Prezentare-teza.docx

  • Uploaded by: Nicolae Gîrbu
  • 0
  • 0
  • December 2019
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Prezentare-teza.docx as PDF for free.

More details

  • Words: 772
  • Pages: 3
Prezentare Tema: Relația între asertivitate și inteligență Asertivitatea este un concept foarte larg, ea se manifestă atât la nivel de comunicare cât și în manifestarea comportamentului, reprezintă abilitatea de exprimare a emoţiilor şi a gândurilor într-un mod în care ne satisfacem nevoile şi dorinţele şi le respectăm pe cele ale interlocutorului deasemenea creează premise de fundamentare a relaţiilor interpersonale cât mai constructive. Termenul de inteligență este greu de definit, deoarece sunt o varietate de precizări care o caracterizează Inteligența este capacitatea de adaptare la mediu (J. Piajet) Asertivitatea este o abilitate ce se învaţă, nu o trăsătură a personalităţii ce se moşteneşte, pe când inteligența este o aptitudine caracteristică specific umanității. Din acest considerent în această lucrare stabilim adacă există totuși o legătură între interelaționarea umană având ca mod exprimarea unor drepturi, manifestarea unei atitudini oneste şi utilă atât faţă de sine, cât şi faţă de ceilalţi, care în mod psihologic este numită asertivitate și inteligența generală concepută ca o formă de echilibru către care tind toate procesele de cunoaștere. Scopul cercetării date constă în a determina caracterul relației între asertivitate și inteligență. Ipoteza: Persoanele cu inteligență mai înaltă adoptă preponderent comportamentul asertiv. Obiectivele: 1. Analiza teoriilor explicative ale conceptelor de asertivitate și inteligență 2. Cercetarea aspectelor teoretice cu referire la componentele asertivității și inteligenței 3. Selectarea instrumentelor psihologice de măsurare a asertivității și inteligenței 4. Identificarea eșantionului de cercetare 5. Aplicarea metodelor și analiza datelor experimentale 6. Determinarea relației între asertivitate și inteligență 7. Formularea concluziilor. Metode, tehnici de cercetare utilizate în elaborarea tezei: am folosit trei metode ce se referă la domeniul de cercetare: două teste ce se referă la asertivitate “Test de asertivitate” alcătuit din 22 situații ce reprezintă continuarea afirmației ”Cum te simți atunci când...?”. Respondentului i se cere să aprecieze măsura în care se simte confortabil în fiecare dintre aceste cazuri, alegând una dintre variantele de răspuns oferite: inconfortabil, rezonabil, foarte confortabil. Fiecare variantă de răspuns se cotează cu 1-3 puncte în dependență de varianta aleasă.

Testul “Cum vă comportați în relație cu ceilalți” conține 18 afirmații ce se referă la descrierea comportamentului în diferite situații. Respondentului i se cere să aleagă una dintre variantele de răspuns: niciodată, uneori, deseori, întotdeauna. Fiecărei variante de răspuns se acordă un punctaj de la 1 la 4. Prin intermediul acestui test pot fi identificate 3 tipuri de comportament:) și cel de-al trei-lea – “Test IQ” cuprinde 60 întrebări cu conținut logic, răspunsul se acordă prin alegerea unei variante de răspuns din 5 propuse. Descrierea eșantionului: la studiu au participat 84 subiecți, studenți ai anilor I-III de studii ai aceleiași Facultăți de la o Universitate din orașul Chișinău. Vârsta subiecților este cuprinsă între 18-24 de ani. Componența de gen a eșantionului este următoarea: 71 fete, 13 băieți. La nivel practic al acestei lucrări am efectuat o analiză de frecvență a tipurilor comportamentale, iar procentajul obținut este mai mare corespunzător comportamentului asertiv. Potrivit scorurilor obținute de către subiecții participanți la studiu la “Testul de asertivitate” mai mult de jumătate din subiecți au valori corespunzătoare nivelului peste mediu al asertivității. Conform testului ce determină coeficientul IQ, determinând frecvența pe nivele, am obținut o frecvență mai mare în rândul persoanelor cu nivel mediu IQ (aproximativ 40%) și nivel înalt 19,05%. Urmărind scopul de a determina relația între IQ și asertivitate, am corelat valorile IQ cu datele obținute la testele ce studiază asertivitatea și am constatat că odată cu creșterea valorilor inteligenței cresc valorile asertivității și a comportamentului asertiv, în timp ce valorile comportamentului pasiv scad. Putem afirma că persoanele mai inteligente sunt mai asertive, adoptă mai frecvent comportamentul asertiv și mai puțin recurg la cel pasiv. La fel am determinat frecvențele nivelelor de asertivitate în raport cu nivelul inteligenței și am constatat că începând cu nivelul peste mediu IQ se obține procentaj mai mare pentru nivelul înalt al asertivității, ajungând până la 25%. Pentru a valida ipoteza am comparat valorile obținute la testul de asertivitate ale persoanelor cu IQ foarte mic și mediu (38 subiecți) cu valorile asertivității ale persoanelor cu inteligență foarte mare și capacități deosebite (32 subiecți). În urma acestei comparații am constatat diferențe statistic semnificative pentru variabila asertivitate U= 796.5, la p=0.0479, scoruri mai mari obțin subiecții din grupul 2 (media pe grup 55.55) decât cei din grupul 1 (valoarea medie 47.12). Deci, persoanele cu inteligență înaltă și capacități deosebite sunt mai asertive, adoptă comportamentul asertiv mai frecvent, iar comportamentul pasiv îl manifestă mai rar.

În concluzie datele rezultate din corelarea scorurilor IQ cu cele la asertivitate și compararea scorurilor la asertivitate în dependență de nivelul inteligenței confirmă ipoteza lansată spre susținere: Persoanele cu inteligență mai înaltă adoptă preponderent comportamentul asertiv.

More Documents from "Nicolae Gîrbu"