Referat șomajul-fenomen Social.docx

Universitatea din Craiova Facultatea de Drept

Referat Șomajul- Realitatea sociala

Student: Dumitrescu Florinita Formă de învăţământ: IFR Anul: I Grupa: 101

1

    

Cuprins : Definitie șomaj……………………………………….3 Clasificare șomaj…………………………………….4 Cauzele șomajului…………………………………...5 Masurarea șomajului………………………………..6 Șomajul- realitatea socială…………………………7

2

ȘOMAJUL

 Definiție :

Şomerii sunt acele persoane care doresc să lucreze şi caută un loc de muncă remunerat. În rândul şomerilor se include şi persoanele care nu-şi găsesc unde să se angajeze, dar şi cei care şi-au pierdut locul de muncă. În unele tratate universitare, șomajul este analizat ca suma agregată a tuturor acelor persoane care au statut (oficial) de șomer. Definiția cea mai folosita pe care o dau economiștii șomerului este urmatoarea: acea persoană care caută un loc de muncă remunerat, și care nu are un asemenea loc în mod curent. Biroul International al Muncii (B.I.T) considera ca somerul poate fi definit ca acea persoana care: este lipsita de munca, este apta de munca, cauta loc de munca remunerat, este disponibila sa inceapa lucrul imediat (in 15 zile). Cel mai adesea, fenomenul contemporan șomaj este abordat si analizat ca un dezechilibru al pieței muncii la nivelul ei național: ca loc de întâlnire și de confruntare între cererea globală și oferta globală de muncă. Din punct de vedere al ocupării, pot rezulta trei moduri de combinare a factorului respectiv: a) oferta și cererea de munca sunt egale, caz în care ocuparea de echilibru este egală cu cea deplină; b) oferta de muncă este mai mică decât cererea, situație în care dezechilibru imbraca forma deficitului demuncaă, ocuparea deplină necesitând fie resurse de muncă suplimentare, fie o crestere mai puternică a productivității muncii; c) oferta de munca depășeste cererea, o parte a fortei de muncă rămânând fără loc de muncă. Ca urmare,echilibrul pieței muncii poate fi abordat din mai multe puncte de vedere: a)ca echilibru funcțional; b)ca echilibru structural; c)ca echilibru intern între nevoile de muncă și resursele de muncă. 3

 Clasificarea șomajului: În funcţie de natura şi cauzele şomajului se pot distinge mai multe tipuri de şomaj: 1. Șomaj clasic - șomajul care apare atunci când salariile practicate se situează peste salariul de echilibru între cererea și oferta de muncă, făcând astfel ca numărul celor aflați în căutarea unui loc de muncă să fie mai mare decât numărul de locuri de muncă disponibile. Economiștii de sorginte monetaristă susțin că reglementarea excesivă a pieței muncii (stabilirea prin lege a salariului minim, alte mijloace prin care guvernele încearcă să impună standarde minime în ce privește condițiile de muncă precum și reglementările legislative vizând descurajarea concedierilor) conduce la creșterea costului /loc de muncă și determină o reticență mai mare din partea angajatorilor de a oferi locuri de muncă. 2. Şomaj ciclic - șomajul generat de reducerea volumului activităţii economice a firmelor ca urmare a deteriorării conjuncturii economice interne şi /sau internaţionale. Nivelul șomajului ciclic crește în perioadele de recesiune economică și scade în perioadele de creștere economică. Economiștii keynesieni susțin că acest tip de șomaj apare ca urmare a cererii agregate insuficiente și astfel este nevoie de o mai mare implicare a statului în economie și de creșterea investițiilor guvernamentale. 3. Șomaj structural - șomajul datorat faptului că numărul locurilor de muncă disponibile pe anumite pieţe ale muncii este mai mic decât numărul lucrătorilor care ar dori să le ocupe. Şomajul structural explică, adesea, perioadele mai lungi de şomaj. Șomajul structural apare ca urmare a modificărilor structurale intervenite în economie și care determină o necorelare între specializările oferite și cele cerute pe piața muncii. Șomajul tehnologic poate fi asimilat, de asemenea, șomajului structural. 4. Șomaj fricțional - șomajul datorat faptului că o persoană are nevoie de un anumit timp pentru a-și găsi un loc de muncă potrivit calificării şi dorinţelor sale Şomajul fricţional explică, adesea, perioadele scurte de şomaj. Vorbim de șomaj fricțional în cazul persoanelor care ”se află între două slujbe”, adică de acele persoane care fie au fost concediate fie au părăsit în mod voluntar un loc de muncă și care au posibilitatea, în mod real, să-și găsească în scurt timp un alt loc de muncă.

4

5. Șomajul sezonier - șomajul care este determinat de ciclicitatea unor factori naturali. Acest tip de șomaj afectează, cu precădere, anumite sectoare cum ar fi agricultura sau construcțiile.

 Cauzele șomajului : Şomajul apare ca un dezechilibru economic cu numeroase efecte negative asupra populaţiei şi a evoluţiei economiei. Printre aceste efecte negative se numără reducerea produsului intern brut, creşterea cheltuielilor cu protecţia socială, reducerea eficienţei forţei de muncă. Pentru populaţie, şomajul este, de asemenea, un fenomen negativ, acesta determinând reducerea veniturilor individuale ale salariaţilor concediaţi acest lucru antrenând o reducere a consumului acestora şi o extindere a sărăciei. Printre cauzele somajului, pe primul loc se situează slaba crestere economica. De asemenea, se citează frecvent reconversiunile economice, intrarea noilor solicitanți pe piata muncii, ezitarea intreprinderilor de a angaja. Persoanele afectate de somaj sunt : Tinerii (cuprinşi în intervalul de vârstă 15 – 24 de ani) care intră pe piaţa muncii sunt în general lipsiţi de experienţă şi, din acest motiv, productivitatea muncii este foarte scăzută în cazul lor. În această situaţie, firmele nu vor accepta să ofere un salariu mai mare decât productivitatea muncii şi tocmai din acest motiv sunt preferaţi lucrătorii cu experienţă, mai productivi. În funcţie de categoria de sex, şomajul a afectat în special populaţia feminină în primii ani ai tranziţiei datorită restructurării ramurilor în care femeile erau predominante. Cele mai afectate au fost femeile din categoria de vârstă de 50 de ani şi peste, dar şi cele sub 25 de ani. Din anul 1997 se înregistrează o inversare a raportului, creşterea gradului de ocupare a populaţiei feminine fiind datorat dezvoltării sectorului serviciilor.

5

 Masurarea somajului Măsurarea șomajului este o problemă de evaluare. În țările avansate din punct de vedere economic există sisteme naționale de înregistrare zilnică a modificărilor în nivelul și structurile șomajului. Nivelul șomajului este indicatorul statistic care arată partea celor care nu au de lucru in numărul total al celor care doresc să lucreze. Măsurarea șomajului în Romania. Populația ocupata, forța de muncă, șomajul se calculează, în țara noastră, fie pe baza balanței forței de muncă, fie pe baza de anchete asupra forței de muncă. Se consideră persoane ocupate: a) salariații - persoanele care-și exercită activitatea pe baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială; b) patronii - persoane care-și exercită ocupația în propria lor unitate pentru a cărei activitate au unul sau mai mulți salariati; c) lucrători pe cont propriu – persoane care-și exercită activitatea fie în unitatea proprie sau cu ajutorul unui utilaj propriu, fie pe baza pregătirii lor profesionale, dar care nu au angajați salariați, ele putând fi sau nu ajutate de membrii familiei, neremunerați; d) lucrătorii familiali neremunerații; e) membrii ai unei societăți agricole sau ai unei cooperative. Masa șomajului constă din numărul persoanelor care întrunesc condițiile pentru a fi incluse in categoria șomerilor. Ea cuprinde populația activă disponibilă, respectiv din acea forță de muncă neocupată. Rata șomajului, ca mărime relativă a fenomenului, se calculează ca raport procentual între masa șomajului și unul din parametrii de referință ai acestuia. Astfel de parametrii sunt populația activă, populația activă disponibilă, forța de muncă(populația ocupată plus șomajul), populația ocupată, populația ocupată ca salariați.

6



Somajul-realitatea social

În primul rând, a fi șomer nu este pur și simplu un calificativ economic al individului, ci o stare socială, una de clasă chiar. Este o etichetă care îl marchează profund din punct de vedere psihologic pe cel care o poartă. Șomajul devine un factor de risc care îl poate determina pe om să apuce o cale criminală, să cadă în patima beției sau să se comporte violent în familie. În al doilea rând, șomajul reprezintă o formă gravă de risipă a resurselor necesare pentru asigurarea creșterii economice și acumularea unor venituri mai mari. La rândul ei, creșterea trebuie să genereze noi locuri de muncă, ducând la îmbunătățirea standardelor de viață pentru mase largi de oameni și la reducerea inegalităților în distribuirea veniturilor. Dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci de veniturile create beneficiază un segment relativ îngust de oameni. În al treilea rând, șomajul poate fi costisitor în termeni politici, multe guverne în lume nu a mai putut fi alese după ce șomajul a atins cote înalte. În concluzie, șomajul poate fi privit ca fiind o situație proprie persoanelor care și-au încetat involuntar activitatea și/sau nu se pot angaja, din cauza imposibilității găsirii unui loc de muncă. Șomajul este starea de a fi neangajat, de a nu fi în stare de a obține o muncă plătită. În vocabularul economic prin șomaj se înțelege încetarea involuntară și prelungită a lucrului, din cauza imposibilității de găsi un loc de muncă.

7

BIBLIOGRAFIE 1. "Ancheta asupra forţei de munca in gospodarii (AMIGO - Comisia Naţionala pentru Statistica)" 2. www.educativ.ro 3. www.referate.ro 4. http://www.adrcentru.ro/

8