Proiecte-economice1.pdf

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

Proiecte economice în contabilitate Sem. 2, anul universitar 2016/2017

Coordonator: Lect. dr. Carp Mihai

Absolvent: Murariu Georgiana

Iași Mai 2017

Contabilitatea stocurilor de produse și mărfuri (pe exemplul SC Alaska SRL)

2

Cuprins Introducere .................................................................................................................................................. 4 Capitolul 1: Evoluția cadrului legislativ privind stocurile de produse și mărfuri ................................ 5 Capitolul 2: Prezentarea întreprinderii SC. Alaska SRL........................................................................ 6 2.1 Scurt istoric și descrierea activității .................................................................................................... 6 2.2 Structura organizatorică ...................................................................................................................... 6 2.3 Organizarea compartimentului financiar-contabil și relațiile acestuia cu alte compartimente ........... 8 2.4 Organizarea contabilității stocurilor la SC Alaska SRL ..................................................................... 9 Capitolul 3: Contabilitatea stocurilor de produse și mărfuri la SC Alaska SRL ................................ 10 3.1 Purtătorii primari de informații privind gestiunea stocurilor de produse și mărfuri ......................... 10 3.2 Sistemul de conturi folosit pentru contabilitatea stocurilor de produse și mărfuri ........................... 12 3.3 Contabilitatea operațiunilor curente privind intrările și ieșirile de produse și mărfuri ..................... 15 A.

Contabilitatea produselor ............................................................................................................ 15

B.

Contabilitatea mărfurilor ............................................................................................................. 19

3.4 Indicatori de analiză privind gestiunea stocurilor ............................................................................. 27 3.5. Informaţii privind stocurile în situaţiile financiare anuale ............................................................... 29 Concluzii .................................................................................................................................................... 31 Anexe .......................................................................................................................................................... 32 Bibliografie ................................................................................................................................................ 34

3

Introducere Contabilitatea este măsurarea, prelucrarea şi comunicarea informaţiilor financiare despre entităţile economice. Mai este numită şi “language of business” deoarece măsoară rezultatele activităţii economice ale unei organizaţii şi transmite aceste informaţii unor diferiţi utilizatori, inclusiv investitori, creditori, conducerea şi autorităţilor de reglementare. În ţara noastră, contabilitatea reprezintă o provocare datorită deselor schimbări şi ambiguităţi prezente în mediul legislativ, precum şi a tendinţei de armonizare cu sistemul contabil european. Este strict necesară o bună cunoaştere a averii entităţii pentru a participa cu succes la viaţa economică şi socială a unei societăţi. În lucrarea de faţă doresc să prezint cât mai detaliat stocurile de produse şi mărfuri şi contabilitatea acestora. Lucrarea este elaborată pe baza prevederilor Legii contabilităţii, a legislaţiei în vigoare, a Planului de conturi general, a unor cărţi şi lucrări de specialitate din ţară şi din străinătate. O unitate de producţie, dar şi cea de comercializare nu poate funcţiona fără existenţa stocurilor pentru ca aceasta să-şi atingă obiectivele pentru care a fost creată. Însă trebuie ca mărimea şi structura stocurilor să fie stabilite judicios pentru a nu exista suprastocare sau lipsă de stoc dintr-o anumită categorie. Gestiunea stocurilor reprezintă o latură importantă în buna desfăşurare a activităţii unei firme. Această temă este împărţită în trei capitole. În Capitolul 1, denumit “Cadrul legislativ privind stocurile de produse și mărfuri” sunt urmărite aspecte privind evoluția schimbărilor legislative în contabilitatea stocurilor. În Capitoul 2, denumit “Prezentarea întreprinderii S.C. Alaska S.R.L”. este realizată o prezentare a întreprinderii cu descrierea activităţii, organizarea compartimentului financiar – contabil şi organizarea contabilităţii stocurilor. În Capitolul 3, denumit “Reflectarea în contabilitate a stocurilor de produse şi mărfuri la S.C. Alaska S.R.L.” sunt prezentate aspectele practice la firma aleasă şi anume: documentele folosite în gestiune stocurilor de produse şi mărfuri, sistemul de conturi folosit, operaţiunile contabile, analiza unor indicatori privind stocurile şi raportarea lor în situaţiile financiare anuale.

4

Capitolul 1: Evoluția cadrului legislativ privind stocurile de produse și mărfuri În decursul timpului în normele și legile românești privind persoanele juridice s-au produs schimbări majore influențând desfășurarea activității entităților. Astfel, după Revoluție, legile au suferit schimbări majore, unele legi fiind abrogate și schimbate cu alte legi. Evoluția schimbărilor legislative privind contabilitatea stocurilor de produse și mărfuri este prezentată în continuare. Din anul 2001 până în anul 2005 ( OMFP 306/2002) au avut loc modificări cu privire la introducerea materialelor de natura obiectelor de inventar în categoria stocurilor precum și introducerea denumiri de produse reziduale pentru rebuturi, deșeuri și materiale recuperabile. În Ordinul nr. 94/2001 s-a modificat denumirea contului 357 de la “ Mărfuri în custodie sau în consignație la terți” în “Mărfuri aflate la terți”. Din 2005 până în prezent au avut loc modificări în OMFP 3055/2009 și în OMFP 1802/2014 cu privire la reducerea grupei 39 “Ajustări pentru deprecierea stocurilor și a producției în curs de execuție” și la adăugarea contului de “Mărfuri în curs de aprovizionare” (327). În IAS 9 “Stocuri” se interzice utilizarea metodei LIFO. De asemenea mai au loc modificări cu privire la reducerile comerciale ( rabat, remiză și risturn- unde se evidențiază distinct prin folosirea conturilor 60, respectiv 709 ) și la reducerile financiare – sconturi.

5

Capitolul 2: Prezentarea întreprinderii SC. Alaska SRL În acest capitol voi descrie câteva aspecte legate de istoricul firmei cum ar fi domeniu în care îți desfîșoară activitatea, care este structura organizatorică, cum este organizat compartimentul financiar-contabi, precum și relațiile acestuia cu alte compartimente dar și organizarea contabilității stocurilor la SC Alaska SRL. 2.1 Scurt istoric și descrierea activității Firma SC Alaska SRL a luat ființă în iunie 2004. Este persoană juridică română cu forma juridică de societate cu răspundere limitată și își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și statutul ei. Entitatea nu are sucursale sau filiale în țară sau în afara ei. Sediul firmei este în localitatea Maxut, comuna Deleni, județul Iași, telefon 0232722955, SC Alaska SRL are codul fiscal RO16493398 și este înregistrată la Registrul Comerțului sub numărul J22/1146/2004. Capitalul social inițial al entității este de 200 lei. Obiectul de activitate al societății conform statului este reprezentat de comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzarea predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun prin magazine închiriate sau proprii. 2.2 Structura organizatorică Echipa de conducere este constituită din Adunarea Generală a Asociaților care ia hotărâri asupra activității entității și adoptă policile comericiale și economice. Entitatea este administrată de Consiliul de administrație fiind alcătuit din: 2 persoane stabilite de Adunarea Generală a Asociaților pe o perioadă de 4 ani. Consiliul de Administrație este condus de un președinte care are ca atribuție și calitatea de director general. Gestiunea entității este controlată de Comisia de Cenzori, cuprinzând doi membri aleși de către Adunarea Generală a Asociaților. Directorul general al entității este susținut de drectorul executiv economic. Acesta conduce direcția economică și are în subordinea sa 3 compartimente: 

biroul financiar-contabil



biroul de aprovizionare



oficiul de calcul 6

Societatea Alaska SRL are 5 angajați cu calificările corespunzătoare fișei postului.

Comisia de Cenzori

AGA Consiliul de Administrație

Director General

Biroul Resurse Umane

Director Economic Birou FinanciarContabil

Birou Aprovizionare

Oficiul de Calcul

Magazin

Figura 2.1. Organigrama entității SC Alaska SRL

Organigrama entității este simplă, funcțională și împărțită pe doua compartimente: resurse umane și economic deoarece societatea este o microîntreprindere. Entitatea SC Alaska SR, pe viitor are potențialul de a-și dezvolta activitatea și în alte localități din țară.

7

2.3 Organizarea compartimentului financiar-contabil și relațiile acestuia cu alte compartimente Contabilitatea firmei se ține în cadrul compartimentului financiar-contabil, respectând Legea contabilității nr. 82/1991, împreună cu normele de aplicare ale acestei, finnd în subordinea Directorului Economic. Evidența financiar-contabilă este realizată cu ajutorul calculatoarelor electronice pe baza aplicației Gestiune și contabilitate.Aceasta este alcătuită din:  evidența stocurilor  evidența contabilă și analiza sintetică  evidența personalui  evidența imobilizărilor  evidența mijloacelor bănești și a decontărilor Acest compartiment se află atât în relații de subordonare cu Directorului General, Directorul Economic și Consiliul de Administrație cât și în relații de control cu Comisia de Cenzori dar și în relații de colaborare cu Biroul de Aprovizionare, Magazinul, Oficiul de Calcul. În compartimentul financiar-contabil activează doar personal cu studii superioare de specialitate cu activități în domeniul contabil, financiar, salarii și prețuri. Directorul Economic este cel care ține și organizează contabilitatea dar coordonează și activitatea economică a firmei. Biroul de contabilitate are în vedere următoarelor sarcini: 

îmtocmirea situațiilor financiare anuale



respectarea regulilor de întormire a situațiilor financiare anuale și predarea lor la termenul stabilit prin lege



întocmirea balanței de verificare



înregistrarea corectă a operațiunilor în ordine cronologică și sistematică cu ajutorul documentelor justificative



controlul asupra operașiunilor realizate



inventarierea bunurilor



întocmirea registrului inventar 8



organizează și conduce contabilitatea sintetică însă participă și la evaluarea stocurilor și la inventarierea acestora pentru a realiza bilanțul contabil



organizează sistemul de control și de gestiune a stocurilor



împreună cu celelalte compartimente, coordonează și efectuează inventarierea generală și de gestiune



determină metodele de evaluare și de contabilitate analitică



păstrarea informațiilor legate de activitatea societății precum și a rezultatelor obținute

2.4 Organizarea contabilității stocurilor la SC Alaska SRL Organizarea contabilității de produse și mărfuri are în vedere mai multe obiective privind realizarea funcțiilor comerciale ale entității, cum ar fi: 

supravegherea și controlarea programului de aprovizionare



înregistrarea și realizarea controlului privind valorificarea stocurilor de produse și mărfuri destinate vânzării



asigurarea integrității bunurilor de natura stocurilor și urmărirea acestora în locurile de depozitare



la evaluarea și înregistrarea stocurilor în contabilitate se promovează pricipiul continuității activități, prudenței și a permanenței metodelor



evaluarea realistă a stocurilor de produse și mărfuri precum și determinarea influiențelor asupra activității firmei



delimitarea cheltuielilor de aprovizionare cu valoarea materialelor aprovizionate Societatea a decis metoda inventarului permanent pentru organizarea contabilității

sintetice și metoda cantitativ-valorică pentru contabilitatea analitică a stocurilor de produse și mărfuri. Intrarea stocurilor în entitate se evaluează la costul de achiziție iar ieșirea acestora din gestiune se realizează prin utilizarea metodei LIFO. SC Alaska SRL aplică atât comerțul cu ridicata cât și comerțul cu amănuntul.

9

Capitolul 3: Contabilitatea stocurilor de produse și mărfuri la SC Alaska SRL În acest ultim capitol voi descrie aspecte legate de purtătorii primari de informații privind gestiunea stocurilor de produse și mărfuri, sistemul de conturi utilizat, contabilitatea operațiunilor curente privind intrările și ieșirile de produse și mărfuri, indicatorii de analiză folosiți pentru gestiunea stocurilor și, nu în ultimul rând, informații privind stocurile în situațiile financiare anuale. 3.1 Purtătorii primari de informații privind gestiunea stocurilor de produse și mărfuri În general, atunci când întreprinderile emit comenzi către un furnizor de bunuri (materii prime, materiale, mărfuri) se încheie un contract economic sau poate apărea confirmarea de comandă. După ce s-a primit o confirmare a comenzii (sau după ce comanda a fost realizată) și sa încheiat contractul economic, clientul obține de la vânzător fie factura, fie avizul de însoțire a mărfii. Dacă bunurile aprovizionate au fost luate în primire de către cumpărător, se trece la următoarea etapă, și anume, se realizează recepționarea acestora pe baza a 3 operațiuni. Tabel nr. 3.1. Recepționarea bunurilor aprovizionate Operațiuni  recepția cantitativă



recepția calitativă



recepția transportului

Specificații Se realizează de către gestionarul unității în momentul primirii mărfii și presupune o comparative între faptitc (adică cantitățiile de stocuri primite) și scriptic (cantitățiile de stocuri înregistrate în avizul de însoțire a mărfii, factură sau datele din comandă). După constatările realizate de gestionar, acesta întocmește un documente, care poartă numele de notă de intrare-recepție și constatare de diferențe. Aceasta se face, de regulă, organoleptic de către un specialist (tehnolog sau mergelog), iar pentru unele mărfuri se iau probe de laborator pentru analiza tehnică, chimică, etc. Aceasta constă în verificarea ambalajelor de către reprezentantul entității cumpărătoare. Dacă se constată lipsuri, se va întocmi un process verbal de recepție (sau de constatare), semnat de ambele părți.

Fișa de magazie reprezintă documentul de evidență a depozitului (ținând evidența stocurilor, a intrărilor și a ieșirilor de valori materiale) care se întocmește într-un singur exemplar, separat pentru fiecare material în parte dar și pentru anumite calități sau feluri de 10

stocuri. Se completează de către compartimentul financiar-contabil (la deschiderea fișei și la verificarea înregistrărilor) și de către gestionar sau de persoana desemnată prin completarea coloanelor privitoare la stoc , intrări și ieșiri. Acest document se semnează de către organul de control în momentul verificării gestiuni și nu circulă pentru că este un document de înregistrare. Bonul de predare, trasfer, restituire se eferctuează în cazul produselor realizate din producție propie, a bunurilor care sunt transferate de la un depozit la altul sau în cazul restituiri acestora pentru că nu au fost utilizate. Pentru bunurile trimise la terți în scopul depozitării sau prelucrării acestora, se întocmește avizul de însoțire a mărfii cu precizarea “pentru depozitare la terți”. Documentul de evidență a eliberării bunurilor din magazie pentru consum este bonul de consum, care folosește la scăderea din gestiune și la înregistrarea în evidența magaziei și la contabilitate. Stocurile de produse și mărfuri sunt livrate pe baza dispoziției de livrare, a facturi sau pe baza avizului de însoțire a mărfii. Însoțirea mărfurilor se poate realiza și pe baza certificatului de garanție care constă în garantarea unei bune funcționări a produsului pe o perioadă de timp în diferite condiții de depozitare și utilizare. Cumpărările de valori materiale sau prestări de servicii se înregistrează în jurnalul pentru cumpărări fiind folosit și pentru stabilirea lunară a taxei pe valoare adăugată deductibilă dar și ca document de control a operațiunilor înregistrare în contabilitate. Se întocmește într-un singur exemplar și separat pentru cumpărări de bunuri și prestări de servicii în folosul entității și separat pentru achiziționarea mărfurilor care se vor vinde ulterior. Pentru vânzarea bunurilor sau prestarea serviciilor se întocmește jurnalul de vânzări care servește la înregistrarea vânzărilor de valori materiale sau de prestări de servicii, la stabilirea lunară a taxei pe valoare adăugată colectată și ca document de control pentru operațiile înregistrate în contabilitate. Acest document se completează într-un singur exemplar de către compartimentul financiar-contabil. Toate aceste documente le-am centralizat în tabelul următor:

11

Tabelul nr. 3.2. Documentele privind evidența operativă a stocurilor



La intrarea stocurilor în gestiune Achiziție Factura Borderou de achiziție Aviz de însoțire a mărfii Bon de comandă Notă de recepție și constatare de diferențe Plus la inventar Proces verbal de inventariere Listă de inventariere Aport Proces verbal de predare-primire



Întoarse de la terți Aviz de însoțire a mărfii

      

   

La ieșirea stocurilor din gestiune Vânzare Factura Borderou de vânzare Aviz de însoțire a mărfii Dispoziție de livrare

Minus la inventar  Proces verbal de inventariere  Listă de inventarire Donație  Proces verbal de donație 

Date către terți Aviz de însoțire a mărfii

Sursa: Prelucrare proprie după OMFP nr. 2634/2015 din 5 noiembrie 015, privind documentele financiar-contabile, emis de Ministerul Finanțelor Publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 5 noiembrie 2015

3.2 Sistemul de conturi folosit pentru contabilitatea stocurilor de produse și mărfuri Potrivit OMFP NR. 1802/2014, operațiunile privind mărfurile și produsele obținute din producție proprie, se folosesc următoarele conturi: 341 “Semifabricate” (cont de activ) este aplicat pentru a evidenția produsele al cărui proces tehnologic s-a încheiat într-o secție și care urmează să fie prelucrat în continuare pentru obținerea unui produs finit. 345 “Produse finite” (cont de activ)evidențiază produsele obținute din producție proprie destinate vânzării. 346 “Produse reziduale” (cont de activ) evidențiază acele produse rezulate din procesul de fabricație (rebuturi, material recuperabile sau deșeuri). 348 “Diferențe de preț” (cont bifuncțional) tine evidența diferențelor dintre costul standard și costul de producție al semifabricatelor și produselor finite. 371 “Mărfuri” (cont de activ) ține evidența mișcării și existenței mărfurilor. 378 “Diferențe de preț la mărfuri” (cont de activ) asigură evidența adaosului comercial sau marja comerciantului aferentă mărfurilor din unitățiile comerciale.

12

394 “Ajustări pentru deprecierea produselor” (cont de pasiv) se folosește cu conturi sintetice pentru a tine evidența alcătuirea ajustărilor pentru deprecierea produselor dar și a diminuării și suplimentării acestora. 397 “Ajustări pentru deprecierea mărfurilor” (cont de pasiv) evidențiază ajustările pentru depr4ecierea mărfurilor, constituite la sfârșitul exercițiului financiar. 401 “Furnizori” (cont de pasiv) evidențiază datoriile și decontările cu furnizorii pentru bunurile achiziționate. 403 “Efecte de plătit” (cont de pasiv) ține evidența obligațiilor de plată față de furnizori având la bază efectele comerciale, și anume: bilet la ordin, cambie etc. 408 “Furnizori- facturi nesosite” (cont de pasiv) evidențiază decontările cu furnizorii pentru care nu s-a primit factura. 409 “Furnizori – debitori” (cont de activ) tine evidența avansurilor acordate furnizorilor. 411 “Clienți” (cont de activ) este utilizat pentru a tine evidența creanțelor și a decontărilor cu clienții interni și externi pentru produsele și mărfurile vândute. 413 “Efecte de primit de la clienți” (cont de activ) este utilizat pentru a tine evidența creanțelor de încasat având la bază efectele de comerț. 418 “Clienți – facturi de întocmit” (cont de activ) tine evidența clienților cărora nu li s-a întocmit factura pentru mărfurile și produsele vândute. 419 “Clienți – creditori” (cont de pasiv) este folosit pentru a evidenția avansurile primate de la clienți. 4423 “TVA de plată” (cont de pasiv) evidențiază taxa pe valoare adăugată de plată la bugetul statului. 4424 “TVA de recuperate” (cont de activ) evidențiază taxa pe valoare adăugată care trebuie recuperată de la bugetul de stat.

13

4426 “TVA deductibilă” (cont pasiv) potrivit legii evidențiază taxa pe valoare adăugată dedusă din produsele și mărfurile achiziționate. 4427 “TVA colectată” (cont de activ) evidențiază taxa pe valoarea adăugată colectată din mărfurile vândute. 4428 “TVA neexigibilă” (cont bifuncțional) potrivit legii evidențiază taxa pe valoare adăugată neexigibilă pentru mărfurile comercializate în sistemul en-detail. 512 “Conturi curente la bănci” (cont de activ) tine evidența disponibilităților în lei și în valută situate în conturile la bănci. 513 “Casa” (cont de activ) este utilizat pentru a evidenția numerarul aflat în caseria unității. 607 “Cheltuieli privind mărfurile” (cont de pasiv) evidențiază mărfurile ieșite din gestiunea entității. 7015 “Venituri din vânzarea produselor finite” (cont de activ) evidențiază veniturile rezultate din vânzarea produselor. 7017 “Venituri din vânzarea produselor agricole” (cont de activ) evidențiază veniturile rezultate din vânzarea produselor agricole. 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor” (cont de activ) evidențiază veniturile rezultate din vânzarea semifabricatelor. 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale” (cont de active) evidențiază veniturile rezultate din vânzarea produselor reziduale. 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” (cont de activ) evidențiază veniturile provenite din vânzarea mărfurilor. 711 “Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” (cont de activ) evidențiază produsele intrate în gestiunea entității prin producție proprie dar și cele descărcate din gestiune ca urmare a ieșirii lor.

14

3.3 Contabilitatea operațiunilor curente privind intrările și ieșirile de produse și mărfuri A. Contabilitatea produselor O entitate are la începutul lunii februarie un stoc de semifabricate în valoare de 2.050 lei. În cursul perioadei au loc următoarele operaţiuni: 1. Se obţin pe data 04.02.2017 semifabricate în valoare de 4.760 lei, evaluate la cost de producţie. 2. Pe 05.02.2017 se vând semifabricate în valoare de 3.000 lei + TVA 19%, ştiind că valoarea de intrare a semifabricatelor este de 2.100 lei. 3. Pe data de 06.02.2017 se încasează de la clienţi contravaloarea semifabricatelor vândute. Valoarea stocului final se determină astfel: a.

Valoarea stocului iniţial:

2.050 lei

b.

Valoarea intrărilor:

4.760 lei

c.

Valoarea ieşirilor:

2.100 lei

Valoarea stocului final (a + b - c):

4.710 lei

4. Entitatea constată, pe 07.02.2017 după inundaţii, pierderi de semifabricate în valoare de 1.540 lei. 5. Se înregistrează pe data de 10.02.2017 produse finite deţinute în valoare de 1.230 lei şi consumate de aceeaşi entitate ca materie primă 239 lei, materiale consumabile 321 lei şi materiale de natura obiectelor de inventar 670 lei. 6. Entitatea hotărăşte pe 12.02.2017 trecerea deşeurilor în valoare de 1.600 în categoria materiale consumabile pentru a fi utilizate în cadrul activităţii de producţie. Entitatea prezintă la începutul lunii februarie următoarea situaţie privind produsele finite :  produsul ”A” 120 buc x 640 lei (cost standard )

76.800 lei

 produsul ”A” 120 buc x 670 lei (cost efectiv)

80.400 lei

diferenţă de preţ nefavorabilă

3.600 lei

 produsul ”B” 30 buc x 1.100 lei (cost standard ) 15

33.000 lei

 produsul ”B” 30 buc x 1.050 lei (cost efectiv)

31.500 lei

diferenţă de preţ favorabilă

1.500 lei

7. Pe data de 18.02.2017 se obţin din producţie proprie 600 buc produs ”A” şi 450 buc produs ”B” evaluate la acelaşi cost standard. 8. Se vând pe data de 19.02.2017 560 buc produs ”A” la un preţ de 1.000 lei/buc şi 545 buc produs ”B” la un preţ de 1.300 lei/buc (exclusiv TVA). La sfârşitul lunii se determină pe baza datelor din contabilitatea internă de gestiune costul efectiv al producţiei obţinute în cursul perioadei de gestiune şi se înregistrează diferenţele de preţ astfel:  pentru produsul ”A” -

cost efectiv:

371.000 lei

-

cost standard:

384.000 lei

diferenţă favorabilă:

13.000 lei

 pentru produsul ”B” -

cost efectiv:

609.000 lei

-

cost standard:

594.000 lei

diferenţă nefavorabilă:

15.000 lei

9. Se calculează şi înregistrează diferenţele de preţ aferente produselor ieşite din gestiune în cursul perioadei. Situaţia din conturile implicate se prezintă astfel: 345 D ”Produse finite” C Si 109.800 Rd 978.000 957.900 Rc Tsd 1.087.800 957.900 Tsc 1.299.00 Sfd

348 ”Diferenţe de preţ D la produse” Si 2.100

C

345. A ”Produse finite” An=”A” C Si 76.800 Rd 384.000 358400 Rc Tsd 460.800 358..400 Tsc 102.400 Sfd

D

348.A ”Diferenţe de preţ la D produse” An= ”A” C Si 3.600 16

345.B D ”Produse finite” An=”B” C Si 33.000 Rd 594.000 599.500 Rc Tsd 627.000 599.500 Tsc 27.500 Sfd

D

348.B ”Diferenţe de preţ la produse” An= ”B” C 1.500 Sic

Rd

2.000

13.000 Rc

Rd 15.000

 Determinarea coeficientului de repartizare a diferenţelor de preţ (K) =

=

=

= -0,020

=

= 0,022

 Repartizare diferenţă de preţ aferente ieşirilor: -

pentru produsul „A”:

x

= 358.400 x (-0,020) = -7.168

-

pentru produsul „B”:

x

= 599.500 x 0,022

= 13.189

D 348 „Diferenţe de preţ la produse C Diferenţe de preţ în minus la ieşire

Diferenţe de preţ în plus la ieşire

10. La inventariere, se constată un minus de produse reziduale în valoare de 160 lei, care se impută gestionarului şi un plus de produse agricole de 400 lei. Tabel nr. 3.2. Registru Jurnal privind operaţiunile cu produse Nr. crt

Data înregistrării

Documentul

1

4.02.2017

Rapoarte producţie

2.a

5.02.2017

Factură

de

2.b

5.02.2017

Notă contabilă

3

6.02.2017

Extras de cont

Explicaţii

Simbol conturi Debitoare Creditoare

Obţinerea de semifabricate în valoare de 4.760 lei Vânzarea de semifabricate în valoare de 3.000 lei + TVA Descărcarea din gestiune a semifaricatelor vândute Încasarea contravalorii semifabricatelor vândute

17

Sume Debitoare Creditoare

341

711

4.760

4.760

4111

% 702 4427

3600

711

341

2100

2100

5121

4111

3.600

3.600

3000 600

4

7.02.2017

Notă contabilă

5

10.02.2017

Notă contabilă

6

12.02.2017

Notă contabilă

7

18.02.2017

Raport producţie

8.a

8.b

19.02.2017

19.02.2017

de

Factură

Notă contabilă

9.

29.02.2017

Notă contabilă

10. a

29.02.2017

Listă de inventariere

10.

29.02.2017

Listă

de

Pierderi de semifabricate după o inundaţie Înregistrarea produselor finite deţinute şi consumate în entitate ca materie primă, materiale consumabile şi materiale de natura obiectelor de inventar Trecerea deşeurilor în valoare de 1.600 lei în categoria materiale consumabile Obţinerea a 600 buc produs „A” şi 450 buc produs „B” la cost standard Vânzarea a 560 buc produs „A” la preţ de 1000 lei/buc şi 545 buc podus „B” la preţ de 1.300 lei/buc (exclusiv TVA) Descărcarea din gestiune a produselor vândute la nivelul costului standard Repartizare diferenţă în minus pentru produsul „A” şi diferenţă în plus pentru produsul „B” Constatare minus la inventar de produse reziduale şi imputarea gestionarului Constatare plus

18

6587

341

% 301 302 303

345

3028

346

% 345.A 345.B

711

4111

% 701 4427

1.522.200

% 345.A 345.B

957.900

348.A 711

711 348.B

7.168 13.189

7.168 13.189

711 4282

346 % 7588 4427

160 192

160

711

400

711

347

1.540

1.540

1.230 239 321 670

1.600

1.600

978.000 348.000 594.000

1.268.500 253.700

358.400 59.500

160 32

400

b

inventariere

la inventar de produse agricole de 400 lei

B. Contabilitatea mărfurilor În contabilitate există trei tipuri de modalități de evaluare a mărfurilor, și anume:  contabilitatea mărfurilor la cost de achiziție  contabilitatea mărfurilor la preț cu ridicata  contabilitatea mărfurilor la preț cu amănuntul I. Contabilitatea mărfurilor la cost de achiziție Un depozit are la începutul lunii februarie 1.000 kg marfă înregistrată la un cost de achiziție de 4,5 lei/kg. Pe parcursul lunii au loc următoarele operațiuni: 1) Pe data de 02.02.2017 se dă în donație către terți 300 kg marfă la un cost de achiziție de 8 lei/kg, se înregistrează TVA colectată aferentă donației realizate. 2) Pe 05.02.2017 se cumpără de la un furnizor 1.500 kg marfă la un cost de achiziție de 8 lei/kg + TVA 19%. 3) Se înregistrează pe data de 15.02.2017 o vânzare de 1.200 kg mărfuri către un client la un preț de vânzare de 10 lei/kg. Descărcarea gestiune de mărfuri se realizează folosind metoda FIFO. 4) La inventariere se constată lipsă de marfă 300 kg , neimputabilă, unde se înregistrează TVA aferentă minusului. Cost de achiziție = prețul din factura furnzorului + cheltuieli de transport – aprovizionare + taxe nerecuperabile Tabel nr. 3.5 Registrul jurnal privind operațiunile de mărfuri la cost de achiziție

Nr. Crt.

Data înregistrării Documentul

1.

02.02.2017

Proces verbal de donație

2.

05.02.2017

Factură

3.a.

15.02.2017

Factură

Explicații Se înregistrează donația către terți a 300 kg marfă (TVA aferentă) Cumpărare marfă de 1.500 kg la un cost de 8 lei/kg Vânzarea a 500 kg marfă la un

19

Simbol conturi Debit Credit

Debit

Sume Credit

6582 635

371 4427

2.400 456

2.400 456

% 371 4426

401

4111

% 707 4427

14.280 12.000 2.280

14.280 12.000 2.280

3.b.

15.02.2017

Notă contabilă

4.

28.02.2017

Listă de inventariere

preț de 10 lei/kg Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute Lipsă la inevntar a 300 kh mărfuri (TVA aferentă minusului)

607

371

6.100

6.100

607 635

371 4427

2.400 456

2.400 456

Contabilitatea mărfurilor la preț cu ridicata

II.

Un depozit are la începutul lunii martie un stoc de 2.200 kg marfă evaluată la un preț de vânzare cu ridicata de 15 lei/kg cu un adaos comercial de 3 lei/kg.    1)

Valoare stoc initial la începutul lunii (cost de achiziție)= 2.200 kg x 12 lei/kg= 26.400 lei Adaos comercial= 2.200 kg x 3 lei/kg= 6.600 lei Valoare stoc inițial (Sid 371)= 2.200 lei x 15 lei/kg= 33.000 lei Pe 05.03.2017 se înregistrează o cumpărare de marfă 1.500 kg la un cost de achiziție de 12 lei/kg, TVA 19%. Depozitul practică un adaos comercial în valoare de 20%. 2) La data de 10.03.2017 se înregistrează o vânzare către clienți 1.300 marfă la un preț de vânzare cu ridicata de 15,5 le/kg + TVA 19%. 3) Pe 31.03.2017 se descarcă din gestiune marfa vândută. Preț de vânzare cu ridicata= cost de achiziție + adaos comercial 371 D “Mărfuri” Sid 33.000 Rd (1.a.) 18.000 (1.b.) 3.600

378 D “Diferențe de preț la mărfuri” C Sic 6.600 Rc (1.b.) 3.600

C

Se determină coeficentul de repartizare K : K=

=

=

= 0,1868

Adaos comercial aferent mărfurilor vândute= K x

= 0,1868 x 20.150= 3.764,02 lei

Tabel nr.3.6 Registrul jurnal privind operațiunile prețului de vânzare cu ridicata Nr. Crt.

Data înregistrării

Document

Explicații

Simbol conturi Debit Credit

20

Sume Debit

Credit

1.a.

05.03.2017

Factură

1.b.

05.03.2017

Notă contabilă

2.

10.03.2017

Factură

3.

10.03.2017

III.

Notă contabilă

Se înregistrează cumpărarea de marfă 1.500 la cost de achiziție Se înregistrează adaosul coemrcial Vânzarea către clienți marfă 1.300 la preț cu ridicata Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute

% 371 4426

401

371

378

3.600

4111

% 707 4427

23.978,5

% 378 607

21.420 18.000 3.420

371

3.600

20.150 3.828,5

23.978,5

Contabilitatea mărfurilor la preț de vânzare cu amânuntul

SC Alaska SRL deține la începutul luni aprilie un stoc de 2.000 kg mărfuri evaluate la un preț de vânzare cu amânuntul de 10 lei/kg, din care adaos comercial 2 lei și TVA neexigibilă de 1 leu.     1)     2)

Valoare stoc initial (cost de achiziție)= 2.000 kg x 7 lei/kg = 14.000 lei TVA neexigibilă aferentă stocului initial= 2.000 kg x 1 leu/kg = 2.000 lei Adaos comercial aferent stocului initial= 2.000 kg x 2 lei/kg = 4.000 lei Valoare stoc inițial la preț de vânzare cu amănuntul= 2.000 kg x 10 lei/kg = 20.000 lei Pe 17.04.2017 se înregistrează o cumpărare pe bază de factură 1.750 lei kg marfă la un cost de achiziție 1 lei/kg, TVA 19% cu un adaos comercial de 20%. Valoare la cost de achiziție= 1.750 lei x 7 lei/kg = 12.250 lei Valoare adoas comercial= 1.750 lei x 1 leu/kg = 1.750 lei TVA neexigibilă = 1.750 lei x 2 lei/kg = 3.500 lei Valoare la preț de vânzare cu amânuntul = 1.750 lei x 10 lei/kg = 17.500 lei La data de 25.04.2017 se înregistrează vânzarea directă în numerar 1.500 kg marfă la un preț de vânzare cu amănuntul de 10 lei (include adaosul comercial și TVA). TVA inclus se stabilește utilizând următoarea formula:

Cota de TVA recalculată =    3)

Valoarea încasată prin caserie= 1.500 kg x 10 = 15.000 lei TVA colectată= 15.000 lei x 0,1597 = 2.395,5 lei Venituri din vânzarea mărfurilor= 15.000 lei – 2.395,5 lei = 12.604,5 lei La sfârșitul lunii aprilie se descarcă gestiunea de marfă vândută.

21

371 D “Mărfuri” Sid 20.000 Rd (1)12.250 (2) 5.250

C

378 D “Diferențe de preț la mărfuri” C Sic 4.000 Rd Rc (1) 1.750

Adaos comercial aferent mărfurilor vândute= K x

4428 D “TVA neexigibilă” C Sic 2.000 Rd Rc (1) 3.500 (2) 2.395,5

0,1942 x 12.604,5 = 2.447,79 lei

Tabel nr. 3.7 Registrul jurnal privind operațiunile cu mărfurile la preț cu amănuntul

Nr. Crt.

Data înregistrării

Document

Explicații

1.a.

17.04.2017

Factură

Cumpărarea a1.750 kg mărfuri la un cost de achiziție de 1 leu/kg, TVA 19% Se înregistrează încărcarea gestiuni cu TVA neexigibilă și adaos comercial Se înregistrează vânzarea a 1.500 kg marfă la preț de vânzare cu amănuntul de 10 lei/kg (inlude TVA și adaos ) Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute

1.b.

2.

3.

IV.

17.04.2017

25.04.2017

30.04.2017

Notă contabilă

Factură

Notă contabilă

Simboluri conturi Debit Credit

Sume Debit

% 371 4426

401

371

% 378 4428

5.250

% 707 4428

15.000

5311

% 378 607 4428

12.250 2.327,5

1.750 3.500

12.604,5 2.395,5

371

15.000 2.447,79 10.156,71 2.395,5

Contabilitatea achizițiilor de mărfuri cu reduceri comerciale și financiare

22

Credit 14.577,5

1) Pe 05.03.2017 se achiziționează mărfuri în valoare de 3.500 lei, cu TVA 19%. La recepție apare o neconcordanță între contract și livrare și se acordă o reducere comercială de 15%. 2) Pe data de 10.03.2017 se obține reducerea comercială acordată în valoare de 675 lei ( 4.500 lei x 15%). 3) Pe data de 15.03.2017 se plătește furnizorul de mărfuri înainte de scadență iar acesta acordă conform contractului o reducere de 3% (2.550 lei x 3%= 76,5 lei). 4) Pe 23.03.2017 se înregistrează reducerea comercială primită. Tabel nr. 3.8 Registrul jurnal privind operațiuni de achiziție a mărfurilor cu reduceri coemrciale și financiare

Data înregistrării

Nr. Crt.

Document

1.

05.03.2017

Notă intrare

2.

10.03.2017

Aviz de însoțire a mărfii Factură

3.

15.03.2017

4.

23.03.2017

de

Ordin de plată Factură

Explicații Mărfuri primite în custodie până la rezolvarea problemelor Ieșirea bunurilor aflate în custodie Se înregistrează factura de achiziție Decontare factură Primire factură de reducere

Simbol conturi Debit Credit 8033

Sume Debit

Credit

3.500

8033

% 371 4426 401

401

401

% 767 4427

3.500

3361,75 2.825 536,75

5121 76,5

Contabilitatea vânzărilor de mărfuri cu plata în rate 1) O societate înregistrează pe 20.02.2017 o vânzare de mărfuri cu plata în rate. Conform facturii și contractului încheiat se remarcă umătoarele componente

V.

- prețul cu amănuntul a mărfurilor vândute (TVA inclus) în valoare de 4.580 lei - 50% avans încasat în numerar (TVA inclus) 2.290 lei - valoarea ratelor (TVA inclus) 2.290 lei - TVA corespunzător ratelor în valoare de 365,63 lei - TVA corespunzător avansului încasat în numerar 365,63 lei. - dobânda datorată de cumpărător, cu scadența la ultima rată este de 15,5% (15,5% x 2.290) 354,95 lei

23

2) Se scade din evidență mărfurile vândute, în plus, cunoscând următoarele elemente - preț de vânzare cu amănuntul, TVA exclus, a mărfurilor vândute (4.580 x 100/119) 3.848,74 lei - cota de adaos comercial este de 15% fiind stabilită pe baza coeficientului mediu k - adaosul comercial aferent mărfurilor vândute este de 288,66 lei - costul de achiziție al mărfurilor vândute este în valoare de 4.137,4 lei - costul de achiziție al avansului încasat 2.068,4 lei - costul de achiziție aferent ratelor 2.068,4 lei 3) Pe data de 20.02.2017 se înregistrează încasarea avansului, iar pe 29.02.2017 se încasează ratele și dobânda. Tabelul nr. 3.9. Registrul Jurnal privind vânzarea mărfurilor cu plata în rate

Nr. Data crt înregistrării 1. 20.02.2017

2.

20.02.2017

DocumentuSl Explicații Factură

Notă contabilă

3.a 3.b

20.02.2017 29.02.2017

Chitanță Chitanță

3.c

29.02.2017

Notă contabilă

3.d

29.02.2017

Notă contabilă

Simbol conturi Debit Credit Se înregistrează 4111 % facturara 707 mărfurilor 4427 vândute precum 472 și a dobânzilor datorate de cumpărător Scăderea din % 371 evidență a 607 mărfurilor 471 378 4428 Încasare avans 5311 4111 Încasare rate și 5311 4111 dobândă Înregistrarea 472 % veniturilor 707 impozabile, 766 corespunzătoare ratelor și dobânzilor Închiderea pe 607 471 cheltuieli deductibile a costului de 24

Sume Debit 4.934,95

Credit 1.924,37 731,26 2.279,32

4.580 2.068,4 2.068,4 288,66 731,26 2.290 2.644,95

2.290 2.644,95

2.279,32 1.924,37 354,95

2.068,4

2.068,4

achiziție VI.

Contabilitatea importului de mărfuri

Pe data de 02.05.2017 se înregistrează un import de mărfuri în valoare de 1.050 euro ( 1 euro = 4,45 lei ) cu o taxă vamală de 10% , cu achitatre prin virament în lei. Mărfurile se plătesc pe 06.05.2017, prin bancă la un curs în valoare de 4,55 lei. TVA se înregistrează aplicând taxarea inversă. TVA= (preț de cumpărare + taxa vamală ) x 19% = (4.672,5 + 467,25) x 19% = 976,55 lei Tabel nr. 3.10. Registrul Jurnal privind importul de mărfuri

Nr. Data crt înregistrării

Documentul Explicații

Simbol conturi Debit Credit

Sume Debit

Credit

1.

02.05.2017

Factură

Achiziționare mărfuri din import

371

401

4.672,5

4.672,5

2.

02.05.2017

446

467,25

467,25

02.05.2017

4426

4427

976,55

976,55

4. 5.

02.05.2017 06.05.2017

Se înregistrează taxa vamală Înregistrare TVA (taxare inversă) Plată taxă Plată mărfuri

371

3.

Declarație vamală de import Decont de TVA

446 % 401 6651

5121 5124

467,25

467,25 4.777,5

Ordin de plată Ordin de plată

4.672,5 105

VII. Contabilitatea exportului de mărfuri 1) O societate achiziționează la începutul lunii martie mărfuri în valoare de 950 lei + TVA 19%, pe care le exportă pe data de 05.03.2017 la prețul de 500 euro la un curs valutar de 4,5 lei. 2) Se achită în numerar transportul extern 40 euro și asigurarea pe parcurs extern 30 euro (1 euro = 4,5 lei). 3) Pe 10.03.2017 se încasează prin bancă factura de vânzare la un curs valutar de 4,55 lei. 4) Se recuperează TVA-ul de la bugetul statului. Tabelul nr. 3.11. Registrul Jurnal privind exportul mărfurilor

Nr. Data crt înregistrării

Documentul Explicații

Simbol conturi Debit Credit

Sume Debit

1.a

Factură

% 371 4426

950 180,5

01.03.2017

Achiziționare mărfuri în valoare de 950 lei

25

401

Credit 1.130,5

1.b

01.03.2017

Ordin de plată

2.a

05.03.2017

Chitanță pentru operațiuni valută Chitanță pentru operațiuni valută

2.b

05.03.2017

în

în

2.c

05.03.2017

Factură

2.d

05.03.2017

Notă contabilă

3.

10.03.2017

Extras de cont

4.

31.03.2017 31.03.2017

VIII.

Decont de TVA Extras de cont

+TVA 19% Se înregistrează plata mărfurilor Plata transportului extern 40 euro Plata asigurării pe parcurs extern 30 euro Vânzare mărfuri la export Descărcare gestiune Încasare factură Regularizare TVA Recuperare TVA

401

5121

1.130,5

1.130,5

624

5314

180

180

613

5314

135

135

4111

707

2.250

2.250

607

371

950

950

5124

2.275

4424

% 4111 7651 4426

180,5

2.250 25 180,5

5121

4424

180,5

180,5

Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor de produse și mărfuri 1) La sfârșitul exercițiului financiar se înregistrează deprecieri reversibile observate la stocurile de mărfuri 2.500 lei și la produsele finite în valoare de 1.000 lei. 2) La sfârșitul exercițiului următor se remarcă faptul că deprecierea mărfurilor este de 3.000 lei iar la stocurile de produse finite este în valoare de 850 lei. Tabelnr. 3.12. Registrul Jurnal privind ajustările pentru deprecierea stocurilor de produse și mărfuri

Nr. Data crt înregistrării

Documentul Explicații

Simbol conturi Debit Credit

Sume Debit

1.

Listă de inventariere

6814

% 397 3945

3.500

6814

397

500

500

3945

7814

250

250

31.12.2016

2.

31.12.2017

Listă de inventariere

3.

31.12.2017

Listă de inventariere

Se înregistrează ajustările corespunzătoare deprecierilor reversibile constatate Suplimentarea ajustării pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 3.000 lei Reducerea ajustării pentru deprecierea

26

Credit 2.500 1.000

produselor finite în valoare de 850 lei

3.4 Indicatori de analiză privind gestiunea stocurilor Gestiunea stocurilor presupune cunoaşterea şi urmărirea continuă a situaţiei şi evoluţiei stocurilor prin intermediul indicatorilor specifici. 1. Primul indicator de analiză privind gestiunea stocurilor este viteza de rotaţie a stocurilor. Aceasta ne arată de câte ori se recuperează stocurile prin intermediul vânzărilor sau de câte ori participă stocurile la crearea cifrei de afaceri într-un exerciţiu financiar. Formula calculului acestui indicator este următoarea: Viteza de rotaţie a stocurilor = 2. Al doilea indicator este durata de rotaţie a stocurilor care arată numărul de zile în care stocul se modifică, respectiv la câte zile avem, teoretic, nevoie de un nou stoc. Metoda de calcul al acestui indicator este inversa vitezei de rotaţie a stocurilor şi anume: Durata de rotaţie a stocurilor =

* 360 zile

3. Al treilea indicator se referă la viteza de rotație a creanțelor clienții arată de câte ori creanțelor comerciale se pot reînnoi prin efectul vânzărilor , într-un exercițiu financiar. Viteza de rotație a creanțelor clienților= 4. Cel de-al patrulea indicator este termenul mediu de recuperare a creanțelor clienți ce determină câți lei sunt investiți în credite comerciale generează 1 leu cifră de afaceri. Termenul mediu de recuperare a creanțelor clienți=

*360 zile

5. Rata lichidității imediate se referă la gradul de lichiditate pentru întreprindere și se calculează după formula: Rata lichidității immediate= 6. Rata solvabilității generale arată, pe de o parte măsura în care activul total al întreprinderii este suficient pentru plata datoriilor totale și, pe de altă parte, gradul de îndatorare și/sau de independență față de terți. 27

Rata solvabilității generale= 7. Rata îndatorării globale exprimă gradul de dependență a întreprinderii față de resursele financiare provenite de la terți. =

Cifra de afaceri (CA)

Anul 2014 52.642 lei

Anul 2015 89.383 lei

Anul 2016 102.505 lei

Tabel nr. 3.13. Calculul indicatorilor de analiză privind gestiunea stocurilor

2014 2015 2016

2,09 1,74 2,53

173 186 144

1,92 1,46 2,90

197 248 122

0,63 0,74 1,49

1,74 1,66 1,68

R

R

0,58 0,52 0,66

0,88 1,10 0,74

Interpretări ale indicatorilor de analiză privind gestiunea stocurilor - Viteza de rotație a stocurilor în anul 2014 este de 2,09 rotații, crește în anul 2015 cu 8,74 rotații ceea ce ne arată că nu se lucrează benefic, având în vedere că la creșterea stocului de la o perioadă la alta ar trebui ca viteza de rotație să crească. Faptul că firma nu lucrează eficient ne arată și numărul de zile care crește din anul 2014 de la 173 zile la 186 zile în anul 2015. În anul 2016 lucrurile se îmbunătățesc, și anume viteza de rotație crește de la 1, 74 rotații pe an la 2,53 rotații, aproape dublu față de anul precedent acesta având consecințfavorabile asupra lichidității întreprinderii. Numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate, scade de la 186 zile în anul 2015 la 144 în anul 2016 ceea ce înseamnă că aprovizionările cu stocuri sunt ritmice și nu există riscul de a înregistra stocuri cu mișcare lentă sau greu vandabile. - Viteza de rotație a creanțelor clienți a înregistrat o scădere de 1,46 rotații în anul 2015 față de anul 2014 care a avut 1,92 rotații, iar în anul 2016 a înregistrat 2,90 rotații în comparatie cu anul 2015. Creșterea din anul 2016 este influențată de reînoirea creanțelor comerciale prin efectul vânzăriilor. - Termenul mediu de recuperare a creanțelor clienți înregistrează 197 zile în anul 2014, comparație cu anul 2015 care înregistrează 248 zile, respectiv 122 zile înregistrate în anul 2016.

28

Această fluctuație determină câți lei investiți în credite comerciale generează 1 leu cifră de afaceri. - Rata lichidității generale prezintă în anul 2014 - Rata solvabilității generale arată în toți acești ani (2014,2015,2016) faptul că întreprinderea este solvabilă și nu este riscantă pentru furnizorii de capital, care pot accepta acordarea de noi împrumuturi, aceasta echivalează cu o situație netă pozitivă. - Rata îndatorării globale 1 înregistrează în toți anii valori mai mici sau egali cu 0,66 ceea ce înseamnă că entitatea nu este amenințată de riscul de insolvabilitate și dispune încă de capacitate de îndatorare. - Rata îndatorării globale 2 numită și rata levierului financiar arată în anii 2014, 2015 și 2016 faptul că capacitatea de îndatorare a întreprinderii este considerate nesaturată. Deci firma nu conduce la riscul de insolvabilitate. 3.5. Informaţii privind stocurile în situaţiile financiare anuale În situaţiile financiare anuale trebuie să se prezinte informaţii relevante, credibile, inteligibile şi comparabile cu privire la evoluţia stocurilor în decursul perioadei contabile. Aceste informaţii vor avea în vedere următoarele aspecte: 

politicile contabile de evaluare a stocurilor, metodele de evaluare, inclusiv

formulele utilizate pentru determinarea costului, schimbarea metodelor (dacă este cazul) şi cauzele schimbării metodei; 

valoarea contabilă totală a stocurilor şi valoarea contabilă pe fiecare

categorie de stoc; 

valoarea stocurilor înregistrate la valoarea realizabilă netă;



valoarea diminuărilor şi stornărilor de valoare a stocurilor, precum şi

cauzele acestora; 

valoarea stocurilor gajate în contul datoriilor;



valoarea contabila a diminuării valorii până la valoarea realizabilă netă

dacă aceasta este semnificativă ca mărime, incidenţă sau natură; Prezentarea unor informaţii suplimentare în notele explicative cu privire la stocuri este necesară utilizatorilor, astfel în celelalte componente ale situaţiilor financiare (bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia fluxurilor de trezorerie) care fac referire la stocuri sau sunt influenţate

29

de fluxul stocurilor, informaţiile sunt prezentate doar valoric, fără a se face o prezentare cantitativă sau grupată (acestea fiind prezentate în notele explicative). Informaţiile ce vizează valorile contabile ale diferitelor categorii de stocuri, cât şi mărimea variaţiilor acestor active sunt utile destinatarilor situaţiilor financiare. Raţionamentul după care se stabileşte dacă o informaţie trebuie să fie prezentată în situaţiile financiare se bazează pe caracterul semnificativ al stocurilor, pe importanţa şi funcţia pe care o au stocurile în cadrul entităţii. În cazul în care costul stocurilor este determinat cu ajutorul metodei LIFO, întreprinderea trebuie să indice şi diferenţa între valoarea stocurilor ce figurează în bilanţ şi valoarea ce rezultă din aplicarea valorii minimale, dintre costul mediu ponderat, metoda FIFO şi valoarea realizabilă netă sau cea mai mică valoare dintre costul actual la data închiderii şi valoarea netă de realizare. În contul de profit şi pierdere trebuie să se prezinte: fie consumurile de stocuri ale perioadei, fie cheltuielile de exploatare aplicabile veniturilor exerciţiului, clasificate după natură. În bilanţ, stocurile apar la B. Active circulante, după prezentarea activelor imobilizate. Stocurile de produse finite, produse reziduale, produse agricole, mărfuri şi diferenţele de preţ la produse şi mărfuri se găsesc pe rândul 27. Semifabricatele se găsesc pe rândul 26 cu produsele aflate în curs de execuţie.

30

Concluzii În urma parcurgerii capitolului 1 am ajuns la concluzia că, contabilitatea stocurilor este considerată importantă într-o societate deoarece, în urma ei se pot stabili costurile efective de producţie a bunurilor produse în unitate, dar şi a preţurilor de vânzare astfel încât firma să obţină profit. Contabilitatea stocurilor de produse şi mărfuri în cadrul entităţii oferă suficiente informaţii utilizatorilor, dar şi celor care doresc să ia decizii. Regulile şi metodele de evaluare a stocurilor utilizate în contabilitatea românească sunt cele prevăzute în standardele internaţionale. În capitolul 2, analizând firma şi observând unde se situează pe piaţă, am observat că produsele și mărfurile din cadrul firmei trebuie să fie conform cerinţelor pieţei. La fel de important e şi modul de distribuire şi de plasare a lor în magazine, astfel încât să atingă un segment cât mai larg de potenţiali clienţi. În capitolul 3, am scos în evidenţă documentele cele mai importante utilizate în cadrul firmei, conturile ce ţin contabilitatea stocurilor de produse şi mărfuri şi faptul că toate aceste înregistrări se fac automat printr-un program de contabilitate. Prin analiza indicatorilor, am ajuns la concluzia că, SC Alaska SRL deşi fiind o firmă mică şi care nu a apărut de mult pe piaţă, a încercat să facă din activitatea sa una profitabilă şi a reuşit, acest lucru putând fi observat prin creşterea profitului înregistrat la sfârşitul anului 2015, prin creşterea cifrei de afaceri, prin investiţia făcută pentru a avea magazin propriu. Gestionarea eficientă a stocurilor, viteza ritmică de rotaţie şi obţinerea de profit asigură o corectă utilizare în continuare pentru a reactualiza stocurile cu produse noi, o calitate superioară ce va satisface cererile de pe piaţă. În cele din urmă am analizat câteva operaţiuni specifice stocurilor de produse şi mărfuri, în diverse cazuri, şi am prezentat unde apar aceste stocuri în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere.

31

Anexe 2014

2015

2016

2014 173

2015

2016

186

2.53

144

2.09 1.74

Viteza de1 rotație a stocurilor

Durata de rotație a stocurilor

2014 2014

2015

2016

2015 248

2.9 197

2016

122

1.92 1.46

Termenul mediu de recuperare a creanțelor

Viteza de rotație a creanțelor

2014

2015

2016

2014

0.66

2015

2016

1.1

0.58 0.52

0.88 0.74

Rata îndatorării 1 globale 1

1 Rata îndatorării globale 2

32

2014

2015

2016

2014

2015

2016

1.68 1.49 1.66 0.74

1.74

0.63

Rata solvabilității generale

Rata lichidității generale

33

Bibliografie 1) Berheci, M., Valorificarea

raportării financiare. Sinteze contabile: Teorie, analize,

studii de caz, Editura CECCAR, Bucureşti, 2010 2) Budugan, D., Georgescu, I., Berheci, I., Beţianu, L., Contabilitate de gestiune, Editura CECCAR, Bucureşti, 2007 3) Carp, M., Impactul politicii de finanţare asupra dezvoltării durabile a întreprinderii. O abordare financiar-contabilă, Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2013 4) Colasse, B., Comptabilité générale, Editura Economica, Paris, 2005 5) Cristea, H., Caciuc, L., Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea IAS2 Stocuri, Editura CECCAR, Bucureşti, 2004 6) Georgescu, G., Macovei, I.C., Berheci, M., Contabilitatea firmei, Editura Junimea, Iaşi, 2003 7) Horomnea, E., Budugan, D., Georgescu, I., Istrate, C., Păvăloaia, L., Rusu, A., Introducere în contabilitate, concepte şi aplicări, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2015 8) Huian, M.C., Contabilitatea activelor şi datoriilor financiare la societăţile comerciale, Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza, 2013 9) Istrate, C., Contabilitatea nu-i doar pentru contabili, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2009 10) Jalbă, L., Contabilitate în comerţ, Editura Universitară, Bucurreşti, 2008 11) Moroşan, I., Contabilitatea financiară şi de gestiune – studii de caz şi sinteze de reglementări, Editura CECCAR, Bucureşti, 2013 12) Paraschivescu, M-D., Radu,F., Pătraşcu, L.,Contabilitatea financiară aprofundată, Editura Tehnopress, Iaşi, 2011 13) Pântea,I-P., Bedea,Gh.,Contabilitatea financiară românească, Editura Intelcredo, Dreva, 2009 14) Petcu,M., Analiza economico-financiară a întreprinderii, Editura Economica, Bucureşti, 2009 15) Petrescu, S., Analiza şi diagnostive financiar-contabile, Editura CECCAR, 2010 16) Pollad, M., Milles, S-K, Harrison, W-T, Principles of accounting, New Jersey, Prentice Hall, 2007

34

17) Ristea, M., Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2005 18) Ristea, M.,Dumitru, C., Ioanaş, C., Irimescu A., Contabilitatea societăţilor comerciale, Vol. I, Editura Universitară, Bucureşti, 2009 19) Tabără, N., Mihail, C., Dicu, R.M., Mircea M.C., Control de gestiune – delimitări conceptuale, metode, aplicaţii Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2009 20) Toma, C., Contabilitatea financiară, Ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2016 21) Toma, C., Dumitrean, E., Berheci, I., Haliga, I., Contabilitate financiară I, Editura Universităţii Alexandru Ion Cuza, Iaşi, 2005 22) Tulvinschi, D., Gestiunea contabilă şi controlul stocurilor, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004 23) Diaconu, S.C.,”Consideraţii privind corelaţiile practice pentru depistarea greşelilor în contabilitatea comercială cu amănuntul”, publicată în revista Audit financiar, anul XIII, nr. 121-1/2015, p.50. 24) Mardiros, D.N., “The Bookkeeping of existence and moves of semi-finished and residual products stocks” publicată în revista Analele ştiinţifice ale Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, anul 2001, pp.133-139 25) Minda, I.,Dumitrescu, L., „Aspecte contabile şi fiscale privind reducerile comerciale si reducerile financiare”, articol publicat în revista Practici de audit, anul IV, nr 4(16)/2015, pp. 46-47 26) ***Legea contabilităţii nr.82/ 1991, cu modificările şi completările ulterioare, actualizată în anul 2016 27) *** OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I , nr. 963 din 30 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare din 31 decembrie 2015. 28) *** OMFP nr. 2634/2015 privind documentele financiar – contabile, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 910din 9 decembrie 2015

35