizat, sociabil, participativ, de cei retraşi, care evită afişarea socială. Scala are 36 de itemi, din care 9 itemi îi aparţin în exclusivitate, restul de 27 de itemi fiind comuni cu scalele Sp, Sa, Ai, Do, Cs. Conţinutul itemilor reflectă: - plăcerea pentru interacţiuni sociale; - sentimentul de echilibru; încrederea în sine în relaţiile cu ceilalţi; interese culturale şi intelectuale; - toleranţa faţă de ceilalţi asociată cu standarde stricte pentru sine. SCORURILE ÎNALTE un comportament participativ, întreprinzător, ingenios; un ins care se ataşează uşor; este competitiv; este mereu în primele rânduri; fluent în gândire; original. Un BĂRBAT cu scor înalt deştept; încrezător; interese largi; logic; matur; deschis; competent şi raţional; sociabil; sigur de sine. O FEMEIE cu scor înalt agresivă; încrezătoare; dominantă; energică; flirtează; deschisă; cu interese largi; vorbăreaţă; sociabilă. un comportament greoi şi convenţional în societate; SCORURILE JOASE liniştit; neangajat; sugestibil; influenţabil prin reacţiile altora. Un BĂRBAT cu scor jos stângaci; aspru; rece; reclamagiu; confuz; instabil; cu interese limitate; abandonant; superficial; lipsit de familiaritate. O FEMEIE cu scor jos precaută, inhibată, blândă,modestă, liniştită, reţinută, sfioasă, timidă, discretă, retrasă. Scala IV: Sp (Prezenţa socială) Scala Sp a fost construită pe cale raţională şi anume, prin analiza consistenţei interne. Itemii sunt legaţi de echilibrul social şi spontaneitatea comportamentului. În scală sunt 56 de itemi, 17 distincţi, iar restul comuni scalelor Sy, Sa, Cs, Ie, Py şi Sc, Gi (care sunt cotaţi invers). Conţinuturile itemilor scalei vizează: - plăcerea pentru interacţiuni sociale, o încredere bine afirmată, spirit deschis,

9

-

atitudini aerisite faţă de regulile şi prohibiţiile sociale, paralel cu accentul pus pe îndatorire, moderaţie, conformism. SCORURI ÎNALTE spontan, imaginativ, neformalist, rapid, cu o natură expresivă şi creativă. BĂRBAT cu scor înalt aventuros, caută plăcerea, relaxat, sigur pe sine, spirit ascuţit, neconvenţional, neinhibat, schimbător, spiritual. FEMEIE cu scor înalt aventuroasă, îndrăzneaţă, flirtează, răutăcioasă, deschisă, caută plăcerea, spontană, schimbătoare, ingenioasă, spirituală. SCORURI JOASE precaut, moderat, răbdător, simplu, modest, oscilant şi nesigur în decizii, cu o gândire creativă. BĂRBAT cu scor jos precaut, cooperant, apreciativ, blând, amabil, cu interese limitate, prefăcut, răbdător, serios. FEMEIE cu scor jos precaută, convenţională, temătoare, gentilă, rezervată, sensibilă,supusă, timidă, retrasă.

Scala V: Sa (Acceptarea de sine) A fost construită tot prin analiza consistenţei interne. Scopul este identificarea unor persoane care manifestă un simţ confortabil şi „imperturbabil” al valorii personale, iar comportamentul social al subiectului va exprima siguranţa fie activ, fir pasiv. Evaluează aspecte precum: - simţul valorii personale, acceptarea de sine, capacitatea de a gândi şi acţiona independent. Din 34 de itemi ai versiunii finale numai 4 sunt puri, ceilalţi, prin conţinutul lor, prezintă aspecte de Sy şi Sp legate de încrederea în sine şi de atitudinea lipsită de rigiditate faţă de prohibiţiile sociale; legaţi invers decât cu Sp, de valorizarea muncii perseverente, a atenţiei faţă de sarcina de muncă şi considerarea celorlalţi; alţi itemi indică o acceptare candidă a slăbiciunilor umane. SCORURI ÎNALTE inteligentă, sinceră, spirituală, pretenţioasă, activă, centrată pe sine, insistentă, cu fluenţă verbală, cu siguranţă şi încredere în sine BĂRBAT cu scor înalt încrezător, întreprinzător, orgolios, imaginativ, deschis, oportun, adaptabil, sigur, rafinat, înfigăreţ, sofisticat. FEMEIE cu scor înalt aventuroasă, argumentativă, orgolioasă, revendicativă, decisă, dominantă, deschisă, sarcastică, vorbăreaţă, spirituală. SCORURI JOASE conservator, ordonat, de nădejde, liniştit, deşi comos şi convenţional, cu sentimente de culpabilitate şi gata să se autoblameze, pasiv în acţiune, limitat ca interese BĂRBAT cu scor jos aspru, banal, abandonat, nechibzuit, supus, indiferent, tensionat, prea puţin inteligent, negativist, gata să se retragă, cu interese limitate. FEMEIE cu scor jos precaută, convenţională, gentilă, molatecă, modestă, răbdătoare, împăciuitoare, sfioasă, încrezătoare, discretă, neprietenoasă. Scala VI: Wb (wellbeing – Sentiment de bunăstare personală sau stare de bine) Iniţial s-a numit scală de disimulare. Wb reprezintă o derivaţie a scalei iniţiale în care s-a inversat cheia de cotare: scorurile ridicate reprezintă indivizii sănătoşi şi stenici, iar scorurile joase, sub medie, indivizii cu o vitalitate diminuată şi incapabili să facă faţă cerinţelor vieţii cotidiene. Mai mult, scala diferenţiază indivizii care simulează nevroza de cei normali şi de pacienţii care răspund sincer, fiind şi una din principalele scale de validare a testului. Scala are 44 de itemi, din care 29 aparţin exclusiv scalei, având în conţinut referinţe la: - negarea unor variate simptome fizice şi mentale, negarea oricăror probleme familiale majore, negarea conflictelor şi preocupărilor sexuale, negarea unor stări de tensiune, negarea anxietăţii, temerilor, afirmări ale independenţei personale, sentimentul de suficienţă de sine, în sensul că „orice om care este capabil să muncească are o şansă reală de a avea succes”, afirmarea încrederii în viitor. Scala este construită pentru a identifica persoanele care îşi minimalizează grijile şi nemulţumirile, care ţin mai mult sau mai puţin de îndoieli şi deziluzii. SCORURI ÎNALTE energică, întreprinzătoare, alertă, ambiţioasă, multilaterală, productivă, activă, acordă valoare muncii, depune efort pentru plăcerea proprie BĂRBAT cu scor înalt demn de încredere, conservator, dependent, binevoitor (săritor, bun la suflet), inhibat, logic, mulţumit, echilibrat, elogiat (lăudat), destins (relaxat), sincer. FEMEIE cu scor înalt calmă, capabilă, lucidă, cinstită, nu se formalizează, matură, amabilă (îndatoritoare), echilibrată, raţională, înţeleaptă (chibzuită). SCORURI JOASE fără ambiţie, comod, stângaci, precaut, apatic, convenţional, defensiv, caută scuze, limitat în gândire şi acţiune

10

BĂRBAT cu scor jos anxios, lăudăros, distrat (aiurit), uituc, grăbit, impulsiv, răutăcios, abandonat, superficial, agitat (neastâmpărat). FEMEIE cu scor jos stângace (incomodă), defensivă, cusurgie, practică (neinfluenţabilă), îndărătnică, sarcastică, se compătimeşte, lipsită de tact, neconvenţională, instabilă. Grupa II cu cele 6 scale: Scala VII: Re (Responsabilitate) Scala identifică persoanele conştiincioase, responsabile, care îşi iau obligaţiile în serios şi în care putem avea încredere. Astfel de structuri de personalitate sunt indivizi legaţi de reguli şi ordine şi consideră că viaţa ar trebui să fie guvernată de raţiune. Scala diferă de So şi Sc prin accentul pe gradul în care valorile şi controlul sunt înţelese şi conceptualizate. Are un total de 42 de itemi, din care 16 sunt exclusivi, iar restul sunt comuni cu scalele Do, Sy, Sc, To, Ac, Ai, Ie. Conţinuturile itemilor scalei vizează: - preocuparea pentru obligaţiile sociale, civice şi morale, - accentul pe datorie şi disciplină de sine, dezaprobarea pentru orice privilegii sau favoritisme speciale, - afirmarea echilibrului şi încrederii în sine şi în ceilalţi. BĂRBAT cu scor înalt capabil, conştiincios, cumpătat, fidel, responsabil, serios, stabil, constant, temeinic. FEMEIE cu scor înalt conştiincioasă, discretă, intuitivă, metodică, fidelă, cu tact, responsabilă, cumpătată. BĂRBAT cu scor jos nepăsător, turbulent, iresponsabil, comod, indiferent, face pe grozavul, risipitor. FEMEIE cu scor jos arogantă, neglijentă, nesentimentală, comodă, necuviincioasă, rebelă, obositoare, sarcastică. Scala VIII: So (Socializarea) Scala este concepută pentru a reflecta gradul de maturitate socială, integritate şi corectitudine atins de individ, fiind construită prin metoda criteriului extern. Itemii, în număr de 54, dintre care 28 sunt exclusivi, au ca şi conţinuturi manifeste aspecte care ilustrează teoriile psihologice privind delincvenţa. Astfel, pornind de pildă de la relaţia empiric evidenţiată dintre delincvenţă şi o lipsă de coeziune în familie, sunt itemi care se referă la sentimentul de căldură, satisfacţie şi stabilitate familială ca opus alienării şi resentimentului. Alţi itemi se referă la: sensibilitatea socială şi empatie ca opuse ignorării sau desconsiderării valorii personale (de exemplu: „Adesea mă gândesc cum arăt şi ce impresie fac altora”), optimism şi încredere în sine în contrast cu sentimentele de alienare, inferioritate, disperare, adaptarea familiala şi şcolară, opuse vagabondajului şi opozanţei. Scala indică nivelul de maturitate socială, integritatea morală, capacitatea de a judeca şi respecta normele morale. BĂRBAT cu scor înalt adaptabil, eficient, onest, corect, organizat, cumpătat, sincer, temeinic, sănătos, respectuos. FEMEIE cu scor înalt precaută, lucidă, organizată, metodică, rezonabilă, autocontrolată, modestă, conservatoare, înţeleaptă. BĂRBAT cu scor jos încăpăţânat, iresponsabil, certăreţ, ignorant, sarcastic, neconvenţional, defensiv, viclean. FEMEIE cu scor jos defensivă, nestatornică, neglijentă, nechibzuită, impulsivă, indiferentă, neinhibată, materialistă, necontrolată Scala IX: Sc (Self-Control - Autocontrolul) Scala este construită prin metoda analizei consistenţei interne şi are scopul de a măsura gradul de libertate al individului faţă de impulsivitate şi centrarea pe sine, gradul în care este înţeles controlul. Scorurile prea înalte exprimă: - situaţia de control prea strâns al impulsurilor, - agresivitate, acestea conducând de obicei la acumulări interioare şi descărcări bruşte sau necontrolate chiar şi la incitări minore. Scala conţine 50 de itemi din care 2 îi aparţin în întregime. Comportamentul prezent în conţinuturile manifeste indică: - o restrângere a manifestărilor iraţionale şi în special a agresivităţii; - raţiunea şi logica sunt considerate ca cele mai adecvate soluţii în situaţii problematice; - evitarea conduitelor antisociale sau agresive; - existenţa unor inhibiţii sociale şi chiar a unui grad de modestie care implică o tendinţă spre autoanulare (de genul „de obicei mă simţeam foarte bine când una dintre compunerile mele era citită în faţa clasei” – pentru cheia „fals”). Scala indică:gradul şi adecvarea autoreglării şi autocontrolului, dominarea impulsivităţii capacitatea de autodisciplinare. BĂRBAT cu scor înalt amabil, logic, sârguincios, precis, cumpătat, fidel, autocontrolat, critic, demn de încredere. FEMEIE cu scor înalt calmă, modestă, conservatoare, gentilă, ,oderată, răbdătoare, liniştită, rezervată, autocontrolată.

11

BĂRBAT cu scor jos încrezut, cusurgiu, nesocotit, încăpăţânat, impulsiv, înfigăreţ, iritat, coleric, nerealist, individualist. FEMEIE cu scor jos agesivă, arogantă, emotivă, impulsivă, rebelă, obositoare, sarcastică, colerică, neinhibată. Scala X: To (Toleranţa) Scala identifică atitudini sociale permisive, lipsite de judecăţi, deschise, care acceptă pe ceilalţi aşa cum sunt. Conţinuturile manifeste ale celor 32 de itemi ai scalei din care 9 sunt proprii, reflectă: - deschiderea şi flexibilitatea opus rigidităţii şi dogmatismulului; - interesul pentru estetic şi scopuri intelectuale; - încrederea ca opus al suspiciunii şi criticismului; - negarea resentimentelor, a tendinţelor mizantropice şi ostilităţii faţă de ceilalţi, a anxietăţii, izolării, alienării; - afirmarea echilibrului şi siguranţei de sine. BĂRBAT cu scor înalt iertător, generos, binevoitor, independent, neformal, mulţumit, cumpătat, tandru, cu tact, altruist. FEMEIE cu scor înalt calmă, eficientă,intuitivă, lentă, logică, matură, responsabilă, autocontrolată, cu tact, încrezătoare. BĂRBAT cu scor jos afectat, rece, orgolios, sâcâitor, insensibil, superficial, mulţumit, plângăreţ, cusurgiu, egocentric. FEMEIE cu scor jos arogantă, aspră, defensivă, bănuitoare, nesentimentală, infantilă, supărăcioasă, obositoare, sarcastică Scala XI: Gi (Good imresion – impresie bună) Scala are un scop dublu asemeni Wb: identificarea disimulărilor dar şi a persoanelor capabile să creeze impresie favorabilă, pe care le interesează felul cum reacţionează ceilalţi faţă de ele, care vor să facă impresie bună, preocupate de ce gândesc alţii despre ele şi care fac ceea ce aşteaptă alţii de la ele. Scala este construită prin metoda criteriului extern şi conţine 40 de itemi dintre 18 sunt exclusivi. Conţinuturile manifeste accentuează partea pozitivă şi elimină negativul. Astfel, majoritatea se referă la: - aprecieri asupra bunei funcţionări, virtuţilor, negarea conduitei antisociale, - negarea plângerilor şi a eşecurilor personale, sau negarea oricărei tendinţe spre agresivitate, - afirmarea încrederii şi siguranţei de sine cu aspecte de modestie, afirmarea stabilităţii şi capacităţii de a face faţă adversităţii, axarea pe aspecte aprobate social, afirmarea capacităţii de a întreţine relaţii pozitive cu alţii şi a opiniilor favorabile despre semeni. BĂRBAT cu scor înalt adaptabil, amabil, maleabil,binevoitor, rezonabil, tandru, cu tact, altruist, cald, prietenos. FEMEIE cu scor înalt moderată, calmă, conservatoare, modestă, răbdătoare, împăciuitoare, încrezătoare, neliniştită, înţelegătoare. BĂRBAT cu scor jos reclamagiu, nemulţumit, cusurgiu, nesocotit, încăpăţânat,indiferent, sâcâitor, psimist, oleric. FEMEIE cu scor jos schimbătoare, cinică, francă (directă), supărăcioasă, pesimistă, sarcastică, încăpăţânată, colerică, perspicace. Scala XII: Cm (Comunalitate) Scala are 28 de itemi. Scopul scalei este de a detecta protocoalele în care s-a răspuns într-o manieră întâmplătoare. Indică gradul în care reacţiile şi răpunsurile individului corespund unui model comun stabilit empiric. Conţinuturile manifeste ale itemilor reflectă: - o bună socializare (de genul „când conduc maşina încerc să-i împiedic pe alţii să mă depăşească” – cheia „fals”); - negarea tendinţelor nevrotice („nu pot să fac nimic bine” – cheia „fals”); - comportament şi atitudini convenţionale; - conformismul („de obicei fac ceea ce se aşteaptă de la mine pentru a evita critica” – cheia „adevărat”); - optimismul („mă îndoiesc că cineva este cu adevărat fericit” – cheia „fals”). Scala indică gradul în care reacţiile şi răspunsurile individului corespund unui model „comun” stabilit empiric. BĂRBAT cu scor înalt prudent, conştiincios, reflexiv, eficient, precis, organizat, practic, responsabil, temeinic, cumpătat. FEMEIE cu scor înalt lucidă, de încredere, energică, veselă, practică, raţională, realistă. BĂRBAT cu scor jos atrăgător, neglijent, curajos,îndrăzneţ,uituc, comod, nesăbuit, risipitor. FEMEIE cu scor jos apreciativă, artistă, atângace, feminină, uitucă, iertătoare, indiferentă, iresponsabilă, nedemnă de încredere, neconvenţională.

12

Grupa III cu cele 3 scale: Scala XIII: Ac (Realizare prin conformism) Este o scală motivaţională care reflectă factori motivaţionali şi atitudinali asociaţi cu realizarea academică de nivele înalte. Termenul „conformism” reflectă canalizarea trebuinţei de realizare personală şi nu ceea ce se înţelege prin „conformitate”, respectiv un sens de stereotipie neproduczivă care nu este prea implicată aici. Scala este construită prin metoda criteriului extern şi are 38 de itemi din care 18 exclusivi. Conţinuturile manifeste ale itemilor reflectă: - hotărârea şi plăcerea de a pregăti şi a avea eficienţă în învăţare; sentimentul de vitalitate şi eficienţă în genere; - acceptarea regulilor şi cerinţelor refuzul frivolităţii şi a comportamentului nonconformist; - temperarea şi încrederea în propriile capacităţi, autoaprecierea privind modul planificat şi muncitor de a se implica în viaţă. Itemii sunt folosiţi pentru reliefarea acelor factori de interes şi motivaţie care facilitează realizarea în orice cadru unde asemănarea cu modelul sau supunerea faţă de anumite obiceiuri este un comportament pozitiv. SCORURI ÎNALTE capabilă, cooperantă, eficientă, organizată, responsabilă, fermă, sinceră, persistentă, uncitoare, care apreciază activitatea şi realizarea intelectuală. BĂRBAT cu scor înalt ambiţios, capabil, conştiincios, amabil (atent, prevenitor), inteligent, logic, matur, rezonabil, cu resurse, responsabil. FEMEIE cu scor înalt conservatoare, eficientă, idealistă, întreprinzătoare, amabilă, metodică, logică, de încredere (fidelă), rezervată, responsabilă. SCORURI JOASE vulgară, încăpăţânată, distantă, dificilă, primejdioasă, înfumurată, care se dezorganizează uşor sub stresul presiunilor şi conformismului, pesimistă în privinţa viitorului profesional. BĂRBAT cu scor jos apatic, bănuitor, prectic (insensibil), insuportabil, care caută plăcerea (uşuratic), nesăbuit, agitat (neastâmpărat), superficial, schimbător, ostentativ (face pe grozavul). FEMEIE cu scor jos aventuroasă, nepăsătoare (indiferentă, neglijentă), uşuratică, atitudine degajată, leneşă, impresionabilă, rebelă, sarcastică, neconvenţională, neinhibată, neghioabă. Scala XIV: Ai (Realizare prin independenţă) Scala are 32 de itemi şi măsoară interesul subiectului pentru acele situaţii – inclusiv pregătirea academică - , în care se cere independenţă în gândire, creativitate, valorizarea potenţialului propriu. Conţinuturile manifeste ale itemilor indică: - toleranţă crescută pentru ambiguitate, refuzul unor atitudini simplist dogmatice sau autoritare; - refuzul unor reacţii convenţionale chiar dacă este vorba de a susţine o opinie nepopulară şi controversată; - plăcerea pentru activităţi independente, chiar dacă nu sunt necesar utilitare; - afirmarea unei gândiri pozitive faţă de alţii; afirmarea unui nivel de adaptare manifest în prezent; - afirmarea unor valori morale bine dezvoltate. Se pot indica acei factori ai interesului şi motivaţiei care facilitează realizarea în orice cadru unde autonomia şi independenţa sunt comportamente pozitive. SCORURI ÎNALTE matură, eficace, puternică, dominantă, pretenţioasă, precaută, independentă, sigură de sine, cu abilitate intelectuală, cu discernământ. BĂRBAT cu scor înalt prevăzător (anticipativ), independent, neformal(ist), inteligent, simpatic, raţional, sarcastic, irascibil, multilateral. FEMEIE cu scor înalt calmă, capabilă, lucidă, discretă, inteligentă, logică, matură, originală, raţională. SCORURI JOASE inhibat, anxios, prudent, nemulţumit, mărginit, suspicios, umil, supus faţă de autorităţi, îi lipseşte introspecţia şi înţelegerea de sine. BĂRBAT cu scor jos afectat, îngâmfat, prudent (precaut), rece, egocentric, fricos, frivol, curtenitor, plin de sine, rigid. FEMEIE cu scor jos stângace, emotivă, nechibzuită, imatură, infantilă, cap sec, agitată, simplă, nerealistă, instabilă. Scala XV: Ie (Eficienţa intelectuală) Este o scală care indică interesul pentru valori intelectuale, opus celui pentru valori practice şi gradul de eficienţă personală şi intelectuală la care a ajuns individul. Cuprinde 42 de itemi, 22 aparţinându-i exclusiv. Conţinutul manifest al itemilor se referă la aspecte precum: - capacitatea de a face faţă unor situaţii de indeterminare şi ambiguitate; - sentimentul adecvării şi eficienţei personale;

13

- interesul pentru activităţi de cercetare; - plăcerea de a face planuri şi de a le realiza; - importanţa pe care o acordă problemelor intelectuale şi de cunoaştere; - un comportament în genere flexibil, relativ instabil şi mai puţin organizat. SCORURI ÎNALTE eficientă, cu o gândire clară, capabilă, inteligentă, progresistă, ordonată, meticuloasă, ingenioasă, mereu alertă, bine informată, care acordă importanţă mare problemelor intelectuale şi de cunoaştere. BĂRBAT cu scor înalt capabil, de încredere, eficient, prevăzător (anticipativ), independent, inteligent, rezonabil, autocontrolat, satisfăcut, sincer (neprefăcut). FEMEIE cu scor înalt capabilă, lucidă, de încredere, eficientă, neformală, inteligentă, îşi gândeşte deciziile, logică, raţională, relaxată. SCORURI JOASE prudentă, confuză, comodă, defensivă, superficială, fără ambiţie, cu o gândire convenţională stereotipă, căreia îi lipseşte direcţionarea şi disciplina de sine BĂRBAT cu scor jos stângaci, rece, uituc, insensibil, cu interese limitate, straniu (ciudat), obositor, susceptibil, superficial, influenţabil (sugestibil). FEMEIE cu scor jos nehotărâtă, stângace, cu interese limitate, nervoasă, pesimistă, simplă, înceată, încăpăţânată, tensionată, retrasă. Grupa IV cu cele 3 scale: Scala XVI: Py (Înclinaţia psihologică) Măsoară gradul în care individul se implică şi este sensibil la necesităţile interne, la cauze şi la experienţele semenilor. Conţine 22 de itemi dintre care 10 sunt specifici iar resptul comuni cu Sp. Conţinutul manifest al itemilor reflectă: - capacitatea de mobilizare a resurselor pentru concentrarea tenace pe problemă; - capacitatea de a tolera ambiguitatea şi dezordinea; - disponibilitatea pentru muncă în genere şi pentru cea de cercetare în special; - sacrificiul recompensei imediate pentru ambiţiile sau reuşitele de termen lung; - interesul pentru aspectele practice; un mod deschis de a fi; atitudini deschise, liberale, nonconvenţionale. SCORURI ÎNALTE atentă, spontană, rapidă, receptivă, vorbăreaţă, ingenioasă, flexibilă, cu bună fluenţă verbală, cu ascendenţă socială, nesupusă regulilor, restricţiilor şi constrângerilor BĂRBAT cu scor înalt distant, evaziv, prevăzător (anticipativ), independent, individualist, perseverent, preocupat, rezervat, neprietenos, circumspect (prudent). FEMEIE cu scor înalt capabilă, rece, independentă, ingenioasă, nepripită, logică, neastâmpărată, sigură de sine, isteaţă (ageră la minte), nedemnă de încredere. SCORURI JOASE apatică, paşnică, serioasă, prudentă, modestă, cu un tempo liniştit şi precauţie, conformistă, convenţională. BĂRBAT cu scor jos activ, voios, energic, flirtează, cu umor, blând, adaptabil, deschis, sociabil, vorbăreţ. FEMEIE cu scor jos convenţională, generoasă, onestă, blândă, elogiată, încordată, de încredere, modestă, caldă, neliniştită. Scala XVII: Fx (Flexibilitatea) Scala este construită pentru identificarea persoanelor flkexibile, adaptabile, capabile de schimbare în gândire, conduită, temperament şi are 22 de itemi. Itemii se referă manifest în conţinuturile lor la: - refuzul unor atitudini simplist dogmatice sau autoritare; toleranţă înaltă pentru nesiguranţă şi ambiguitate; - relativă instabilitate (de genul „deseori încep lucruri pe care nu le mai duc vre-odată la bun sfârşit”); - lipsă expresă de ordine („îmi place să am un loc pentru fiecare dintre lucruri şi fiecare să stea la locul său” – cheia „fals”); un mod relaxat, necritic de a aprecia standardele morale şi prescripţiile etice („îmi fixez standarde înalte şi simt că şi alţii ar trebui să facă la fel” – cheia „fals”). Scala indică gradul de flexibilitate şi de apaptabilitate al gândirii şi comportamentului unei persoane. SCORURI ÎNALTE introspectivă, neformală, aventuroasă, cu ăncredere în sine, cu simţul umorului, nesupusă, idealistă, egoistă, sarcastică, cinică, cu concentrare înaltă pe amuzamentul şi plăcerea personală. BĂRBAT cu scor înalt cu atitudine degajată, nestatornic, independent, leneş, optimist, caută plăcerea, vioi, isteţ (ager la minte), risipitor, spontan.

14

FEMEIE cu scor înalt neglijentă, deşteaptă, îndrăzneaţă, imaginativă, individualistă, ingenioasă, răutăcioasă, originală, caută plăcerea, sociabilă. SCORURI JOASE precaută, prudentă, harnică, neliniştită, cenzurată, politicoasă, metodică, rigidă, formală, pedantă în gândire, plină de respect faţă de autoritate, obiceiuri şi tradiţie. BĂRBAT cu scor jos hotărât, eficient, încăpăţânat, organizat, metodic, practic, sever, îndărătnic, flegmatic, minuţios. FEMEIE cu scor jos precaută, conştiincioasă, conservatoare, defensivă, prefăcută, rigidă, lentă, simplă, cu tendinţa de a se autopedepsi (autoblama).

Scala XVIII: Fe (Feminitate) Construită prin analiza criteriului extern, scala evaluează interesele, respectiv feminitatea sau masculinitatea intereselor subiectului. Cei 38 de itemi din care 22 sunt exclusivi, au în conţinutul lor manifest referiri la: preferinşa pentru roluri convenţional feminine (faţă de cele masculine); emotivitatea şi sensibilitatea interpersonală (persoanele cu Fe înaltă rezonează mai mult la atmosfera emoţională generală), propria modestie, reţinere; lipsa impulsivităţii interesul mai scăzut faţă de politică, afaceri, realizări SCORURI ÎNALTE cu interese mai mult feminine, apreciativă, calmă, de sprijin, blândă, temperată, perseverentă, sinceră, care respectă şi acceptă semenii, care se comportă într-un mod cinstit şi simpatic. BĂRBAT cu scor înalt recunoascător, plângăreţ, feminin, formalist, blajin (blând),nervos, autocritic, sensibil, slab, neliniştit. FEMEIE cu scor înalt conştiincioasă, discretă, generoasă, gentilă, serviabilă, matură, autocontrolată, simpatică, cu tact, caldă. SCORURI JOASE cu interese mai mult masculine, expeditivă, încăpăţânată, ambiţioasă, masculină, activă, robustă, frământată, măsluitoare şi oportunistă în relaţiile cu semenii, deschisă şi directă în gândire şi acţiune, nerăbdătoare la întârziere, indecizii şi reflexie. BĂRBAT cu scor jos aventuros, agresiv, lucid (cu gândire clară), îndrăzneţ, impulsiv, masculin, deschis, caută plăcerea, face pe grozavul, dur. FEMEIE cu scor jos vulgară, (grosolană, brutală), nesatisfăcută, leneşă, masculină, caută plăcerea, agitată (neastâmpărată), robustă, egocentrică, irascibilă, susceptibilă, dură.

1. 2.

3. 4.

5.

Interpretarea scalelor Paşi şi consideraţii generale Determinarea validităţii profilului utilizând scorurile subiectului la scalele de validare Gi, Cm şi Wb. Investigarea pattern-urilor scorurilor în interiorul celor 4 clase de scale. Diferite zone problematice sau de dezechilibru subiectiv pot fi evidenţiate, considerând aceste grupări ca fiind de sine stătătoare pentru că fiecare face trimitere către o anumită sferă a vieţii şi personalităţii subiectului – adică interpretarea pe fiecare în parte. Pentru majoritatea scalelor CPI, scorurile peste medie (50+10 note standard) indică sănătate şi echilibru, iar scalele sub medie (50-10 note standard) indică dezechilibre şi probleme legate de comportament. Interpretarea scalelor individuale şi analiza interacţiunilor între scale care pot afecta semnificaţia unor scale. Interpretarea structurală a scalelor, modelul cuboid. Integrarea datelor despre subiect recoltate prin CPI cu date disponibile din alte surse (adică + interviu + anamneză).

Scalele de validare Scorurile mici la Wb şi Cm, începând de la 30 note standard, mai ales sub 20 note standard, indică tendinţa subiectului de a răspunde acceptând ca adevăraţi itemi de tip simptomatic şi arătând tendinţa de falsificare. Scorul mic, de la 30 note standard, la Gi este şi mai relevant pentru tendinţa de falsificare de 30. Totuşi, numai dacă la toate cele trei scalele scorurile sunt sub 30 note standard se verifică tendinţa de falsificare şi profilul este declarat nevalid.

15

De asemenea, dacă la Gi sunt scoruri de peste 70 note standard subiectul se pune într-o lumină nefavorabilă. Interpretarea propriu-zisă a scorurilor se face după validare. Analiza scalelor începe cu configurarea scorurilor peste medie, care indică o adaptare pozitivă, şi a celor sub medie, care arată zone cu probleme. Grupa 1: scalele de la Do până la Wb inclusiv Evidenţiază ascendenţa, siguranţa de sine, eficienţa interpersonală. Scorurile peste medie indică un subiect extravert care se implică în relaţiile sociale, cu imagine de sine pozitivă. Scorurile sub medie (în special la Sp şi Sy) indică tendinţă spre introversie şi spre restrângerea nivelului interrelaţiilor. Grupa 2: scalele de la Re la Cm Indică gradul de conştientizare şi acceptare a cerinţelor societăţii, nivelul de socializare atins, maturitatea socială, în sensul unui mod netensionat, autocontrolat de a relaţiona. Grupa 3: scalele de la Ac la Ie Identifică aspectele motivaţionale care traduc potenţialul de realizare personală, stilul de integrare, tipul de valori dominant. Grupa 4: scalele de la Py la Fe Indică prezenţa modalităţilor intelectual-atitudinale preferate de individ şi tipologia masculină sau feminină a intereselor. Un alt tip de grupare a scalelor îl reprezintă studiile de analiză factorială sau interpretarea factorială, factorii fiind următorii: Factorul 1: Sănătate mintală, adaptare şi conformism social E prezent în scalele Wb, Re, So, Sc, To, Gi, Ac. Factorul 2: Eficienţa interpersonală (factor deosebit de stabil) Apare în scalele Do, Sc, Sy, Sp, Sa. Factorul 3: Independenţa în gândire şi acţiune vs. rigiditate sau conformism rigid faţă de autoritate Unii cercetători l-au denumit „Tendinţa de a spune <> vs. Tendinţa de a spune <>”. E prezent în scalele Fx (în principal) şi Ai şi, în unele studii, şi în scalele To, Ie, Py. Factorul 4: Set mintal sau Atitudinea faţă de test sau Forţa Superego-ului Apare în scalele Cm şi So. Factorul 5: Sensibilitate emoţională feminină vs. duritate masculină / feminitate Se găseşte doar în scala Fe. Nu apare în toate scalele. Un alt set de analiză de interpretare: Analiza unora dintre modelele de relaţionare sau analiza de pattern Devine evident faptul că interpretarea unei scale e importantă doar prin corelaţia cu celelalte scale. Când stabilim o anumită tendinţă, modul de manifestare al acesteia va fi reliefat prin semnificaţia cotelor/notelor standard ale altor scale, prin care capătă sens comportamental. Ex. de grupări – Analiza de pattern: Scala Do în raport cu Gi şi Sy sau So şi Sc sau Re şi Cs sau Re şi Do sau Ac şi Ai etc. Nu există formule ideale de interpretare a profilului, iar toate interpretările trebuie să urmeze datele cazului individual. Îinem cont neapărat de dosarul subiectului, interviu, anamneză şi alte condiţii. Toate interpretările trebuie să urmeze datele cazului individual: situaţiile de viaţă, mediul social, nivelul economic etc.

16

CPI permite interpretări flexibile, nuanţate în raport cu cazul studiat, ceea ce conduce psihologul spre ipoteze care depăşesc datele strict comportamentale. Trebuie interpretate datele şi în funcţie de vârsta subiectului.. Ex.: Cazul unui adolescent cu scoruri mici la scalele Sa şi Wb e mai puţin grav decât cazul unui adult a cărui personalitate este deja formată în jurul acestor formaţiuni psihice deficitare, acestea ducând la o imagine de sine negativă, un mod pesimist de a vedea viaţa. Adultul nu se mai poate schimba, are deja personalitatea formată în jurul unui mod pesimist de a percepe viaţa.

Date privind obţinerea scorurilor la scalele abreviate MMPI pe baza răspunsurilor subiecţilor la CPI Important pentru modul în care aceste scoruri pot fi apreciate la scalele abreviate este faptul că în CPI o mare parte din itemi au fost preluaţi din MMPI sau sunt similari itemilor acestuia din urmă. Proporţia de itemi comuni variază între 22% şi 60%, media fiind de 43%. Autori ca Rodgers şi Megargee au identificat corelaţii foarte ridicate între scorurile MMPI obţinute pe baza răspunsurilor CPI şi la scalele MMPI complete între 0,59 şi 0,90, media fiind de 0,81. Acest lucru a permis în continuare realizarea unor ecuaţii de regresie care permit estimarea scorurilor brute la scalele abreviate MMPI pornind de la scalele corespunzătoare dar abreviate, constituite din itemii CPI. Pentru a obţine scorurile brute la scalele MMPI, Rodgers a propus o ecuaţie de tip y = ax + b, „y” fiind scorul brut la scala abreviată în MMPI, x = scorul brut la scala abreviată în itemii CPI, iar a şi b = constantele calculate pentru fiecare scală care sunt date. Aceste scoruri brute „y” sunt supuse corecţiilor obişnuite care se aplică scorurilor brute obţinute din administrarea propriu-zisă a MMPI, ajungându-se la profil şi utilizarea etaloanelor. O astfel de utilizare a itemilor CPI apare ca un spijin în situaţiile de urgenţă pentru psihologul care aplică CPI, pentru acele cazuri de subiecţi ce prezintă profile de natură psihopatologică. Aceste ipoteze, suspiciuni, pot fi verificare rapid prin calcularea scorurilor la scalele clinice. Tehnica este indicată pentru psihologii care nu pot sau nu vor să administreze ambele inventare (şi CPI şi MMPI). Megargee arată că dintre scalele CPI doar unele pot fi estimate pornind de la MMPI: Do, Sy, Cs, Wb, Re, To, Ac şi Ai, permiţând comparaţii la nivelul grupelor de subiecţi. Pentru interpretarea individuală – WB şi To.

Do = 66; Cs = 65 Sy = 63 Sp = 58 Se = 62 Wb = 54

Temă: Studiu de caz: Coco, bărbat, 40 ani Re = 36 Ac = 49 So = 43 Ai = 38 Sc = 46 Ie = 43 To = 45 Gi = 60 Cm = 40

17

Py = 61 Fx = 41 Fe = 45

18