Proiectarea Sculelor Aschietoare Psa Tcm, Iii: Facultatea De Inginerie

Facultatea de Inginerie

Proiectarea Sculelor Aschietoare PSA TCM, III Prof. dr. ing. Catalin FETECAU [email protected]

Proiectarea sculelor aşchietoare. Note de curs

1. Parametrii geometrici constructivi ai sculei aschietoare Geometria unei scule aschietoare (unghiurile sculei) se evidentiaza in doua sisteme de referinta: • Sistemul de referinţă constructiv (SRC) care consideră scula in repaus ca un corp izolat de procesul de aschiere; • Sistemul de referinta functional (SRF) care considera scula în timpul procesului de aschiere si ne da parametrii geometrici functionali (efectivi) care apar in timpul lucrului. Fiecare din cele doua sisteme de referinta este alcatuit din trei plane reciproc perpendiculare intre ele.

Proiectarea sculelor aşchietoare. Note de curs

DP Pp Pf

Zf

DA M Pr Yf

Xf Fig. 1. Evidentierea planelor din sistemul de referinta constructiv (SRC ) Proiectarea sculelor aşchietoare. Note de curs

Planele din sistemul de referinta constructiv (SRC) reprezentate în Fig. 1 sunt urmatoarele: • Planul de baza constructiv (plan de referinta) (PBC) (Pr)- este planul care trece prin punctul de pe muchia de aschiere (M) si este perpendicular pe directia probabila a miscarii de aschiere (DP); • Planul de lucru (planul ansamblu) (PA) (Pf) - este planul definit de cele doua directii, miscarea principala de aschiere si miscarea de avans; • Planul longitudinal (planul posterior) (PL) (Pp) - este perpendicular atat pe planul de referinta cst si pe planul de lucru.

Proiectarea sculelor aşchietoare. Note de curs

Tot in sistemul SRC se mai definesc urmatoarele trei plane: • Planul muchiei de aschiere constructive sau planul taisului (PT); • Planul de masurare constructiv (PO -plan ortogonal); • Planul normal la muchia taisului principal (PN sau Pn).

Planul muchiei de aschiere constructive sau planul taisului (PT) este planul care contine muchia principala de aschiere si este perpendicular pe planul de referinta. Planul de masurare constructiv (PO -plan ortogonal) este planul perpendicular pe planul taisului si pe planul de referinta.

Proiectarea sculelor aşchietoare. Note de curs

In planul ortogonal Po sunt definite unghiurile 0

- este unghiul de degajare;

0

- unghiul de asezare ortogonal;

0

- unghiul de ascuţire ortogonal;

0

- unghiul de aschiere.

Proiectarea sculelor aşchietoare. Note de curs

O-O M

O'-O' A

M'

'0

A UPr

'0

UPT

'0 F

U P'T

M r

A

0

Pf

0

0

Po UPr

0

O' M' 'r

O r

A

Pf F P'T

r

PT

O O'

Pr M T

Pp

+

UPr

-

Fig. 2. Plane si unghiuri in sistemul de referinta constructiv (SRC) Proiectarea sculelor aşchietoare. Note de curs

Intre unghiurile definite in planul ortogonal exista relatiile  0   0   0  90  0   0  0  0   0  90   r   r  'r  180   r   r  90 

r

- este unghi de pozitie (complementar de atac);

r

- unghi de atac principal

'r

- unghi de atac secundar

T

- unghi de inclinare al taisului principal (dintre muchia de aschiere principala si urma planului de referinta. Proiectarea sculelor aşchietoare. Note de curs

2. Definirea parametrilor geometrici constructivi Asigurarea conditiilor optime de aschiere necesita orientarea fetelor active ale sculei sub unghiuri bine precizate fata de planele SRC. In fiecare din planurile definite anterior se vor masura unghiurile sculei. Vom defini unghiuri de forma si unghiuri de pozitie. Planele din sistemul de referinta functional (SRF) sunt următoarele: • plan de referinta efectiv (Pre); • plan de lucru efectiv (Ple); • plan posterior efectiv (Ppe).

Proiectarea sculelor aşchietoare. Note de curs

In SRF (efectiv) planul de baza functional (planul de referinta efectiv ) este un plan perpendicular pe directia miscarii efective de aschiere, rezultata din compunerea miscării principale si a miscarii de avans.

Proiectarea sculelor aşchietoare. Note de curs

BIBLIOGRAFIE 13. Lazărescu, I.,1955, Așchierea metalelor și sculelor. Litografia învățământului Cluj. 14. Lazărescu, I., 1964 -Comunicarea în legatură cu generalizarea sculelor așchietoare. Sesiunea științifică Institutul politehnic, Cluj-Napoca. 15. Lazărescu, I. 1968, Asupra posibilității de abstractizare a sculelor așchietoare . În studii și cercetări de mecanică, 27, nr. 1, p.159-196 (predată de redacție: 29.09.1966). 16. Oancea, N., 1978, Bazele așchierii și generării suprafețelor, partea I. Universitatea Galați, 17. Popescu, T.și Elizer, S., 1973, Filetarea. Craiova, Scrisul Românesc, Craiova. 18. Popescu, I., Bazele așchierii și generării suprafețelor, v.I. și II. 19. Sauer, L., 1982, Scule așchietoare combinate. București, Edit. Tehnică, București. 20. Sauer ,L., 1962, Scule pentru filetare. Edit. Tehnică. 21. Sauer, L., 1962, Scule pentru danturare. București, Edit. Tehnică, București. 22. Sauer ,L.,1966, Scule pentru prelucrarea găurilor. București, Edit. Tehnică, București. 23. Sauer, L, și Ionescu, C., 1977, Scule pentru frezare. București, Edit. Tehnică, București. 24. Sauer, L., 1982, Găurirea adâncă. București, Edit. Tehnică, București. 25. Stoica, I.-A, Ciomaca,Gh. și Stoica Mariana, 1987, Șeveruirea roților dințate. ClujNapoca, Edit. Dacia, Cluj-Napoca.

Proiectarea sculelor aşchietoare. Note de curs