Pentru Introducere.docx

INTRODUCERE Lucrarea de licenţă „Precipitaţiile atmosferice, hazardurile şi riscurile pluviometrice şi influenţa lor asupra mediului geografic al municipiului Fălticeni” este o lucrare generală care îşi propune să evidenţieze pluviometria oraşului Fălticeni şi al împrejurimilor, cât şi unele schimbări care au avut loc de-a lungul ultimilor ani în caracteristicile pluviometrice. Acest studiu pluviometric al Fălticeniului este o lucrare care vrea să completeze informaţiile ştiinţifice de natură climatologică ce există deja pentru acest areal geografic şi să prezinte, pentru prima dată pe baza unui fond de date amplu, schimbările pluviometrice survenite odată cu creşterea oraşului şi a industrializării. Prin elaborarea acestei lucrări am încercat să pun în practică o parte din cunoştinţele acumulate de-a lungul celor trei ani universitari, mai ales la desciplinele de specialitate (Meteorologie, Climatologie). Motivaţia alegerii acestei teme pentru lucrarea de licenţă rezultă din faptul că subiectul în sine este generos, amplu, de mare actualitate şi importanţă. Meteorologia este o ramură a ştiinţelor geografice şi are ca obiect studierea atmosferei şi a fenomenelor care se produc în cuprinsul acesteia. Este o ştiinţă a naturii, o ştiinţă cu un specific bine determinat. Faptul că întreaga noastră activitate este strâns influenţată de schimbările care au loc în atmosferă, că însăşi condiţiile de viaţă sunt în general puternic influenţate de aspectul vremii, a făcut ca meteorologia să ocupe un loc important în rândul ştiinţelor naturii. „Vremea şi clima” influenţează activitatea oamenilor şi dirijează chiar economia regiunilor unei ţări. În agricultură meteorologia ocupă un loc din ce în ce mai important. Cercetarea regimului termic şi de umezeală a solului, legat de diferite faze de dezvoltare biologică a plantelor, a făcut să se dezvolte o nouă ramură a acestei ştiinţe: agrometeorologia. Medicina modernă ţine în permanenţă cont de influenţa factorilor atmosferici asupra modului cum evoluează diferitele maladii. În marile clinici pe lângă medici, lucrează meteorologi care dau indicaţii asupra variaţiei factorilor atmosferici. Amploarea marilor construcţii publice şi industriale nu este de conceput fără cunoaşterea în prealabil a particularităţilor climatice ale regiunilor respective. Prin reluarea în consideraţii sau printr-o cunoaştere insuficientă a datelor meteorologice, au fost şi pot fi prilejuite pagube enorme. Fondul de date de bază utilizat se compune din parametrii climatici ai diferitelor elemente şi fenomene pluviometrice din perioada 1961 – 2009, extrase din arhivele Staţiei Meteorologice Suceava şi a Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni. Aceste date au folosit la calcularea altor indicatori climatici (medii lunare, semestriale, anuale).

Metodele de bază cel mai frecvent folosite în întocmirea studiului au fost cea a analizei, comparaţiei şi matematice. Este evident că demersul meu ştiinţific nu ar fi fost posibil fără sprijinul şi îndrumările competente ale domnului lector univ. dr. Dumitru Mihăilă, conducătorul ştiinţific al acestei lucrări, căruia îi mulţumesc în mod deosebit pe această cale. Mulţumirile mele se îndreaptă de asemenea şi către întregul colectiv de cadre didactice de la Departamentul de Geografia Turismului din cadrul Facultăţii de Istorie şi Geografie a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, care mi-au îndrumat primii paşi în descoperirea realităţilor geografice atât de complexe şi mi-au format primele deprinderi în cercetarea geografică. Mulţumesc tuturor instituţiilor care au avut amabilitatea de a-mi pune la dispoziţie toate datele şi documentaţia de care am avut nevoie pentru lucrarea de faţă, în special Staţia Meteorologică Suceava, Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni, Agenţia de Protecţie a Mediului Suceava, Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava şi, nu în ultimul rând, Primăria Municipiului Fălticeni.

în ţara noastră primele observaţii pluviometrice au fost realizate de Ştefan Hepites, la sfârşitul secolului al XIX-lea, iar în Europa primele măsurători datează din anul 1677, ele fiind organizate în Anglia.

Conform unei analize riguroase a Organizaţiei Mondiale de Meteorologie, temperatura medie a anului 2017 a fost cu aproximativ 11 grade Celsius mai mare decât în perioada pre-industrială, ceea ce înseamnă că 2017 a fost unul dintre cei trei ani cu cele mai călduroase temperaturi înregistrate. Temperaturile ridicate, seceta, furtunile, furtunile cu grindină, cu zăpadă, viscolele şi valurile de frig au completat imaginea anului 2017 la nivel global. În prezent, sunt greu de contestat dovezile multiple ale schimbărilor climatice. Siguranţa populaţiei, cre terea economic i dezvoltarea sustenabil , cre terea rezistentei la dezastre i schimb rile climatice i mbun t irea s n t ii publice sunt probleme de o importan crucial n orice ar . n acest context, cuno tin ele meteorologice pot i trebuie s vin n sprijinul factorilor de decizie de la toate nivelurile pentru a lua cele mai bune decizii i ne dau ncredere c putem schimba tendin a i ameliora efectele schimb rilor climatice. https://biblioteca.regielive.ro/referate/alte-domenii/evolutia-regimului-de-precipitatii-inromania-340705.html

Precipitaţiile atmosferice reprezintă produsele finale ale condesării şi sublimării vaporilor de apă din atmosfera liberă, care cad din nori şi ajunge la suprafaţa terestră sub formă lichidă (ploaie, burniţă), solidă (zăpadă, măzăriche, grindină) sau sub ambele forme în acelaşi timp (lapoviţă). Cantitatea de precipitaţii căzută într-un loc oarecare se exprimă în mm (sau 1/m2) pe un anumit interval de timp şi reprezintă înălţimea stratului de apă care s-ar forma în acel loc. Fenomen discret, caderile de precipitatii sunt mult mai variabile decât alte fenomene meteorologice (radiatia solara, temperatura, viteza vântului, presiunea, umiditatea atmosferica etc.), din aceasta cauza cunoasterea parametrilor statistici ai precipitatiilor fiind de mare importanta, în primul rând pentru ca de absenta sau excesul precipitatiilor sufera toate componentele vii ale ecosistemelor si, in special, omul. In mod normal, in zona Romaniei, precipitatiile sunt moderate şi cad în cantităţi ce variază între 400 l/an în Delta Dunării şi 1400 l/an în zona montană. Media anuală a precipitaţiilor căzute pe întreg teritoriul ţării este de 637 l/an. În ciuda faptului că în zona Dobrogei de obicei cad cele mai mici cantităţi de precipitaţii în timpul unui an, la staţia pluviometrică de la Letea, Delta Dunării, în iulie 1926 au căzut 600 l/mp. O statistică arată că numărul maxim anual de zile cu precipitaţii însumează între 100 şi 140 în regiunile de munte, 60 - 100 în zonele deluroase şi 40 - 70 la câmpie. Cele mai multe precipitaţii cad în zona României în intervalul decembrie - iunie. În anii foarte ploioşi, numărul maxim lunar de zile cu precipitaţii au totalizat între 14 şi 30 în zonele montane, 15 şi 25 în zonele deluroase şi 14 - 20 în zonele de câmpie, ceea ce înseamnă că în zona de munte s-au înregistrat şi perioade în care timp de o lună a plouat aproape în fiecare zi. În mod obişnuit, cele mai mari cantităţi de precipitaţii din zona României cad în lunile mai şi iunie, când circulaţia atmosferică şi condiţiile climaterice permit dezvoltarea rapidă pe verticală a formaţiunilor noroase. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, între anii 1901 2001, cantitatea medie de precipitaţii căzute în luna iunie a depăşit 70 de l/mp în mai multe zone ale ţării şi a ajuns la 140,1 l/mp în zona de munte (Vf. Omu). Schimbarile observate în clima ultimelor decenii pun problema evaluarii evolutiilor climatice probabile în deceniile şi chiar secolele viitoare cu modele matematice ale climei. Complexitatea sistemului climatic, natura diferita a componentelor care il compun (atmosfera, ocean, criosfera, biosfera, litosfera) precum si interactiunile dintre acestea, impun utilizarea unor modele numerice extrem de complexe, dar care au la baza sisteme de ecuatii asociate legilor fizicii. Influenţa factorului antropogen introduce o incertitudine legata de evolutia emisiilor gazelor cu efect de sera in viitor. Astfel, în România se aşteaptă o creştere a temperaturii medii anuale faţă de perioada 1980 - 1990 similare întregii Europe, existând diferenţe mici între rezultatele modelelor, în ceea ce priveşte primele decenii ale secolului XXI, şi mai mari în ceea ce priveşte sfârşitul secolului.

Din punct de vedere pluviometric, peste 90% din modelele climatice prognozează pentru perioada 2090 - 2099 secete pronunţate în timpul verii, în zona României, în special în sud şi sud-est (cu abateri negative faţă de perioada 1980 - 1990, mai mari de 20%). În ceea ce priveşte precipitaţiile din timpul iernii, abaterile sunt mai mici şi incertitudinea este mai mare. - Cantitatile de precipitatii au crescut considerabil in emisfera nordica, iar in cea sudica, perioadele de seceta au devenit mai frecvente. Datele climatice din ultimul secol evidentiaza o incalzire progresiva a atmosferei si o reducere semnificativa a cantitatilor de precipitatii. Sub aspect pluviometric, pe perioada 1901-2000 s-a evidentiat o tendinta generala de scadere a cantitatilor anuale de precipitatii, dupa anul 1960 evidentiindu-se totodata, o intensificare a deficitului de precipitatii indeosebi in sudul tarii. - In cazul precipitatiilor, pentru perioada 2090-2099 (in comparatie cu 1980-1990) sunt estimate cresteri de 5-10% in anotimpul de iarna, iar in timpul verii, pentru aceeasi perioada, se asteapta descresteri de 10-30%, cu certitudine mai mare in sudul Europei. - Descresterea resurselor in special in zonele deficitare va accentua consecintele lipsei de apa, atat la nivel global, cat si regional, efectele fiind amplificate de poluare si tehnologii necorespunzatoare. - Deficitul pluviometric va afecta toate domeniile de activitate, in principal agricultura, populatia si ecosistemele.